Universul, ianuarie 1922 (Anul 40, nr. 1-12)
1922-01-15 / nr. 10
i VINERI Ministerul de finanțe atrantă că nu mai acordă nici un termen de amânare pentru depunerea declarațiilor de impozite. Contribuabilii cari nu vor depune declarațiile până la 20 Ianuarie, vor fi impuși din oficiu. Familia Regală sosește azi la orele 1 d. am. in Capitală, venind de la Sinaia. Seara va serba revelionul la Cotroceni, iar mâine dimineață la orele 11 va participa la serbarea Anului nou, la Mitropolie. Intr’o expunere făcută reprezentanților presei din Varșovia, d. Skirmunt, ministrul de externe al Poloniei, a declarat că relațiunile Poloniei cu Franța și România, sunt excelente, iar ideea dominantă a politicei sale este să lege relațiuni pacifice cu toate țările vecine. 4 Direcțiunea generala a regiei monopolurilor Statului din ministerul de finanțe ne roagă din nou să anunțăm publicului că chibriturile nu vor fi scumpite și că svonurile de scumpire sunt lansate de unii debitanți care urmăresc o nouă speculă. ♦ Potrivit regimului de imobilizare, toate cumpărăturile de grâu, secară și făină făcute înainte de 11 Decembrie, se consideră valabile și se predau delegatului cooperativelor sătești pe prețul de cumpărare, plus un beneficiu de 1 la sută, care în nici un caz nu va depăși preturile fixate, adică 23 mii lei vagonul de grâu și 19 mii lei vagomul de secară loco. înenl a cotat Ifîereanu, la Paris tot 18 centina și fam. ♦ S’a acordat cuvenitul execuator d-lui Victor Scherer spre a exercita funcțiunile de «orasul al Țărilor-de-Jos la Chușinău, având ca circumscripțiune consulară județele, din Basarabia. ♦ D. Buttler, directorul sermud al biroului internațional al muncii de la Geneva, rea vizita în cursul lunei cussenie țara noastră. Scopul acestei vizite este cunoașterea condițiunilor de viață ale clasei muncitoare, modul de aplicare a tuturor legilor naționale precum și a convențiilor adoptate în conferințele internaționale de la [Washington, Genua și Geneva. D. Mocioni, maestrul de vâjste axe al Palatului regal, a sosit ori după amiază în Capitală, bu acceleratul de Viena. ♦ Aseară la orele 8, au părăsit Capitala d-nii Cocodaru, ministrul comunicațiilor care a gștecat la Iași, și Bogos, ministrel Basarabiei, care a plecat la j Chișinău. . ♦ Analoff a fost numit rev*prezentant al Moscovei la Angora. Guvernul cehoslovac a dat curs cererii profesorilor ruși de a înființa la Praga o « universitate rusă liberă, ale ficărei diplome să fie valabile »«mai pentru Rusia. " 4 D. Gaius Brediceanu, mnistrul Ardealului și Banatului, s’a întors din inspecția făcută la Gini și Sibiu, unde a avut și câteva între îderi cu reprezentanții diferitelor grupări politice și cu ai minorităților. D-nii miniștri Lucasievici și Gihedariu s’au întors dintr’o inspecție făcută în Transilvania. ♦ Camera de comerț și Industrie din București aduce la cunoștința comercianților că va susține cu energie interesele chiriașilor comercianți in vederea prelungirii de drept a contractelor de închiriere, cu o sporire rațională a chiriilor. 1 ♦ D. N. Ottescu,secretar general al ministerului de finanțe, a fost numit, prin decret regal, censor al Băncii Naționale în locul rămas vacant prin moartea lui M. Z. Dumitrescu.*■ Ministerul de industrie și comerț a intervenit pe lângă cel de război să-i restitue de urgență toate materialele pradă de război care se mai află în depozitele militare, deoarece s-a constatat că unele din aceste depozite au vândut fără drept o parte din aceste materiale. i De la tipa lat Saa î. HOTĂRÂRILE CONSILIULUI Geneva. 42. — Pe baza unui raport al lui Dacunha, primulministru al Portugaliei, consiliul Ligei Națiunilor s’a angajat să invite Estonia, Letonia și Lituania să acorde o mai mare protecțiune minorităților din țările lor. Consiliul a mai decis să accepte obligațiunile ce-i incumbă din încheerea convențiunei relative la insulele Anland. Răspunzând apoi la protestul guvernului ungar contra neintervențiunei Ligei Națiunilor in cursul crizei politice recente, consiliul a declarat că nici art. 17 și nici art. 11 din pactul Ligei Națiunilor nu autoriză secretariatul general să intervină fn asemenea împrejurări (Radar). DEM0EH.ÎNARI PARȚIALE ÎN GRECIA ’Atena, i. (Rador). — Consiliul de miniștri a decis să demobilisese 20 la sută din efectivele corpurilor din zona frontului, înlocuindu-le cu elemente din rezervă. Demobilizații vor fi deși dintre cei cu o vechime mai mare servită sub arme. S’a mai decis demobilizarea ofițerilor de rezervă chemați odată cu cotă. Ipo5* • ITNTVERSTTC 1%/ff 7. 7% "maNFERIN1 IIES CE CUPRINDE PACTUL Anglia și Franța sa vor sprijini reciproc cu armele Cannes. 12. — Tratatul acorda Franței garanții importante privitoare la siguranța teritoriul său, cari se adaugă la garanțiile prevăzute în tratatul din Versailles. Astfel, în caz de agresiune nemotivată din partea Germaniei, Anglia se obligă a interveni imediat cu toate forțele sale navale, terestre și aeriene. Franța și Anglia se obțirscipio ® a intervenit in cazul când Germania ar nesocoti clauzele militare ale tratatului. Acordul este încheiat pe 10 ani rezervând dominianilor britanica libertatea lor de acțiune. Belgia va fi invitată să participe la această înțelegere prin semnarea unui acord antlobelgian, asemănător acordului franco-englez. Ambele acorduri vor fi stabilite pe aceleași principii. Italia, nefiind înconjurată de cât de națiuni aliate va avea situațiunea sa garantată de acordul general, prin care toate națiunile Europei se vor obliga reciproc să respecte integritatea granițelor respective și să se abțină de a se ataca unele pe altele. MeproecM înțelegerei graEico-britanice. — Participarea Belgiei și Italiei.—Maud piesei la Paris pira 48 de ore. — Chestiimea despăgubirilor Lafayette, 12. — Briand și Loucheur au avut Miercuri dimineață la vila Valetta o lungă convorbire cu Lloyd George care a remis lui Briand textul anteproiectului înțelegerei franco-britanice. O notă Havas indică, că negocierile in vederea încheerei unui pact franco-britanic, au însemnat un foarte serios progres. Participarea Belgiei la această înțelegere a fost îmbrățișată sub auspicii foarte favorabile, dar negociatorii cred că acordul franco-britanic trebue să fie baza fundamentală și că la un moment dat, ar putea să fie complectat cu acorduri analoage la care ar participa Belgia și Italia. In cercurile belgiene ale conferinței, lumea se arată foarte satisfăcută de atitudinea delegației franceze care a ținut din primul moment să informeze pe Jaspar și Themis de tratativele în curs cu Lloyd George. Se pare de asemenea că ar fi pe punctul de a se ajunge la o înțelegere între delegațiile franceză și belgiană asupra chestiunei despăgubirilor. Consiliul suprem s-a întrunit Miercuri dimineață. Deschizând ședința, Briand a felicitat pe colonelul Harvey care asista, la ședință, pentru însănătoșirea lui, apoi a cerut ca înainte de orice comisiunea despăgubirilor să asculte pe delegații germani cu privire la vărsămintele pe care Reichul se declară în imposibilitate să le facă la 15 ianuarie. Lloyd George a primit imediat fără obiecție această procedură si într’adevăr delegația germană a fost convocată înaintea Comisiei de despăgubiri pentru Miercuri la 5 ceasuri, după care comisia despăgubirilor va referi guvernelor aliate. Consiliul suprem va putea sa asculte expicntianile complimentare ,ale delegației germane. Briand a împărtășit colegilor săi hotărîrea de a absenta 48 de ore ca să se ducă la Paris și a rugat pe Lloyd George să ia preșidentia consiliului suprem pe timpul absenței sale. Briand va comunica tot colegilor săi de cabinet întruniți în consiliu la Eliseu sub preșidenția lui Millerand textul acordului franco-britanic și toate deslușirile necesare asupra stărei lucrărilor consiliului suprem; după aceia va decide dacă e nevoie să facă o comunicare Camerelor în această privință. Prezidentul consiliului se va înapoia la Cannes probabil Vineri. Incidental consiliul suprem a avut de precizat însemnătatea paragrafului 5 al hotărîrii din 6 ianuarie relativă la reconstituirea economică a Europei și la convocarea conferinței de la Genua. După paragraful acesta, puterile se angajează să respecte frontierele lor și să nu se atace mutual. Acest text fusese greșit interpretat. Lloyd George a precizat gândul conferinței: hotărîrea de la 6 ianuarie nu poate în nici un chip să atingă drepturile pe care aliații le dețin de la tratatele existente și în nici un caz chestiunea despăgubirilor care privește pe aliați, n’ar putea să fie ridicată la conferința de la Genua. ANGLIA ȘI PROVINCIA RENANT.A Berlin. 12. — Știrile sosite din Cannes confirmă că Lloyd George își menține proectul relativ la transformarea provinciei Rinului într-o zonă neutră, fără ocupațiune militară. Neutralitatea provinciei ar urma să fie asigurată împotriva oricărui atac. (Rador). DECLARAȚIILE B-LUI LLOYD GEORGE Cannes. 12.— D. Lloyd George a precizat în consiliul suprem că paragraful 6 al rezoluțiunei din 6 ianuarie, după care puterile se angajează să-și respecte frontierele și să nu i se atace, nu poate în nici un fel să va iere drepturile pe cari tratatele le conferă aliaților și mai cu osebire dreptul Franței de a lua sancțiuni în caz când Germania nu și-ar executa obligațiile. D. Lloyd George a adăugat că în nici un caz chestiunea reparațiunilor care privește numai pe aliați, nu va putea fi ridicată în conferința de la Genua, (Rador) Pactul anal ©«fra gi € ©$ 0 apatu castra hrei eventuate invazii germane MEMORIILE PREZENTATE DE ANGLIA Cum se poate stabili un acord ? Cannes. 12.—Memoriul d-lui Lloyd George, remis d-lui Briand la 4 Ianuarie, declară ■ că o condițiune indispensabilă a succesului conferinței, este deplina înțelegere între Franța și Anglia. Opinia publică a celor două țări este, incontestabil, îngrijorată și sentimentul general este că anumite puncte fundamentale ale tratatului de pace să nu fie atinse. Un eșec al conferinței, ar avea rele efecte asupra relațiunilor celor două țări. Guvernul englez dorește să arate lămurit conferinței, că Anglia și Franța trebuie să rămână strâns unite în timpul păcei cum a fost și în vremea războiului și că un asemenea rezultat poate fi atins nu printr-o examinare severă a chestiunilor ci prin soluțiu și de ansamblu. Memoriul constată apoi care e opinia franceză cu privire la reparațiuni. Franța care face sforțări spre a-și reface regiunile devastate, este obligată să avanseze sume formidabile, împovărându-și enorm budgetul. Aceste cheltueli trebuesc plătite de Germania care, cu toate angajamentele la care s’a ajuns în diferite rânduri, amână mereu plata satisfăcătoare a reparațiunilor. Opinia publică franceză este de asemenea firesc îngrijorată cu privire la siguranța granițelor. Franța invadată de 4 ori timp de 120 de ani are o populație cu 20 milioane mai mică decât acea a Reichului. In soldații supraviețuitori războiului posedă 5 milioane de oameni antrenați, dintre care numeroși ofițeri și subofițeri. ANGLIA ANGAJATA SA GARANTEZE VIITORUL FRANȚEI Marea Britanie socotește că chestiunea siguranței republicii franceze atinge și propriile sale interese. In consecință, ea este gata de a-și lua angajamentul să se plaseze cu forțele sale alături de Franța, dacă s-ar produce în mod neprovocat o agresiune din partea Germaniei împotriva teritoriului francez. Memoriul guvernului britanic concepe două feluri de alua angajamente mutuale de alianță ofensivă și defensivă, sau mai bine zis de a preciza garanțiile bine definite în care imperiul britanic și Franța vor face față cot la cot vre-unei agresiuni neprovocate a Germaniei. Guvernul englez socotește că prima condiție veritabilă de înțelegere este evitarea rivalității navale Intre e«le două țări și priptm» ca amiralitățile ambelor state să se înțeleagă cu privire la programele lor navale pentru a se înlătura orice rivalitate și conistructiiunile _qo fac ■Lai vor uml ism*. ERANTA TREBUE SA COOPEREZE CU ANGLIA Memoriul, după ce constată la urmă cauzele nemulțumirei opiniei publice engleze arată consecințele șomajului în Anglia declarând că Marea Britanie a fost mai atinsă decât Franța de consecințele economice ale războiului. Franța suferă de asemenea mai puțin și de șomaj și de scăderea comerțului internațional. Memoriul trece în revistă viața economică din diferitele țări ale Europei, sugerând pentru binele omenirei că națiunile europene ar trebui să încerce să găsească remediul actualei stări de lucruri din Rusia a cărei Reînviere este indispesabilă pentru buna stare generală. Marea Britanie face apel la cooperarea Franței la această mare cauză umanitară, care trebuește imediat întreprinsă. Memoriul englez spune cu privire la reparațiuni că guvernul britanic este gata să se țină de aranjamentul încheiat la Londra cu privire la satisfacerea revendicărilor principale franceze, până la regularea chestiunei financiare. UN TRATAT DE GARANȚIE Guvernul britanic crede că nimic nu se opune la încheerea tratatului de garanție și dorește ca înțelegerea aceasta să formeze baza unui plan mai larg de cooperare internațională pentru a asigura pacea Europei Marea Britanie oferă Franței și Italiei o cooperare intimă pentru construirea marelui sistem de acorduri europene. (Rador). DECLARAȚIILE D-LUI BRIAND Cannes, 12. (Rador). —După ridicarea ședinței consiliului suprem, Briand a declarat ziariștilor francezi că în conversațiunile angajate cu privire la reînoirea pactului de garanție nu a fost vorba de a se aduce în discuțiune gajurile Franței și dreptul ei de a-și organiza apărarea națională. Briand a afirmat că singura cestiune discutată a fost aceea a asociației franco-engleze pentru asigurarea interesului comun relativ la granița franco-germană împotriva oricărei tentative germane. Briand privește chestiunea întrun sens mai larg ,pe când Anglia nu vrea să se angajeze decât cu privire la frontiera francogermană. Briand se gândește la un angajament al tuturor puterilor de a-și respecta frontierele lor reciproce și de a nu se ataca. Briand a vorbit apoi despre lucrările conferinței, adăugând că în toate hotărârile luate nu a fost și nu va fi vorba de a se acorda Franței pentru anul 1922 mai puțin decât i se emme de dveM* Conferința la tara PROGRAMUL CONFERINȚEI Cannes, 42. — Consiliul suprem a stabilit programul conferinței din Geneva. Această conferință va examina măsurile practice și urgente ce trebuesc luate pentru a face să se nască din nou încrederea reciprocă intre popoare, fără de care comerțul internațional și toate chestiunile în legătură cu comerțul internațional nu pot fi restabilite; bineînțeles, mijloacele întrebuințate nu vor putea știrbi întru nimic dispozițiunile în vigoare ale tratatelor de pace. Conferata se va ocupa de situația financiară a fiecărei țări în parte; în deosebi, va examina problemele reconstrucțiunii regiunilor pustiite de război, problema valutară, schimbările prea repezi care intervin în forța achizitivă a monedelor precum și consecințele acestor probleme asupra situațiunii și statului băncilor centrale și băncilor de emisiune. Conferința va examina sub ce modalitate creditul public și privat va putea fi făcut disponibil, in cele mai bune condițiuni în vederea operei de reconstruire a tuturor țărilor și în ce fel vor putea fi înlăturate greutățile care se opun acum la liberul schimb ale bogățiilor produse de diversele țări ale Europei, înlăturarea piedicilor introduse de măsurile excepționale necesitate de război nu pot avea decât un rezultat fericit în această direcție. In sfârșit, o chestiune importantă care va ocupa desbaterile conferinței va fi cea a transporturilor și a ameliorării lor. (Rador). CONDIȚIUNILE ADMITEREI RUSIEI Paris. 12. — Ziarul „Petit Parisian“ ară că consiliul de miniștri de ost a hotărît în unanimitate ca admiterea bolșevicilor la conferința din Geneva să fie subordonată unei serii de angajamente formale, printre cari să se înscria recunoașterea datoriilor ruse față de Franța. Ziarul „Le Mafia“ anunță că vederile d-lui Mi Esran.il concordă pe de-a întregul cu ale miniștrilor săi. Președintele reputliiei ar fi anunțat pe d. Briand da emoția stârnita în cercurile parlamentare cusui au saflat că sovietele vor trimite delegați la Geneva. ntefil, In psifo MMM VfttUIM li iilil mii ima Se aduce la cunoștința tuturor celor interesați ” că conform art. 238 al tractatului de la Versailles, Germania este obligată a restitui României „en espèces“ între altele, valorile ridicate, poprite sau sechestrate (fie în mod definitiv, fie sub rezerva unei restricțiuni ulterioare) de către autoritățile civile sau militare germane, de către supușii germani sau reprezentanții lor, în teritoriul ocupat sau invadat, în dauna statelor aliate sau asociate sau a particularilor, băncilor, instituiiurilor publice sau particulare, ori cum ar fi locul unde aceste valori au putut fi transportate. Intru aplicarea art. de mai sus prin termenul „espéces“, trebue înțeles monetă sunătoare, bancnote, sau orice altă monetă legală, precum și garanțiile sumelor existente în bănci în cont curent sau în depozit și ale creanțelor existente la data popririi sau sechestrării indiferit dacă aceste creanțe au exigibile în acel moment sau au devenit exigibile ulterior), a căror valoare în bani a fost ulterior realizată (recomiée) de secheștri-In consecință, toți acei ce vor avea de revendicat asemenea valori vor înainta până la 15 ianuarie 1922, cel mai târziu. Comisiunii pentru executarea tractatelor S. R. R., corpul militar etajul III, București, un memoriu detailat în care să se facă o descriere amănunțită și dacă va fi posibil chiar cu arătarea numelui, corpului sau unității din care făcea parte persoana sau persoanele cari au ridicat sau sechestrat asemenea valori. Memoriile se vor înainta, traduse în limba franceză în dublu exemplar. i ScalnkM âeia la traairea prostă ám Vâlcea R.Vâlcea, 12 Ianuarie Țărăniștii anunțaseră pentru astăzi o întruniră în sala „Adriani“. Cum fn propaganda desfășurată în comune de d-nii dr. N. Lupu, Mihalache și alții s’ar fi atacat Coroana, s’ar fi cerut detronarea Dinastiei, desființarea prestației și a jandarmeriei, peste 760 săteni revoltați de această propagandă revoluționară, au venit în oraș și împreună cu râmnicenii s’au dus să protesteze în sala, unde se ținea întrunirea. Aci însă au fost împiedicați de cei din sală și loviți cu ciomege, scânduri și topoare. Intervenind d. prefect Dromoto, lucrurile s’au liniștit, iar întrunirea nu , s’a putut ține. intincirea ta data imocratii la Iași . Declarațiile d-lui ministru Mironescu 12 Ianuarie Azi a sosit la Iași d. Mironescu, ministrul instructiunii publice, fiind primit în gară de membrii clubului democrat și de șefii autoritățlor. La orele 5 s-a ținut întrunirea la clubul democrat. D. Nicu Cănănău, p președintele clubului a salutat prezența d-lui ministru Mironescu in clubul democrat ieșean. Continuând <L Cănănău arată greutățile prin care trece țara și expune menirea actualului guvern, în frunte cu d. Take Ionescu, ale cărui merite le laudă entuziasmat. D. ministru Mironescu răspunde printr’o frumoasă cuvântare, mulțumind pentru primirea ce i s’a făcut. Ca fiu adoptiv al Iașului, d. Mironescu arată dragostea ce o poartă capitalei Moldovei. Continuând arată cât de netemeinică este acuzarea de trădare politică, pe care unii o aduc în mod interesat ,d-lui Take Ionescu. Analizează elementele ce se cer pentru ca o acuzare de trâ 4are să fie întemeiată și arată că în cazul de față acuzațiunea « o adevărată ticăloșie. D. Take Ionescu, nu a putut admite ca să fie târâtă Coroana în luptele politice. „Noi înțelegem să ducem numai lupta de idei, în vreme ce adversarii noștri fac numai lupte de intrigi și de persoane“. D. Mironescu expune proectele guvernului, vorbind în special de reforma electorală și cea financiară. Despre impozitul pe avare, zice d. ministru, d. Tache Ionescu, s’a pronunțat că va renunța la el, în tot cazul va fi suspendat, celelalte impozite vor fi reduse. Noi încercăm s’aducem țara, pe calea de cinste și legalitate. Amintește de gravele abuzuri ce s’au descoperit la diferite ministere, abuzuri ce se urcă la sute de milioane. Această stare de lucruri trebuie să înceteze. Rămâne de văzut, zice d. ministru, dacă parlamentul va înțelege să ducă lupta de idei în folosul țărei, renunțând la intrigile, personale cari se fac și parlamentul dând concursul său guvernului, își exprimă de asemenea încrederea în constanța cetățenească, în viitoarele alegeri, pentru lupta de idei în contra celor personale. INSERȚII SI RECLAME li Ini alegerilor netro Office da aSffiJ Un grup de fruntași ai negoțului din Capitală, ne roagă în legătură cu campania începută în vederea alegerilor pentru Camera de comerț, să publicăm petiția de mai jos, adresata ministerului de interne de către un număr foarte mare notabilități ale orașului Brașov. Subsemnații proprietari și locuitori stabili din Brașov preoți, profesori, avocați, doctori, funcționari de stat și particulari, protestăm contra celor ce voesc pe căi lăturalnice să înființeze aci în Brașov un tripou, club, cu jocuri de cărți, sub firma „Sfatul Negustoresc din București Brașovul întreg respinge înființarea unei astfel de instituțiuni, cu bacata, cu chemin de fer, socotită dăunătoare atât moralei publice, cât și ordinei de stat. La ministerul de interne ,J Sfatul Negustoresc” din București prin secretarul său d. Costinel a făcut o adresă rugăndu-vă a interveni la Prefectura județului spre a satisface cererea prin oficiul de închiriere local. Zilele acestea s’au prezentat la negustori persoane suspecte ca reprezentanți ai Sfatului, căutând ai convinge pentru înființarea acestui club și au fost primite cum s’a cuvenit. Atunci când Comandantul Garnizoanei locale, ofițeri, și funcționarii superiori de stat și particulari nu găsesc locuințe, este scandalos ca unui club de joc de cărți, să i se atribue o locuință. In numele I moralei publice și a liniștei noastre, vă rugăm Domnule Ministru de interne a nu aproba înfințarae acelui club sub firma „Sfatului Negustoresc“ sau altă formă, care este chemat a specula nepriceperea și slăbiciunea omenească prin joc de cărți, hazard sub masca legalităței. Sperăm că veți binevoi a lua in considerare cererea noastră și nu ne veți expune a avea în orașul nostru o astfel de spelancă oficială, sub forma unei societăți cu caracter de persoană morală. Primiți vă rugăm Domnule Ministru asigurarea stimei noastre. Brașov, la Si Oct. 492). Dr. N. Popovici, avocat; N. Furnică, preot profesor; V. Bedițeanu, D. Bedițeanu, comercianți: firma Dumitru EreuUas: A Căpătând, fabricant; firma D. <. R. Orghidan; R. Ardeleanu; N. Garoiu, învățători; locot.-col. C. Voina; dr. Mihalcea, medic; maior rezervă Bujor Voina; G. Popescu, director; Ilie Cristea, profesor; C. Popovici, profesor; Spuderea V.; firma Bologa, Czink, Verzar; firma Orient; firma Dușoiu; dr. Tarquini Prișu, locot.-col. Băncild; Dr. Sterie Stinghie, profesor; D. Teodorescu, P. I. Teodorescu, I. Todiicescu, Dr. Voicu, M. G. Stoica, profesori; Dr. Gustav Graf Szebesteny, B. Schmidt, I. V. Kis, C. Ionescu, G. Kelariu, V. Ivani, N. Bolboe, V. Neguț, C. Mușlea, profesori; I. Moșoiu, proprietar; Dr. Voicu Nițescu, deputat; I. Iosef, fost deputat; Virgiliu Iosif, Director Gazeta „Transilvaniei Victor Braniște, ziarist; loan Brotea, ziarist; V. Munteanu, mare industriaș; I. Pricu, director; N. Badea, profesor; G. Furnică, preot; V. Mereț, preot; E. Tocanie, P. Popescu, Z. Butnariu, învățători; N. Stoicovici, profesori; Dr. Ștefan Popovici, A. Popovici, N. Bădițoiu, V. Popa Maior; Dr. Iulius Murășanu; Dr. P. Moga; Dr. Zbârcea, prin medic al județului; Șerbănescu, A. Tisescu, ziarist. Alegătorii pentru Camera de comerț sunt rugați să aprecieze pentru cine sunt chemați să dea voturile lor, în cazul când ar sprijini lista „Sfatului Negustoresc“. am In veci nemângâiată familia, Niculiu, cu adâncă durere anunță pierderea, prea iubitului lor, fiu,frate, cumnat, văr și unchiu. Sublocotenent iiienelibili din regimentul 13 Călărași mort în etate de 21 ani, în satul Crasna-Horvath în ziua de 30 Octombrie 1921, fiind împușcat din imprudență de un camarad, înmormântarea a avut loc la Sibiu în ziua de 7 Noembrie 1921. 20 Fie-i țărâna ușoară“. ei întristații: Ecaterina V. Zagoritz mamă, Tîti, Gheorghe, Petre și Stella, frați, mătuși, unchi, cumnate, cumnați și veri au durerea de a anunța pierderea prea iubitei lor Kalifa I. Zagoritz încetată din viață la 7 Ianuarie a. c. în orașul Insbruck, Austria. 27 ! Teatral &UAIHBM !în fiecara seară la orele ÎP/dl Mou Stropi,assa in frunte cu :et soi însentru prima oară la România| Equilibrești de forță 2 <sEOS$GE$ Conici acrobați Wunk. © skci Frasski Concert din Xhepborne Kity and IC@rfes Dansuri moderne etc., etc., etc. Biletele în permanență lai Cassa Teatrului. 55800 «mim mini mm ui Sompania Dramatică BGLAHEm! Azi Vineri 13 Ianuarie Pottaschi și Perlatzer Sâmbătă 14, Matineu »Eem §5 leandru Duminică, Matineu DIAVOOM, 13! Sidoi Astăzi ficîl 13 la analog !§22 fin gulificat Bilete în Cireși la Der gen, Calea Victoriei. n «s«.»TM Se caută pentru instituție industrială din provincie funcționar comercial cu practică, activ, versat în toate lucrările de birou, contabilitate și corespondență. Oferte detailate cu arătarea pretențiuxdkXG la administratia ziarului ilESuSS la Intrîrea Nervilor D-r ERDREICH Consultații și tratament special în boli nervoase, sexuale (Impotența stomacale (constipații eretice) reumatice și paralizii. © reies—JS a. m. 8—8 p. m. DESENATOR Papalii! egalează Mraul î s sTliite etcă Str. Scasm ® II. 2. ^5605^11181N-SIILE cu preturi foarte convenabilei » ia Magasinul de încredere | 6. «STOLE» i toSssa Viclo«a8 36 | Publicație Ministerul de război având nevoe de 3E2000 bucăți peri cai, prebabili Depozitului Central de Echipament, se «duce la cunoștința generală că se va ține licitație publică pe ziua de 25 Ianuarie 1922 ora 11.30 la Direcția 7 Intendență, Calea Griviței 28. Licitația se va ține în conformitate cu art. 72—83 din legea Comptabilităței Publice. Concurenții vor aduce odată cu oferta mostrele necesare șigaranția legală de 10 la sută In recipisa Casei de Depuneri. 310 [Fiiiii" Aduce la cunoștința onor. sale clientele că s’a mutat din str. Brezoianu No. 1 în Belvedere No. 16. 9 Vânzare Casă mare, teren 5000 m. Fațadă mare. Scara doua. Bd. Mărășești 99. 210-1. TJ1S08 IONESCU Patron legător de cărți și directorul legătoriei „Universul“ aduce la cunoștința onoratei sau clientele că primește spre executare lucrări de legătorie a Legăturii Universul str. Bre’oianu No. 11. ___ ___ Pierdut exterrier, numele Snap, jumăatea dreaptă a capului neagră, Mită neagră pe spate lângă coală. Aducătorului bună recompensă, Dr. Magheru, Justiției, 2. Ed. Maria). 19 ANUN CI U Se aduce la cunoștința tutuor că Epitropia Bisericei Silvvestru va ține în ziua de Luni 7 Februarie 1922 ora 10 a. m. și cancelaria Bisericei licitație pentru vânzarea imobilului din tr. Lipscani No. 73 (Magazinul Vaponer). Pentru orice informațîuni se va adresa la paratul respectiv. 2 Mese ,pui sau uzate, pentru fabrici e cărămidă. Cuptoare „Ringosn-Zigsagoîen“ cu alimentare e păcură sau cărbuni. Uscători artificiale. Consumațiuni teehnie. Supravegherea lucrărilor. Evaluări. Calcule rentabile. Ing . Weinberger, București, Str.tirbei-Viadă 29, 22-5L IMnSHMAr s’affis «nâuzaremi sare transport de iHC aLTSMINTE $ de toate nuanțele la „imms“ Victoriei, 40 Mbbi [ieffpct], cunoscând limbile romviniană și germană»*la«afa «30 euSra o So* attm iPetrosifer«. Oferte indicând pretențianiie precum și referințe. A sa șifresa sub „5$. $».«, la AȘ3îrita. de Publicitate D. Adaeva, Sărindar 4. ________________________18_ MCI DE KEZEUHR se aprovisionează cu siuTRfl alba 0HM * Maa-iiiptra MM») deki 5598 IWîMKFW sta aggiK Se vinde S ® £ și gambtul de pin« psri cu aburi, iQcomp* »ii.‹ pessten moft, est ®. ■ ® str 8 © și alS © stistetiiat ©. §î*tope3.® țsu8 ® i6@ se dai» te Str. versgiala Ne. s, terase GfSelel ©. 5540 Publicaitine In ziua de 8 Februarie 1922 e va ține la ?«ontra a Cooperattivelor, sătești, București, Caieta Griviței No. 2, un concuraj entru ocuparea Locurilor vaiante de controlori ai cooperativelor sătești. Candidații trebuiesc să îndelinească condițiunile următoare:1) Să fie român. ■ 2) Să fi satisfăcut obligațiunile serviciului militar. 3) Să posede diploma de licențiat în drept, matematici, ființe agricole, ori in științe comerciale sau diploma unei școli superioare de comerț sau de agricultură. La acest examen se vor primii învățătorii și preoții care îndeplinesc condițiunile art. 60 in Legea Băncilor Populare. Pentru candidații preoți și învațători, cererile de înscriere s- ar primi numai până la 20 Iauarie 1922 spre a se putea face aspecția specială cerută de Le. 3, iar ceilalți candidați până mai târziu la 8 Februarie 122. . Informațiuni privitoare la formmulare, obiectele de concurs, rm și orice alte relații se varsate de la Direcțiunea Centraleiooperativelor Sătești. Nr. 42046, 13 Ianuarie 1922. 8? BIBBCTHJKEA 8i BsraaaB88 BPB sroaBanBM B tgg BanBMi N« campărap, mu vindefi, na lihiriați până ca nu citiți Mi» ! Publicitate a ziarului «liniasul”. efactezi tot feinta...tgg p|@semétaimi tat ! für »s?Ä Specialist în finale pe OCHI și URECHI —.“““ Strada Paris No. 27 Comsuttoțktai: dela 11 luni. — 12 s.m. a. m. si 4—1 p. m. Minai 900 lei zona Lignit 43§ „ „ LEile de FOC uscate toate calitățile transportate 1/ domiciliu in câteva ore. Telefon 48 4 03. Dep2Ît ® Sa Șoseaua Cotentina,No. 45. ^ Birouri: Bal. Elisabeta 16 și înlesnirea Drăniceanu, Calea Victoriei 35. 15616 1