Universul, octombrie 1921 (Anul 39, nr. 247)

1921-10-28 / nr. 247

laenia, Chlorosa, Liaifatismul, Tuberculoza, üomlescenta, Bătrânețea, se combat cu: VITE ALTOITE Producători direct albi, port-altoi mim îmie,a , pini mm Ceretî, sssfialos 4350 Numai scurt timp.^^Numai scurt timp © caiara ® unică, 4i19 I Ste in linii litii nil se va rode ero eletetica: Soc. Sas. a firilor taărene S. A. 1 —a fost Avigrlo Mostian mmmuua« Str Stavropoleos No. 5 Etaj I. Deasupra Berăriei Caru cu Bere. 1 Numai scurt timp Numai scurt finiș» ! ANTRACIT PREDEAL SUPERIOR — STREINI J. THEODOR & Co. special centru sobe de tera- str. Smărdan No. 4. Etaj cotă, Godin, Salamandre, Pan Telefon 15/99 vagine și mașini de bucătărie ga furnizează prompt cu zona și i i&iSrJos Sj’s? Uc erek vagonu’ IER și FAG, tărte și netăete : Wissda din Sep ® sitiiuiiuBiii BUCUREȘin 4407 H ■ Strada Fabrica de Chibrituri, 24.—Tffi212 || Reclama e sufletul comerțului Íin fiorul l. IBIST. I. TEI. MESKEl Ulicioara Sf. Nicolae Șelari lângă Biserică. Primind un mare transport de velouri de lame pentru Mantouri și Costume Tallluor I 1 precum și alte diferite stofe pentru Rochii, haine și paltoane pentru Bărbați de la cele mai renumite Fabrici Străine cu diferite prețuri și alte articole ca: lin ti Ir 18*23 . „ 16-28 agi fiion 12’° Pa. m.6’0*11* pi PROSOAPE diferite CHILOȚI diferiți DUBLURI etc. etc. Rugăm pe onor. clienți a vizita magazinul nostru. Ru Gout Parisien — VICTO.IEI.33 — (lângă Cinema „CO 0 4“) — Indian 2S.S0 mtr. Trisolaga __________ 4394 De vânzare! 1 Automobil Pakard Levassser în perfectă stare foarte elegant. Adresați Sos. Bonaparte No. 10 prima ușoi ora 9-11 dimineața. 44391 Kammgarn Leviot pantaloni fantezie picur latin Palmaston me și paltoane I Stofe fine Hafelfe i Htimla pentru costume și mantouri de damă Rom, Pn, Pilip§ 1 și colorate din lână pură se găsesc cu Í i|i nu ] la lui falii i SIBI MI S SIDIÎ Siciliu BUCaj^EȘTI 4424 I Strada Caro!, No. ii 13Q0 bărbătești Miie Eratei lații UNIVERSIM De multe ori s’a întâmplat, în viața de toate zilele, fie în oraș fie la țară, să se prezinte persoane cerând un mic ajutor medical. In casă se pot întâmpla accidente : se taie cineva la un deget, o arsură din neglijență, un abces, o durerri de gât, copilul nostru sau al vreunei servitoare are o dezinterie, etc. La țară, aceste accidente se ivesc și mai des. De multe ori, medicul fiind departe, nu-1 poți ajunge decât peste câteva ore și, din lipsă de îngrijire imediată, starea bolnavului se înrăutățește. Noi trebue să știm sa ferim o plagă de infecțiune, o răceală de agravare, o boală contagioasă de a se întinde, să desinfectăm un local unde a fost un bolnav molipsitor, să luăm măsuri preventive contra epidemiilor, să asanăm locurile virane din prejurul nostru, veritabile cuiburi de infecție și multe alte. Să știm a seconda pe medic în efectuarea ordinelor, lucru de căpetenie în îngrijirea bolnavului și atunci când medicul a declarat bolnavul convalescent, vine rândul nostru ca să desăvârșim vindecarea sa. Fiecare din noi pe lângă educația și instrucția primită — precum mamele învață pe fetele lor să conducă menajul și bucătăria, tot așa fiecare fată sau femee tânără viitoare mamă să știe ce este de făcut când se prezintă vreunul din accidentele despre care vorbim mai sus. Pentru aceasta avem. nevoe fiecare de o mică școală pregătitoare, școala de infirmiere neprofesionale ca să fim în stare la un moment să dăm ajutorul cerut. Reamintim serviciile reale ce au adus infirmierele benevole care au urmat cursurile Crucii Roșie cu câțiva ani înainte de război și prevedem că aceleași servicii vor aduce acele care vor vor să se instruiască pentru ca la un moment dat să poată ajuta pe aproapele lor în timp de pace. Cursurile școalei de infirmiere încep în ziua de 1 Noembrie a c. mini mî mm In centrala ministerului de Industrie și comerț precum și în serviciile pendinte, s’au făcut următoarele înaintări: D. C. Stătescu, director cl. I la serviciul măsurilor și greutăților a fost înaintat director general cl. II-a. D-nii ing. G. Stoian și ing. I. Dinu, subdirectori cl. I au fost înaintați directori cl. I, iar cl. C. Ivan, șef de serviciu cl. I înaintat director cl. IlI-a. D. Vasile Drăgănescu, director cl. II înaintat director general cl. II la Cluj. D. inginer G. Buciușean, secretar general de industrie în Chișinău numit, prin transformarea serviciului director general de industrie la Chișinău. D-nii Bungețianu Constantin, Pascal Vasiliu, Hârjescu Cezar, Stamatescu Constantin, Cihoschi și Tătucu, directori cl. II au fost înaintați directori cl. I. D-nii Oghină Gr. și Garaianțu Cornel actuali șefi de serviciu înaintați directori cl. II iar d-nîi Teodorescu Teodor, Pantazopol Mircea, Gherman Laurian, Stoicescu Constantin și Săndulescu Gheorghe, actuali șefi de birou cl. I au fost înaintați șefi de serviciu cl. III. Sunsori din Basarabia In drum spre Soroca Frica de necunoscut și de bolșevici. — Ungheni-Râlți-Florești. — Simplonul Basarabiei. — Soroca. Mărturisesc dela început că, atunci când mi-am propus să calc istoricul pământ al Sorocei, mă apucase un soiu de frică neînțeleasă. Priveam neliniștit în toate părțile, și nu știam ce instrument de apărare să-mi iau căci îmi ziceam: dacă la Chișinău se aruncă bombe in fiecare zi in chiar mijlocul târgului, apoi ce trebue să fie la Soroca, care e așezată chiar pe malul Nistrului. Pe dată ce făcui prezumția aceasta, începusem să văd în fiecare figură de rus cu furașcă pe cap, nici mai mult nici mai puțin decât un bolșevic. Noroc că îmi veni in minte să mă culc spre a alunga vedeniile roșii cari îmi jucau pe dinainte cu fel de fel de bombe. Mă trezi un zgomot de voci. —- Stot’apoi? — Pardon — Pifî .Țibea nu stâdna.. Eram la Ungheni. De aici se schimbă trenul și ia direcția spre Bălți. Distanța de la Ungheni până la Bălți care e de aproape 90 km, o parcurgi cu trenul în nu mai puțin de o zi. Povestea spune că o biată bătrână o luase pe jos de la Ungheni. Nu trecu mult și cum mergea balta a ajunge trenul din urmă iar conductorul, băiat gentil, care stătea pe scara vagonului, îi făcu semn drumeței: — „Vin, mătușă, de te știe în tren. — Ei, nu maică, mă grăbesc, am un proces la Bălți și mă tem să nu-l scap. E inutil să descriu cum am poposit în Bălți, clipocind toată noaptea pe o biată valiză pe peronul gării, căci după sosirea trenului, la vreo jumătate de ceas, e închis pretutindeni. Și apoi, care e călătorul, cu frica lui Dumnezu și de oameni care să se încumete să o ia pe jos în oraș care e la o distanță destul de bunicică, când știe bine că riscă să se întoarcă tot așa cum s’a dus? Ca om așezat, mi’am mulțumit să stau, cum am spus, pe peron până au mijit zorile, cînd a purces și trenul din nou, gâfâind ca o femei gravidă, spre Florești. Florești i e un târg ușor care are o judecătorie, post de jandarmi și o societate culturală „Mărioara Ventura“. Atât m’a deslușit un vecin de alături. — „Bine, dar majoritatea populației din cine e compusă? Cum trăește? încercai să-l descos pe tovarășul de drum. „Păi, atâta știu și eu cât mi-a spus altul, căci eu n’am fost într’însul niciodată“. O brobii și eu, zic în gând. Mă gândii atunci să întreb pe un altul; dar noroc, că îmi veni in minte că, cine știe, o fi vreun agent, de siguranță prin vagon și m’o vedea că întreb prea asiduu, să nu mă bănuiască și să mă înhațe. Mai pățesc și asta, acum, îmi căutai de treabă și tăcui. De altfel cam acelaș curent era în întreg compartimentul, toți tăceau. Dela Florești cu căințe de poștă în care fiecare cum apucăi să se sue, unul peste altul, bagajele zvârlite, control la bilete, strigăte presărate pe icicolo cu expresii rusești, o pornim spre Soroca. Drumul e lenevos. Tălăngile atârnate la hloba trăsurei care numără vre-o 4 cai — atât avea a mea, dar sunt altele cu 5 și chiar cu 6 cai — dacă te mai scotea din toropeală la vreo cotitură de drum sau hop mai pronunțat. încolo, mergi tare liniștit. .A> T în amănunt: nu pleacă nici un birjar din Florești până ce unul din pasageri nu are pușcă. Aceasta din cauza hoțiilor cari se fac la drumul mare.e Spre seară se zărea de departe de pe muchea dealului unde ne aflam mii de steluțe cari apăreau și dispăreau iar în vale auzi cum, șerpuește ca o bucată de dantelă de argint. Nistrul. Satul de alături, Tighinovca e în Ukraina și se spune că e o fostă reședință domnească.— Cine-i, stai? Un glas la marginea unui pod strigă autoritar, iar întreg convoiul de trăsuri se oprește. E sentinela care face controlul biletelor de identitate a persoanelor cari intră în oraș. Eu, privind entuziasmat malul celalt al Nistrului, uitai să spun că am ajuns la Soroca, cetate cu atâta renume. S. Șaman Nu cumpărați, nu vindeți, nu închiriați, până ce nu citiți Mica Publicitate a ziarului „Universul“ s -JSC: a» Uf iff Mi tensli 1 îinfilifii— ■ •*? Consilierii agricoli din vechiul regat au fost convocați zilele acestea la direcțiunea generală. Conferința, a fost prezidată de d. Gh. Cipăianu, directorul general al Casei centrale a cooperației și împroprietăririi. In urma discuțiunilor urmate s’au hotărît, următoarele : 1) Locurile de grădinărie rezervate pe seama Statului, se admite în principiu arendarea lor pe termene lungi, — cu sancțiuni de reziliere, — specialiștilor în cultura zarzavaturilor și cu preferința cooperativelor de grădinărie constituite din grădinari și muncitori în acest scop. II. Loturile demonstrative se vor reduce ca număr și întindere. In ce privește exploatarea lor, regimul pentru anul în curs este arendarea către agronomi, fie sau nu funcționari de stat, dar cu condițiunea ca aceștia cu mijloace proprii să facă o cultură amelioratoare. Se va admite dijma, 1/3 din suprafața loturilor. Consilieratele agricole vor întocmi, pe lângă fiecare contract și făcând parte din el, un plan de cultură potrivit localității și în care se vor avea în vedere plantele industriale : sfecla de zahăr, in, cânepă, tutun pentru sămânță, etc. Vor fi două categorii de loturi demonstrative: unele ce se vor da în proprietate agronomilor și altele demonstrative ale Statului, care se vor da în arendă tot specialiștilor. Acei ce vor subarenda loturile demonstrative, acei ce nu se vor conforma planului de cultură alăturat contractului, vor fi excluși de la ele. Tovărășiile la exploatare nu vor fi admise. Pentru loturile ce nu sunt încă atribuite, se vor da în aceleași condițiuni de arendă, absolvenților (le la școlile elementare de agricultură, ofițerilor invalizi sau practicilor plugari, cu aprobarea prealabilă a Centralei. III. In ce privește lotizarea cu ingineri, sa hotărât ca comisiunile să înceapă de îndată lucrarile de revizuire la moșiile expropriate în întregime potrivit legei și măsurate de ingineri, pentru ca pe baza acestor lur ininii iii ii insintrări de revizuire, să se înceapă lotizările definitive cât de repede IV. In ce privește predarea : Către comune a islazurilor comunale, rămâne starea de fapt, — oricare ar fi ea până când ] instanțele vor da hotărârea în apelurile,ce sunt introduse. V. Constatându-se că în unele județe nu s’au trimis avizele de plata absizilor pământurilor expropriate, se vor lua cele mai urgente, măsuri ca aceste avize să se întocmească și înainte de urgență Centralei obștiilor sătești, pentru ca plata pământurilor expropriate să se poată începe de la 1 Noembrie a. c. VI. Re vor lua măsuri urgente și energice pentru încasarea datoriilor de la săteni, pe anul trecut și vărsarea sumelor prin băncile populare la Banca Națională încasarea se va face inaintea ridicării recoltelor de porumb, și sfeclei de zahăr (acolo unde sunt) din toamna aceasta, VII. Impozitele pentru vărsământul folosit se vor plăti de către obștii, sfatul plătește numai impozitul pentru terenurile ce au rămas pârloage. VIII. Nici o cooperativă agricolă nu se va înființa fără înggăduirea Centralei Obștiilor. IX. Rezervele se vor da în arendă sătenilor, în aceleași condițiuni de plată, de două ori tariful regional pe anul 1921 și jumătate din arendă plătită înainta. X. S’au dat apoi instrucțiuni în ce privește evaluarea pământului pentru aplicarea impozitelor. ■*Luni și Marți a fost la Centrala obștiilor conferința generală a personalului exterior. Din dările de seamă făcute pentru fiecare județ, s-a constatat că încasarea arenzilor de la obștii merge foarte bine. Numai arenda islazurilor este în întârziere, din cauză că primăriile nu au luat toate măsurile necesare. După 1 Noembrie va începe plata pentru islazuri. Proprietarii când va veni încasarea reezilor vor prezintă și o copie după actele de expropriere. MEDICALE i iinnt revis Iiile de nas, sit—ferondii și plamosii GIlZO-THEREPIffi prin aparatul „DIASPORA** E recunoscut de toată lumea medicală că mai toate boalele căilor respiratorii și mai alea cele infecțioase cu caracter de cronicitate, cum sunt catharele bronhice si tuberculoza se vindecă greu și uneori deloc, din cauză că nu există mijlocul practic și inofensiv de a se trata aceste sesiuni direct la locul inflamațiunei prin topice și antiseptice. S’a constatat,, că sunt multe medicamente, în special dintre cele aromatice și antiseptice, cari ar vindeca unele maladii ale pulmonilor ca : tuberculoza pulmonară incipientă, gangrena pulmonară, bronșitele foetide, și de aceea s-au tratat aceste maladii, prin ingerarea pe cale gastrică, de creozot, galacol, thimol, esență de terebentină, gomenol, etc., în decursul timpului, dovedindu-se că această cale este insuficientă și nu lipsită de inconveniente serioase, s’a încercat calea subcutanată (injecții), care de asemenea s’a dovedit nepractică și insuficientă. S’au făcut de asemeni încercări să se introducă aceste medicamente pe cale aeriană prin inhalații, sub formă de vapori, dar și aceasta a fost părăsită, constatându-se că aburii nu ajung până în pulmoni, (după unii autori nici nu trec de coardele vocale) sau dacă trec duc o infimă cantitate de substanță medicamentoasă. Lumea medicală fiind convinsă că aceste medicamente, dacă s’ar putea introduce pe calea aerului în pulmoni, ar fi idealul, au făcut diferite încercări în această direcție. Medici specialiști germani, francezi au introdus aceste medicamente, așa zise specifice in tuberculoza pulmonară, în deosebi gomenolul, prin injecții cu un tub special adaptat la o seringă direct în bronhii, și s'a dovedit clinic eție și bacteriologicește că speranțele pusa in aceste medicamente, antiseptice din seria aromaticelor au fost întemeiate, deoarece cazuri de gangrenă pulmonară grefate pe pulmoni tuberculozi au fost vindecate cu aceste medicamente. (La Presse médicale Paris Febr, 1921, articolul lui Guizet). Dar injecțiile intratracteale cu aceste medicamente ca să aibă efect, trebue să se facă în mare cantitate, ceeace, nu se poate face, fără de nici un risc, chiar fiind întreprinsă de destoinici specialiști această periculoasă operațiune. . In urma «»număratelor cercetări și încercări, s’a reușit în ultimul timp ca introducerea acestor medicamente direct în bronhii și plămâni, în orice cantitate ar fi nevoie și fără pericolul unei asfitieri, să fie realizat sub forma aeriformă prin gazeificarea tocmai acelor medicamente suscitate : a creizotului, gaiacolului, thimolului, gumenolului și altele prin ajutorul aparatului „DIASPORA” care, datorită unui mecanism brevetat, transformați complect (integral) fiecare substanță în parte sau orice amestec din aceste substanțe cu toată diferența de grade diferite de volatilizare ce au, în gaze reci, sub care formă, medicamentele sunt introduse in căile respiratorii până in parenchimul pulmonar prin inspirații normale In fața aparatului „DIASPORA Această „GAZO-TERAPIE“ nu produce greață, vărsături, hemoplisii sau micșorarea diurezei, și bolnavul pulmonar de pe urma acestor ședințe agreabile pentru el, se simte din ce in ce mai bine. Avându-se în vedere marele avantaj, — temperatura joasă (37”) — a gazelor medicamentoase ce se inspiră, aceste ședințe de „Gazoterapie“ se pot continua și în timpul ernei, bolnavul după ședință putând eși în aer liber. Se tratează în mod curent următoarele boli: Ozana (puturoșenia nasului), Tuberculoza fosselor nasale, Laringitele catharsii și tuberculoase, Catarul bronhial și broneheectasia fetidă gangrena pulmonară, tuberculoza pulmonară. A. Scheeînsfei Inventatorul aparatelor „DIASPORA“ care au fost recompensate cu Diploma de onoare la „Concursul Inventatorilor“ la Paris și cu Medalia de aur din partea Guvernului Republicii Franceze, înștiințează onor, corp medical și suferinzii că a transferat Institutul său de „Gazoterapie“ din „Parcul Cozia“ la București, punându-l sub direcțiunea unor distinși medici specialiști în vechea și cunoscuta Clinica Sfânta Maria, 46 Stirbey Vodă, unde pe lângă celelalte secțiuni existente va funcționa și aceasta. Informațiuni și demonstrațiuni . Secția „DIASPORA“ din « CLINICA SF. MARIA » Stirbey Vodă 46 ’ Curier Judiciar Recurs la Contencios contra Eforiei D. dr. Amza Jianu, profesor universitar, făcuse recurs la Contenciosul administrativ, împotriva actului prin care il desărcina pe ziua de 10 August 1921 din conducerea serviciului de boli genito-urinare al spitalului Colțea, lăsându-l numai profesor de clinică —■ măsură luată în temeiul art. 96 din legea sanitară. Recursul s’a judecat Marți și recurentul a desvoltat motivul de casare că Eforia a luat o dispoziție arbitrară, cu exces de putere și cu călcarea dispozițiunilor art. 104 din legea învățământului superior și ale art. 43 • din regulamentul facultății de medicină. In consecință a cerut anularea dispozițiunii Eforiei luată prin jurnalul cu nr. 62221. înalta Curte a admis recursul și a anulat actul Eforiei, invitând-o să-i repună la dispoziția , d-lui dr. Jianu, serviciul de boli genito-urinare, așa cum a condus-o timp de un an și jumătste. Procesul Maican Marți trebuia să se judece de către trib. Ilfov s. I, procesul d-lui D. Maican, inculpat de ultragiu adus primului ministru, ministrului de justiție și magistraturii. Martorii admiși U* tribunal, după cetirea apărări in șed inta precedentă lipsind eri, apărarea a cerut amânarea procesiului. D. procuror I. Vlădescu se cepuse la amânare cerând chiar să revină asupra jurnalului prin care admisese rândul trecut martorii ceruți de d. Marcanu, aceasta pe considerația de drept că jurnalul fiind preparatorii se poate reveni asupra lui, cât și pe motivul că martorii ar fi inutili în cauză deoarece acuzarea se sprijină numai pe scrisoarea ofensatoare adresată primului ministru der. Maican. Concluziunile procurorului au fost combătute de d. avocat G. Stoicescu din partea d-lui Maican. Tribunalul a menținut jurnalul anterior și a amânat procesul la 8 Decembrie pentru ca martorii ..admiși să se prezinte,’ Știri i au strâmtat« I» lagărul de prizonieri irlandezi din Cork a isbucinit o revoltă, întreg lagărul a fost distras de rebel. Cauza nu se cunoaște. Principele de Walles care s-a întâlnit cu Lloyd George era după amiază, spre a-și lua rămas bun înainte de a începe călătoria sa în Indii, a sosit la reședința primului ministru, cu puțin înainte de timpul fixat, pentru primit rea delegaților irlandezi. O mulțime de irlandezi aflători la Londra, care așteptau sosirea delegaților sinn-* feineri au făcut ovațiuni principelui când trecea prin Downing Street. Kanolla, șeful guvernului din Fiume și Credaro, guvernatorul din Trentino, au sosit la Roma, ca să confere cu guvernul. In urma unui acord între guvernele francez și italian, 12 vapoare cari au fost rechiziționate de Franța de la Austria, vor fi restituite Italie. Misiunea comercială rusâj din Italia în urma unui acord încheiat cu cooperativa aviatorilor italieni, a trimis la Moscova 2 aeroplane „Fiat“. Corpul soldatului necunoscut a sosit la Havre, Marți după amiazi, însoțit de ministrul pensiunilor Maginot. Acolo s-a depus o coroană pe cosciug. 1 Generalul Allen a luat cuvântul, precum și ministrul pensiunilor. Adunarea generală a greviștilor țesători din Libei și împrejurimi, întrunită Marți de dimineață, a decis reluarea generală a lucrului Miercuri. In 20 uzine puse în grevă, de la începutul lui Iulie, s’a primit o scădere de 15 centime care va fi rambursată comisiunii. FOIȚA ZIARULUI „UNIVERSUL’ MIE 1 MIL HIM PAMTSA II-a. Dar și demersul acesta e tot așa de nefolositor ca el dintâiu, căci prințul era analat și nu mai putea fi văzut toată ziua, zicea adjuantul. „Fiți liniștită, doamnă, — de tânărul principe conducând pe soția lui Dostoevski leasă la dânsa, — voiu avea grija ca soțul doamnei-voastre să vă fie îndată înapoiat. XIX PRINCIPELE ODOEVSKÎ „Mi-ați făcut onoarea să trimiteți la mine, Maria Andreevna, — zise principele Olcevski inclinându-se respectuos înaintea doamnei. .— Da, o să vă fac, o surprindere... O surprindere mie ?... îmi ațîțațiuriozitatea. — Aveți numai puțină răbdare și veți fi mulțumit numai decât... Spuneți-mi mai intâiu, aveți știri de la tatăl domniei-voastre ? — Am primit alaltăieri prin aurarul Mașarof. — Ah !... Și cum se află tatăl domniei-voastre și ceilalți nenorociți ? — Cum pot să se afle niște surghiuniți cari lâncezesc de treizeci de ani în robie departe de țara lor. — Nu este nici o nădejde ca împăratul să-i ierte ? — Să-i ierte ?... Oare cuvântul de iertare e cunoscut de împărat ? — Tăcere !—amenință prevăzătoarea Maria Andreevna, — tăcere !... Știți că chiar părerii au de multe ori urechi. — Nu în casa domniei-voastre, Maria Andreevna... De altmintrelea, s’ar putea oare lua, în rău această, vorbă unui fiu, al cărui singuri gând, de când a început să cugete, e de a libera pe tatăl său ? Gând care până în ziua de azi a rămas zadarnic și neîmplinit !... Un fiu care n’a văzut pe tatăl său aproape din copilărie ?... — Dar de ce nu vă duceți sf l vedeți ? — Fiindcă Maiestatea Sa face pedeapsa tatălui meu și mai crudă, neîngăduindu-i să vază pe fiul său, și oprindumă pe mine, care sânt nevinovat, de a mă duce la tatăl meu și de a’i împărtăși exilul. — Tăcere Inc’odată , tăcere !... — zise Maria Andreevna. — Domnia voastră, tinerii, vă pierdeți întotdeauna prin vorbele voastre nechibzuite. Trebuie să fiți mai prevăzător... Știți că sânteți observat, ca să zic așa, pas cu pas , că mulți ar vrea, să va facă să ’mpărtășiți soarta tatălui domniei voastre, și asta fiindcă nu trăiți o tinerețe spânzurată și nesocotită, fiindcă, întocmai ca tatăl vostru, și voi sânteți ideolog, —nu-i așa că-l numesc astfel ? — și că vorbiți de un popor într’o țară unde nu trebuie să vorbiți de cât de supuși... Tinere, ia seama ! — Vă mulțămesc, Maria Andreevna, pentru aceste sfaturi bine-voitoare ; cu toate acestea îmi permit să cred că nu m’ați chemat ca s’aud numai această mică predică ; trebuie să fi avut un alt motiv mai serios, care mi-a procurat onoarea scrisorii domniei-voastre. Mi-ați vorbit de o surprindere, și morala pe care am ascultat-o nu mai este o surprindere pentru mine, căci o auz de multe ori de la domnia voastră, — adaose el glumind. I — Da, domnia-voastră, tinerilor, nu vă plac predicile ; asta mi-a spus-o adeseori și Bașanof. Atâta cască domnii ! aceștia la predică, zice el, că- i face să le plângă mușchii gurii. ! — La predicile lui caii mi- Iroase a curte ? — Nu numai la ale lui, dar ! și la altele , dar să venim la fapt. — Iată că o să vină sus’ i prinderea ! De sus până jos , sânt numai urechi, avem așa de puține surprinderi în viață ! — Da, glumiți mereu... O să-mi mulțămiți de surprinderea mea!... Aveți în mână un testament al prințului Kurdiuk bekof... — Da, dar din nenorocire nu este valabil, căci un altul... — Celalt e fals !...“ Prințul dete din umeri. „M’am gândit la asta... Dar cum să dovedesc ? — Cine v’a înmânat testamentul ? — Dostoievski și un soldat numit Savelief“. Maria Andreevna îl privi cu luare aminte, căci Natașa îi mărturisise iubirea ei pentru Savelief. „Cunoașteți pe Savelief acesta ? — își urmă ea întrebările. — Numai de câtva timp !... E adevărat că altă dată, e câtva timp, auzisem vorbindu-se de el. Cu toate acestea, ceea ce știu despre dânsul m’a încredințat că este unul din caracterele cele mai nobile și cele mai dezinteresate. — Pe cine lasă ca moștenitor testamentul lui Kurdiukbekos pe care-l ai în mână ? — El a lăsat două treimi din averea lui săracilor, iar o treime unei fete nenorocite care a fugit din provincie fiindcă este fiica naturală a unei Franceze și a tatălui unui proprietar din guvernământul Saratovului, și că a fost tratată de fratele ei natural îitrmumai că roabă, dar încă voia s’o silească să fie amoreaza lui. ~ Ați văzut pe aceasta copilă ? — Numai odată... — Și nu i-ați dat o carte de slobozenie, ca și cum ar fi fost roaba domniei voastre?“ Principele se ’nspăimântă. „Cine v’a spus asta, Maria Andreevna ? — întrebă el cu îngrijorare, căci nu era vorba numai de taina lui proprie, ci de taina și de soarta mai multora. Nu vă temeți de nimic,— îl asigură Maria Andreevna. — Sânteți un suflet nobil, vrednic de tatăl domnieivoastre“. Maria Andreevna avea un mare respect pentru decabinți, adică pentru conjurații dela 14 Decemvrie. Dânsa eși și se întoarse aducând de mână pe Natașa. Ea-i observa pe amândoi. Natașa tresărise de bucurie la vederea prințului și fusese aproape să alerge spre dânsul , dar se opri, căci se temea să mi se trădeze. Dar principele merse spre întâmpinarea ei cu o expresiune de bucurie și în chipul cel mai firesc din lume. „Ah ! ești aici, domnișoară Natalia ? îmi pare foarte bine, căci sânteți în mâini, bune. — Așadar, vă cunoașteți amândoi ? — zise Maria Andreevna.—Dar nu-i spui Nai lașei mele unde se află solidatul ei; totuși vedeți cum fata arde de nerăbdare sa afle ceva despre dânsul“. Natașa îl întrebă din ochi, și abia răsufla ca să nu piarză nici o vorbă, din ceea ce ,va spune: „Din nenorocire nu sânt fat stare să mulțămesc curiositatea domnișoarei Natalia. Din noaptea când a fost la mine cu Dostoevski, nu l’am mai văzut“. Natașa îngălbeni și lacrimile îi scăldară ochii. Buna Maria Andreevna SJ observase lacrimile. IV a urmat*.