Universul, martie 1922 (Anul 40, nr. 46-71)

1922-03-02 / nr. 46

EVROPI STEILMSHIP­­K­HPANY Ltd. ________________­LOWOGW­YS210 replais și rapidă bilunară transatlantică CONSTANTA-NEW-YORK I TRANSATLANTICUL DE LUX da­­ 8 RGO zona vitază 18 noduri Sosește în p ©?la­ COMSTANȚA a 10 Martie și pleacă la 11 Martie a. e. B direct New-York lista vitaja al IH8 . După „METALE K2LLAS“, urmează a pleca ur­mătoarele vapoare: d­e EMASTOCIESM»«CONSTANTI­NOPLE*1 și­ S&3esi ALexander“. Transatlanticele sunt amenajate cu tot confortul modern, cu tonaj și viteză mare, având cabine separate pentru clasa I și a 11 și chiar și pentru pasagerii de clasa Iu pentru 2, 4 și 6 persoane. Pentru orice Infernațiunl­a si adresa la reprezentanții generali M. EMBIRICOS & C­o. Centrala, București, Str. Ac­ademiei Nr. 1 și 2,1­el. 3S­ 89 și 25­40 Sucursale: Constanta, Str. Lascar Calarea Nr. 38. Galați, Str. Spera­ntei 28. Brăila Str. Belvedere Nr. 1. PUP­EA și celelalte preparate „Si“ i se afla un vanzare pretutindeni Depozit General VICSIVTIU Z. MVSS1I - UIM Reprezentanța Generală 5904 „ATLAS" Caisa Ris S Novei 28, Bucarești. Vife Altoite din Pepinierele, Csrriere Alger.3 din cele mai bune varietăți furnizează garantând autenticitatea altoilor și portaltoilor teas N. Pretossooescu inginer Agricol, Bucureștii Strada Justiției 12 Cataloage și orice lămuriri se dau la cerere. In București viticultorii se pot adresa și la Uniunea Generală a Sindicatelor Viticole Pasagiu­­­ Comedia, scara B. Pentru provincie doritorii se pot adresa la: Alexandria: D-lui Ionescu Breaza, Inginer agricol Bârlad : D-lui Panagive Pet­rol Chișinău: D-ni M­­ail Bădescu, Strada Sinadino 39 Chișinău : D-lui Zilbermann, Pepniera Orașului Focșani : D-l­ul A. Stroescu, Str. M. Cogâlniceanu 6 Drăgășani: D-lui G .D. Vlădescu, pepineri­t viticol, Str. Trăim lo$ Gartț­: la Banca Agricolă și Loc. Danubius Huși: D-lui Vasile Niculcea, agronom Tecuci: la Banca Țărănească Odobești: D-lui I. "Toc <W«9 LUI COPIILOR FAINĂ LACTATA „GENEZA“ care ii nutrește complect și îi desvoltă excelent. Dovada o formează numeroasele certificate emanate de la spita­lele de copii, unde făina lactată „Geneza"“ a fost experimentată cu cel mai mare succes. Făina lactată „Geneza“ - pre­parată de Laboratorul Üli­­tteanu — se află de vân­zare la farmacii, drogherii și la magazinele principale de colo­niale. Reprezentant și depozitar general SIMION LINDENBERG București, Strada Stelea No. 23 PARCELA8BRI Olărie smălțuiți STICLĂRIE UKMPI Articole de Menaj la Mu­S if ill­­eh dât^il S­pHEMOROizin I J SE VINDECĂ COMPLECT CU Ș­I ypQMADA" RîST # V M­­SUPOSITOARE MID1#" ACEIAȘI FCH*MA Ptmw jprvenwr .... „ 1 -p]** T*Ro*HCtyi­e «.K­S LA80«ATOEXEL8 PăICOI ,N­Ocrt­ Rus va colori el­ etu­l, PARIs.______ ’' / O REPRESENTANJA G-ENERALÄ și DEPOSIT EN'QROSî ^ So a. "OCCIDENT-ORIENT" J. E.Bl/CUR 4 C?, Ser. CAROL tC-8 Sf. Ion Nou 23, C. Moșilor 29 , București, Telefon 53/9­ 5 4615 S ©­­ vindLe In ziua de 9 Martie 1922 ora 8 dimineața în comuna Săcueni, lângă Târgoviște, prin licitație publică averea d-lui Iulian Ionescu compusă din: 25 cai de rasă și cai de cursă, 3 vaci și un taur ci­­mentrial, 8 vaci din cari două cu viței, 2 tauri bivoli, 6 bi­voli de jug, 4 bivolițe, 8 ma­laci, 3 viței zimenthal, 6 vi­ței românești, 4 boi de jug, 6 mânzate, 15 purcele și un vier, o scroafă cu 9 purcei, un do­car, două gabriolete, una ga­­brioletă americană cu toate cauciucuri, un automobil cu marca Fiat, un motor electric cu ferestrău circular in funcțiu­ne, un dinamo-electric, un vapor de treerat cu o batoză și ele­vator cu toate accesoriile în stare de funcțiune, 10949 li­tri vin, din care in­6 litri ne­gru și 294 profi­liu, restul alb, 487 litri tescovină și 135 litri drojdie și 290 litri țuică. 1 Marei Mi is­lin în ziua de îi Marile ora 10 dim­., se va ține licitație publică în cancelaria comu­nității str. Luterană 10 pen­tru vânzarea următoarelor terenuri: 1 1) Un teren de 2030 m. p., str. GMca colț șes. col. Mi­hail Gîca cu 112 m. iațardă. 2) Un teren de 6800 m. p., str. Echinozului 6 cu 80 in. fațadă, în formațiuni la casierul comunitățel de la 9—12 a. m. Eforia Comunităței 6110 Evanghelice ONIVüKSáil Belir­ii lui­ capi suferă cSe: Astu­ma: Tiat Dearei Silezsiii Bronșită Caîhamiari oricâi Emplwemi și Tuse Mägureasca Racomandum: Sililsâili cu bază de: Thyocol, Bromo­­form, Bijodura de Codeină Aco­nit și Belladonac, fn infuziune de pulmonaria officinalis. Cum apa stinge focul, siropul pectoral „Aida“ stinge vindecă inflamația bronșelor. Sub influ­ența sa tusea se atenuiază pen­tru a dispare curând. Opresiu­nea dispare, respirațiunea devi­ne normală, somnul­ revine calm și odihnitor. Faceți încercarea consumând un flacon și veți recunoaște că siropul „Aida“ ajută realmente și că nu este vorba de o simplă reclamă. Luați bine aminte că trebue să vă îngrijiți sănătatea, pentru a evita complication! Sănătatea mai mult de­cât banii, este un capital, care tre­­buește păstrat. Gng­ $i ni­ti ik­api! dacă mai tușiti încă este din ca­uză că nu ati întrebuințat cel mai bun remediu. Proba calita­­tei unui medicament este vinde­carea și cel mai bun medica­ment este acela care vindecă. Flaconul mare lei 40. Flaconul mic lei 25. De vânzare la toate farmacile și drogueriile din țară precum și la farmacia Const. Chiriăescu București, calea Victoriei 75 — Depozit en gros la Reprezentan­ții generali S. Finkelstein-Fl­a­­vian, calea Moșilor 88, Bucu­rești unde urmează a se adresa comenzile. 5 ŐSIT un transport da MAȘINI de tiiplirie din renumita fabrica I. S­F. București StrasSa Acad­emi ©­ 53 Telef. 35 si LA OGUIDA" ITot­arlisi Romaneasca de Ofszll­assl­­.­­ T. Nicutescu *București,­F.,b­iea: Str. Mod­or 24; Biroul: Calea Moș­lor 37 TELEPOS Fabru.a 2S/93; Biuroul 54/82 Fabricatiune specială de oglinzi de tot felul și in orice dimensiuni ’VITROURI —GRAVURĂ ȘI PICTURI PE STICLĂ PENTRU BISERICI ȘI ALTE CLĂDI­R 1 Bianniri Bizotata pentru construcțiani - GUmari pintru Vitrine Glam ornament, Cat­dru, etc. etc. alb și colorat.-Glamuri simple și dub­e­ne­tru construction­ £ risî«s3 S­BC € îîs peîîifM Parc-Brisâ *3 © Automobile £%© îiafj ® pramsiîă și Const­­­incioasa PI­ETURI MOOS. vATA 6267 TM^BRETU­M1 Untdelemnul francezi­e*»*a5 c8a în Istîrg 1 Narea ADOLPHE PUSEI 1 Vânzări en gros la reprezen­­­tantul casei 1 Adolphe ftardlsr 3 B­ucurești Passage Macca Galați 5264 Str. Brașoveni 80 §­ DEALUL Si­’oi" Vinde vinuri de masă albe și negr­u litru, Lei 11.— Țuică cal­i * „ 20 — Țuica călit. II * „ 18.— Prețurile se ințeleg fără sticlă Serviciul la domiciliu. Comen­zile se primesc la Birou, Calea Victoriei 107. Telefon 16/59. 4747 MINISTERUL JUSTIȚIEI Direcțiunea afacerilor judiciare D. Dumitru gaer zis Ionescu, domiciliat în București, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de gaer în ace­la de Ionescu spre a se numi Dumitru Ionescu. Ministerul publică aceasta conform art. 9 din legea asupra numelui, spre știința acelora cari ar voi să facă opozițiune în termenul prevăzut la alinea­tul II al zisului articol. 5439. FILMIC II WUT presat centrifugat de ma­­ș­ne de PRIMA CALITATE Se trimete cu ramburs In­­cepân­d dela 1 fef­­v. până la 20­­0 gr. prin poștă in orice parte ?LSISCMS8EORSES 6I3ÎISCM Str. Principele Carol 23 j 6098 ^ ^Re^aduceri se uiuiresc in orice instrime cu preturi de reclamă la: 8. ANDREESCU Caisa $$ cLoria S 1?® $2 fotografiază și domici­iu clienților. Heter „C?”s3›v‘* pe roate pentru benzină, 6-8 H­­P. în bună stare, de vân­zare. A s«* adresa sa : Societatea „Pepinierele Bernard-Tessiss" 8. MAGION (Liptar) de Prune pachetat in ciubore chilogramul lei «8. Bru­­to per netto, — plus spesele de transport. Livrează ori ce can­tități. — DIMITRIE SUCIU, A­­rad str. Metianu nr. 3. 6250 Procesul comuniștilor Ziua interogatoriile acuzaților unguri După deschiderea ședinței, la orele 9 și jum., se face apelul nominal al acuzaților, cu care prilej­ue președinte atrage aten­ția celor lberi să se prezinte la orele fixate, căci altfel va fi ne­voit să-i repună în stare de ares­tare. Se­ continuă cu luarea intero­gatoriilor. Acuzatul dr. EUGEN ROLVA­­NY, avocat din Cluj, vorbind de arestarea sa, spune că primele 33 zile a fost ținut la un loc cu hoții ordinari, fără să fi fost in­terogat. Spune că poate cita acuma numeroși martori, fiindcă până acum nu știa exact ce, acuza­­țiuni i se aduc și nu știa ce fel de martori să propună. Cere deci consiliului să i se admită cere­rea de martori. Căci pentru acu­zațiile ce i se aduc pe simple a­­firmațiuni ca: spionaj, pactizare cu inamicul și alte la fel, nu pu­tea să propună martori ca să doved­escă negativa, că adică nu le-a făcut. Vorbește apoi de legăturile dintre sindicatele și partidul politic socialist, arătând că pâ­nă la congresul comunist din Mai 1921, n’a existat o legătură organică ci numai tendința și dorința de a stabili o asemenea legătură. Caută să arate că ardelenii nu pot fi implicați în acest proces, căci nicăieri, din nici un act al acuzării, cum este raportul ano­nim către „Zacordat“, consfă­tuirea secretă din Iași, scrisoa­rea către Constantinescu, etc., nu se pomenește de muncitorii sau socialiștii din Ardeal. Acuzatul face apoi o largă ex­punere a activității sale publice ca socialist și comunist, scoțând in relief că a fost contra acțiu­nii clandestine. Spune că în Ar­deal nu știe despre vre­ o altă acțiune clandestină afară de a­­ceia întreținută de o mână de socialiști unguri, cari lucrau îm­potriva regimului Horty. Despre călătoria în Rusia, spu­ne că a fost trimis de partidul din Ardeal, nu de cel din vechiul regat. Declară că este comunist con­vins și ireductibil și ca atare re­­cunoaște și toate învinuirile din ordonanța definitivă care se re­feră la ideile sale, cu rezerva ca „revoluția“ prin mijlocul căreia dorește să se schimbe actuala organizare a societății, trebue înțeleasă ca o evoluție desăvâr­șită prin condițiunile sociale, în special prin iportrofia regimului capitalist. Și în tot cazul pentru o simplă dorință nu poate fi judecat de Consiliul de războiu. D. comisar regal pune acuza­tului un foarte mare număr de întrebări, cu privire la legăturile lui cu alți acuzați și cu persoane primejdioase și a acțiunii lui ca delegat în Rusia, unde primise indicaciuni din partea biroului Inter­n­aționalei Comuniste, din care va trebui să fie compus co­mitetul executiv al partidului din România. Mijloacele bănești cu cari a fă­cut că tăria la Moscova, formea­ză obiectul unor întrebări și asu­pra chestiunii este chemat să dea lămuriri și acuzatul Ilie Moscovici. ASTALOSZ SANDOR, prin a­­jutorul interpretului, spune că de­și cu greu a putut să afle din ordonanța definitivă care este acuzarea ce i se aduce în legă­tură cu faptele conducătorilor, de­oarece nu știe românește. Totuși când și-a putut da sea­ma, de cele, ca i se impută, a găsit că ele nu se întemeiază pe nimic și sunt lipsite de orice dovadă. De altfel asemenea acu­zații i s’au mai­ adus printr’o gazetă a Siguranței. Declară ca­tegoric că n’a­ făcut nimic din toate acelea, de­oarece n’a voit nici­odată să se amestece în po­litica internă a României. El fugise din Ungaria în momen­tul când teroarea albă era în a­­pogeul ei și venind la Cluj a cău­tat numai să pună în curent și să atragă atenția muncitorilor asupra teroarei din Ungaria. Au făcut întruniri publice și alte mijloace de agitații contra celor din Ungaria și nici decum nu se referia la mișcarea mun­citorească din România pe care o considera ca o chestie de poli­tică internă a țării care-l pri­mise. Aceasta până la greva gene­rală, pentru provocarea căreia n’a făcut nimic și chiar a cău­tat s’o înlăture dar n’a avut puteri. In timpul grevei a fugit din Cluj de­oarece autoritățile au arestat mulți muncitori și i-a expulzat în Ungaria pe mâna lui Horty. De teama aceasta, căci ar fi fost omorît de teroarea albă con­tra căreia scrisese 300 articole și agitase, iar nu din cauza gre­vei generale, plecase din Cluj spre Viena. Mai târziu oprindu-se expulza­rea muncitorilor fugiți de te­roarea lui Horty, s-a predat sin­gur siguranței generale, care l’a arestat și trimes înaintea jude­­căței. Recunoaște că a fost ameste­cat în mișcarea muncitorească, însă pentru că după aceia a continuat să se ocupe de munci­torii expulzați și de familiile lor, a fost pe nedrept socotit că lu­crează clandestin ca comunist. Este adevărat că a lucrat ca redactor la publicația comunistă „Facla“, pe care alții o întemeia­­seră. Susține că nu este adevă­rată acuzația că venise la Bucu­rești, spre a stabili legătura din­tre Cluj și vechiul regat, și nu a participat la congres, după cum poate dovedi cu deputatul Iuliu Dascălu, cu care venise la Bucu­rești, precum și cu alți martori. Desminte acuzarea că ar fi distrus acte și că ar f rupt si­giliile puse de autorități pe loca­lul clubului comunist,­­ ară­tând că imediat fusese arestat la Cluj și ținut în cătușe și dân­sul fusese aduse arestat ca să a­­siste la percheziția clubului. In fine combate acuzația că ar fi răspândit manifeste clan­destine zicând că este contra ac­­țiunei clandestine și că nici n’a văzut asemenea manifeste. Cu privire la mărturisirile fă­cute la primele cercetări, spune că în adevăr a recunoscut că a primit bani, că a stat în legă­tură cu o mulțime de persoane suspecte, etc.,­­ însă susține că le-a făcut din ca­uza chinurilor la care era supus și pentru a scăpa de ele. Le declară nule. ■ D. comisar regal intervine și pune prin interpret acuzatului lntreb­area dacă la Curtea mar­țială a fost bătut și maltratat, cu ocazia instrucției. Acuzatul răspunde categoric că nu. Atunci comisarul regal îi pre­zintă acuzatului declarația fă­cută la instrucție prin care men­ține toate mărturisirile, o de­clarație pe care acuzatul o recu­noaște ca scrisă și subscrisă de el. Comisarul regal îl întreabă a­­supra fugii lui din Cluj imediat după declararea grevei generale­ asupra călătoriei sale la Viena unde ar fi asistat la consfătuiri comuniste și dacă nu a urmărit scopul de a stabili legătura în­tre partidul comunist austriac și cel înjghebat la Cluj. Față de răspunsurile, parte negative, parte cu tendința de a evita acuzarea adusă, comisarul regal relevă cele declarat la instrucție din care reiese să a fost la Viena unde a pus la cale organizarea nucleului comunist din Cluj și aducerea de mani­festa, scopuri atinse­ în bună parte. TORDAI VICTOR, prin inter­pret declară că faptele imputate sunt neîntemeiate, deși ordo­nanța se bazează în această pri­vință pe propriile sale declara­­țiuni. Susține că acele declarațiuni le-a făcut la primele cercetări sub amenințare și da aceia le consideră ca nule. D. comisar regal îl face să recunoască faptul că la instruc­ție la București n’a avut a su­feri nimic și că a menținut pri­mele mărturisiri. Pe de altă parte, prin Întrebă­rile puse, obține pe căi întorto­­chiate mărturisirea că‘acuzatul în calitate de casier al clubului ascunsese în pivniță o ladă care conținea banii și toate actele compromițătoare ale organiza­tei, sustrase de sub sigiliile au­torităților.­­*> La orele 2 ședința se suspen­dă până astăzi la 9 dim. Mai sunt 130 acuzați de interogat. e­izyowoi. MIMĂRILOR DE TRIP în ziua de 25 Februarie I. Grupa VIII. 1500 m. Tania, Otto, Beby C = 12­ = 13 18. II. Grupa IX. 1500 m. Singa­pur ,Zena, Sfinx, C = 13; P = 12, 19. III. IFcap nr. 2 1000 m. Tokar, Jigania, Berendei, C = 13;­ P =­ 11, 11. IV. Grupa VII. 1500 m. Carol Trei­, Japros, Primar, C — 307. P =3 82, 19. V. Il’oap nr. 2 1500 m. Osman, Prose ași, Zviodoșca C =s 35 P = 17, 15. •VI. H’cap nr. 3 1500 m. — Ho­­lar, Domnișoara, Hebea, C — 20; P = 13, 13. VII. H’cap nr. 1 1500 mș Sko­moroh, Lasdosca, Proșceni, C = 16; P — 12. 16. WBBsmsssrata APEL tiu ui lip i lip p jifE m In vederei înființare! SintäiiQintai Wie lor Ce« realiști din județul Ilfov, toți domnii comercianți de a­­ceastă categorie sunt rugați a trimite de urgență adeziunile d­­or cu adresa exactă, secretarului general al Ussinnel Sins Siea Se Soir Cerealiștil­or din toată țara, d-l Vasile Dumitrescu-Militari, Str. Carol No. 116 București, 25 Comitetul de inițiativă , Promovarea elevilor din școalele secundare In urma unei conferințe, ți­nute zilele acestea la ministerul instrucțiunii de către inspectorii generali de învățământ, împre­u­­nă cu directorii de școli secun­dare din București, sub preșe­dinția d-lui C. Kirițescu, directo­rul general al invățămănului se­­c­undar și superior, s'a dispus următoarele în ceea ce priveș­te promovarea elevilor din­ scoalele secundare : Constatăndu-se că măsurile introduse în aceste școli pe cale de experiență, în anul trecut nu au dat rezultatele așteptate, s-a decis revenirea la dispozițiunile vechiului reg­­lament, rămânând ca modificările ce vor trebui a­­duse să se introducă pe cale re­gulamentară și nu prin simple circulări, cum s' a procedat până acum. #■ Modificările importante, cari se vor pune în aplicare chiar din anul acesta, sunt : Se menține: notarea, cu note calificative, in­­troduciîndu-se ți al cincilea ca­lificativ : rău. Corigentele se re­înființează, admițându-se drep­tul de corigentă la cl. I pentru 3 materii, iar in toate celelalte clase pentru două materii. Promova­rea prin proces-verbal se desfi­ințează; se va admite numai la conferința clasei luarea in discu­ție cazul elevilor, cari au un in­­cid­ent mai mult decât cele per­mise, sau un singur rău, cu con­diția ca la alte trei materii ele­vul să fie notat cu bine. De la această toleranță se ex­­clud : limba română, istoria și geografia țării, precum și mate­riile diferențiale ale secțiunilor cursului superior. Conferința a hotărât apoi ca toate cursurile școalelor secun­dare să se închidă pe ziua de 10 iunie. Examenele elevilor pregătiți în particular și cele de absolvire se vor ține după această dată. întrunirea stareaților Inncționri Studenții funcționari, con­form hotărîrei luate într’o adunare anterioară, s’au în­trunit Duminică, în sala a ÎV-a a Universității spre a discuta, asupra memoriului ce urmează sa se înainteze guvernului. D. Cotlarie, dă citire me­moriului. După o descriere a condi­­țiunilor de viață, grele, cu care trebue să lupte din răs­puteri studentul, se trece la revendicările menite să a­­melioreze soarta studentului funcționar. Se cere ca prim punct stabilitatea în funcții a studenților. Iar pentru ca punerile în disponibilitate să nu se facă în mod arbitrar, cer înființarea pe lângă fie­care autoritate a unei comi­­siuni în care și delegatul funcționarilor să aibă cu­vânt. ; j i­­n al doilea rând cer a­­cordarea de ore libere, pen­tru ca să poată frecventa cursurile. Cer în sfârșit o al­tă salarizare pentru care să se țină seama de studiu și de puterea de muncă a fie­căruia. Se dă apoi citire adreselor de adeziune a Uniunei gene­rale a studenților români, a societăților studențești și a studenților de la Cluj, Iași și Cernăuți. D-ra Stănoiu propune că întru­cât centrul studențesc s­-a înscris în programul său de activitate și chestiunea stu­denților funcționari, să lu­creze el mai departe în acea­stă direcțiune, făcând de ur­gență demersurile necesare pe lângă cei în drept Propu­nerea primindu-se întruni­rea la sfârșit la ora 6 d. a. feniii KL-ttr. 46 Distragerile petrolifere D. prof. Mrazek, secretarul general al ministerului de in­dustrie și comerț, a avut ori­d. a. o nouă conferință cu d. Leon Wanger, reprezentan­tul Franței și Angliei pentru despăgubirile distrugerilor­ petrolifere din 1918. D. Wanger a prezentat câteva propuneri pentru li­chidarea acestor despăgu­biri, propuneri care vor fi discutate și modificate. Da îndată ce se va ajunge la o înțelegere, guvernul român va prezenta guvernelor fran­cez și englez propunerile concrete rezultate din cerce­tările actelor și constatări­lor, rămânând să se avizeze apoi asupra mijloacelor de plata despăgubirilor datori­te nouă de Franța și Anglia, care și-au luat răspunderea și angajamentul acoperirii­ lor. Conferințele cu d. Wangel* se vor mai ține încă câtva timp, din trei în trei zile, ca­ să se limpezească toate pa­­gubele pricinuite. / j Di sfert de secol de la înjghebarea Societ, stud. în medicină din Iași Zilele trecute a avut loc un festival comemorativ a studen­ților în medicină din Iași, în aula Universității. Au asistat­ numeroși profesori universi­tari, doctori și studenți. D. prof. dr. Bogdan, președ* de onoare a soc. a uzat prospe­r­ritate acestei înjghebări. D. prof­­. Bacaloglu decanul facultăț­ii de medicină a ară­tat dragostea pe care corpul profesoral o arată societății. / .D. prof. dr. Demertiad mem­bru fondator, și-a exprimat dragostea părintească pentru copii sufletești și a donat 2000 lei soc. D. prof. dr. Parhon într’o caldă cuvântare a arătat nece­sitatea morală și intelectuală a intrării tuturor stud. în me­dicină în această sec. D. prof. Bratu rectorul Uni­versității, a scos în evidență importanța soc. studențeștii.­­­ D. Eug. Aburel, președintele f­ activ al soc. a mulțumit acelor, cari au onorat această comemo­­rare.­­ La urmă majoritatea au sem­­nat un act comemorativ, rj ‘ littiMe­cest su­mei - ‘ con­strucțiilor al clădiri * Comisiunea specială pentru aplicarea ligii construcțiilor­ s’a întrunit Sâmbătă d. a. lal. ministerul muncii. S’au acordat autorizațiuni de scoatere în vânzare prin li­­­citație publică a terenurilor­ dotate și ale uniunilor și s’au­ dat avantagii legii încurajării construcțiilor pentru imobil­e­le distruse de războiu din­­ gi­rașul Hârșova (jud. Constan­ța) și cari au fost restaurate' i lete Milerin Sîcquin B­lanc­uzesc din Arad --------- ■ Liceul maghiar din Arad, în­ urma unui ordin al mini­s­terul­ui instrucțiunii, a fost redeschis. Se știe că acest liceu a­ fost închis din cauza unui complot contra siguranței sta­tului, descoperit acolo printre elevii din cursul superior, ceiace a și atras arestarea a 80 dintre elevi, judecarea lor și condamnarea a parte dintr* eL pe LmiPíJW 35 DlfOSIE si ONOARE Roman premiat da­ r— Binevoiește să te -ntorci! - o certă el. — Așteaptă-mă, și puțin, sä vin să te caut! — Mulțămesc, spre Vero­­sco, — strigă ea de jos, fă­ Eindu-și mâinile pâlnie. Nu­­ teme de nimic, sânt o pa­­arc!.. El o văzu aplecându-se pre un lucru pe care dânsul u-i deosebi, și reurcând ret­e de consta, cu înlesnire, cu ușurință de ogar, abia pri­cind mâna maiorului ca sa ară peste cele din urma tán­ei. Când ajunse ’n potecă, ea pă­ne Guy de brat, îi trase pron dânsa,și-i puse la cheo­­öare o mărgărită Inimoasa îe li vede pe care o zărise, ră­­ăcită prin iarba deasă, în mrm­a C64 tfiflí Academia Franceză Trad, de ROȘCA ! tui fel de ponor. — In amintirea mea! îi zise dânsa cu grație. — Cum­ te-ai scoborît în fundul acestei văgăuni, cu primejdia de a-ți frânge mă­dularele, pentru... — Ca să-ți culeg o floare!.. Ei! Doamne da! Știi că eu mă numesc și Mărgărita? — Aici vrăjitoarea, ferme­­cătoarea! — strigă domnul de Touchars. — nu te ch­iam­ă mai curând Circeea? — Dar..., dar..., dar.... — o­­biectă ea râzând, — eu n’am făcut nimic tovarășilor du­­mitale ! Și, la urma urmelor, Circeea, fie !... daca numele acesta îți spune marea mea dorință de a te reține, lângă »Bin«!.** Ea-i luă brațul, și fiindcă aluneră pe colină, deveni de­odată serioasă în fața splendorii priveliștii pe care o avea în fața ochilor ; în­­tr’adevăr, castelul domina o câmpie nemărginită, pe care o străbătea un râu mare, a­­vând ici-colo, pretutindeni, sate frumoase cu case albe cu acoperișe roșii, spânzura­te pe coastele colinelor pădu­­roase și înălți­nd valea verde ca niște mărgăritare prin li­vezi. Soarele punea peste toate acestea aurul razelor sale strălucitoare, iar fluviul, în aprinderea cerului, părea, între malurile-i întunecate, ca o scurgere nemărginită de metal în ardere. In fund, un șir neîntrerupt de munți, o minune de culori de o trans­parență neimitabilă, alba­ștrii, violeți, trandafirii, în­cepând de la ultramarinul puternic spre a sfârși să se contopească în cenușiul de mărgăritar al depărtărilor, a­­bil TQ*W’feX — Să ședem o clipă aici,— zise ea, — și lasă-mă să-mi satur ochii de această fee­rie !... Mișcată, răpită, cu sufletul plin, ea nu se obosia să ad­mire, vorbind ca un poet des­pre frumusețile ideale ale a­­cestui colț de raiu, despre a­­ceastă sărbătoare a primă­verii, despre această natură strălucitoare. — Ah ! să trăești aici, și să uiți lumea !...—murmură ea. — Să trăești aici !... doi !— o îndreptă d-1 de Touhhars ; — o colibă și o inimă !... — Da, dar uite! unde este inima care ar vrea să-mi îm­părtășească coliba ?... — Ești greu de mulțumit! — zise maiorul devenind se­­rioas ; — cu toate acestea e una care bate numai pentru dumniata, cea mai arzătoa­re, cea mai sinceră, cea mai credincioasă pe care ar pu­tea s’o dorească femeea cea mai simțitoare și cea mai i­ietențioasă, în dragoste !... Ești nedreaptă să n’o recu­noști : când cineva posedă o comoară, nu trebue s’alerge după întâmplare și să răsco­lească lumea spre a desco­peri cine știe ce diamant în­chipuit, pe care-l recunoști sigur mai târziu că nu era de­cât o piatră ordinară ! Ce sete de plâns de necunoscut te face să negrijești fericirea care este aci, lângă dumnia­ta ?... Să Vedem, Claudiu nu este oare bunătatea, onoarea și puterea ?... El are frumu­sețea și are iubirea !... Ce-ți trebuie car ?... Clara făcu o mișcare de nerăbdare, sprîncenile i se încruntară și fața ei luă o expresie de răutate. — Nu știu, într’adevăr, — zise ea,—ce are a face aici ace­la a cărui amintire o recheam: aveam o biată clipă de fericire, trebuia ca să mă readuci cu cruzime la chinul, meu și să-mi redeschizi rana!... Asta nu este generos!.. Dac’ai ști cât sunt de rare momentele în cari uit! Și­-o știi destul de bine!... Ți-a spus-o totul în mine !... Mă ’ntrebi de ce nu-mi iubesc bărbatul ? Ce știu eu singură?... Ii lauzi vir­tuțile, le cunosc tot așa de bi­ne ca domnia­ta, nu numai că le prețuesc, dar le admir! Și nuri iubesc ! De-ar avea virtuțile unui sfânt, geniul u­­nui poet, gloria unui erou, frumusețea unui zeu, nu l-aș iubi !... Nu-1 ibesc, fiindcă ce m'a dat lui, e sărăcia, fiind­că această căsătorie a însem­nat sfârșitul rasei mele și-mi revoltă toată mândria !... Nu-l iubesc... Ei, Do­amne ! nu-l iubesc... pentru că iubesc pe altul !... Și fiindcă domnul de Tou­chars făcu o mișcare de re­voltă : — Da, iubesc pe altul! — reîncepu ea cu aprindere, — către dânsul se îndreptează toate avânturile inimii mele, toate aspirațiunile, visele, dorințele mele ! Nu este nici o bătaie a inimii mele care să nu fie a lui, nici unul din gândurile male căror o­­biect să nu fie dânsul!... Cu el aș îndura orice : chinuri, persecuțiuni și mizerie!... Pentru el, aș uita lumea și aș înfrunta rușinea !... Când îl văz, este o înflorire a fiin­ței mele întregi, o mângâiere ce mă răpește și cu a cărei dulceață nimic nu se poate asemui !... Ah ! acela !... Ce comori ar găsi în această inimă ? Ce mândrie mi-ar inspira, ce devotament ar fi acela al meu !... Ce cult! ce mângâieri, ce nebunii !... Și dumniata vrei ca să-l iubesc, pe el, pe soțul acela care este o piedică a fericirii mele, pa­godele acela care-mi închide ușa raiului meu?... Oh! nu!... nu !... nu-l iubesc !... Era minunată astfel în mânia ei, strașnică de pati­mă, de îndrăzneală și chiar de durere. Domnul de Tou­chars o privi și nu se putu feri de o adevărată tulbura­­re, și de o mare milă ! Foar­te mișcat el însuși, se sculă, ca să-și reia cumpătul, și zise numai: — Să plecăm ! Clara de asemenea se scu»­lă și se pregăti să-l urmeze, și reacțiunea făcându-se tot atâta de repede pe cât mânia ei fusese de violentă, lacrimi mari îi curgeau pe obraji. Ea luă brațul lui Guy, se spri­jini cu moliciune de el și merse tăcută, cu capul ple­cat, încercându-se să-și as­­cundă lacrimile. — Tocmai,—reîncepu ma­iorul, — iată colo niște nori deși ce mă cam sperie ; avem­ două ceasuri de mers în tra­­păct bun, și mă tem că fur­tuna să nu meargă și mai iute de­cât noi!... (Va urma) Pentru orice comunicare telefonică de făcut secretari« anului ziarului nostru, 83 TV Coxa­n»»«t 6* gț i

Next