Universul, octombrie 1919 (Anul 37, nr. 308-338)

1919-10-27 / nr. 334

Suprapopulația Capitalelor S’a crezut că a doua zi după încheer­ea păcei se v­a resimți lipsa atâtor energii umane, perdute în cei patru ani de război. Dacă ar fi la judecațt, după aspectul orașelor consta­tăm o creștere îngrijitoare a populației. In toate centrele e­­uropena există suprapopu­la­­ție. Capitalele sunt luate cu a­­salt de provincie. Nu este vor­ba numai de mărirea popula­­țiunei lor flotante, dar de în­mulțirea­­ locuitorilor stabili. In primul rând, vin îmbogăți­ții din epoca războiului, care găsesc în Capitală mediul po­trivit ca să și ducă­ traiul lor de parveniți; după aceia vin ..desr­ădacinați'i', oamenii ama­tori de aventuri, toți cei ce do­resc să-și încerce norocul în marile centre — unde se dos­pesc atâtea p­si­uni și ambi­țiuni și se topes­c atâtea ener­gii —; apoi vin oameni de a­­faceri, marii și micii specula­tori, cărora nu le mai convine strâmptul orizont al târguri­lor și orășelelor de provincie. Toți aceștia au descins în Ca­pitale cu poze arogante de cu­ceritori, dar mulți dintr’ânșii vor cădea amețiți în noroi și rușine-Lupta pentru o existentă strălucită; goana după ,»lovi­turi“ și milioane; mania de a duce neapărat o viață zgo­motoasă, plină de plăceri și fără de griji, în care munca este exclusă ca ceva degrada­tor, dorința bolnavă de a par­veni cu orice Preț și prin nu importă ce mijloace și metode, — iată ce împing pe mulți spre­ marile centre. Din cauza acestui exod de la Sate la târguri, de la târguri la nașe, de la orașe, la capitale — de­oarece nu este vorba nu­mai de atracțiunea pe­ care o exercită capitalele — s’a creat, în toate țările o situație în­grijitoare. Orașele sunt sufo­cate. Viața într’ânsele se scumpește mereu. Criza locuințelor este acu­tă. Mijloacele de aproviziona­re și de transport sunt reduse. Dacă în ultimele decenii ma­rile capitale au luat o dezvol­tare uimitoare, din cauza cen­tralismului cultural, politic și administrativ și dacă unele din ele s-au dezvoltat artifi­cial, din consider­ațiu­ni pur politice, cum ar fi Berlinul, Viena sau Budapesta, se pu­ne întrebarea dacă toate aces­te orașe vor fi în măsură să suporte regimul de astăzi. In unele capitale, ca Viena și Londra, s’au luat anumite măsuri ca să se oprească nă­vala provincialilor și a străi­nilor dar aceste măsuri nu prea sunt în gustul anglo-sa­­xonilor și vienezilor. Nu se poate bine determina unde începe și unde sfârșește populația zisă flotantă. De fapt, gustul ave­nturei este foarte întins. Se observă în Germania, Anglia și Italia, alt curent: acel al emigrat­ li­nei. Din Germania pornesc în străinătate foarte mulți inte­lectualii : ingineri, chimiști, profesori, avocați, agronomi etc. Ei atrag pe acești intelec­tuali America și Japonia, un­de sunt chemați în diferite mari întreprinderi. Sunt apoi 20 de milioane de muncitori de la orașe și d­e la SEjte, în Germania, care voesc să emi­greze, sub motiv că nu au de lucru în țara lor- Cum Ame­rica a rămas tot pământul fă­găduinței pentru europeni, Statele­ Unite au luat măsuri să apere munca națională și în special să oprească infiltrați­­unea de elemente străine în teritoriul ei,­­ aceasta relativ numai la muncitori­ Guvernul din Berlin combate și el emi­grațiunea. Din această cauză­­,oficiul imperial de emigra­re“, care posedă vre­o 30 de secții, se ocupă mai mult, cu împingerea elementelor fără lucru spre centrele urbane. De aci, — un nou spor de popula­ție în orașe și un alt element de îngrijorare pentru guvern. Problema socială are înfăți­șări curioase în Europa. Peri­colul cel mare social este în aglomera,țiîinile.. udiOh?» unde există contras­tele­ cele mai vio­lente și în dezechilibrul dintre orașe și sate. Situația In dorm9nia La Berlin domnește acalmie . Capitala a reluat înfățișare­a ei ibiesnuita. Edificiile, lovite de o­ 31170 în timpul turburărilor spartachiste, au fost restaurate. Cu toate aceste înfățișări de la liste și ordine, greutățile pe care le întâmpină guvernul sunt mari. La Luebeck și Stettin populația ițâțată de instigatori a devastat prăvăliile. Recolta a fost bubiri că Hrana nu lipsește, deci cauza tur­­burărilor, care s’au produs acum câtva timp, trebue căutată în al­tă parte. In ultimele luni prețu­irile articolelor alimentare s au scumpit mult. Ca să remedieze a­­ceastă stare de lucruri, guvernul a luat măsuri să i se pună la dis­poziție un credit de 3 miliarde și jumătate mărci. Dar înlăturarea unui rău nu poate înlătura un altul.­ Situația socială­ poate fi mo­mentan îmbunătățită, dar greută­țile financiare s-au mărit. Ele au ajuns atât de formidabile, în­cât statul este amenințat cu o cala­mitate. Presele rotative, care fa­brică biletele de bancă, în loc să micșoreze pericolul, dimpotrivă i-î fac mai amenințător. De altă par­te, impozitele directe, destul de mari pentru contribuabili, ele nu pot să umple casele tezaurului. Guvernul studiază introducerea impozitelor indirecte, chiar ca riscul să fie dată opoziției o ar­mă puternică. Pericolul pentru guvern este atât la dreapta cât și la stânga. La dreapta este partidul con­servator, gruparea lui Westarp și von Hei­debrand, care au înce­put să se agite. S-a constituit apoi o ligă națio­­nală, ca să apere interesele mari­lor proprietari funciari, amenin­­țați de nouile legi agrare. Liga acuză guvernul de comunism. Conflictul poate lua în curând ,un caracter politic pronunțat. Alt pe­ricol este apoi la stânga. Grevele au luat un caracter endemic. Spartachiștii continuă agitația lor metodică. Cu toate că Ledebur pare a fi dispărut de pe scenă, tot dânsul ține firile comploturi­lor împotriva acelora care după părerea lui, au frustat pe revolu­ționari de fructul victoriei lor. La Berlin, un ziar ultra­ roșu „Lucrătorul revoluționar”, orga­­nul­­ comitetului comunist pentru desfășurarea dictaturei proletari­atului se sfătuiește zilnic pe lucră­tori la greve și îi învită să se ur­ce pe baricade. In fața acestei me­todice organizații a „dezorgani­­zării sociale’’, oamenii cuminți se pregătesc, și cer guvernului să ia măsuri prevenitoare. « In general însă se observă de câtva timp o dorință accentuată de liniște, ordine și muncă. Răsfoind Istoria Orientului ■ in Razboi in Rusia GERMANII BOMBARDEAZĂ RIGA Horsen. 24. — Statu­l-major general leton comunistă cum cu artileria germană în apro­piere de Riga a tras la 19 Oc­tombrie asupra vapoarelor de război engleze. La 20 Octom­brie vapoarele de război alia­te au răspuns bombardând PozițiunUe germane. Germa­nii bombardează centrul ora­șului Riga cu artilerie grea și se servesc, de proiectilele cu gaz. Mari stricăciuni s'au cauzat școi­lor, băncilor și altor clădiri publice. POLONIA RECUNOAȘTE INDEPENDENȚA ESTO­NIEI Karnaryon, 24­ — Din Var­șovia . Guvernul polon a recu­noscut acum oficial indepen­dența Estoniei și guvernul ac­tual din acea țară. COLONELUL BERMONT A RELEAZA LA FOCR Lyon, 25. — Din LiBan se a­­nunță că colonelul Bermont a ru­gat pe mareșalul Foeb să inter­­vină ca să se evite orice vărsare de sânge rusesc. Colonelul cere mai ales să se trimită imediat o comisiune pe lângă armata sa. Odată cu aceasta Belmont ape­lează către întreaga Franță să-l ajute intru nimicirea bolșevis­mului SITUAȚIA DISPERATA A BOLȘEVICILOR [Paris, 25. —■ Din Zurich : Zi­arul Tsoristia organul­ bolșevici­lor ruși a publicat următorul articol, din care se vede situa­ția disperată a guvernului so­vietelor . Comunicațiile noastre sunt în­trerupte , aripa noastră dreaptă este amenințată. Denikin în­cearcă să pătrundă centrul și ai pus mâna pe orașele Kursk, To­ro­nege, Tambov, și se apropie de Moscova. Operațiunile noastre contra a­­u­m­iralului Colceag întârzie din j­a această cauză și se pare că sol­­­­dați albi travestiți în ofițeri ro­șii stau introdus în statul nos­tru­ major. Suntem înconjurați de trădă­tori și se pune chestiunea : da­că nu a sosit momentul să ne retragem in pozițiunile pregăti­te dinainte, după cum a făcut tovarășul nostru Bela Kun, ca­re nu a așteptat ca albii să ocu­pe Budapesta. TU.» ■ si Tfui ESE­LE a i­u­t tici _ n.-vest" Karnarvon, 25. — Ultimele știri relative armatei ruse de nord-vest sunt: La sud de Petrograd forțe­le ruse ajutate de tancuri au luat Pavlovsk, 15 mile la sud, da Petro­grad și Sablina 25 mile la răsărit de Gaeina pe linia Petrograd- Moscova. La 17 mile răsărit de Luga pe calea ferată spre Vi­tebsk, rușii au capturat stațiuni­­le Baskitzvedikoes și Batets­­kaya. înaintarea continua cu succes în­­ acest sector.» ■Știrile privitoare în situația frontului generalului Denikin pe ziua de 21 Octombrie arată ca la nord de Țarițin generalul Wran­­gels înaintează cu succes. Divizi­unea 288 sovietistă­ a fost com­­pis­­ r­­otată în acest sector. Pâ­nă acu­ma s-au luat peste 3000 prizonieri. La vest de Khoper îna­intarea cazacilor continuă cu succes. S-au luat 1000 prizonieri. In sectorul de nord al acestui front, au avut loc lupte îndârjite și voluntarii au înaintat in re­­giunea Brianso. Operațiunile împotriva armatei lui Petliura continuă cu succes. I — A da convenabil, este a onora; a da mult, este a qo­­rupe. — Napoleon. TELEGRAME DIN STRĂINĂTATE AMERICA NU VA PRIMI MANDAT IN EUROPA Lyon, 24. —» .,Morning Post“ Primește din Washington-ști­­rea, că opinia publică din Sta­­­tele­ Unite se opune din Ce în ce mai mult ca America să ac­cepte un mandat pentru­ Eu­ropa. Parlamentul american se va pronunța și el contra acestor propuneri. SCHIMBĂRI de miniștri IN ANGLIA Karnarvon, 24. — Regele a aprobat numirea lordului Kirrxon Ca secretar de Stat al afacerilor străine în locul­ lui Balfour, D. Balfour ia locul lui Cur­­zon, ca lord-președinte al con­siliului, o cerere A DELEGAȚ­iei germane Lyon, Transoceanic, 24* —­­Din Berlin : Delegația germa­nă di­n Versailles a exprimat dorința ca Consiliul suprem să decidă ca membrii misiunei­­ de control în Germania să nu mai poarte uniformele­­ lor, după ce tratatul de pace a in­trat în vigoare, spre a preveni astfel incidente neplăcute. Consiliul suprem­ a respins a­­ceastă cerere, considerând că aceasta tinde să diminueze au­toritatea misiunei interaliate. Judecarea Ex kal­e IlULUI Horsea. 24. — Mister Benar Law a declarat în Camera o­numelor că s’a pus la cal­e toa­te pregătirile necesare pentru judecarea ex-kaizerului. Cere­rea­ către guvernul olandez 11 u se poate face însă până când toate Statele în cauză nu vor­­ fi semnat tratatul de pace. REGELE SPANIEI IN AN­GLIA Horsea. 25. — Regele Spaniei, care călătorește sub­­ numele de ducele de Toledo, a sosit în­ Lon­­dra din seară venind din ..Paris, 1 a fost întâmpinat de.pdnripe­­kr, *HowlT de ■•RatWjfelW­ 1f81: ;i V -f­» unea Victoria. SITUAȚIA FINANCIARA A ANGLIEI Hisea. 25. — Lordul Milner, vorbind în camera lorzilor a arătat că pozițiunea financiară a An­gliei este mai puțin îngrijitoare de­cât aceea din alte țări mari, exceptându-se poate Sta­tele­ Uni­te și Japonia. Industria în Anglia a fost re­luată foarte repede și restabili­t­ ° c­ \­Un Ciu UOiJLXiltt (_) EXECUTAREA LUI PIER­RE LENOIR Paris, 23. — Pierre Lenoir, care fusese condamnat la moar­te pentru că a lucrat cu inami­cul contra Franței, a fost exe­cutat astăzi dimineață la Pa­ris. N. B. Se știe că Pierre­ Le­noir, care urma să fie executat acum câteva săptămâni a fă­cut in dimineața zilei fixate pentru execuție unele destăinu­iri foarte importante in legătu­ră cu Callieux, destăinuiri cari au avut diarul sa se suspende execuția. AMERICA TRIMITE CĂR­BUNI IN EUROPA Karnarvon, 25. — Se anunță că s’au luat măsuri pentru îmbar­carea a 0 milioane tone de petrol și cărbuni pentru mașini din Sta­­tele­ Unite cu destinația pentru porturile Europei. Un mare nu­­măr de vagoare a fost adunat pentru a căra cărbuni din Statele­ Unite spre Europa. Foarte multe vase grecești și spaniole sunt p­­epate cu această încărcare. Mai multe vase engleze au pri­mit brevete pentru această lu­crare. uimitoare, dacă se vor putea în­­lătura orice tulburări industriale, întrebuințarea autocamioanelor pentru descongestionarea docuri­lor a început la Londra, Bristol, Fernvoor Hull și Manchester. CEREREA DE LIBERARE A LUI CAILLAUX RES­PINSA Lyon. 25. — Prima audiență a înaltei Curți, întrunită ca să judece procesul lui Caillaus, s-a ținut joi. Era vorba numai să se fixeze data desbaterilor și să se răspundă la o petiție a avocaților acuzatului cari cereau punerea in libertate provizorie a lui­­ Cail­­laux . Data desbaterilor a fost fixată pentru 14 Ianuarie a. c. Cererea de punere în libertate a fost res­pinsă. AUSTRIA NU SE VA ALIPI LA GERMANIA Lyon. 25 . Din Viena se a­­nunță că Adunarea națională a votat proectul care pune le­­gisla­ți­a austriacă în armonie cu art. 88 din tratatul de la St. Germ­a­in. Art. 2 din această lege este alt­fel conceput. Pentru executarea tratatului de la St. Germain, se abrogă vechea dispoziție legală care spune că Austria germană este parte integrată din impe­­­riul german. Bolșevicii au ocupat K­ievu. O telegramă d lin Moscova a­­nunță că trupele sovietiste au ocupat Kievul la 5 octombrie ora 14. Statele majoare ale lui Deni­kin au plecat din Kiev la Nico­­laev, înainte de plecare, la Kiev au fost măceluri coutra evreilor și ucrainienilor. o Ligă comercială a națiunilor Karnarvon, 25. — La confer viața industrială și comercia­­lâ din Atlantic city, ieri s’au ținat hotărâri de cea mai mare importanță pentru lumea­ co­mercială. In această ședință sa adoptat planul pentru for­marea unei organizări perma­nente Cifre de fapt va fi Liga comercială a națiunilor-In ședința de ert, conferința s’a ocupat cu fixarea mecanis­mului acestei organizări astfel: scopul Ligei comerciale este de a încuraja comerțul inte­r­­naționa­l; de a înlesni relațiu­­nile comerciate ale națiunilor; de a asigura armonia în acțiu­ne în toate chestiunile inter­naționale privitoare la comerț și industrie, de a încuraja, pa­cea și progresul prin­ relațiuni cordiale între țări și cetățeni prin cooperarea oamenilor de afaceri și asociațiunilor aces­tor țări, în desvoltarea comer­țului și industriei. Nici o națiune nu va­ putea aparține Ligei com­erciale, dacă nu este mem­b­r­ ® a Ligii na­țiunilor. Acest paragraf este interpretat în­­ America ca o chezășie a oam­enilor de a­­facere din toată lumea pentru liga națiunilor. Planul privi­tor la reprezentarea în această ligă­ comercială este bazat pe formarea, în țările membre în care o atare instituțiune nu e­­xistă încă a unei Camere na­ționale de comerț similare. Ca­merei d­e comerț din Statele­ Unite sau Anglia. Aceste cor­puri vor trimite fiecare câte 2 membri corpului central ai Ligei care corespunde cu cor­pul consiliului din Liga na­țiunilor. Acest corp principal al Li­gei comerciale își va avea car­tierul permanent într-o locali­tate care se va alege mai târ­ziu. Tratatul cu Bulgaria —­ Răspunsul delegației bul­gare la condițiunile aliaților— Lyon. 25. — Delegația bulgar­­ă a remis Vineri, când expira termenul acordat, observațiuni­­le­gale la condițiunile­­ de pace ale aliaților. Aceste observațiuni sunt­ cu­prinse in trei fascicule impri­mate: prima conține observa­­țiuni relative la Liga Națiuni­­lor, la clauzele politice și la muncă. A doua fascicolă se re­feră la clauzele­­ teritoriale corc­ită cărora protestează delega­ția și anume contra cedării Traciei și a Strumiței. A treia vizează clauzele militare­, na­vale și aeriene, precum și con­­dițiunile relative la prizonierii­­ de război, la sancțiuni și­­ des­păgubiri. Consiliul suprem­­, intrunin­­ndu-se astăzi, va lua cunoștință de aceste observațiuni la ședin­ța de mâine, și peste câteva zi­le va răspunde delegației bul­ gare. FILME S-ar părea că sub raportul numelor patronimice înnotăm nu fr o monotonie neîntâlnită la alte popoare. Prea se pomenește des în toate părțile: Popescu, Dumitrescu, Ionescu­, Constand­­­inescu, Georgescu și alte deri­vate în eseu, eanu, etc., ici. Foarte puține nume eșite din colmun. Asta însă e num­ai apa­­rența, sau mai bine zis este mai mult la terașe. La țară n­u­­­mel­e variază mult. Poreclele transformân­du-se cu timpul în nume, acestea devin uneori nostime. Când se publicau lis­tele de morți, răniți, dispăruți, în război, procentul cel mai ma­re fiind dat de populația rura­lă pomelnicilte triste formau­ un nesfârșit tablou de nume variate dând măsura imagina­ției bogate a poporului nostru. Acelaș aspect îl veți privi ori­unde abundă numele Sătenilor, cum sunt listele de alegători, registrele de vânzări de la tri­bunale, etc. Deunăzi, răsfoind „Monitorul Oficial”' am găsit următoarea citație:: D-na Domnica Lapte-Bătut, fostă cu domiciliul in Chișinău, mahalaua Merestin, iar acum necunoscut, este citată ca în ziua de 13 Octombrie 1919, ora 9 dimineața, să se prezintă la a­­ceasta judecătorie ca inculpată în procesul penal cu Ana Nea­gra, pentru furt; la neum­mre se va judeca in lipsă conform legei*1. Cam laconică, publicația nu precizează dacă inculpata a fu­rat chiar fapte bătut­eau alt­ceva. Alta: „D. Nespălatu Gh., cu domiciliul necunoscut, este ci­tat ca în ziua de 24 Octombrie 1919, ora 9 dimineața, să se pre­zinte la această judecătorie ca reclamant în procesul cu Mă­­riuca N. Bej­an pentru furt, la neurmare se va judeca în lipsă conform legei“. După ce ne anunță că Mări­­uca a mers cu cinismul până acolo în­cât a furat și, de la un­ biet nespălat fără domiciliu, și după ce stilul oficial arată că dacă nu se va prezenta tot... păgubașul va fi judecat, „Mo­nitorul“ merge mai departe: „D. Tănuse R. Madrigală, din comuna Drăgănești, prin petițiunea înregistrată la No. 10.584-919, a intentat la acest tribunal­ acțiune de divorț con­tra soției Sale ,Stanei Tănase D­. Madrigală, din comuna Drăgă­­nești, pentru cauze determinate“ Trista filozofie a căsniciilor ne­reușite , încep cu madrigal, și sfârșești cu divorț ! Don Jose Pericolul circulației pe C. F. fr. — Trenurile în întuneric. —Bucuria hoților și asasi­nilor.— Neglijențe criminale. — Cauzele dezastrului de la Nîcolina — Prefectura poliției Capitalei a­ intervenit pe lângă direcți­unea c. f. r., să ia dispozițiuni, pentru iluminatul vagoanelor de pasageri, de­oarece cazurile­ de furturi în trenurile de noa­pte, se înmulțesc în mod în­grozitor. Nu numai furturile se înmulțesc în trenuri, dar și asasinatele. Ziarele au înregistrat dese­ori asasinate. Cum vagoanele nu sunt nici astăzi­­ luminate — grație rod­nicei activități a­­ lui Ah Ps­­r­eteanxi — toți pungașii și a­­sasinii circulă nesupărați în trenuri și găsesc un concurs extrem de prețios, tocmai în indolența organelor superioa­re ceferiste. Nu numai vagoan­ele nu sunt luminate, dar și locomo­tivele.­­Din această cauză s-au înregistrat foarte multe acci­dente, deraieri, ciocniri etc. In cursul lunei Iulie a. p., în stația Nicolina s’a cternit in timpul unei nopți, trenul de marfă P. 2, cu un tren militar ce venea de la Ciu­rea. Au­ fost multe victime și mar­i Pagube. Iată ce găsim în declarația făcută de șeful gărei Nicolina: din acea vreme, C. Botez: „Trenurile vecinie nelumi­nate» toată lumea se îngrijește de mașini, care nefiind ilumi­nate în timpul nopței se cioc­­nesc pentru a se face și mai puține, cum a fost cazul și cu această ciocnire*". La cererile publicului,« că­lător» cât și la cererile perso­nalului c. f. r„ de a se ilumina! 'vagoanele și locomotivele» 'di­recțiunea nu a luat absolut nici o măsură1. Puțin Si pasă drlui­­ Al. Parie­­țeanu dacă călătorii sunt fu­rați și asasinați în­ vagoane, sau dacă trenurile se ciocnesc din cauza întunericului! Acum a intervenit prefec­tura poliției din­ Capitală, ca­re, s’a alarmat de plângerile numeroase ce i se fac din­ par­tea, victimelor pungașilor din trenuri. r ..... V a luat, de astă dată măsuri de dir­ecto­r general, sau va ra­id tea că ,din cauza­ timpurilor­ anormale — eternul argu­ment — călătorii sunt condam­nați să sufere chinuri infer­nale, iar circulația trenurilor să fie mereu; amtenințata?teH.". Sunt apoi și­ alte neglijențe condamnabile în legătură cu pericolul de circulație-Intr’un raport, un șef de ga­ră spune: „Soneriile de biurou defecte iar ca culme stația și postu­rile de acami nu au măcar o sonerie de canton» care să le arate cu semnale dincotro vin trenurile“ (!!) In unele gări, Prin care trec numeroase trenuri, s’au supri­mat ajutoarele» așa in­cât șe­fii de gară fac serviciul 5­—7 zile în șir, nedesbrăcați. Ce serviciu conștiincios pot face oamenii aceștia? Cum să nu, se întâmple deraieri, și cioc­niri de trenuri, dacă nimeni nu se ocupă serios­­ de circulație, dacă soneriile sunt defecte, dacă posturile­­ de acari nu sunt pre­văzute măcar cu o sonerie de canion, dacă multe gări nu po­sed un semnal de­­ distanță la extremități ? La Nicolina s’a inregistrat un dezastru, în cursul lunei iulie a. c. din cauzele expuse mai sus. Această stație,­ cu atâta­ tranzit de curse, cu atâtea ex­­­pediții de vagoane ale ateliere­rului, cu atâtea transporturi militare,­ nu are centralizare,­ și nici măcar un semnal de di­­­stanță la extremități, iar pos­t» turile de acami sunt­ așezate la un km. distanță de stație. Ia­, fă ce spunea Botez» fostul șef.’ al­gărei Nicolina, după consu­ j­mărea dezastrului. ».In acest’ caz, această calpab­ilitate se] datore­ște nu mie» ci celor cari nu m-au dat concursul; mu a lăsat surmenat să­ mă joc pui] viața oamenilor*, deși Pam fă­ i­cut atenți cu atâtea rapoar­te, că prevăd un pericol in circu­­­lația trenurilor.­.“ El a­ făcut rapoarte, dar au fost luate în considerație/ De aci, dezastrul. î Foarte rodnică activitate, este aceia a d-lui Heriețeanu, și, grozav de figură este circula*­­tia pe c. f. r., sub administrai­ția I f f ^ g^,|| * Dar stația Nicolina este o regulatoare de circulație a trenurilor între Iași-Ciurea, Iași-Socoola A și Iași-Socola Roșie. Ce an­onat Sârbii din Temșșoara Școala de arte și meserii a­ fost complet golită; sârbii an­­enat circa 129 mașini cu aburi» ferestrae, scule diverse» e tc. • Fabric­a de măsuri a fost Pa­dea’ntregul, devastată. Tipografia, în care se țipă­, reau lucrări pentru Stat și ar­­­mată, devastată . De la direcția generală poștelor au luat *. 1800 telefoa­­­ne,­ 1000 aparate telefonice, 100 ktm. sârmă i Pentru aparate te­­­legrafice. í De la­ spital © : 5000 paturi­­cu garniturile lor» Unelte agricole : 60 garni­turi de treerat, 30 pluguri c­e aburi, 2000 pluguri de fier* etc. te­­i Depoul căilor feratei com* plo.t» ? Toi mobdierijl. ins^tntt­ilich publice­'; * ■ SOSIREA" diviziei de Budapesta la Iași) ._____ ) Tru­pele primite cu ovații­­­ î­ f­­ Iași, 23 Oct. , Azi au inecpat a reveni 1 & Ton! J.wm,>VrdljA VA*i­ innr» © Orrt 01«i xu>Jl­­ jl a uiuAanip luptați la Tisa. au fost la Bu­­d­apesta, și aparțin corpului 4 de armat­ă, cu garnizoana in capitala Moldovei.­­ Aceste glorioa­se trupe so­­­sesc treptat și până Duminică die vor fi­ toate în mijlocul nostru. Entuziasmul provocat prin­­tre ieșeni de revenirea, bravi­i lor oșteni e de nedescris. Pre­­­tutindeni vitejii noștri sunti întâmpinați cu flori și cu ova­­­ții. Orașul e pavoazat- Un comi­t­­et compus din prefectul ju­dețului, arhiereul Gurie. rec­­­­ tom! Universității prefectul de poliție» primarul orașului, co­­­mandantul pieței, și președin­­­tele consiliului județean a fi­xat pentru Duminică mari­ serbări în cinstea eroilor ret­­veniți. j Se va­ oficia un te-deum la, Mitropolie, vor fi serbări peri­culare, o paradă militară, iar­ seara se va dă un mare ban­­­chet la care sunt invitați șe­fii autorităților, fruntașii ora­șului și reprezentanții presei .­ Pe credința câinelui te poți bizui Până în ultimul m ment, pe n, fam cei până prima ocazie. Legenda lui Baudouin.— Greșala diplo­­mației europene în 1202.—Cristo­se pre­­sinta ch­estia Orientului In 1910 Când in 1202, participanții fa­imei cruciade, sosiră la Vene­ția, ei credeau că toate popoare­le creștine din Orient vor veni sub steagurile lor, ca să contri­buie la eliberarea „sfântului mormânt“­. Cum, cruciații nu a­­veau averi, republica­ venețiană I­e-a dat bani, cu condiția să cucerească pe socoteala ei, ce­tatea Zar­a. Era­­ un mod ca să plătească republica trecerea cru­ciaților pe la Veneția. In vremea aceea s-a mai în­­tâm­­plat un incident: la Cons­ta­ntinopol împăratul Isaac a fost detronat de fratele său A­­lexis. Unul din bieții împăra­tului Isaac a venit în Dalmația și găsind pe cruciați, le-a pro­­pus să înainteze spre Constan­­­tinopo, ca să reintron­eze pe fa­stul său. Iată un motiv serios: ipenth­,crucip,țitekșirșci?,li ca­ , și pentru venețienii bogați, să iu­bească marșul spre Constantino­­pol! Pentru cei dintâi, era un prilej ca să restaureze un im­periu în Orient cu ajutorul Oc­cidentului; pentru ceilalți era un prea nimerit prilej­­,ca să-și asigure preponderența economi­că în sud-estul european. Din a­­­ceste considerațiuni, cruciada în­tâia a căpătat o însemnătate capitală in 1202. Numai grație abilităței republicei aidriatice, cruciații au reușit să ajungă la Constartinopol, să răstoarne pe împăratul Alexis și să restaure­ze pe Isaac. Peste câtva timp, un uzurpaior, Mursuffo, a reu­­șit să ia tronul, dar cruciații iau răsturnat, și ucis, înființând apoi imperiul latin. Ei au ales ca împărat Baudouin, conte de Flandra. " ni."; i­a­r Rezultatul fcétei­ âî cruci­ade a fost: venețienii au pus stăpânire pe un sfert din impe­riul oriental și pe toate orașele maritime; șefii cruciaților au căpătat m­ari principate f­eoda­le în Orient și anume: Bonifaciu de Montferrat a fost ales rege al Salonicului; Villehardouin — istoricul cruciadei —, rege al A­­etaiei, apoi alți șefi au căpătat zidurile Atenei și Tebel. Mormântul l­ui Christos fusese atât de repede uitat! Grecii, revoltați de­ apucături­le cruciaților, s-au refugiat în Asia Mică unde sau fondat, doua imperii: unul la Niceea și altul lui, Trebizonda, i Se spunea în 1203: Constan­­tinopolul este inexpugnabil! La­tinitatea domnește la Bosfor . Imperiul latin va fi bulevardul creștinătăței . Vorbe. Constanti­­no­polul nu putea fi Inexpugna­bil. Latinitatea nu putea să dom­nească pe Bosifor. Imperiul la­tin —­ așa cum a fost organi­zat nu­ putea fi: bulevardul creștinătăței, sau civilizației europene. Ce s­a ales din acea cucerire 2 A,reușit, Occidentul»­odată.v„stă­­­pâ­ni.pe.­LG^iatagi^opfilif gf#%u­­icerească și să domine Orientul 2 Nu. Orientul creștin a fost mai di­vizat și mai slab decât ori­când. Din Baudouin, legenda a făcut un personaj romantic și redu­tabil­ în acelaș timp. De aceea găsim într‘un roman —e mister, consacrat acestui personaj, ti­tlul următor: „Le Roman de Baudouin, qui epousa le diable. „Adevărul istoric este că bietul Baudouin, ne­având cum să asi­gure politicește și militărește șubredul său imperiu s‘a pome­nit­ asaltat de numeroși duș­mani și într'o bătălie cu bulga­rii e­i a dispărut, —< a murit­ în luptă, sau a căzut prizonier, nu­ se știe precis. Din cele de mai sus, reiese că la începutul veacului al 13-lea, "puterile occidentale'au avut cel mai bun prilej să pună stăpâ­­nir­e pe Orient, dar din cauza neînțelegerilor dintre ele și a li­nei greșite interpretări a rostu­lui emciadei­­, rezultatul a fost nul, ba chiar dezastruos. Nici creștinătatea’ h*a fost de acord _ grecii au­­ l­ucr­at împotriva teruiciațil­or,­­•—’i nici diplomația nu­, era bine • fixată asupra­ f­os­tului expedițiunei. De aci confuzia și eșecul în­­treprinderei. Istoria s-­a putut îmbogăți cu­ o legendă, dar adevărul istoric rămâne fixat în cadrul schițat mai sus. Așa se explică pentru ce, ceva mai târziu, turcii au reușit să năvălească în­­ Orient, să amenințe Veneția și Viena și s să încurce veacuri de-a rândul­ interesele diplomatice și econo­­­mice ale Europei în orient. Di­plomația europeană a avut cel mai nimerit prilej în 1202 să pu­nă stăpânire definitivă la Cons­­tantinopol și pe întreg Orientul și da­că nu a reușit, a fost­ dintr'o completă lipsă de prevedere po­litică. I. * După 717 ani, diplomația­­ eu­ropeană are în fața sa aceeaș problemă, cu un aspect diferit, dar cu acelaș caracter: Orientul poate fi stăpânit do­minat. Turcia e stepe dric. Cu toate agitațiile naționaliste ale lui Mustafa Kem­all pașa din Asia Mică, lumea musulmană nu se va putea ridic­a.­­^Sultanul în ur­maLare prestigiu; unui Mahomed II, sau al u­­nui Soliman Magnificul. Rusia nu mai este o piedică,__ a dis­părut dictatura ci în Orient. Austro-Ungaria sta pulverizat’. Germania, a fost pentru câtva timp redusă la neputință. Iată cum pentru lumea occidentală, problema­ Orientului se prezintă de astă-dată sub un aspect cu desăvârșire nou. La ce spectacol asistăm? Occidentul se uită temător spre est. Orientul privește neîncreză­tor spre vest. Iată unul din as­pectele crizei moderne. Care să fie cauzat acestor Ma­n­eli, temeri și neîncrederi? Con­ferința păcei a avut și are greaua misiune să restabilească pacea în lume, prin elaborarea unui nou regulament politic, care să­­ cuprindă într’însul ceva nobil și măreț: repararea marilor greșeli din trecut. O impozantă acțiune diplomatică a început să se des­fășoare, cu scopul mărturisit de­­ a oferi popoarelor un statut ba­zat pe drept și libertate. S*a­ scris și S‘a vorbit mult pe această te­mă. A fost literatura favorită a zilelor dureroase de ori, care a „pasionat*­ războiul...care fgg.to» treținut sufletește pe luptătorii de diferite rase și naționalități. Este un adevăr elementar psiho­logic că războiul ,n­u ar fi putut ține ani de zile, dacă nu ar fi existat credința în luptători că ei suferă și se sacrifică pentru o cauză mare și dreaptă. In ta­băra acelora, unde șia putut în­chega mai bine conștiința uni­tății morale, unde ,a pătruns mai adânc sentimentul dreptului, un­de s-a schițat proectul­ unei lumi nouă, în conformitate cu prin­cipiile sociale moderne, — acolo victoria a apărut luminoasă, ca să răsplătească pe cei vrednici! Logica spune că acea acțiune diplomatică va reuși să ofere cel mai bun regulament european, care nu se va îndepărta de la principiile ce au însuflețit pe luptătorii de ori să suporte ani de zile regimul tranșeelor. * Numai da;» a foiletat arh­i­vele diplomatice din trecut poa­te să-și dea seama ce înseamnă pentru o nouă alcătuire «uro» peană, problema Orientului, în cadrul ei actual,­­te .Diplomația­ europeană are pen­­­­tgutiar data­ oară ,posibilitatea să fixeze în cadrul ei cuvenit mo­ral și politic, chestiunea Orii­tulu­i. Cu toate acestea, ca și, în tr­cut, diplomația europeană tâmpină mari dificultăți. Nemulțumirile se înmulțesc și compromisurile mijesc la ori­zont. Jumătățile de isoluții însă nu satisfac rațiunea și sentimentul Se mai împiedică oare Occiden­tul de dictatura Rusiei țariste, de influența germano-austro-un­­gară, de încăpățânarea și abila­­­tățile Turciei, sau de­­ imposibi­litatea popoarelor din aceste părți de a se organiza politiceș­te ? Nimic din toate aceste obsta­cole nu întâmpină conferința pa­cei. Nimic nu chiamă compromi­sul, sau soluția șchioapă. Este­ tocmiat epoca visată de Lordul Derby, căruia i s-a atribuit de­clarația. ..Nu-mi faceți reproșuri zadarnice“. Bați-mi un Orient fără dictatura ru­să și austriacă și vă ofer imediat soluția cea mai mulțumitoare Se va da azi acee soluțiri, u­n"' ' tej­­ ' if. Sei-aaßV

Next