Universul, ianuarie 1922 (Anul 40, nr. 1-12)

1922-01-15 / nr. 10

i VINERI Ministerul de finanțe a­­trantă că nu mai acordă nici un termen de amânare pentru de­­punerea declarațiilor d­e impo­zite. Contribuabilii cari nu vor depune declarațiile până la 20 Ianuarie, vor fi impuși din ofi­ciu. Familia Regală sosește azi la orele 1 d. am. in Capitală, venind de la Sinaia. Seara va serba revelionul la Cotroceni, iar mâine dimineață la orele 11 va participa la ser­barea Anului nou, la Mitropolie. Intr’o expunere făcută re­prezentanților presei din Varșo­via, d. Skirmunt, ministrul de externe al Poloniei, a declarat că relațiunile Poloniei cu Fran­ța și România, sunt excelente, iar ideea dominantă a politicei sale este să lege relațiuni paci­fice cu toate țările vecine. 4 Direcțiunea generala a re­giei monopolurilor Statului din ministerul de finanțe ne roagă din nou să anunțăm publicului că chibriturile nu­ vor fi scumpite și că svonuri­­le de scumpire sunt lansate de unii debitanți care urmă­resc o nouă speculă. ♦ Potrivit regimului de imo­bilizare, toate cumpărăturile­­ de grâu, secară și făină făcu­te înainte de 1­1 Decembrie, se­­ consideră valabile și se predau delegatului cooperativelor să­tești pe prețul de cumpărare, plus un beneficiu de 1 la sută, care în nici un caz nu va de­păși preturile fixate, adică 23 mii lei vagonul de grâu și 19 mii lei vag­omul de secară loco. înenl a cotat Ifîereanu­, la Paris tot 18 centina și fam. ♦ S’a acordat cuvenitul e­­xecuator d-lui Victor Scherer spre a exercita funcțiunile de «orasul al Țărilor-de-Jos la Chu­­­șinău, având ca circumscrip­­țiune consulară județele, din Basa­rabia. ♦ D. Buttler, directorul se­rmud al biroului internațio­­nal al muncii de la Geneva, rea vizita în cursul lunei cu­­ssenie țara noastră. Scopul acestei vizite este cunoașterea condițiunilor de­­ viață ale clasei muncitoare, modul de aplicare a tuturor legilor naționale precum și a convențiilor adoptate în con­ferințele internaționale de la [Washington, Genua și Gene­va.­­ D. Mocioni, maestrul de vâ­­js­te axe al Palatului regal, a so­sit ori după amiază în Capitală, b­u acceleratul de Viena. ♦ Aseară la orele 8, au pără­sit Capitala d-nii Cocodaru, mi­­nistrul comunicațiilor care a gștecat la Iași, și Bogos, minis­tre­l Basarabiei, care a plecat la­ j Chiș­inău. . ♦ Analoff a fost numit re­­­v*­prezentant al Moscovei la Angora. Guvernul cehoslovac a dat curs cererii profesorilor ruși de a înființa la Praga o « universitate rusă liberă, ale ficărei diplome să fie valabile »«mai pentru Rusia. " 4 D. Gaius Brediceanu, m­­­nistrul Ardealului și Banatu­lui, s’a întors din inspecția fă­cută la Gini și Sibiu, unde a avut și câteva între îderi cu reprezentanții diferitelor gru­pări politice și cu ai minorită­ților.­­ D-nii miniștri Lucasievici și Gihedariu s’au întors dintr’o inspecție făcută în Transilva­nia. ♦ Camera de comerț și­ In­dustrie din București aduce la­­ cunoștința comercianților că va susține cu energie intere­sele chiriașilor comercianți in­­ vederea prelungirii de drept a contractelor de închiriere, cu o sporire rațională a chiriilor. 1 ♦ D. N. Ottescu,­­secretar general al ministerului de finan­țe, a fost numit, prin decret regal, censor al Băncii Națio­nale în locul rămas vacant prin moartea lui M. Z. Dumitrescu.­­*■ Ministerul de industrie și comerț a intervenit pe lângă cel de război să-i resti­tue de urgență toate materialele pradă de război care se mai află în depozitele militare, deoarece s-a constatat că unele din ace­ste depozite au vândut fără drept o parte din­ aceste ma­teriale. i De la tipa lat Saa î. HOTĂRÂRILE CONSILIULUI Geneva. 42. — Pe baza unui raport al lui Dacunha, primul­­ministru al Portugaliei, consi­liul Ligei Națiunilor s’a angajat să invite Estonia, Letonia și Li­tuania să acorde o mai mare protecțiune minorităților din ță­rile lor. Consiliul a mai decis să accepte obligațiunile ce-i incum­bă din încheerea convențiunei relative la insulele Anland. Răspunzând apoi la protestul guvernului ungar contra nein­­tervențiunei Ligei Națiunilor in cursul crizei politice recente, consiliul a declarat că nici art. 17 și nici art. 11 din pactul Ligei Națiunilor nu autoriză secreta­riatul general să intervină fn a­­semenea împrejurări (Radar). DEM0EH.ÎNARI PARȚIALE ÎN GRECIA ’Atena, i­. (Rador). — Con­siliul de miniștri a decis să de­mobilises­e 20 la sută din efec­tivele corpurilor din zona fron­tului, înlocuindu-le cu elemen­te din rezervă. Demobilizații vor fi deși dintre cei cu o vechime mai mare servită sub arme. S’a mai decis demobilizarea of­ițerilor de rezervă chemați odată cu cotă. Ipo5* • ITNTVERSTTC 1%/ff 7. 7% "m­a­NFERIN1 I­­­IES CE CUPRINDE PACTUL Anglia și Franța sa vor sprijini reciproc cu armele Cannes. 12. — Tratatul acor­da Franței garanții importante privitoare la siguranța teritoriu­­l său, cari se adaugă la ga­ranțiile prevăzute în tratatul din Versailles. Astfel, în caz de agresiune nemotivată din par­tea Germaniei, Anglia se obligă a interveni imediat cu toate for­țele sale navale, terestre și ae­riene. Franța și Anglia se obți­­rscipio ® a intervenit in cazul când Germania ar nesocoti clau­zele militare ale tratatului. A­­cordul este încheiat pe 10 ani rezervând d­ominianilor britani­ca libertatea lor de acțiune. Belgia va fi invitată să parti­cipe la această înțelegere prin semnarea unui acord antlo­­belgian, asemănător acordului franco-englez. Ambele acorduri vor fi stabilite pe aceleași prin­cipii. Italia, nefiind înconjurată de cât de națiuni aliate va avea situațiunea sa garantată de a­­cordul general, prin care toate națiunile Europei se vor obliga reciproc să respecte integrita­tea granițelor respective și să se abțină de a se ataca unele pe altele. MeproecM înțelegerei graEico-b­ritani­ce. — Participarea Belgiei și Italiei.—Maud piesei la Paris pi­ra 48 de ore. — Chestiimea despăgubirilor Lafayette, 12. — Brian­d și Loucheur au avut Miercuri dimineață la vila Valetta o lungă convorbire cu Lloyd George care a remis lui Briand textul anteproiectului înțelege­­rei franco-britanice. O notă Havas indică, că negocierile in vederea încheerei unui pact franco-britanic, au însemnat un foarte serios progres. Par­ticiparea Belgiei la această în­țelegere a fost îmbrățișată sub auspicii foarte favorabile, dar negociatorii cred că acordul franco-britanic trebue să fie baza fundamentală și că la un moment dat, ar putea să fie complectat cu acorduri analoa­­ge la care ar participa Belgia și Italia. In cercurile belgiene ale conferinței, lumea se arată foarte satisfăcută de atitudinea delegației franceze care a ținut din primul moment să infor­meze pe Jaspar și Them­is de tratativele în curs cu Lloyd George. Se pare de asemenea că ar fi pe punctul de a se a­­junge la o înțelegere între de­legațiile franceză și belgiană a­­supra chestiunei despăgubiri­lor. Consiliul suprem s-a întru­nit Miercuri dimineață. Des­chizând ședința, Briand a fe­licitat pe colonelul Harvey ca­re asista, la ședință, pentru în­sănătoșirea lui, apoi a cerut ca înainte de orice comisiunea despăgubirilor să asculte pe delegații germani cu privire la vărsăm­in­tele pe care Reichu­l se declară în imposibilitate să le facă la 15 ianuarie. Lloyd George a primit ime­diat fără obiecție această pro­cedură si într’adevăr delegația­­ germană a fost convocată îna­intea Comisiei de despăgubiri pentru Miercuri la 5 ceasuri, după care comisia despăgubi­rilor va referi guvernelor alia­te. Consiliul suprem va putea sa asculte expi­cntianile com­plimentare ,ale delegației ger­mane. Briand a împărtășit colegi­lor săi hotărîrea de a absen­ta 48 de­ ore ca să se ducă la Paris și a rugat pe Lloyd Geor­ge să ia preșidentia consiliului suprem pe timpul absenței sale. Briand va com­unica tot co­legilor săi de cabinet întru­niți în consiliu la Eliseu sub preșidenția lui Millerand tex­tul acordului franco-britanic și toate deslușirile necesare a­­supra stărei lucrărilor consili­ului suprem; după aceia va de­cide dacă e nevoie să facă o comunicare Camerelor în a­­ceastă privință. Prezidentul consiliului se va înapoia la Cannes probabil Vineri. Incidental consiliul suprem a avut de precizat însemnăta­tea paragrafului 5 al hotărî­­rii din 6 ianuarie relativă la reconstituirea economică a E­­uropei și la convocarea confe­rinței de la Genua. După pa­ragraful acesta, puterile se an­gajează să respecte frontierele lor și să nu se atace mutual. Acest text fusese greșit inter­pretat. Lloyd George a precizat gândul conferinței: hotărîrea de la 6 ianuarie nu poate în nici un chip să atingă dreptu­rile pe care aliații le dețin de la tratatele existente și în nici un caz chestiunea despăgubi­rilor care privește pe aliați, n’ar putea să fie ridicată la conferința de la Genua. ANGLIA ȘI PROVINCIA RENANT.A Berlin. 12. — Știrile sosite din Cannes confirmă că Lloyd Geor­ge își menține proectul relativ la transformarea provinciei Ri­nului într-o zonă neutră, fără o­­cupațiune militară. Neutralita­tea provinciei ar urma să fie a­­sigurată împotriva oricărui a­­tac. (Rador). DECLARAȚIILE B-LUI LLOYD GEORGE Cannes. 12.— D. Lloyd George a precizat în consiliul suprem că paragraful 6 al rezoluțiunei din 6 ianuarie, după care puterile se angajează să-și respecte fron­tierele și să nu i se atace, nu poate în nici un fel să va ier­e drepturile pe cari tratatele le conferă aliaților și mai cu ose­bire dreptul Franței de a lua sancțiuni în caz când Germania nu și-ar executa obligațiile. D. Lloyd George a adăugat că în nici un caz chestiunea re­para­țiunilor care privește numai pe aliați, nu va putea fi ridicată în conferința de la Genua, (Rador) Pactul an­al ©«fra gi € ©$ 0 apatu­­ castra hrei eventuate invazii germane MEMORIILE PREZENTATE DE ANGLIA Cum se poate stabili un acord ? Cannes. 12.—Memoriul d-lui Lloyd George, remis d-lui Briand la 4 Ianuarie, declară ■ că o condițiune indispensabilă a succesului conferinței, este deplina înțelegere între Franța și Anglia. Opinia publică a celor două țări este, incontes­tabil, îngrijorată și sentimen­tul general este că anumite puncte fundamentale ale tra­tatului de pace să nu fie atin­se. Un eșec al conferinței, ar avea rele efecte asupra rela­­țiunilor celor două țări. Guvernul englez dorește să arate lămurit conferinței, că Anglia și Franța trebuie să rămână strâns unite în timpul păcei cum a fost și în vremea războiului și că un asemenea rezultat poate fi a­­tins nu printr-­o examinare severă a chestiunilor ci prin­ solu­țiu și de ansamblu. Memoriul constată apoi ca­re e opinia franceză cu privi­re la reparațiuni. Franța care face­ sforțări spre a-și reface regiunile devastate, este obli­gată să avanseze sume formi­dabile, împovărându-și enorm budgetul. Aceste cheltueli tre­­buesc plătite de Germania ca­re, cu toate angajamentele la care s’a ajuns în diferite rân­duri, amână mereu plata satis­făcătoare a reparațiunilor. Opinia publică franceză es­te de asemenea firesc îngrijo­rată cu privire la siguranța granițelor. Franța invadată de 4 ori timp de 120 de ani are o populație cu 20 milioane mai mică de­cât acea a Reic­­hului. In soldații supraviețu­itori războiului posedă 5 mi­lioane de oameni antrenați, dintre care numeroși ofițeri­ și subofițeri. ANGLIA ANGAJATA SA GA­RANTEZE VIITORUL FRAN­ȚEI Marea Britanie socotește că chestiunea siguranței republi­cii franceze atinge și propriile sale interese. In consecință, ea este gata de a-și lua angaja­mentul să se plaseze cu forțele sale alături de Franța, dacă s-ar produce în mod neprovo­cat o agresiune din partea Ger­maniei împotriva teritoriului francez. Memoriul guvernului brita­nic concepe două feluri de a­­lua angajamente mutuale de a­­lianță ofensivă și defensivă, sau mai bine zis de a preciza garanțiile bine definite în care imperiul britanic și Franța vor­ face față cot la cot vre-unei a­­gresi­uni neprovocate a Germa­niei. Guvernul englez socotește că prima condiție veritabilă de în­țelegere este evitarea rivalității navale Intre e«le două țări și p­riptm» ca amiralitățile ambe­lor state să se înțeleagă cu pri­vire la programele lor navale pentru a se înlătura orice riva­litate și conistructiiunile _qo fac ■Lai vor uml ism*.­ ERANTA TREBUE SA COO­PEREZE CU ANGLIA Memoriul, după ce constată la urmă cauzele nemulțumirei opiniei publice engleze arată con­secințele șomajului în An­glia declarând că Marea Bri­tanie a fost mai atinsă de­cât Franța de consecințele econo­mice ale războiului. Franța su­feră de asemenea mai puțin și de șomaj și de scăderea co­merțului internațional. Memoriul trece în revistă viața economică din diferitele țări ale Europei, sugerând pentru binele omenirei că na­țiunile europene ar trebui să încerce să găsească remediul actualei stări de lucruri din Rusia a cărei Reînviere este indispesabilă pentru buna sta­re generală. Marea Britanie face apel la cooperarea Franței la această mare cauză umanitară, care trebuește imediat întreprinsă. Memoriul englez spune cu privire la reparațiuni că gu­vernul britanic este gata să se țină de aranjamentul înche­iat la Londra cu privire la satisfacerea revendicărilor prin­cipale franceze, până la regu­­larea chestiunei financiare. UN TRATAT DE GARANȚIE Guvernul britanic crede că ni­mic nu se opune la încheerea tratatului de garanție și doreș­te ca înțelegerea aceasta să for­meze baza unui plan mai larg de cooperare internațională pentru a asigura pacea Europei Marea Britanie oferă Franței și Italiei o cooperare intimă pen­tru construirea marelui sistem de acorduri europene. (Rador). DECLARAȚIILE D-LUI BRIAND Cannes, 12. (Rador). —Du­pă ridicarea ședinței consiliu­lui suprem, Briand a declarat ziariștilor francezi că în con­­versațiunile angajate cu privi­re la reînoirea pactului de ga­ranție nu a fost vorba de a se aduce în discuțiune gajurile Franței și dreptul ei de a-și or­ganiza apărarea națională. Briand a afirmat că singura cestiune discutată a fost aceea a asociației franco-engleze pentru asigurarea interesului comun relativ la granița fran­­co-germa­nă împotriva oricărei tentative germane. Briand pri­vește chestiunea întrun sens mai larg ,pe când Anglia nu vrea să se angajeze decât cu privire la frontiera franco­­germană. Briand se gândește la un angajament al tuturor puterilor de a-și respecta fron­tierele lor reciproce și de a nu se ataca. Briand a vorbit apo­i des­pre lucrările conferinței, adău­­gând că în toate hotărârile luate nu a fost și nu va fi vor­ba de a se acorda­ Franței pen­tru anul 1922 mai puțin decât­­ i se emme de dveM* Conferința la tara PROGRAMUL CONFERINȚEI Cannes, 42. — Consiliul su­prem a stabilit programul con­ferinței din Geneva. Această con­­ferință va examina măsurile practice și urgente ce trebuesc­­ luate pentru a face să se­ nască din nou încrederea reciprocă in­tre popoare, fără de care comer­țul internațional și toate ches­tiunile în legătură cu comerțul internațional nu pot fi restabi­lite; bine­înțeles, mijloacele în­trebuințate nu vor putea știrbi întru nimic dispozițiunile în vi­goare ale tratatelor de pace. Con­ferata se va ocupa de situa­ția financiară a fiecărei țări în parte; în deosebi, va examina pro­blemele reconstrucțiunii regiuni­lor pustiite de război, problema valutară, schimbările prea repezi care intervin în forța achizitivă a monedelor precum și consecin­țele acestor probleme asupra si­­tuațiunii și statului băncilor centrale și băncilor de emisiune. Conferința va examina sub ce modalitate creditul public și pri­vat va putea fi făcut disponibil, in cele mai bune condițiuni în vederea operei de reconstruire a tuturor țărilor și în ce fel vor putea fi înlăturate greutățile care se opun acum la liberul schimb ale bogățiilor produse de diversele țări ale Europei, înlăturarea piedicilor introdu­se de m­ăsurile excepționale nece­sitate de război nu pot avea de­cât un rezultat fericit în această direcție. In sfârșit, o chestiune importantă care va ocupa desba­­terile conferinței va fi cea a tr­ans­por­turilor și a ameliorării lor. (Rador). CONDIȚIUNILE ADMITEREI RUSIEI Paris. 12. — Ziarul „Petit Pa­risian“ ară că consiliul de mi­niștri de ost a hotărît în una­­­nimitate ca admiterea bolșevici­lor la conferința din Geneva să fie subordonată unei serii de angajamente formale, printre cari să se înscria recunoașterea datoriilor ruse față de Franța. Ziarul „Le Mafia“ anunță că vederile d-lui Mi Esran.il concor­­dă pe de-a întregul cu ale mi­­­niștrilor săi. Președintele repu­­tliiei ar fi anunțat pe d. Briand da emoția stârnita în cercuri­le parlamentare cusui au saflat că sovietele vor trimite delegați la­­ Geneva. ntefil, In­ psifo MMM VfttUIM li iilil mii ima Se aduce la cunoștința tutu­ror celor interesați ” că con­form art. 238 al tractatului de la Versailles, Germania este o­­bligată a restitui României „en espèces“ între altele, valorile ridicate, poprite sau seches­trate (fie în mod definitiv, fie sub rezerva unei restricțiuni ulterioare) de către autorită­țile civile sau militare germa­ne, de către supușii germani sau reprezentanții lor, în teri­toriul ocupat sau invadat, în dauna statelor aliate sau asoci­ate sau a particularilor, bănci­lor, instituiiurilor publice sau particulare, ori cum­ ar fi locul unde aceste va­lori au putut fi transportate. Intru aplicarea art. de mai sus prin termenul „espéces“, trebue înțeles monetă sunătoa­re, bancnote, sau orice altă monetă legală, precum și ga­ranțiile sumelor existente în bănci în cont curent sau în depozit și ale creanțelor exis­tente la data popririi sau se­chestrării i­ndiferit dacă a­­ceste creanțe­­ au exigibile în acel moment sau au devenit exigibile ulterior), a căror va­loare în bani a fost ulterior re­alizată (recomiée) de secheș­­tri-In consecință, toți acei ce vor avea de revendicat ase­menea valori vor înainta pâ­nă la 15 ianuarie 1922, cel mai târziu. Com­isi­unii pentru executarea tractatelor S. R. R., corpul militar etajul III, Bu­curești, un memoriu detailat în care să se facă o descriere amănunțită și dacă va fi posi­bil chiar cu arătarea numelui, corpului sau unității din care făcea parte persoana sau per­soanele cari au ridicat sau se­chestrat asemenea valori. Memoriile se­ vor înainta, traduse în limba franceză în dublu exemplar. i ScalnkM âeia la traairea prostă ám Vâlcea R.­­Vâlcea, 12 Ianuarie Țărăniștii anunțaseră pen­tru astăzi o întruniră în sala „Adriani“. Cum fn propaganda desfă­șurată în comune de d-nii dr. N. Lupu, Mihalache și alții s’ar fi atacat Coroana, s’ar fi cerut detronarea Dinastiei, desființarea prestației și a jandarmeriei, peste 760 să­teni revoltați de această pro­pagandă revoluționară, au venit în oraș și împreună cu râmnicenii s’au dus să pro­testeze în sala, unde se ținea întrunirea. Aci însă au fost împiedicați de cei din sală și loviți cu ciomege, scânduri și topoare. Intervenind d. prefect Dro­­moto, lucrurile s’au liniștit, iar întrunirea nu , s’a putut ține. intincirea ta data i­m­ocrat­ii la Iași . Declarațiile d-lui ministru Mironescu 12 Ianuarie Azi a sosit­ la Iași d. Mirones­­cu, ministrul instructiunii pu­blice, fiind primit în gară de membrii clubului democrat și de șefii autoritățlor. La orele 5 s-a ținut întrunirea la clubul democrat. D. Nicu Cănănău, p președinte­­le clubului a salutat prezența d-lui ministru Mironescu in clubul democrat ieșean. Continuând <L Cănănău arată greutățile prin care trece țara și expune menirea actualului guvern, în frunte cu d. Take Io­­nescu, ale cărui merite le lau­dă entuziasmat.­­ D. ministru Mironescu răs­punde printr’o frumoasă cu­vântare, mulțumind pentru pri­mirea ce i s’a făcut. Ca fiu­ adoptiv al Iașului, d. Mironescu arată dragostea ce o poartă capitalei Moldovei. Continuând arată cât de ne­­temeinică este acuzarea de tră­dare politică, pe care unii o a­­duc în mod interesat ,d-lui Ta­ke Ionescu. Analizează elementele ce se cer pentru ca o acuzare de trâ­ 4are să fie întemeiată și arată că în cazul de față acuzațiunea « o adevărată ticăloșie. D. Take Ionescu, nu a­ putut­­ admite ca să fie târâtă Coroa­na în luptele politice. „Noi înțelegem­ să ducem nu­mai lupta de idei, în vreme ce adversarii noștri fac numai lupte de intrigi și de­ persoane“. D. Mironescu expune proecte­­le guvernului, vorbind în spe­cial de reforma electorală și cea financiară. Despre impozi­tul pe avare, zice d. ministru, d. Tache Ionescu, s’a pronunțat că va renunța la el, în tot ca­zul va­ fi suspendat, celelalte impozite vor fi reduse. Noi în­cercăm s’aducem țara, pe calea de cinste și legalitate. Amintește de gravele abuzuri ce s’au descoperit la diferite ministere, abuzuri ce se urcă­ la sute de milioane. Această stare de lucruri tre­buie să încetez­e. Rămâne de văzut, zice d. mi­nistru, dacă parlamentul va în­țelege să ducă lupta de idei în folosul țărei, renunțând la in­trigile, personale cari se fac și parlamentul dând concursul său guvernului, își exprimă de asemenea încrederea în con­­stanța cetățenească, în viitoa­rele alegeri, pentru lupta de idei în contra celor personale. INSERȚII SI RECLAME li Ini alegerilor netro Office da aSffiJ Un grup de fruntași ai nego­țului din Capitală, ne roagă în legătură cu campania începută în vederea alegerilor pentru Ca­mera de comerț, să publicăm pe­tiția de mai jos, adresata minis­terului de interne de către un număr foarte mare notabilități ale orașului Brașov. Subsemnații proprietari și lo­cuitori stabili din Brașov preoți, profesori, avocați, doctori, func­ționari de stat și particulari, protestăm contra celor ce voesc pe căi lăturalnice să înființeze aci în Brașov un tripou, club, cu jocuri de cărți, sub firma „Sfatul Negustoresc din Bucu­rești Brașovul întreg respinge înființarea unei astfel de institu­­țiuni, cu bacata, cu chemin de fer, socotită dăunătoare atât mo­ralei publice, cât și ordinei de stat. La ministerul de interne ,­­J Sfatul Negustoresc” din Bucu­rești prin secretarul său d. Cos­­tinel a făcut o adresă rugăn­­du-vă a interveni la Prefectura județului spre a satisface cere­rea prin oficiul de închiriere lo­cal. Zilele acestea s’au prezentat la negustori persoane suspecte ca reprezentanți ai Sfatului, căutând ai convinge pentru în­ființarea acestui club și au fost primite cum s’a cuvenit. Atunci când Comandantul Garnizoanei locale, ofițeri, și funcționarii su­periori de stat și particulari nu găsesc locuințe, este scandalos­­ ca unui club de joc de cărți, să i­­ se atribue o locuință. In numele I moralei publice și a liniștei­­ noastre, vă rugăm Domnule Mi­­­­nistru de interne a nu aproba înfințarae acelui club sub firma „Sfatului Negustoresc“ sau altă formă, care este chemat a spe­cula nepriceperea și slăbiciunea omenească prin joc de cărți, ha­zard sub masca legalităței. Spe­răm că veți binevoi a lua in con­siderare cererea noastră și nu ne veți expune a avea în orașul nostru o astfel de spelancă ofi­cială, sub forma unei societăți cu caracter de persoană morală. Primiți vă rugăm Domnule Ministru asigurarea stimei noas­tre. Brașov, la Si Oct. 492). Dr. N. Popovici, avocat; N. Furnică, preot profesor; V. Bedi­­țeanu, D. Bedițeanu, comercian­ți: firma Dumitru EreuUas: A Căpătând, fabricant; firma D. <. R. Orghidan; R. Ardeleanu; N. Garoiu, învățători; locot.-col. C. Voina; dr. Mihalcea, medic; m­aior rezervă Bujor Voina; G. Popescu, director; Ilie Cristea, profesor; C. Popovici, profesor; Spuderea V.; firma Bologa, Czink, Verzar; firma Orient; fir­ma Dușoiu; dr. Tarquini Prișu, locot.-col. Băncild; Dr. Sterie Stinghie, profesor; D. Teodo­­rescu, P. I. Teodorescu, I. Todii­­cescu, Dr. Voicu, M. G. Stoica, profesori; Dr. Gustav Graf Szebesteny, B. Schmidt, I. V. Kis, C. Ionescu, G. Kelariu, V. Ivani, N. Bolboe, V. Neguț, C. Mușlea, profesori; I. Moșoiu, proprietar; Dr. Voicu Nițescu, deputat; I. Iose­f, fost deputat; Virgiliu Iosif, Director Gazeta „Transilvaniei Victor Braniște, ziarist; loan Brotea, ziarist; V. Munteanu, mare industriaș; I. Pricu, direc­tor; N. Badea, profesor; G. Fur­nică, preot; V. Mereț, preot; E. Tocanie, P. Popescu, Z. Butna­­riu, învățători; N. Stoicovici, profesori; Dr. Ștefan Popovici, A. Popovici, N. Bădițoiu, V. Popa Maior; Dr. Iulius Mură­­șanu; Dr. P. Moga; Dr. Zbârcea, prin medic al județului; Șerbă­­nescu, A. Tisescu, ziarist. Alegătorii pentru Camera de comerț sunt rugați să aprecieze pentru cine sunt chemați să dea voturile lor, în cazul când ar sprijini lista „Sfatului Negusto­resc“. am In veci nemângâiată familia, Niculiu, cu adâncă durere a­­nunță pierderea, prea iubitului lor, fiu,­­frate, cumnat, văr și unchi­u. Sublocotenent iii­en­elib­i­li din regimentul 13 Călărași mort în etate de 21 ani, în satul Crasna-Horvath în ziua de 30 Octombrie 1921, fiind împușcat din imprudență de un camarad, înmormântarea a avut loc la Sibiu în ziua de 7 Noembrie 1921. 20 Fie-i țărâna ușoară“. e­i întristații: Ecaterina V. Za­­goritz mamă, Tîti, Gheorghe, Petre și Stella, frați, mătuși, unchi, cumnate, cumnați și veri au durerea de a anunța pierderea prea iubitei lo­r Kalifa I. Zagoritz încetată din viață la 7 Ianuarie a. c. în orașul Insbruck, Aus­tria. 27 ! Teatral &UAIHBM !în fi­e­cara seară la orele ÎP/dl Mou Stropi,assa­ in frunte cu :et soi în­s­en­tru prima oară la România| Equilibrești de forță 2 <sEOS$GE$ Coni­ci acrobați Wunk. © skci Frasski Concert din Xhepborne Kity and IC@rfes Dansuri moderne etc., etc., etc. Biletele în permanență lai Cassa Teatrului. 55800 «mim mini mm ui Som­pania Dramatică BGLAHEm! Azi Vineri 13 Ianuarie Pottaschi și Perlatzer Sâmbătă 14, Matineu »Eem §5 leandru Duminică, Matineu DIAVOOM, 13! Sidoi Astăzi fi­cîl 13 la analog !§22 fin gu­lifi­cat Bilete în Cireși la Der gen, Calea Victoriei. n «s­«.»TM Se caută pentru instituție industrială din provincie funcționar comercial cu practică, activ, versat în toa­te lucrările de birou, contabili­tate și corespondență. Oferte de­tailate cu arătarea pretențiu­­xdkXG la administratia ziarului ilESuSS la Int­rîrea Nervilor D-r ERDREICH Consultații și tratament special în boli nervoase, sexuale (Impotența­ stomacale (constipații eretice) reu­matice și paralizii. © reie­s—JS a. m­. 8—8 p. m. DESENATOR Papalii! egalează Mraul î­ s sTliite etcă Str. Scasm ® II. 2. ^5605^­­11181N­-SIILE cu preturi foarte convenabilei » ia Magasinul de încredere | 6. «STOLE» i toSssa Viclo«a8 36 | Publicație Ministerul de război având nevoe de 3E2000 bucăți peri­ cai, preb­abili Depozitului Central de Echipament, se «duce la cu­noștința generală că se va ține licitație publică pe ziua de 25 Ianuarie 1922 ora 11.30 la Direc­ția 7 Intendență, Calea Gri­vi­ței 28. Licitația se va ține în confor­mitate cu art. 72—83 din­ legea Comptabilităței Publice. Concurenții vor aduce odată cu oferta mostrele necesare și­­garanția legală de 10 la sută In recipisa Casei de Depuneri. 310 [Fii­­iii" Aduce la cunoștința onor. sale clientele că s’a mutat din str. Brezoianu No. 1 în Belve­dere No. 16. 9 Vânzare Casă mare, teren 5000 m. Fa­țadă mare. Scara doua. Bd. Mă­­rășești 99. 21­0-1. TJ1S08 IONESCU Patron legător de cărți și di­rectorul legătoriei „Universul“ aduce la cunoștința­ onoratei sa­­u clientele că primește spre executare lucrări de legătorie a Legăturii Universul str. Bre­­’­oianu No. 11. ___ ___ Pierdut exterrier, numele Snap, jumă­­atea dreaptă a capului neagră, Mită neagră pe spate lângă coa­lă. Aducătorului bună recom­­pensă, Dr. Magheru, Justiției, 2. Ed. Maria). 19 AN­U­N CI U Se aduce la cunoștința tutu­­or că Epitropia Bisericei Silv­­vestru va ține în ziua de Luni 7 Februarie 1922 ora 10 a. m. și cancelaria Bisericei licitație pentru vânzarea imobilului din tr. Lipscani No. 73 (Magazinul Vaponer). Pentru­ orice infor­­mațîuni se va adresa la para­tul respectiv. 2 Mese ,pui sau uzate, pentru fabrici e cărămidă. Cuptoare „Ringo­­sn-Zigsagoîen“ cu alimentare e păcură sau cărbuni. Uscători a­rtificiale. Consumațiuni teehni­­e. Supravegherea lucrărilor. Ev­aluări. Calcule rentabile. Ing­ . Weinberger, București, Str.­­tirbei-Viadă 29, 22-5L IMnSHMAr s’affis «nâuzaremi sare transport de iHC aLTSMINTE $ de toate nuanțele la „imms“ Victoriei, 40 Mbb­i [ieffpct], cunoscând limbile ro­­m­v­iniană și germană­­»*la«afa «30 euSra o­ So* attm iPetrosifer«. Oferte indicând pretenția­­niie precum și referințe. A sa șifresa sub „5$. $».«, la A­­Ș3îrit­a. de Publicitate D. Adaeva, Sărindar 4. ________________________18_ MCI DE KEZEUHR se apr­o­vision­ează cu siuTRfl alba 0HM * Maa-iiiptra MM») deki 5598 IWîMK­FW sta­ aggiK Se vinde S ® £ și gamb­tul de pin« psri cu aburi, iQcomp* »ii.‹ pessten moft, est ®. ■ ® str 8 © și alS © stistetiiat ©. §î*tope3.® țsu8 ® i6@ se dai» te Str. versgiala Ne. s, terase GfSelel ©. 5540 Publicai­tin­e In ziua de 8 Februarie 1922 e va ține la ?«ontra­ a Cooperatt­ive­lor, sătești, București, Ca­i­eta Griviței No. 2, un concuraj entru ocuparea Locurilor va­i­ante de controlori ai coopera­­t­ivelor sătești. Candidații trebuiesc să înde­­linească condițiunile următoar­e:1) Să fie român. ■ 2) Să fi satisfăcut obligațiun­ile serviciului militar. 3) Să posede diploma de li­­c­ențiat în drept, matematici, ființe agricole, ori in științe comerciale sau diploma unei­ ș­coli superioare de comerț sau d­e agricultură. La acest examen se vor primi­i învățătorii și preoții care în­d­eplinesc condițiunile art. 60 in Legea Băncilor Populare. Pentru candidații preoți și înv­ață­tori, cererile de înscriere s- ar primi numai până la 20 Ia­­uarie 1922 spre a se putea face aspecția specială cerută de Le. 3, iar ceilalți candidați până­­ mai târziu la 8 Februarie 122. . Informațiuni privitoare la form­mulare, obiectele de concurs, rm și orice alte relații se vars­ate de la Direcțiunea Centralei­ooperativelor Sătești. Nr. 42046, 13 Ianuarie 1922. 8? BIBBCTHJKEA 8i BsraaaB88 BPB sroaBanBM B tgg BanBMi N« campărap, mu vindefi, na lihiriați până ca nu citiți Mi» ! Publicitate a ziarului «lini­­asul”. efactezi tot feint­a...tgg p|@semétaim­­­i tat ! für »s?Ä Specialist în finale pe­­ OCHI și URECHI —.“““ Strada Paris No. 27 Comsuttoțktai: dela 11 luni. — 12 s.m. a. m. si 4—1 p. m. Minai 900 lei zona Lignit 43§ „ „ LEile de FOC uscate toate calitățile transportate 1/ domiciliu in câteva­ ore. Telefon 48 4 03. Dep2Ît ® Sa Șoseaua Cotentina,No. 45.­ ^ Birouri: Bal. Elisabeta 16 și înlesnirea Drăniceanu, Calea Victoriei 35. 15616 1

Next