Universul, octombrie 1921 (Anul 39, nr. 247)

1921-10-28 / nr. 247

laenia, Chlorosa, Liaifatismul, Tuberculoza, üomlescenta, Bătrânețea, se combat cu: VITE ALTOITE Producători direct­ albi, port-altoi mim îmi­e,a , pini mm Ceretî, sssfialos 4350 Numai scurt tim­p.^^Numai scurt timp © cai­ara ® unică, 4i19 I Ste in­ linii liti­i nil se va rode ero eleteti­ca:­­ Soc. Sas. a­­ firilor taărene S. A. 1 —a fost Avigrlo­ Mostian m­mmuua«­­ Str Stavropoleos No. 5 Etaj I. Deasupra Berăriei Caru cu Bere. 1 Numai scurt timp Numai scurt finiș» ! ANTRACIT PREDEAL SUPERIOR — STREIN­I J. THEODOR & Co. special centru sobe de tera- str. Smărdan No. 4. Etaj cotă, Godin, Salamandre, Pa­­n Telefon 15/99 vagine și mașini de bucătărie g­a furnizează prompt cu zona și i i&iSrJos Sj’s? Uc erek vagonu’ I­­­ER și FAG, tărte și netăete : Wissda din Sep ® sit­iiuiiuBii­i BUCUREȘin 4407 H ■ Strada Fabrica de Chibrituri, 24.—Tffi212 || Reclama e sufletul comerțului Í­in fioru­l l­. IBIST. I. TEI. MESK­El Ulicioara Sf. Nicolae Șelari­­ lângă Biserică. Primind un mare transport­­ de velouri de lame pent­ru Mantouri și Costume Tallluor I 1 precum și alte diferite stofe pentru Rochii, haine și pal­toane pentru Bărbați de la cele mai renumite Fabrici Stră­­­­ine cu diferite prețuri și alte articole ca: lin ti Ir 18*23 . „ 16-28 agi fiion 12’° Pa. m.6’0*11* pi PROSOAPE diferite CHILOȚI diferiți DUBLURI etc. etc. Rugăm pe onor. cli­enți a vizita maga­zinul nostru. Ru Gout Parisien — VICTO.IEI.33­­ — (lângă Cinema „CO 0 4“) — Indian 2S.S0 mtr. Trisolaga __________ 4394 De vânzare! 1 Automobil Pakard Levas­­sser în perfectă stare foarte­­ elegant. Adresați Sos. Bo­naparte No. 10 prima ușoi ora 9-11 dimineața. 44391 Kammgarn Leviot pantaloni fantezie picur latin Palmaston me și paltoane I Stofe fine Hafelfe i Htiml­a pentru costume și mantouri de damă Rom, Pn, Pili­p§ 1 și colorate din lână pură se găsesc cu Í i|i nu ] la lui falii­ i SIBI MI S SIDIÎ Sici­liu­ BUCaj^EȘTI 4424 I Strada Caro!, No. ii­­ 13Q0 bărbătești Miie Eratei lații UNIVERSIM De multe ori s’a întâmplat, în viața de toate zilele, fie în oraș fie la țară, să se prezin­te persoane cerând un mic a­­jutor medical. In casă se pot întâmpla accidente : se taie cineva la un deget, o arsură din neglijență, un abces, o durerri de gât, copilul nostru sau al vre­unei servitoare are o dezinterie, etc. La țară, aceste accidente se ivesc și mai des. De multe ori, medicul fiind departe, nu-1 poți ajunge de­cât peste câteva ore și, din lipsă de în­grijire imediată, starea bol­navului se înrăutățește. Noi trebue să știm sa fe­rim o plagă de infecțiune, o răceală de agravare, o boală contagioasă de a se întinde, să desinfectăm un local unde a fost un bolnav molipsitor, să luăm măsuri preventive contra epidemiilor, să asa­năm locurile virane din pre­­jurul nostru, veritabile cui­buri de infecție și multe alte. Să știm a seconda pe me­dic în efectuarea ordinelor, lucru de căpetenie în îngriji­rea bolnavului și atunci când medicul a declarat bolnavul convalescent, vine rândul nostru ca să desăvârșim vin­decarea sa. Fiecare din noi pe lângă e­­ducația și instrucția primi­tă — precum mamele învață pe fetele lor să conducă me­najul și bucătăria, tot așa fie­care fată sau femee tânără viitoare mamă să știe ce este de făcut când se prezintă vre­unul din accidentele des­­pre care vorbim mai sus. Pentru aceasta avem. nevoe fiecare de o mică școală pre­gătitoare, școala de infirmie­re neprofesiona­le ca să fim în stare la un moment să dăm ajutorul cerut. Reamintim serviciile reale ce au adus infirmierele bene­vole care au urmat cursurile Crucii Roșie cu câți­va ani înainte de război și preve­dem că aceleași servicii vor aduce acele care vor vor să se instruiască pentru ca la un moment dat să poată aju­ta pe aproapele lor în timp de pace. Cursurile școalei de infir­miere încep în ziua de 1 No­­embrie a c. mini mî mm In centrala ministerului de In­dustrie și comerț precum și în serviciile pendinte, s’au făcut următoarele înaintări: D. C. Stătescu, director cl. I la serviciul măsurilor și greu­tăților a fost înaintat director general cl. II-a. D-nii ing. G. Stoian și ing. I. Dinu, subdirectori cl. I au fost înaintați directori cl. I, iar cl. C. Ivan, șef de serviciu cl. I înain­tat director cl. IlI-a. D. Vasile Drăgănescu, direc­tor cl. II înaintat director gene­ral cl. II la Cluj. D. inginer G. Buciușean, se­cretar general de industrie în Chișinău numit, prin transfor­marea serviciului director gene­ral de industrie la Chișinău. D-nii Bungețianu Constantin, Pascal Vasiliu, Hârjescu Cezar, Stamatescu Constantin, Cihos­­chi și Tătucu, directori cl. II au fost înaintați directori cl. I. D-nii Oghină Gr. și Garaianțu Cornel actuali șefi de serviciu înaintați directori cl. II iar d-nîi Teodorescu Teodor, Pantazopol Mircea, Gherman Laurian, Stoi­­cescu Constantin și Săndulescu Gheorghe, actuali șefi de birou cl. I au fost înaintați șefi de serviciu cl. III. Sunsori din Basarabia In drum spre Soroca Frica de necunoscut și de bol­șevici. — Ungheni-Râlți-Flo­rești. — Simplonul Basarabi­ei. — Soroca. Mărturisesc dela început că, atunci când mi-am propus să calc istoricul pământ al Soro­­cei, mă apucase un soiu de fri­că neînțeleasă. Priveam neli­niștit în toate părțile, și nu ști­am ce instrument de apărare să-mi iau căci îmi ziceam: dacă la­ Chișinău se aruncă bombe in fiecare zi in chiar mijlocul târgului, apoi ce trebue să fie la Soroca, care e așezată chiar pe malul Nistrului. Pe dată ce făcui prezumția aceasta, înce­pusem să văd în fiecare figură de rus cu furașcă pe cap, nici mai mult nici mai puțin decât un bolșevic. Noroc că îmi veni in minte să mă culc spre a alunga vede­niile roșii cari îmi jucau pe di­nainte cu fel de fel de bombe. Mă trezi un zgomot de voci. —- Stot’apoi? — Pardon — Pifî .Ți­bea nu stâdna.. Eram la Ungheni. De aici se schimbă trenul și ia direcția spre Bălți. Distanța de la Ungheni până la Bălți care e de aproape 90 k­m, o parcurgi cu trenul în nu mai puțin de o zi. Povestea spune că o biată bătrână o lua­se pe jos de la Ungheni. Nu tre­cu mult și cum mergea balta a ajunge trenul din urmă iar con­ductorul, băiat gentil, care stă­tea pe scara vagonului, îi făcu semn drumeței: — „Vin, mătușă, de te știe în­ tren. — Ei, nu maică, mă grăbesc, am un proces la Bălți și mă tem să nu-l scap. E inutil să descriu cum am poposit în Bălți, clipocind toată noaptea pe o biată valiză pe peronul gării, căci după sosirea trenului, la vreo jumătate de ceas, e închis pretutindeni. Și apoi, care e călătorul, cu frica lui Dumnezu și de oameni care să se încumete să o ia pe jos în oraș care e la o distanță destul de bunicică, când știe bi­ne că riscă să se întoarcă tot așa cum s’a dus? Ca om așezat, m­i’am mulțu­mit să stau, cum am spus, pe peron până au mijit zorile, cînd a purces și trenul din nou, gâ­fâind ca o fem­ei gravidă, spre Florești. Florești i e un târg ușor care are o judecătorie, post de jan­darmi și o societate culturală „Mărioara­ Ventura“. Atât m’a deslușit un vecin de alături. — „Bine, dar majoritatea populației din cine e compusă? Cum trăește? încercai să-l des­­cos pe tovarășul de drum.­­ „Păi, atâta știu și eu cât mi-a spus altul, căci eu n’am fost într’însul nici­odată“. O brobii și eu, zic în gând. Mă gândii atunci să întreb pe un altul; dar noroc, că îmi veni in minte că, cine știe, o fi vre­un agent, de siguranță prin vagon și m’o vedea că întreb prea asiduu, să nu mă bănu­iască și să mă înhațe. Mai pățesc și asta, acum, îmi căutai de treabă și tăcui. De altfel cam acelaș curent era în întreg compartimentul, toți tăceau. Dela Florești cu căințe de poștă în care fiecare cum apucă­i să se sue, unul peste altul, ba­gajele zvârlite, control la bi­lete, strigăte presărate pe ici­­colo cu expresii rusești, o por­nim spre Soroca. Drumul e lenevos. Tălăngile atârnate la hloba trăsurei care numără vre-o 4 cai — atât avea a mea, dar­ sunt altele cu 5 și chiar cu 6 cai — dacă te mai scotea din toropeală la vreo co­titură de drum sau hop mai pronunțat. încolo, mergi tare liniștit. .A> T în amănunt: nu pleacă nici un birjar din Florești până ce unul din pasageri nu are pușcă. Aceasta din cauza hoțiilor cari se fac la drumul mare.­­e­ Spre seară se zărea de de­parte de pe muchea dealului unde ne aflam mii de steluțe cari apăreau și dispăreau iar în vale auzi cum, șerpuește ca o bucată de dantelă de argint. Nistrul. Satul de alături, Tighi­­novca e în Ukraina și se spune că e o fostă reședință domnea­scă.— Cine-i, stai? Un glas la marginea unui pod strigă autoritar, iar întreg con­voiul de trăsuri se oprește. E sentinela care face controlul bi­letelor de identitate a persoa­nelor cari intră­ în oraș. Eu, privind entuziasmat ma­lul cel­alt al Nistrului, uitai să spun că am ajuns la Soroca, cetate cu atâta renume. S. Șaman Nu cumpărați, nu vindeți, nu închiriați, până ce nu ci­tiți Mica Publicitate a ziarului „Universul“ s -JSC: a» Uf iff Mi ten­sli 1 îin­filifii­­— ■ •*? Consilierii agricoli din ve­chiul­­ regat au fost convocați zilele acestea la direcțiunea ge­nerală. Conferința, a fost prezidată de d. Gh. Cipăianu, directorul general al Casei centrale a coo­perației și împroprietăririi. In urma discuți­unilor urmate s’au hotărît, următoarele : 1) Locurile de­ grădinărie re­zervate pe seama­­ Statului, se admite în principiu arendarea lor pe termene lungi, — cu sancțiuni de reziliere, — speci­aliștilor în cultura zarzavaturi­lor și cu preferința cooperati­velor de grădinărie constituite din grădinari și muncitori în acest scop. II. Loturile demonstrative se vor reduce ca număr și întin­dere. In ce privește exploatarea lor, regimul pentru anul în curs este arendarea către agronomi, fie sau nu funcționari de stat, dar cu condițiunea ca aceștia cu mijloace proprii să facă o cultură amelioratoare. Se va admite dijma, 1/3 din suprafața loturilor. Consiliera­­tele agricole vor întocmi, pe lângă fiecare contract și făcând parte din el, un plan de cultură potrivit localității și în care se vor avea în vedere plantele in­dustriale : sfecla de zahăr, in, cânepă, tutun pentru sămânță, etc. Vor fi două categorii de lo­turi demonstrative: unele ce se vor da în proprietate agronomi­lor și altele demonstrative ale Statului, care se vor da în a­­rendă tot specialiștilor. Acei ce vor subarenda loturile demonstrative, acei ce nu se vor conforma planului de cultură a­­lăturat contractului, vor fi­ ex­cluși de la ele. Tovărășiile la exploatare nu vor fi­­ admise. Pentru loturile ce nu sunt în­că atribuite, se vor da în ace­leași condițiuni de arendă, ab­solvenților (le la școlile element­­are de agricultură, ofițerilor in­valizi sau practicilor plugari, cu aprobarea prealabilă a­­ Cen­tralei. III. In ce privește lotizarea cu ingineri, s­a hotărât ca comisi­­unile să înceapă de îndată lu­­crarile de revizuire la moșiile expropriate în întregime potrivit legei și măsurate de ingineri, pentru ca pe baza acestor lu­­r in­in­ii iii ii insin­­trări de revizuire, să se încea­pă lotizările definitive cât de repede IV. In ce privește predarea : Către comune a islazurilor co­munale, rămâne starea de fapt, — oricare ar fi ea până când ] instanțele vor d­a hotărârea în­­ apelurile­,ce sunt­ introduse. V. Constatându-se că în unele județe nu s’au trimis avizele de plata ab­sizilor pământurilor ex­propriate, se vor lua cele mai urgente, măsuri ca aceste avize să se­ întocmească și înainte de urgență Centralei obștii­lor să­tești, pentru ca plata pământu­­­­rilor expropriate să se poată­ începe de la 1 Noembrie a. c. VI. Re vor lua măsuri urgente­­ și energice pentru încasarea da­­t­­oriilor de la săteni, pe anul tre­cut și vărsarea sumelor prin băncile populare la Banca Na­țională încasarea se va face ina­­­intea ridicării recoltelor de po­rumb, și sfeclei de zahăr (acolo unde sunt) din toamna aceasta,­­ VII. Impozitele pentru vărsă­­­­mântul folosit se vor plăti de­­ către obștii, sfatul plătește nu­­­­mai impozitul pentru terenu­­­­rile ce au rămas pârloage. VIII. Nici o cooperativă agri­­­­colă nu se va înființa fără în­­g­găduirea Centralei Obștiilor. IX. Rezervele se vor da în a­­rendă sătenilor, în aceleași con­­­­dițiuni de plată, de două ori ta­riful regional pe anul 1921 și jumătate din arendă plătită îna­inta. X. S’au dat apoi instrucțiuni în ce privește evaluarea pămân­tului pentru aplicarea impozi­telor. ■*­Luni și Marți a fost la Cen­trala obștiilor conferința gene­rală a personalului exterior. Din dările de seamă făcute pentru fiecare județ, s-a cons­tatat că încasarea arenzilor de la obștii merge foarte bine. Nu­mai arenda islazurilor este în întârziere, din cauză că primă­riile nu au luat toate măsurile necesare. După 1 Noembrie va înce­pe plata pentru islazuri. Proprietarii când va veni în­casarea­­ reezilor vor prezintă și o copie după actele de expro­priere. MEDICALE­ i ii­nnt revis I­iile de nas, sit—ferondii­ și plamosii GIlZO-THEREPIffi prin aparatul „DIASPORA** E recunoscut de­ toată lumea medicală că mai toate boalele căilor respiratorii și mai alea cele infecțioase cu caracter de cronicitate, cum sunt catharele bronh­ice si tuberculoza se vin­decă greu și uneori deloc, din cauză că nu există mijlocul practic și inofensiv de a se tra­ta aceste sesiuni direct la locul inflamațiunei prin topice și an­tiseptice. S’a constatat,, că sunt multe medicamente, în special dintre cele aromatice și antiseptice, cari ar vindeca unele maladii ale pulmonilor ca : tuberculoza pulmonară incipientă, gangrena pulmonară, bronșitele foetide, și de aceea s-au tratat aceste ma­ladii, prin ingerarea pe cale gas­trică, de creozot, galacol, thimol, esență de terebentină, gomenol, etc., în decursul timpului, do­­vedindu-se că această cale este insuficientă și nu­ lipsită de in­conveniente serioase, s’a încer­cat calea sub­cutanată (injecții), care de asemenea s’a dovedit ne­­practică și insuficientă. S’au făcut de asemeni încercări să se introducă aceste medicamente pe cale aeriană prin inhalații, sub formă de vapori, dar și a­­ceasta a fost părăsită, consta­tându-se că aburii nu ajung până în pulmoni, (după unii au­tori nici nu trec de coardele vo­cale) sau dacă trec duc o infimă cantitate de substanță medica­mentoasă. Lumea medicală fiind convin­să că aceste medicamente, dacă s’ar putea introduce pe calea ae­rului în pulmoni, ar fi idealul, au făcut­ diferite încercări în a­­ceastă direcție. Medici specialiști germani, francezi au introdus aceste me­dicamente, așa zise specifice in tuberculoza pulmonară, în deo­sebi gomenolul, prin injecții cu un tub special adaptat la o se­ringă direct în bronh­ii, și s'a dovedit clinic eție și bacteriolo­­gicește că speranțele pusa in a­­ceste medicamente, antiseptice din seria arom­aticelor au fost întemeiate, deoarece cazuri de gangrenă pulmonară grefate pe pulmoni tubercu­lozi au fost vin­decate cu aceste medicamente. (La Presse médicale Paris Febr, 1921, articolul lui Guizet). Dar injecțiile intratracteale cu aceste medicamente ca să ai­bă efect, trebue să se facă în mare cantitate­, ceeace, nu se poate face, fără de nici un risc, chiar fiind întreprinsă de destoi­nici specialiști această pericu­loasă operațiune. . In urma «»număratelor cerce­tări și încercări, s’a reușit în ultimul timp ca introducerea a­­cestor medicamente direct în bronh­ii și plămâni, în orice cantitate ar fi nevoie și fără pe­ricolul unei asfitieri, să fie rea­lizat sub forma aeriformă prin gazeificarea tocmai acelor medi­camente sus­citate : a creizotu­­lui, gaiacolului, thimolului, gu­­menolului și altele prin ajuto­rul aparatului „DIASPORA” care, datorită unui mecanism brevetat, transformați complect (integral) fiecare substanță în parte sau orice amestec din a­­ceste substanțe cu toată diferen­ța de grade diferite de volatili­zare ce au, în gaze reci, sub care formă, medicamentele sunt in­troduse in căile respiratorii până in parenchimul pulmonar prin inspirații normale In fața apa­ratului „DIASPORA Această „GAZO-TERA­PIE“ nu produce greață, vărsături, he­­moplisii sau micșorarea diure­­zei, și bolnavul pulmonar de pe urma acestor ședințe agreabile pentru el, se simte din ce in ce mai bine. Avându-se în vedere marele a­­vantaj, — temperatura joasă (37”) — a gazelor medicamen­toase ce se inspiră, aceste șe­dințe de „Gazoterapie“ se pot continua și în timpul ernei, bol­navul după ședință putând eși în aer liber. Se tratează în mod curent ur­mătoarele boli: Ozana (­puturo­­șenia nasului), Tuberculoza fos­­selor nasale, Laringitele catha­rsii și tuberculoase, Catarul bronh­ial și broneheectasia fe­tidă gangrena pulmonară, tu­berculoza pulmonară. A. Scheeînsfei Inventatorul aparatelor „DIA­SPORA“ care au fost recompen­sate cu Diploma de onoare la „Concursul Inventatorilor“ la­ Paris și cu Medalia de aur din­­ partea Guvernului Republicii Franceze, înștiințează onor, corp medical și suferinzii că a trans­ferat Institutul său de „Gazote­rapie“ din „Parcul Cozia“ la Bu­curești, punându-l sub direcțiu­nea unor distinși medici specia­liști în vechea și cunoscuta Cli­nica Sfânta Maria, 46 Stirbey Vodă, unde pe lângă celelalte secțiuni existente va funcționa și­ aceasta. Informațiuni și demonst­rațiuni . Secția „DIASPORA“ din « CLINICA SF. MARIA » Stirbey Vodă 46 ’ Curier Judiciar Recurs la Contencios contra Eforiei D. dr. Am­za Jianu, profesor u­niversitar, făcuse recurs la Con­tenciosul administrativ, împotri­va actului prin care il desăr­cina pe ziua de 10 August 1921 din conducerea serviciului de boli genito-urinare al spitalului Colțea, lăsându-l numai profesor de clinică —■ măsură luată în temeiul art. 96 din legea sani­tară. Recursul s’a judecat Marți și re­curentul a desvoltat motivul de casare că Eforia a luat o dis­poziție arbitrară, cu exces de putere și cu călcarea dispozițiu­­nilor art. 104 din legea învăță­mântului superior și ale art. 43 •­ din regulamentul facultății de­ medicină. In consecință a cerut anularea dispozițiunii Eforiei luată prin jurnalul cu nr. 62­221. înalta Curte a admis recursul și a anulat actul Eforiei, invi­tând-o să-i­ repună la dispoziția , d-lui dr. Jianu, serviciul de boli genito-urinare, așa cum a con­­­dus-o timp de un an și jumă­­tste. Procesul Maican Marți trebuia să se judece de către trib. Ilfov s. I, procesul d-lui D. Maican, inculpat de ultragiu adus primului minis­tru, ministrului de­­ justiție și magistraturii. Martorii admiși U* tribunal, după cetirea apără­r­i in șed in­t­­­­a precedentă lipsind eri, apăra­rea a cerut amânarea procesiu­lui. D. procuror I. Vlădescu se c­e­puse la amânare cerând chiar să revină asupra jurnalului prin care admisese rândul trecut martorii ceruți de d. Marcanu, aceasta pe considerația de drept că jurnalul fiind preparatorii­ se poate reveni asupra lui, cât și pe motivul că martorii ar fi inu­tili în cauză de­oarece acuzarea se sprijină numai pe scrisoarea ofensatoare adresată primului ministru de­­r. Maican. Concluziunile procurorului au fost combătute de d. avocat G. Stoicescu din partea d-lui Mai­can.­­ Tribunalul a menținut jurna­lul anterior și a amânat proce­sul la 8 Decembrie pentru ca­ martorii ..admiși să se prezinte,’ Știri i au­ strâmtat« I» lagărul de prizonieri irlandezi din Cork a isbuci­nit o revoltă, întreg lagărul a fost d­i­stras de rebel. Cauza nu se cunoaște. Principele de Walles care s-a întâlnit cu Lloyd George era după amiază, spre a-și lua rămas bun înainte de a începe călătoria sa în Indii,­ a sosit la reședința primului ministru, cu puțin înainte de timpul fixat, pentru primit rea delegaților irlandezi. O mulțime de irlandezi a­­flători la Londra, care aștep­tau sosirea delegaților sinn-* feineri au făcut ovațiuni prin­­cipelui când trecea prin­ Downing­ Street. Kanolla, șeful guvernului din Fiume și Credaro, gu­vernatorul din Trentino, au­ sosit la Roma, ca să confere­ cu guvernul. In urma unui acord între guvernele francez și italian, 12 vapoare cari au fost rechi­ziționate de Franța de la Au­stria, vor fi restituite Italie­. Misiunea comercială rusâj din Italia în urma unui a­­cord încheiat cu cooperativa aviatorilor italieni, a trimis la Moscova 2 aeroplane­ „Fiat“. Corpul soldatului necunos­­cut a sosit la Havre, Marți după ami­azi, însoțit de mi­nistrul pensiunilor Maginot. Acolo s-a depus o coroană pe cosciug. 1 Generalul Allen a luat cu­vântul, precum și ministrul pensiunilor.­­ Adunarea generală a gre­­viștilor țesători din Lib­ei și împrejurimi, întrunită Marți de dimineață, a decis reluarea generală a lucrului Miercuri. In 20 uzine puse în grevă, de la începutul lui Iulie, s’a primit o scădere de 15 cen­time care va fi rambursată comisiunii. FOIȚA ZIARULUI „UNIVERSUL’ MIE 1 MIL HIM PAMTSA II-a. Dar și demersul acesta e tot așa de nefolositor ca­­ el dintâiu, căci prințul era a­nalat și nu mai putea fi văzut toată ziua, zicea adju­­antul. „Fiți liniștită, doamnă, — d­e tânărul principe condu­­când pe soția lui Dostoevski leasă la dânsa, — voiu avea grija ca soțul doamnei-voas­­tre să vă fie îndată înapoiat. XIX PRINCIPELE ODOEVSKÎ „Mi-ați făcut onoarea să trimiteți la mine, Maria An­­­­dreevn­a, — zise principele O­­lcevski inclinându-se respec­tuos înaintea doamnei. .— Da, o să vă fac, o sur­prindere...­­ O surprindere mie ?... îmi ațîțațiur­iozitatea. — Aveți numai puțină răb­dare și veți fi mulțumit nu­mai de­cât... Spuneți-mi mai intâiu, aveți știri de la tatăl domniei-voastre ? — Am primit alaltăieri prin aurarul Mașarof. — Ah !... Și cum se află ta­tăl domniei-voastre și ceilalți nenorociți ? — Cum pot să se afle niște surghiuniți cari lâncezesc de trei­zeci de ani în robie de­parte de țara lor. — Nu este nici o nădejde ca împăratul să-i ierte ? — Să-i ierte ?... Oare cu­vântul de iertare e cunoscut de împărat ? — Tăcere !—amenință pre­­văzătoarea Maria Andreevna, — tăcere !... Știți că chiar pă­rerii au de multe ori urechi. — Nu în casa domniei-voa­stre, Maria Andr­eevna... De altmintrelea, s’ar putea oare lua, în rău această, vorbă unui fiu, al cărui singuri gând, de când a început să cugete, e de a libera pe tatăl său ? Gând care până în ziua de azi a rămas zadarnic și ne­împlinit !... Un fiu care n’a văzut pe tatăl său aproape din copilărie ?... — Dar de ce nu vă duceți sf­­ l vedeți ? — Fiind­că­ Maiestatea Sa face pedeapsa tatălui meu și mai crudă, neîngăduindu-i să vază pe fiul său, și oprindu­­mă pe mine, care sânt nevi­novat, de a mă duce la tatăl meu și de a’i împărtăși exi­lul. — Tăcere Inc’odată , tă­cere !... — zise Maria Andre­evna. — Domnia­ voastră, ti­nerii, vă pierdeți întotdea­una prin vorbele voastre ne­chibzuite. Trebuie să fiți mai prevăzător... Știți că sânteți observat, ca să zic așa, pas cu pas , că mulți ar vrea, să va facă să ’mpărtășiți soarta tatălui domniei­ voastre, și asta fiind­că nu trăiți o tine­rețe spânzurată și nesocotită, fiind­că, întocmai ca tatăl vostru, și voi sânteți ideolog, —nu-i așa că-l numesc ast­fel ? — și că vorbiți de un popor într’o țară u­nde nu tre­buie să vorbiți de cât de su­puși... Tinere, ia seama ! — Vă mulțămesc, Maria Andreevna, pentru aceste sfa­turi bine-voitoare ; cu toate acestea îmi permit să cred că nu m’ați chemat ca s’aud nu­mai această mică predică ; trebuie să­ fi avut un alt mo­tiv mai serios, care mi-a pro­curat onoarea scrisorii dom­niei-voastre. Mi-ați vorbit de o surprindere, și morala pe care am ascultat-o nu mai este o surprindere pentru mine, căci o auz de multe ori de la domnia­ voastră, — a­­daose el glumind. I — Da, domnia-voastră­, ti­nerilor, nu vă plac predicile ;­­ asta mi-a spus-o adeseori și­­ Bașanof. Atâta cască domnii ! aceștia la predică, zice el, că-­ i face să le plângă mușchii­­ gurii. ! — La predicile lui caii mi- I­roase a curte ? — Nu numai la ale lui, dar ! și la altele , dar să venim la­­ fapt. — Iată că o să vină sus’­ i prinderea ! De sus până jos , sânt numai urechi, avem­­ așa de puține surprinderi în viață ! — Da, glumiți mereu... O să-mi mulțămiți de surprin­derea mea!... Aveți în mână un testament al prințului­­ Kurdiuk bekof... — Da, dar din nenorocire nu este valabil, căci un al­tul... — Celalt e fals !...“ Prințul dete din umeri. „M’am gândit la asta... Dar cum să dovedesc ? — Cine v’a înmânat testa­mentul ? — Dostoievski și un soldat numit Savelief“. Maria Andreevna îl privi cu luare aminte, căci Natașa îi mărturisise iubirea ei pen­tru Savelief. „Cunoașteți pe Savelief a­­cesta ? — își urmă ea între­bările. — Numai de cât­va timp !... E adevărat că altă­ dată, e cât­va timp, auzisem vorbin­­du-se de el. Cu toate acestea, ceea ce știu despre dân­sul m’a încredințat că este unul din caracterele cele mai no­bile și cele mai dezinteresate. — Pe cine lasă ca moș­tenitor testamentul lui Kurdiukbekos pe care-l ai în mână ? — El a lăsat două treimi din averea lui săracilor, iar o treime unei fete nenorocite care a fugit din provincie fiind­că este fiica naturală a unei Franceze și a tatălui u­­nui proprietar din guvernă­mântul Saratovului, și că a fost tratată de fratele ei na­­tur­al îitrmumai că roabă, dar încă voia s’o silească să fie amoreaza lui. ~ Ați văzut pe aceasta co­pilă ? — Numai odată... — Și nu i-ați dat o carte de slobozenie, ca și cum ar fi fost roaba domniei­ voastre?“ Principele se ’nspăimântă. „Cine v’a spus asta, Maria Andreevna ? — întrebă el cu îngrijorare, căci nu era vor­ba numai­­ de taina lui pro­prie, ci de taina și de soarta mai multora. Nu vă temeți de nimic,— îl asigură Maria Andreevna. — Sânteți un suflet nobil, vrednic de tatăl domniei­­voastre“. Maria Andreevna avea un mare respect pentru decab­­inți, adică pentru conjurații dela 14 Decemvrie. Dânsa eși și se întoarse a­­ducând de mână pe Natașa. Ea-i observa pe amândoi. Natașa tresărise de bucu­rie la vederea prințului și fu­sese aproape să alerge spre dânsul , dar se opri, căci se temea să mi­ se trădeze. Dar principele merse spre întâmpinarea ei cu o expre­­siune de bucurie și în chipul cel mai firesc din lume. „Ah ! ești aici, domnișoară Natalia ? îmi pare foarte bine, căci sânteți în mâini, bune. — Așa­dar, vă cunoașteți amândoi ? — zise Maria An­dreevna.—Dar nu-i spui Nai lașei mele unde se află sol­i­datul ei; totuși vedeți cum fata arde de nerăbdare sa afle ceva despre dânsul“.­­­ Natașa îl întrebă din ochi, și abia răsufla ca să nu piar­­ză nici o vorbă, din ceea ce ,va spune: „Din nenorocire nu sânt fat stare să mulțămesc curiosita­­tea domnișoarei Natalia. Din­ noaptea când a fost la mine cu Dostoevski, nu l’am mai văzut“. Natașa îngălbeni și lacri­­mile îi scăld­ară ochii. Buna Maria Andreevna SJ observase lacrimile. IV a urmat*.

Next