Universul, septembrie 1916 (Anul 34, nr. 242-271)
1916-09-19 / nr. 260
5 BAKI "EXEMPLARUL.—ANDI XXXIV.N-nil 260 6) SEPTEMBRIE 1916 LUPTE CRINCENE LA SUD DE SIBIIIâ_ S____IAu Încercare de debarcare a inamicului respinsă la Corabia FL1M NU SE MAI ÎNTOARCE... de OCTAVIAN GOGA. !Pentru un popor e totdeauna util să aibă raporturi sufletești lămurite cu celelalte neamuri. Relațiile bine determinate, de prietenie sau de ură, creiază o atmosferă de stabilitate morală in societate și sunt o busolă de orientare pentru conștiința publică- Avînd raporturi limpezi, din ele se pot trage consecințe și se pot stabili norme de judecată, cari sunt bune călăuze la toate prilejurile. Istoria a vrut ca prin învățăm mintale ei seculare să fișeze definitiv în mentalitatea noastră anumite formule de apreciere pe seama țărilor și popoarelor cu cari ne-am întâlnit în trecut. In afară de impulsurile de rasă, logica evenimentelor ne-a făurit astfel simpatii și antipatii, legături de fraternitate sau uri iremediabile. Binele și răul cari ne- au urmărit fatal cu dualitatea lor, ne-au împărțit în două tabere, celelalte nații, dîndu-ne putința să știm de unde să ne luăm, cînd vom avea ceva de împărțit. Aveam deci o ierarhie a valorilor sentimentale în sufletul nostru în ce privește aprecierea străinătății. După cum, de pildă dragostea noastră pentru Franța era totdeauna la noi o axiomă morală care dărîmă orice legământ politic ostil, tot astfel și dușmănia istorică față de unguri își avea peceta ei milenară și nu mai suferea nici o desmințire* * Trecutul însă, pînă în vremurile cele mai cccente, n’a lămurit în mod absolut raporturile noastre sufletești cu germanii. Deși cu desavîrșire opuși psihologiei poporului românesc, care-i cunoștea din vecinătatea de veacuri cu Austria, totuși ne avînd o legătură imediată cu ei în colțul nostru d de viață izolată, nu s’a putut închega aici o apreciere clară asupra lor. Abia în ultimele trei decenii au început să se strecoare în Regatul nostru întemeiat de la Dunăre, este tăcute de nemți, cari se răslețeau în largul țării- Lam cunoscut sub aspectul desagreabil al voiajorilor comerciali cari ne năvăleahi, al exploatatorilor, diferiți cari ne băteau la ușe- Ne era antipatie utilitarismul lor îngust atît de nepotrivit cu firea noastră, egoiști și reci, greoi și tîrzii la minte, contrastau atît de evident cu însușirile de rasă ale Romanului. •. Toate aceste figuri răzlețe însă n'au putut crea o atmosferă definitivă aici. Nemții, cum îi cunoșteam noi, nu ne trezeau sentimentele violente de repulsiune. Dimpotrivă, cu toată nuanța de ridicol care-i împrejmuia, toți acești domni cu ochelari, orice ar fi fost, curelari, cerealiști, sau atașați de legație, erau pretutindeni tratați cu toleranța care se acordă străinilor indiferenți. In această stare sufletească, nelămurită încă, ne-a surprins războiul. El ne-a învățat să-i cunoaștem mai bine Războirea lor de pe diferitele fronturi, cruzimile pe cari ne săvârșeau, pălmuirea celor mai simple îndatoriri de ordin umanitar, ne puneau tot mai mult pe gînduri. Marea masă însă nu avea intuiția imediată a acestor sălbătăcii și nu era influențată de ele. De aceea poporul nostru a eliminat oarecum din aprecierile sale pe germani, concentrîndu-și toate resorturile sufletești în fața vecinilor săi. S’ar putea spune, că am intrat în război în contra lor, conștienți de prăpastia politică care ne desparte, știind că ne vom bate cu ei, dar fără o reală dușmănie populară împotriva neamului german. Era atîta cavalerism și echitate în lumea de-aici, că pe vremea mobilizare! publicul bucureștean îi împărtășea de o blîndețe excesivă pe toți membrii coloniei nemțești, vechi și noi, punîndu-se în vedere prelungirea ospitalități după încheierea socotelilor. O lună de război a fost de ajuns, ca să se facă o rectificare bruscă la aprecierea noastră-tatăl, în sfîrșite sufletul teuton gol în toată brutalitatea lui, coborît la București. Instinctele sanghuinare cari se dospeau în ființele anoste ale nemților din jurul nostru, s’au deslănțuit în plină putere- Spioni și tăciunari neau dat acești intruși, copleșiți de o grăsime penibilă pe urma bogățiilor românești. , Iatăl și celebrul lor sistem de războire, mijlocul de a-și răspîndi faimoasa cultură în întunecimea Europei-Priviți străzile Bucureștilor, pline de singe de femei și copii, și spuneți dacă mai este cineva între noi, care să nu simtă că în cîteva zile un neam întreg și-a statornicit în mod irevocabil judecata lui fără putere de apel, față cu alt neam, s Da, noi cu nemții acum ne-am limpezit definitiv. Sălbătăcia cu care acești oameni, sfidînd cele mai elementara impulsuri de aminatate s’au năpustit asupra Capitalei, a izbutit să încresteze în războiul urilor noastre de veacuri, o ură nouă, hotărîtoare pentru sufletul poporului nostru întreg, ura împotriva bestiei germane. Nu este un sentiment trecător care se zămislește acum, este o formulă implacabilă de psihologie populară. Nu sîngele care se varsă pe fronturi prin ciocnirea vitează de forțe, ci sângele copiilor de la București, sîngele vărsat prin acte de banditism odios, ne va pecetlui în viitor aprecierile la adresa Berlinului. Acest singe va trage mult în cumpăna politică de mîine și se va ivi totdeauna în viitor, de câte ori un nou voiajor comercial neamț își va prezenta pașaportul la vama românească,. Spunea cineva deunăzi, că înainte de mobilizare, chiriașul său neamț, un fel de Franț oarecare, vechi locatar al Bucureștilor, unde făcea comerț de ani de zile, a venit la final și i-a spus îngîndurat dar plin de liniște: — Uite chjria casei pe un an înainte, ține-mi locuința, te rog, fiindcă negustorii mă știu aici și după război eu am să mă întorc din nou la București, să-mi văd de afaceri. •. Fii pe pace, Franța n’ai să te mai întorci niciodată! Nici un Franț nu se va mai întoarce aici să respire aerul iu care au rotit zeppelinurile kaizerului. Fiindcă, dacă s’ar întîmpla să Se întoarcă Franț, atunci pietrele din caldarimul stropit, astăzi cu singe de copii, s’ar porni singure și i-ar sparge capul lui Franț... — Nu, Franța nu sa mai întoarce. .. Orfelinat pentru copiii mobilizaților din jud. Neamț Fabrica ele postav din Buhuși împreună cu d. L. Margulies, directorul ei, au donat comitetului județean de Neamț a ,,Familiei Luptătorilor" cu începere de la 15 August, suma de 4500 lei lunar câ timp va fine războiul, pentru înființarea în orașul Piatra Neamț, a unui orfelinat pentru adăpostirea copiilor celor din județul Neamț, Plecați în războia și cari sunt absolut săraci. Acest orfelinat va purta numirea de „Orfelinatul fabricei de postav din Buhuși" și va fi pus sub conducerea d-nei Elena N lanțu. Comitetul județean aduce viile sale mulțumiri atît fabricei cit și personal d-lui L- Margulies pentru acest act filantropic și roagă persoanele caritabile din județul Neamț, să contribue cu haine, rufării, etc. la instalarea orfelinatului,■ Bombardarea Varnei Ziarul Odeschi Novosti anunță că flota rusă din marea Neagră a bombardat săptămîna trecută portul Varna. Bombardamentul a produs însemnate stricăciuni, prorocind și cîteva incendii. S’au tras în total 50 de bombe incendiare de calibru mare. Acelaș ziar arată că comandamentul militar rus consideră lupta ce se dă în jurul Silistrei ca una din cele mai importante din perioada actuală a războiului și de aceea respingerea inamicului acolo, constitue un strălucit succes militar, cu care Aliații trebue să se mîndrească. Nu răspândiți știri false !. Nu vorbiți de chestii privitoare la oștire, căci spionii mișună în toate părțile și se folosesc de orice indiscreție! Efectele cuceririlor române asupra economiei ungare ROMA. 14.—Cu toată eufemismele întrebuințate de presa germană spre a ascunde publicului importanța cuceririlor române în Transilvania, totuși ziarele germane încep a desvâlui gravitatea situațiunei create Austro- Ungariei de înaintarea armatei române pe teritoriul maghiar. „Frankfurter Zeitung“ ocupându-se de partea economică a acestei probleme, scrie că, printre alte pierderi suferite de Ungaria, e și acea a cărbunilor: în adevăr invaziunea armatelor române în Transilvania va face mult mai anevoioasă furnizarea cu cărbuni a centrelor industriale și a orașelor din Ungaria. (A. T. L] Geniul naval englez va face cu neputința raidurile zeppelinurilor Roma. 14. — Lloyd George, interviewst asupra apărărei aeriene a Angliei împotriva isprăvilor mișelești ale zepelinurilor germane, a declarat următoarele: Avînd în verste progresele făcute de apărarea noastră aeriană, ca și invențiile născocite de geniul nostru militar, invenții care de curînd au fost încercate cu folos și sunt pe cale de a se aplica, suntem încredințați că nu e departe ziua în care raidurile zepelinurilor vor înceta, căci aeroasie dușmane, odată ajunse deasupra teritoriului englez, nu vor mai putea să scape din mrejile noastre. (A. T. I.) Argentina pentru cauza Aliaților Roma. 14. — Se telegrafiază din Buenos Ayres că votul unanim al Camerei Argentine prin care se acordă marelui poet etnic al Americei latine Alroafuerta o pensie viageră, este considerat de presa americană ca o mărturie de simpatie politică a marei republici latine din sudul Americei pentru Puterile Ințelegerei. In una din ultimele scrieri ale lui Almafuerta, intitulată „Apostrofa“, Kaizerul este numit năvălitor fără simțire, ceea ce e tot una cu o brută distrugătoare numai din răutate, un individ condamnabil, un subiect morbid prin ereditate. In acelaș timp socialiștii argentineni au hotărit să trimită o adresă de încurajare camarazilor italieni și francezi, prin care aprobă și recunosc dreptatea cauzei pentru care Aliații luptă împotriva Germaniei și exprimă speranța că in curînd germanii vor fi puși in condițiuni de a nu mai putea să continue opera lor distrugătoare. (A. T. I.) Rezoluțiunile patriotice ale consiliilor generale franceze Lyon. 16. — Relativ la rezoluțiunile patriotice votate de diferitele consilii generale, cu ocaziunea întrunirii lor în zilele acestea, ziarul Le Temps scrie: „Comunele din Franța au vorbit prin gura consiliilor generale. Accentul nobil al celei mai mari părți a discursurilor pronunțate în acele adunări departamentale, afirmă rezoluțiunea bărbătească a țării întregi. O singură temă au acele discursuri, și anume pe aceea pe care a desvoltat-o la tribuna Camerei președintele consiliului, să urmărească, adică, pînă la capăt lupta incepută de imperiile centrale în contra libertății popoarelor. „Astfel este voința bine determinată, nu numai a guvernanților cari vorbesc, ci și a celor guvernați. Asemănarea de limbagiu a unora cu a celorlalți, atestă desăvârșita unitate morală a națiunii, ridicată în picioare pentru apărarea drepturilor ei". MARELE CARTIER GENERAL Comunicat oficial Ho. 34 Din 17 Sept. 1916, ora 7 dim. Frontul de Nord si Nord-Vest Lupte pe tot frontul, in cari, s’au luat 600 prizonieri. Trupele noastre dela Sibiu, cari au fost atacate din toate părțile le forțe superioare inamice, după lupte cari au ținut 3 zile, și-au restabilit comunicația spre Sud, respingând inamicul care atașa din acea parte. Aceste trupe ale noastre s’au retras spre Sud. Frontul de Sud La Corabia, o mică încercare de debarcare a inamicului a fost imediat respinsă. 41 Ia Dobrogea, foc rar de artilerie. mmm&mm sin cremă Primul ministru bulgar despre evenimentele din Grecia Londra. 13. — Corespondentul din Budapesta al ziarului „Morning Post” reproduce un interview al primului ministru bulgar, care, a spus, relativ la evenimentele din Grecia, că din cauza totalei anarhii din Grecia este imposibil să calculeze ce se întîmplă acolo, cu toate că e mulțumit că regele și cabinetul sunt sincer în favoarea neutralității Radoslavoff a adăugat: Anarhia este un lucru în afară de prevederile noastre așa că nu știm ce soartă așteaptă pe rege și pe cetățenii rămași credincioși, și cari sunt azi în numele revoluționarilor. (Ag. T. E.). — Un guvern provizoriu.Cum a părăsit Venizelos Atena — Paris. 16.— La plecarea sa din Atena, d. Venizelos a făcut ziarului Fatris declarațiunile următoare: „Mișcarea a cărei direcțiune o iau eu cu Gundoliouis e pur națională. Suntem siliți să constituim un guvern provizoriu însărcinat de a aplica un program nu pentru a doborî un regim, ci pentru a pregăti apărarea Macedoniei. „Unitatea națională a fost ruptă prin predarea Macedoniei bulgarilor. Vom lupta pentru a o reconstitui. Situația la Atena va rămîne intactă, cu autoritățile civile și militare. Dacă Atena perzistă în atitudinea sa, vom merge fără ea; dacă ea participă la mișcarea noastră, suntem gata a-i da tot concursul politic și militar, deoarece in timpul acesta vom fi pregătit terenul diplomatic. Plec ca un soldat care după ce a cântat să convingă pe compatrioții săi, nu ia armele in contra lor, ci in contra vrăjmașilor lor.“ Ziarele venizeliste au publicat un apel adresat de Venizelos Regelui Constantin, invitindu-i să semue în capul poporului și să gonească pe bulgari. * Plecarea lui Venizelos a produs mare senzație. Ea s’a efectuat în condițiuni în cari comicul s’a amestecat cu tragicul. D. Venizelos și amicii săi au trebuit în adevăr să dejoace precauțiunile guvernamentale luata pantru a împiedica plecarea. în seara de 14, la orele 6 seara, a început îmbarcarea unui număr de ofițeri deghizați, cari se Întruniră in portul Pireu lângă Iunul Orologiului și cari au profitat de mișcarea activă din port la această oră, spre a dispare fără a fi văzuți. "”La orele 11 seara, a avut loc o nouă plecare în două grupuri: unul care s’a îmbarcat ca și ceilalți, și altul printre care se găseau notabilități liberale cunoscute: amiralul Marusis, Negropontes, Mekandanakis, cari s’au îmbarcat într'un foc neprevăzut, pe o luntre care se găsea lângă vasele de război grecești. Toți cei cari plecau au reușit să se urce pe vasul Hesperia, care a ridicat ancora și a încrucișat în portul Phalere. Partea cea mai curioasă a fost plecarea chiar a lui Venizelos, care, la orele 6 seara, s’a dus în mod vizibil într’un landou in casa unui prieten. Puțin mai tîrziu, un om avînd aceeaș înfățișare ca și Venizelos, eșea din acea casă și se întorcea în casa fostului președinte al consiliului. Cîteva minute după aceea, o lumină se aprindea la ferestrele cabinetului de lucru al lui Venizelos. (Agenția Radio) Ofițeri se unesc cu revoluționarii LONDRA. 14.—Corespondentul din Atena al ziarului „Morning Post“ spune că autoritățile din Mitilene s’au pus la dispoziția guvernului național pe care la format Venizelos. O telegramă din Atena spune că se comunică, după o sursă demnă de toată încrederea, că aproape din toate garnizoanele Greciei vechi diferiți ofițeri au plecat spre Salonic. Numărul ofițerilor care au plecat variază de la 5—15, de fiecare garnizoană. Ziarul „Nea Helmi1 comunică cum că Matropukos, șeful garnizoanei din Patras împreună cu statul său major și cu un număr de ofițeri ai garnizoanei s’au asociat la mișcarea revoluționară. Ziarul bulgăresc „Mir“ spune că revolte grave au loc la Larissa, unde mișcarea revoluționară se întinde din ce în ce mai mult. (A. T, E-J Atașul aerian de azi dimineață Azi dimineață la orele 9, bandiții aerului ne-au vizitat din nou. O escadrilă de 6 aeroplane dușmane și-a făcut apariția venind prin surpriză dinspre răsărit, nu ca de obicei de la Sud. Faptul că dușmanul n’a venit din direcția obișnuită și aeroplanele lor, vopsite cenușiu de astădată, au sosit deodată un grup, a făcut pe mulți să creadă că deasupra Capitalei se află aviatorii noștri. Alarma și bubuiturile antiaeriane au pus însă curînd la adăpost populația, care s’a conformat prescripțiunilor date. Uzând de acest truc și sosind prin surprindere, dușmanii au putut arunca cutii cu bomboane otrăvite și câteva bombe, ale căror rezultate nu se cunosc încă. Pirații aerului s’au risipit însă ca potârnichile, îndată după apariția a trei aeroplane de vînâtoare de ale noastre. COMISIUNEA de supraveghere a Industriei petrolului Se institue pe lîngă ministerul industriei și comerțului o comisiune specială numită: ,,Comisiunea de supraveghiere a Statului pentru industria petrolului". Această comisiune lucrînd sub președinția ministrului industriei și comerțului, se va compune din: 1) Directorul general al CFR, putind fi reprezentat prin doi delegați ai săi (unul de la direcția conductei de petrol și altul de la direcția mișcărei); 2) Directorul institutului geoloffic; 3) Directorul serviciului minelor; 4) Comandantul etapelor și al transporturilor, puțind fi reprezentat prin un delegat al său. Această comisiune ara întreaga supraveghere a industriei de petrol (extracție, fabricare, transport și vânzare), cu cele mai largi drepturi.Comisiunile de petrol care au funcționat pînă azi pe lingă ministerul de industriei și comerț rămîn desființate. Situatiunea politică din Germania In preajma discursului cancelarului Roma, 15.” Din Zürich. După telegrame din Berlin, discursul pe care îl va rosti cancelarul imperiului în redeschiderea Reichstagului va determina atitudinea diferitelor partide politice, și aceasta în urma hotărîrilor luate de căpeteniile parlamentare în conferințele ce le-au avut cu reprezentanții partidelor lor respective. „Frankfurter Zeitung" crede că discursul lui Bethmann Holweg nu va conține nimic senzațional. Desigur că discuțiile vor fi foarte vii și că nu vor lipsi aspre mustrări la adresa guvernului ; rezultatele însă — închee ziarul — vor fi nule pentru acei cari cer războiul cu submarinele. Reichstagul va rămîne deschis trei săptămîni. (A. T-•) EVACUAREA BELGIEI de femeile germane Roma, 15. — Se telegrafiază din Rotterdam că guvernatorul general al Belgiei a publicat o ordonanță prin care toți ofițerii, soldații și funcționarii germani din Belgia sunt înștiințați de a-și trimite soțiile în Germania cu începere dela 1 Octombrie st. n. (A. T. I ) Noul ambasador spaniol la Roma Roma, 15.— Din Madrid: Marchizul de Villa Urnita a fost numit ambasador al Spaniei peângă regele Italiei, (A. T.bV. • Ș"V*«C' Salariile mobilizați din întreprinderile particulare --- ,i I. . Casa centrala a meseriilor a trimis tuturor patronilor următoarea circulară: Dovinule patroni Consiliul de administrație al asociației patronale de pe lingă Casa centrală a meseriilor și asigurărilor muncitorești, ocupîndu-se cu toată solicitudinea de situația lucrătorilor industriali mobilizați acum în serviciul patriei, face un călduros apel către d-noi patroni pentru aplicarea aliniatului 10 dela art. 18 al legei măsurilor excepționale. Acest aliniat are următorul cuprins: „Comercianții și industriașii, întrebuințînd în serviciul întreprinderolor lor, lucrători și funcționari un număr mai mare de cinci și cari păstrează deschise stabilimentele lor pe timpul mobilizărei, sunt obligați, dacă lucrătorii și funcționarii au o vechime de doi ani în serviciul lor și sunt căsătoriți, sau au sarcini de familie, să le servească pe timpul ci stabilimentele funcționează, în timpul mobilizării, jumătate din leafa lor, conform dispozițiunilor art. 18. Această sumă va servi ca ajutor familiei mobilizaților. După demobilizare totci funcționarii civili și comerciali reintră de drept în funcțiunile lor". E neamintindu-vă dispozițiunile din acest articol, pe care negreșit le cunoașteți, vă rog stărui* tot, domnule patron, ca să binevoiți a vă conforma lor, dacă aveți mai mult de cinci lucrători, dacă aceștia au o vechime de cel putin doi ani în atelierul d-voastre și dacă sunt căsătoriți sau au sarcini de familie. Știm că îndemnul nostru este de prisos pentru marea majoritate a patronilor, dar din nenorocire au^ Plinit plîngeri din partea cîtorva lucrători, cărora unii patroni refuză de a le aplica art. 18 al legei pe care pomenesc aci. Pentru ca orice nedumerire și orice neînțelegere să piară, am onoare a vă ruga, domnule patron, ca, în aceste vremuri atît de grele pentru cei săraci și atît de mari pentru țară, să binevoit a avea toată solicitudinea pentru lucrătorii dv., cari cu prețul vietei lor luptă pentru cinstea și pentru înălțarea României. Președintele consiliului de administrație al Casei centrale a meseriilor, creditului și asigurărilor muncitorești Un aeroplan doborât la Padeșul ’ — AMĂNUNTE — Comunicatul oficial Vineri anunță că un aeroplan dușman a fost doborît în județul Mehedinți lângă comuna Padeșul• Suntem în măsură să dăm următoarele amănunte asupra acestei frumoase isprăvi a soldaților noștri de Pe valea Motrului-Aeroplanul dușman venea din Transilvania și se pregătea să apuce drumul spre T-Severin, cinci lovit de gloanțele noastre vira de două ori în jurul său și apoi începu să se coboare precipitat drept în jos. Căzut în apropierea comunei Padeșul, aparatul se sfărîmă complet. Aviatorii însă reușiră să scape teferi și se făcură nevăzuțt. Se formară atunci imediat citeva patrule de infanteriști și după cîtva timp, cei doi fugari — un ofițer prusac și un mecanic—fură prinși în comuna Cloșani pe unde își închipuiau desigur că ar fi putut trece neobservați în Transilvania. Făcuți prizonieri de către un soldat de infanterie — al cărui nume ne scapă—cei doi aviatori fură duși sub escortă și predați comandamentului. Populația orașului T.-Severin, entuziasmată de isprava infanteristului român, înjghebă în grabă o colectă Și norocosul soldat se văzu deodată posesorul frumoasei sume de 1100 lei. Pe frontandental Victoriile anglo-francezi pe Somme PARIS. 16. — Importanța considerabilă a victoriei anglo-franceze și cucerirea satelor Combles și Thiepval se dovedesc din ce în ce mai mult, cu cit aflăm sforțările făcute de germani spre a păstra pozițiunile și întăririle formidabile pe care le pregătiseră în acest scop. Numărul prizonierilor făcut, de către englezi de 12 zile, atinge 16.000 Cucerirea satului Gueudecourt a înaintat frontu englez la kilometrii de Bapaume. Cucerirea satului Combles are o importanță morală considerabilă, germanii atribuind acestei pozițiuni o importanță comparabilă aceleia de la Verdun. Infrîngerea contraatacurilor încercate eri, dovedește slăbirea repede a puterei ofensive și defensive a infanteriei germane. Ziarele germane nu indrăsneae să vorbească de căderea localităței Combles, dar mărturisesc pierderea satului Thiepval, precum și succesele anglo-franceze. „Frankfurter Zeitung“ seriei „Armata germană a făcut experiența orei celei mai teribile pe care i-a fost dat vreodată s-o trăiască. Am apărat pînă la ultimul moment satele și pozițiunile de mare valoare, pe care le aveam, dar situația noastră din punctul de vedere general rămîne solidă“. (Ag. Radio). Crimele germano-bulgarilor Ministerul de interne a fost înștiințat de unele prefecturi că, în sborul lor, avioanele germano - bulgare aruncă printre bombe, bonboane și diferite alte lucruri, cari sunt sau otrăvite sau conțin germenii a diferite boale molipsitoare. Asemenea bonboane au fost aruncate deasupra comunelor de la Dunăre și în zona drumurilor către București. Față cu aceste nouă crime ale asasinilor germano-bulgari, publicul este dator să se ferească de asemenea bonboane. Ministerul de interne a trimis o circulară in întreaga țară ca să se atragă atențiunea mai ales sătenilor să nu întrebuințeze asemenea lucruri, ci să le predea autorităților , iar prin organele administrative polițienești și jandarmerie ele să fie adunate la autoritatea cea mai apropiată, care le va păstra sub strictă pază până la Înaintarea lor. Preoți, învățători și oameni de bine, sfătuiți pe toți sătenii și fii lor ca, de vor găsi asemenea bomboane sau lucruri aruncate din aeroplanele dușmane, nici măcar să nu le atingă cu mâna, căci viața lor și a altora e primejduită. Imediat să se anunțe representanții autorităților. ♦ Trierele importate de mini.*tarul agriculturei pentru trebuințele agriculturii sunt sistemul Mayer. * Ele se găsesc depuse la ferma Herăstrău (București). Prețul lor este de: Lei 395, bani 55 pentru triorul n-rull jum. Lei 574 pentru triorul n-rul 2 jum. Lei 754 bani 90 pentru triorul 8 jum-Doritorii de a cumpăra din a casta mașini sunt rugați a *e #»dresa pentru detalii ministerului , agriculture!, direcțiunea agricuturii sau Uniunei '