Universul, martie 1922 (Anul 40, nr. 46-71)
1922-03-02 / nr. 46
EVROPI STEILMSHIPKHPANY Ltd. ________________LOWOGWYS210 replais și rapidă bilunară transatlantică CONSTANTA-NEW-YORK I TRANSATLANTICUL DE LUX da 8 RGO zona vitază 18 noduri Sosește în p ©?la COMSTANȚA a 10 Martie și pleacă la 11 Martie a. e. B direct New-York lista vitaja al IH8 . După „METALE K2LLAS“, urmează a pleca următoarele vapoare: de EMASTOCIESM»«CONSTANTINOPLE*1 și S&3esi ALexander“. Transatlanticele sunt amenajate cu tot confortul modern, cu tonaj și viteză mare, având cabine separate pentru clasa I și a 11 și chiar și pentru pasagerii de clasa Iu pentru 2, 4 și 6 persoane. Pentru orice Infernațiunla si adresa la reprezentanții generali M. EMBIRICOS & Co. Centrala, București, Str. Academiei Nr. 1 și 2,1el. 3S 89 și 2540 Sucursale: Constanta, Str. Lascar Calarea Nr. 38. Galați, Str. Sperantei 28. Brăila Str. Belvedere Nr. 1. PUPEA și celelalte preparate „Si“ i se afla un vanzare pretutindeni Depozit General VICSIVTIU Z. MVSS1I - UIM Reprezentanța Generală 5904 „ATLAS" Caisa Ris S Novei 28, Bucarești. Vife Altoite din Pepinierele, Csrriere Alger.3 din cele mai bune varietăți furnizează garantând autenticitatea altoilor și portaltoilor teas N. Pretossooescu inginer Agricol, Bucureștii Strada Justiției 12 Cataloage și orice lămuriri se dau la cerere. In București viticultorii se pot adresa și la Uniunea Generală a Sindicatelor Viticole Pasagiu Comedia, scara B. Pentru provincie doritorii se pot adresa la: Alexandria: D-lui Ionescu Breaza, Inginer agricol Bârlad : D-lui Panagive Petrol Chișinău: D-ni Mail Bădescu, Strada Sinadino 39 Chișinău : D-lui Zilbermann, Pepniera Orașului Focșani : D-lul A. Stroescu, Str. M. Cogâlniceanu 6 Drăgășani: D-lui G .D. Vlădescu, pepinerit viticol, Str. Trăim lo$ Gartț: la Banca Agricolă și Loc. Danubius Huși: D-lui Vasile Niculcea, agronom Tecuci: la Banca Țărănească Odobești: D-lui I. "Toc <W«9 LUI COPIILOR FAINĂ LACTATA „GENEZA“ care ii nutrește complect și îi desvoltă excelent. Dovada o formează numeroasele certificate emanate de la spitalele de copii, unde făina lactată „Geneza"“ a fost experimentată cu cel mai mare succes. Făina lactată „Geneza“ - preparată de Laboratorul Ülitteanu — se află de vânzare la farmacii, drogherii și la magazinele principale de coloniale. Reprezentant și depozitar general SIMION LINDENBERG București, Strada Stelea No. 23 PARCELA8BRI Olărie smălțuiți STICLĂRIE UKMPI Articole de Menaj la MuS if illeh dât^il SpHEMOROizin I J SE VINDECĂ COMPLECT CU ȘI ypQMADA" RîST # V MSUPOSITOARE MID1#" ACEIAȘI FCH*MA Ptmw jprvenwr .... „ 1 -p]** T*Ro*HCtyie «.KS LA80«ATOEXEL8 PăICOI ,NOcrt Rus va colori el etul, PARIs.______ ’' / O REPRESENTANJA G-ENERALÄ și DEPOSIT EN'QROSî ^ So a. "OCCIDENT-ORIENT" J. E.Bl/CUR 4 C?, Ser. CAROL tC-8 Sf. Ion Nou 23, C. Moșilor 29 , București, Telefon 53/9 5 4615 S © vindLe In ziua de 9 Martie 1922 ora 8 dimineața în comuna Săcueni, lângă Târgoviște, prin licitație publică averea d-lui Iulian Ionescu compusă din: 25 cai de rasă și cai de cursă, 3 vaci și un taur cimentrial, 8 vaci din cari două cu viței, 2 tauri bivoli, 6 bivoli de jug, 4 bivolițe, 8 malaci, 3 viței zimenthal, 6 viței românești, 4 boi de jug, 6 mânzate, 15 purcele și un vier, o scroafă cu 9 purcei, un docar, două gabriolete, una gabrioletă americană cu toate cauciucuri, un automobil cu marca Fiat, un motor electric cu ferestrău circular in funcțiune, un dinamo-electric, un vapor de treerat cu o batoză și elevator cu toate accesoriile în stare de funcțiune, 10949 litri vin, din care in6 litri negru și 294 profiliu, restul alb, 487 litri tescovină și 135 litri drojdie și 290 litri țuică. 1 Marei Mi islin în ziua de îi Marile ora 10 dim., se va ține licitație publică în cancelaria comunității str. Luterană 10 pentru vânzarea următoarelor terenuri: 1 1) Un teren de 2030 m. p., str. GMca colț șes. col. Mihail Gîca cu 112 m. iațardă. 2) Un teren de 6800 m. p., str. Echinozului 6 cu 80 in. fațadă, în formațiuni la casierul comunitățel de la 9—12 a. m. Eforia Comunităței 6110 Evanghelice ONIVüKSáil Belirii lui capi suferă cSe: Astuma: Tiat Dearei Silezsiii Bronșită Caîhamiari oricâi Emplwemi și Tuse Mägureasca Racomandum: Sililsâili cu bază de: Thyocol, Bromoform, Bijodura de Codeină Aconit și Belladonac, fn infuziune de pulmonaria officinalis. Cum apa stinge focul, siropul pectoral „Aida“ stinge vindecă inflamația bronșelor. Sub influența sa tusea se atenuiază pentru a dispare curând. Opresiunea dispare, respirațiunea devine normală, somnul revine calm și odihnitor. Faceți încercarea consumând un flacon și veți recunoaște că siropul „Aida“ ajută realmente și că nu este vorba de o simplă reclamă. Luați bine aminte că trebue să vă îngrijiți sănătatea, pentru a evita complication! Sănătatea mai mult decât banii, este un capital, care trebuește păstrat. Gng $i niti ikapi! dacă mai tușiti încă este din cauză că nu ati întrebuințat cel mai bun remediu. Proba calitatei unui medicament este vindecarea și cel mai bun medicament este acela care vindecă. Flaconul mare lei 40. Flaconul mic lei 25. De vânzare la toate farmacile și drogueriile din țară precum și la farmacia Const. Chiriăescu București, calea Victoriei 75 — Depozit en gros la Reprezentanții generali S. Finkelstein-Flavian, calea Moșilor 88, București unde urmează a se adresa comenzile. 5 ŐSIT un transport da MAȘINI de tiiplirie din renumita fabrica I. SF. București StrasSa Academi © 53 Telef. 35 si LA OGUIDA" ITotarlisi Romaneasca de Ofszllassl. T. Nicutescu *București,F.,biea: Str. Modor 24; Biroul: Calea Moșlor 37 TELEPOS Fabru.a 2S/93; Biuroul 54/82 Fabricatiune specială de oglinzi de tot felul și in orice dimensiuni ’VITROURI —GRAVURĂ ȘI PICTURI PE STICLĂ PENTRU BISERICI ȘI ALTE CLĂDIR 1 Bianniri Bizotata pentru construcțiani - GUmari pintru Vitrine Glam ornament, Catdru, etc. etc. alb și colorat.-Glamuri simple și dubenetru construction £ risî«s3 SBC € îîs peîîifM Parc-Brisâ *3 © Automobile £%© îiafj ® pramsiîă și Constincioasa PIETURI MOOS. vATA 6267 TM^BRETUM1 Untdelemnul francezie*»*a5 c8a în Istîrg 1 Narea ADOLPHE PUSEI 1 Vânzări en gros la reprezentantul casei 1 Adolphe ftardlsr 3 București Passage Macca Galați 5264 Str. Brașoveni 80 § DEALUL Si’oi" Vinde vinuri de masă albe și negru litru, Lei 11.— Țuică cali * „ 20 — Țuica călit. II * „ 18.— Prețurile se ințeleg fără sticlă Serviciul la domiciliu. Comenzile se primesc la Birou, Calea Victoriei 107. Telefon 16/59. 4747 MINISTERUL JUSTIȚIEI Direcțiunea afacerilor judiciare D. Dumitru gaer zis Ionescu, domiciliat în București, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de gaer în acela de Ionescu spre a se numi Dumitru Ionescu. Ministerul publică aceasta conform art. 9 din legea asupra numelui, spre știința acelora cari ar voi să facă opozițiune în termenul prevăzut la alineatul II al zisului articol. 5439. FILMIC II WUT presat centrifugat de mașne de PRIMA CALITATE Se trimete cu ramburs Incepând dela 1 fefv. până la 200 gr. prin poștă in orice parte ?LSISCMS8EORSES 6I3ÎISCM Str. Principele Carol 23 j 6098 ^ ^Re^aduceri se uiuiresc in orice instrime cu preturi de reclamă la: 8. ANDREESCU Caisa $$ cLoria S 1?® $2 fotografiază și domiciiu clienților. Heter „C?”s3›v‘* pe roate pentru benzină, 6-8 HP. în bună stare, de vânzare. A s«* adresa sa : Societatea „Pepinierele Bernard-Tessiss" 8. MAGION (Liptar) de Prune pachetat in ciubore chilogramul lei «8. Bruto per netto, — plus spesele de transport. Livrează ori ce cantități. — DIMITRIE SUCIU, Arad str. Metianu nr. 3. 6250 Procesul comuniștilor Ziua interogatoriile acuzaților unguri După deschiderea ședinței, la orele 9 și jum., se face apelul nominal al acuzaților, cu care prilejue președinte atrage atenția celor lberi să se prezinte la orele fixate, căci altfel va fi nevoit să-i repună în stare de arestare. Se continuă cu luarea interogatoriilor. Acuzatul dr. EUGEN ROLVANY, avocat din Cluj, vorbind de arestarea sa, spune că primele 33 zile a fost ținut la un loc cu hoții ordinari, fără să fi fost interogat. Spune că poate cita acuma numeroși martori, fiindcă până acum nu știa exact ce, acuzațiuni i se aduc și nu știa ce fel de martori să propună. Cere deci consiliului să i se admită cererea de martori. Căci pentru acuzațiile ce i se aduc pe simple afirmațiuni ca: spionaj, pactizare cu inamicul și alte la fel, nu putea să propună martori ca să dovedescă negativa, că adică nu le-a făcut. Vorbește apoi de legăturile dintre sindicatele și partidul politic socialist, arătând că până la congresul comunist din Mai 1921, n’a existat o legătură organică ci numai tendința și dorința de a stabili o asemenea legătură. Caută să arate că ardelenii nu pot fi implicați în acest proces, căci nicăieri, din nici un act al acuzării, cum este raportul anonim către „Zacordat“, consfătuirea secretă din Iași, scrisoarea către Constantinescu, etc., nu se pomenește de muncitorii sau socialiștii din Ardeal. Acuzatul face apoi o largă expunere a activității sale publice ca socialist și comunist, scoțând in relief că a fost contra acțiunii clandestine. Spune că în Ardeal nu știe despre vre o altă acțiune clandestină afară de aceia întreținută de o mână de socialiști unguri, cari lucrau împotriva regimului Horty. Despre călătoria în Rusia, spune că a fost trimis de partidul din Ardeal, nu de cel din vechiul regat. Declară că este comunist convins și ireductibil și ca atare recunoaște și toate învinuirile din ordonanța definitivă care se referă la ideile sale, cu rezerva ca „revoluția“ prin mijlocul căreia dorește să se schimbe actuala organizare a societății, trebue înțeleasă ca o evoluție desăvârșită prin condițiunile sociale, în special prin iportrofia regimului capitalist. Și în tot cazul pentru o simplă dorință nu poate fi judecat de Consiliul de războiu. D. comisar regal pune acuzatului un foarte mare număr de întrebări, cu privire la legăturile lui cu alți acuzați și cu persoane primejdioase și a acțiunii lui ca delegat în Rusia, unde primise indicaciuni din partea biroului Internaționalei Comuniste, din care va trebui să fie compus comitetul executiv al partidului din România. Mijloacele bănești cu cari a făcut că tăria la Moscova, formează obiectul unor întrebări și asupra chestiunii este chemat să dea lămuriri și acuzatul Ilie Moscovici. ASTALOSZ SANDOR, prin ajutorul interpretului, spune că deși cu greu a putut să afle din ordonanța definitivă care este acuzarea ce i se aduce în legătură cu faptele conducătorilor, deoarece nu știe românește. Totuși când și-a putut da seama, de cele, ca i se impută, a găsit că ele nu se întemeiază pe nimic și sunt lipsite de orice dovadă. De altfel asemenea acuzații i s’au mai adus printr’o gazetă a Siguranței. Declară categoric că n’a făcut nimic din toate acelea, deoarece n’a voit niciodată să se amestece în politica internă a României. El fugise din Ungaria în momentul când teroarea albă era în apogeul ei și venind la Cluj a căutat numai să pună în curent și să atragă atenția muncitorilor asupra teroarei din Ungaria. Au făcut întruniri publice și alte mijloace de agitații contra celor din Ungaria și nici decum nu se referia la mișcarea muncitorească din România pe care o considera ca o chestie de politică internă a țării care-l primise. Aceasta până la greva generală, pentru provocarea căreia n’a făcut nimic și chiar a căutat s’o înlăture dar n’a avut puteri. In timpul grevei a fugit din Cluj deoarece autoritățile au arestat mulți muncitori și i-a expulzat în Ungaria pe mâna lui Horty. De teama aceasta, căci ar fi fost omorît de teroarea albă contra căreia scrisese 300 articole și agitase, iar nu din cauza grevei generale, plecase din Cluj spre Viena. Mai târziu oprindu-se expulzarea muncitorilor fugiți de teroarea lui Horty, s-a predat singur siguranței generale, care l’a arestat și trimes înaintea judecăței. Recunoaște că a fost amestecat în mișcarea muncitorească, însă pentru că după aceia a continuat să se ocupe de muncitorii expulzați și de familiile lor, a fost pe nedrept socotit că lucrează clandestin ca comunist. Este adevărat că a lucrat ca redactor la publicația comunistă „Facla“, pe care alții o întemeiaseră. Susține că nu este adevărată acuzația că venise la București, spre a stabili legătura dintre Cluj și vechiul regat, și nu a participat la congres, după cum poate dovedi cu deputatul Iuliu Dascălu, cu care venise la București, precum și cu alți martori. Desminte acuzarea că ar fi distrus acte și că ar f rupt sigiliile puse de autorități pe localul clubului comunist, arătând că imediat fusese arestat la Cluj și ținut în cătușe și dânsul fusese aduse arestat ca să asiste la percheziția clubului. In fine combate acuzația că ar fi răspândit manifeste clandestine zicând că este contra acțiunei clandestine și că nici n’a văzut asemenea manifeste. Cu privire la mărturisirile făcute la primele cercetări, spune că în adevăr a recunoscut că a primit bani, că a stat în legătură cu o mulțime de persoane suspecte, etc., însă susține că le-a făcut din cauza chinurilor la care era supus și pentru a scăpa de ele. Le declară nule. ■ D. comisar regal intervine și pune prin interpret acuzatului lntrebarea dacă la Curtea marțială a fost bătut și maltratat, cu ocazia instrucției. Acuzatul răspunde categoric că nu. Atunci comisarul regal îi prezintă acuzatului declarația făcută la instrucție prin care menține toate mărturisirile, o declarație pe care acuzatul o recunoaște ca scrisă și subscrisă de el. Comisarul regal îl întreabă asupra fugii lui din Cluj imediat după declararea grevei generale asupra călătoriei sale la Viena unde ar fi asistat la consfătuiri comuniste și dacă nu a urmărit scopul de a stabili legătura între partidul comunist austriac și cel înjghebat la Cluj. Față de răspunsurile, parte negative, parte cu tendința de a evita acuzarea adusă, comisarul regal relevă cele declarat la instrucție din care reiese să a fost la Viena unde a pus la cale organizarea nucleului comunist din Cluj și aducerea de manifesta, scopuri atinse în bună parte. TORDAI VICTOR, prin interpret declară că faptele imputate sunt neîntemeiate, deși ordonanța se bazează în această privință pe propriile sale declarațiuni. Susține că acele declarațiuni le-a făcut la primele cercetări sub amenințare și da aceia le consideră ca nule. D. comisar regal îl face să recunoască faptul că la instrucție la București n’a avut a suferi nimic și că a menținut primele mărturisiri. Pe de altă parte, prin Întrebările puse, obține pe căi întortochiate mărturisirea că‘acuzatul în calitate de casier al clubului ascunsese în pivniță o ladă care conținea banii și toate actele compromițătoare ale organizatei, sustrase de sub sigiliile autorităților.*> La orele 2 ședința se suspendă până astăzi la 9 dim. Mai sunt 130 acuzați de interogat. eizyowoi. MIMĂRILOR DE TRIP în ziua de 25 Februarie I. Grupa VIII. 1500 m. Tania, Otto, Beby C = 12 = 13 18. II. Grupa IX. 1500 m. Singapur ,Zena, Sfinx, C = 13; P = 12, 19. III. IFcap nr. 2 1000 m. Tokar, Jigania, Berendei, C = 13; P = 11, 11. IV. Grupa VII. 1500 m. Carol Trei, Japros, Primar, C — 307. P =3 82, 19. V. Il’oap nr. 2 1500 m. Osman, Prose ași, Zviodoșca C =s 35 P = 17, 15. •VI. H’cap nr. 3 1500 m. — Holar, Domnișoara, Hebea, C — 20; P = 13, 13. VII. H’cap nr. 1 1500 mș Skomoroh, Lasdosca, Proșceni, C = 16; P — 12. 16. WBBsmsssrata APEL tiu ui lip i lip p jifE m In vederei înființare! SintäiiQintai Wie lor Ce« realiști din județul Ilfov, toți domnii comercianți de această categorie sunt rugați a trimite de urgență adeziunile dor cu adresa exactă, secretarului general al Ussinnel Sins Siea Se Soir Cerealiștilor din toată țara, d-l Vasile Dumitrescu-Militari, Str. Carol No. 116 București, 25 Comitetul de inițiativă , Promovarea elevilor din școalele secundare In urma unei conferințe, ținute zilele acestea la ministerul instrucțiunii de către inspectorii generali de învățământ, împreună cu directorii de școli secundare din București, sub președinția d-lui C. Kirițescu, directorul general al invățămănului secundar și superior, s'a dispus următoarele în ceea ce privește promovarea elevilor din scoalele secundare : Constatăndu-se că măsurile introduse în aceste școli pe cale de experiență, în anul trecut nu au dat rezultatele așteptate, s-a decis revenirea la dispozițiunile vechiului reglament, rămânând ca modificările ce vor trebui aduse să se introducă pe cale regulamentară și nu prin simple circulări, cum s' a procedat până acum. #■ Modificările importante, cari se vor pune în aplicare chiar din anul acesta, sunt : Se menține: notarea, cu note calificative, introduciîndu-se ți al cincilea calificativ : rău. Corigentele se reînființează, admițându-se dreptul de corigentă la cl. I pentru 3 materii, iar in toate celelalte clase pentru două materii. Promovarea prin proces-verbal se desființează; se va admite numai la conferința clasei luarea in discuție cazul elevilor, cari au un incident mai mult decât cele permise, sau un singur rău, cu condiția ca la alte trei materii elevul să fie notat cu bine. De la această toleranță se exclud : limba română, istoria și geografia țării, precum și materiile diferențiale ale secțiunilor cursului superior. Conferința a hotărât apoi ca toate cursurile școalelor secundare să se închidă pe ziua de 10 iunie. Examenele elevilor pregătiți în particular și cele de absolvire se vor ține după această dată. întrunirea stareaților Inncționri Studenții funcționari, conform hotărîrei luate într’o adunare anterioară, s’au întrunit Duminică, în sala a ÎV-a a Universității spre a discuta, asupra memoriului ce urmează sa se înainteze guvernului. D. Cotlarie, dă citire memoriului. După o descriere a condițiunilor de viață, grele, cu care trebue să lupte din răsputeri studentul, se trece la revendicările menite să amelioreze soarta studentului funcționar. Se cere ca prim punct stabilitatea în funcții a studenților. Iar pentru ca punerile în disponibilitate să nu se facă în mod arbitrar, cer înființarea pe lângă fiecare autoritate a unei comisiuni în care și delegatul funcționarilor să aibă cuvânt. ; j in al doilea rând cer acordarea de ore libere, pentru ca să poată frecventa cursurile. Cer în sfârșit o altă salarizare pentru care să se țină seama de studiu și de puterea de muncă a fiecăruia. Se dă apoi citire adreselor de adeziune a Uniunei generale a studenților români, a societăților studențești și a studenților de la Cluj, Iași și Cernăuți. D-ra Stănoiu propune că întrucât centrul studențesc s-a înscris în programul său de activitate și chestiunea studenților funcționari, să lucreze el mai departe în această direcțiune, făcând de urgență demersurile necesare pe lângă cei în drept Propunerea primindu-se întrunirea la sfârșit la ora 6 d. a. feniii KL-ttr. 46 Distragerile petrolifere D. prof. Mrazek, secretarul general al ministerului de industrie și comerț, a avut orid. a. o nouă conferință cu d. Leon Wanger, reprezentantul Franței și Angliei pentru despăgubirile distrugerilor petrolifere din 1918. D. Wanger a prezentat câteva propuneri pentru lichidarea acestor despăgubiri, propuneri care vor fi discutate și modificate. Da îndată ce se va ajunge la o înțelegere, guvernul român va prezenta guvernelor francez și englez propunerile concrete rezultate din cercetările actelor și constatărilor, rămânând să se avizeze apoi asupra mijloacelor de plata despăgubirilor datorite nouă de Franța și Anglia, care și-au luat răspunderea și angajamentul acoperirii lor. Conferințele cu d. Wangel* se vor mai ține încă câtva timp, din trei în trei zile, ca să se limpezească toate pagubele pricinuite. / j Di sfert de secol de la înjghebarea Societ, stud. în medicină din Iași Zilele trecute a avut loc un festival comemorativ a studenților în medicină din Iași, în aula Universității. Au asistat numeroși profesori universitari, doctori și studenți. D. prof. dr. Bogdan, președ* de onoare a soc. a uzat prosperritate acestei înjghebări. D. prof. Bacaloglu decanul facultății de medicină a arătat dragostea pe care corpul profesoral o arată societății. / .D. prof. dr. Demertiad membru fondator, și-a exprimat dragostea părintească pentru copii sufletești și a donat 2000 lei soc. D. prof. dr. Parhon într’o caldă cuvântare a arătat necesitatea morală și intelectuală a intrării tuturor stud. în medicină în această sec. D. prof. Bratu rectorul Universității, a scos în evidență importanța soc. studențeștii. D. Eug. Aburel, președintele f activ al soc. a mulțumit acelor, cari au onorat această comemorare. La urmă majoritatea au semnat un act comemorativ, rj ‘ littiMecest sumei - ‘ construcțiilor al clădiri * Comisiunea specială pentru aplicarea ligii construcțiilor s’a întrunit Sâmbătă d. a. lal. ministerul muncii. S’au acordat autorizațiuni de scoatere în vânzare prin licitație publică a terenurilor dotate și ale uniunilor și s’au dat avantagii legii încurajării construcțiilor pentru imobilele distruse de războiu din girașul Hârșova (jud. Constanța) și cari au fost restaurate' i lete Milerin Sîcquin Blancuzesc din Arad --------- ■ Liceul maghiar din Arad, în urma unui ordin al ministerului instrucțiunii, a fost redeschis. Se știe că acest liceu a fost închis din cauza unui complot contra siguranței statului, descoperit acolo printre elevii din cursul superior, ceiace a și atras arestarea a 80 dintre elevi, judecarea lor și condamnarea a parte dintr* eL pe LmiPíJW 35 DlfOSIE si ONOARE Roman premiat da r— Binevoiește să te -ntorci! - o certă el. — Așteaptă-mă, și puțin, sä vin să te caut! — Mulțămesc, spre Verosco, — strigă ea de jos, fă Eindu-și mâinile pâlnie. Nu teme de nimic, sânt o paarc!.. El o văzu aplecându-se pre un lucru pe care dânsul u-i deosebi, și reurcând rete de consta, cu înlesnire, cu ușurință de ogar, abia pricind mâna maiorului ca sa ară peste cele din urma tánei. Când ajunse ’n potecă, ea păne Guy de brat, îi trase pron dânsa,și-i puse la cheoöare o mărgărită Inimoasa îe li vede pe care o zărise, răăcită prin iarba deasă, în mrma C64 tfiflí Academia Franceză Trad, de ROȘCA ! tui fel de ponor. — In amintirea mea! îi zise dânsa cu grație. — Cum te-ai scoborît în fundul acestei văgăuni, cu primejdia de a-ți frânge mădularele, pentru... — Ca să-ți culeg o floare!.. Ei! Doamne da! Știi că eu mă numesc și Mărgărita? — Aici vrăjitoarea, fermecătoarea! — strigă domnul de Touchars. — nu te chiamă mai curând Circeea? — Dar..., dar..., dar.... — obiectă ea râzând, — eu n’am făcut nimic tovarășilor dumitale ! Și, la urma urmelor, Circeea, fie !... daca numele acesta îți spune marea mea dorință de a te reține, lângă »Bin«!.** Ea-i luă brațul, și fiindcă aluneră pe colină, deveni deodată serioasă în fața splendorii priveliștii pe care o avea în fața ochilor ; într’adevăr, castelul domina o câmpie nemărginită, pe care o străbătea un râu mare, având ici-colo, pretutindeni, sate frumoase cu case albe cu acoperișe roșii, spânzurate pe coastele colinelor păduroase și înălțind valea verde ca niște mărgăritare prin livezi. Soarele punea peste toate acestea aurul razelor sale strălucitoare, iar fluviul, în aprinderea cerului, părea, între malurile-i întunecate, ca o scurgere nemărginită de metal în ardere. In fund, un șir neîntrerupt de munți, o minune de culori de o transparență neimitabilă, albaștrii, violeți, trandafirii, începând de la ultramarinul puternic spre a sfârși să se contopească în cenușiul de mărgăritar al depărtărilor, abil TQ*W’feX — Să ședem o clipă aici,— zise ea, — și lasă-mă să-mi satur ochii de această feerie !... Mișcată, răpită, cu sufletul plin, ea nu se obosia să admire, vorbind ca un poet despre frumusețile ideale ale acestui colț de raiu, despre această sărbătoare a primăverii, despre această natură strălucitoare. — Ah ! să trăești aici, și să uiți lumea !...—murmură ea. — Să trăești aici !... doi !— o îndreptă d-1 de Touhhars ; — o colibă și o inimă !... — Da, dar uite! unde este inima care ar vrea să-mi împărtășească coliba ?... — Ești greu de mulțumit! — zise maiorul devenind serioas ; — cu toate acestea e una care bate numai pentru dumniata, cea mai arzătoare, cea mai sinceră, cea mai credincioasă pe care ar putea s’o dorească femeea cea mai simțitoare și cea mai iietențioasă, în dragoste !... Ești nedreaptă să n’o recunoști : când cineva posedă o comoară, nu trebue s’alerge după întâmplare și să răscolească lumea spre a descoperi cine știe ce diamant închipuit, pe care-l recunoști sigur mai târziu că nu era decât o piatră ordinară ! Ce sete de plâns de necunoscut te face să negrijești fericirea care este aci, lângă dumniata ?... Să Vedem, Claudiu nu este oare bunătatea, onoarea și puterea ?... El are frumusețea și are iubirea !... Ce-ți trebuie car ?... Clara făcu o mișcare de nerăbdare, sprîncenile i se încruntară și fața ei luă o expresie de răutate. — Nu știu, într’adevăr, — zise ea,—ce are a face aici acela a cărui amintire o recheam: aveam o biată clipă de fericire, trebuia ca să mă readuci cu cruzime la chinul, meu și să-mi redeschizi rana!... Asta nu este generos!.. Dac’ai ști cât sunt de rare momentele în cari uit! Și-o știi destul de bine!... Ți-a spus-o totul în mine !... Mă ’ntrebi de ce nu-mi iubesc bărbatul ? Ce știu eu singură?... Ii lauzi virtuțile, le cunosc tot așa de bine ca domniata, nu numai că le prețuesc, dar le admir! Și nuri iubesc ! De-ar avea virtuțile unui sfânt, geniul unui poet, gloria unui erou, frumusețea unui zeu, nu l-aș iubi !... Nu-1 ibesc, fiindcă ce m'a dat lui, e sărăcia, fiindcă această căsătorie a însemnat sfârșitul rasei mele și-mi revoltă toată mândria !... Nu-l iubesc... Ei, Doamne ! nu-l iubesc... pentru că iubesc pe altul !... Și fiindcă domnul de Touchars făcu o mișcare de revoltă : — Da, iubesc pe altul! — reîncepu ea cu aprindere, — către dânsul se îndreptează toate avânturile inimii mele, toate aspirațiunile, visele, dorințele mele ! Nu este nici o bătaie a inimii mele care să nu fie a lui, nici unul din gândurile male căror obiect să nu fie dânsul!... Cu el aș îndura orice : chinuri, persecuțiuni și mizerie!... Pentru el, aș uita lumea și aș înfrunta rușinea !... Când îl văz, este o înflorire a ființei mele întregi, o mângâiere ce mă răpește și cu a cărei dulceață nimic nu se poate asemui !... Ah ! acela !... Ce comori ar găsi în această inimă ? Ce mândrie mi-ar inspira, ce devotament ar fi acela al meu !... Ce cult! ce mângâieri, ce nebunii !... Și dumniata vrei ca să-l iubesc, pe el, pe soțul acela care este o piedică a fericirii mele, pagodele acela care-mi închide ușa raiului meu?... Oh! nu!... nu !... nu-l iubesc !... Era minunată astfel în mânia ei, strașnică de patimă, de îndrăzneală și chiar de durere. Domnul de Touchars o privi și nu se putu feri de o adevărată tulburare, și de o mare milă ! Foarte mișcat el însuși, se sculă, ca să-și reia cumpătul, și zise numai: — Să plecăm ! Clara de asemenea se scu»lă și se pregăti să-l urmeze, și reacțiunea făcându-se tot atâta de repede pe cât mânia ei fusese de violentă, lacrimi mari îi curgeau pe obraji. Ea luă brațul lui Guy, se sprijini cu moliciune de el și merse tăcută, cu capul plecat, încercându-se să-și ascundă lacrimile. — Tocmai,—reîncepu maiorul, — iată colo niște nori deși ce mă cam sperie ; avem două ceasuri de mers în trapăct bun, și mă tem că furtuna să nu meargă și mai iute decât noi!... (Va urma) Pentru orice comunicare telefonică de făcut secretari« anului ziarului nostru, 83 TV Coxan»»«t 6* gț i