Universul, aprilie 1922 (Anul 40, nr. 72-95)
1922-04-01 / nr. 72
Bag XL». 72. ásássánga BM gisaBm ISiillii [teul li Convenția dela €©KSfa®stIs«o|s©8 aiiulatS.—Comu nlcaȘili® iRip©?la!©. — S®tst©ri8a vof sí disesíta statatol caneflislui cte Smss.— Proclamația guvernului Marei Britanii, privitoare la independența Egiptului, a deschis o altă chestiune importantă: statutul de mâine al canalului de Suez. Anglia, în actul prin care a »renunțat la protectoratul asupra Egiptului, din 17 Decembrie 1914, și-a rezervat, între altele, dreptul de a-și asigura, așa cum îi vor dicta interesele sale, toate comunicațiile imperiale din această țară. Guvernul britanic a«, înțeles prin ,,aitgurarea comunicațiilor imperiale“: supravegherea canalului de Suez și a navigațiunei pe Nil; controlul căilor ferate și al drumurilor, care duc în Sudan, — cu alte cuvinte toate căile de comunicație de apă și uscat din Egipt. Dacă Anglia poate exercita, după voința sa și deci in modul cum va crede de cuviință, controlul asupra căilor de apă și de uscat din Egipt, nu tot așa se pune chestiunea pentru comunicația pe canalul Suez, deoarece acesti canal nu poate intra în categoria comunicațiilor zise „imperiale“. In baza convenției de la Constantinopol, încheiată de către marile puteri, în 1888, drepturile de poliție asupra canalului de Sues și a împrejurimilor sale, au fost recunoscute sultanului Turciei și Re Öivului Egiptului. Egiptul se afla în acea epocă sub suzeranitatea imperiului otoman. In ziua de 17 Decembrie 1914, generalul Maxwell, în numele regelui Marii Britanii, a proclamat protectoratul, englez asupra Egiptului, căderea medivului Abbas-Hilmi. ..care „ a pactizat cu inamicii“, adică cu Turcia si suirea pe tron cu titlul de „sultan", a lui Hussein Kamel, unchiul fostului Kediv. In timpul războiului, Anglia și aliații ei, au avut un interes major ca marele canal maritim din Orient să fie pe deplin asigurat. După încetarea războiului, prin tratatul de la Sèvres, Anglia rămânea moștenitoarea tuturor drepturilor de poliție asupra canalului de Suez și a împrejurimilor sale, care, conform clauzelor convențiunei de la Constantinopol din 1888, aparțineau sultanului Turciei și Kedivului Egiptului. Cum însă tratatul de la Sèvres n’a intrat în vigoare, iar prin proclamarea independenței Egiptului s’a desființat protectoratul Angliei asupra acestei țâri din 17 Decembrie 1914, ne găsim în fața unei alte situații de drept și de fapt. Situația de drept, statul egiptean fiind proclamat independent, toate drepturile ce le avea, prin convenția de la Constantinopol, Sultanul Turciei și fostul Kediv, sunt anulate; aceste drepturi nu le mai poate exercita Anglia, prin libera ei voință, din moment ce a renunțat la protectorat și nici prin moștenire, din moment ce nu există un act diplomatic internațional, care să recunoască acestui stat o asemenea moștenire. Situația de fapt: Canalul de Suez nu are azi un statut recunoscut de puteri, un statut legal și deci viitorul statut treime să fie fixat de aliați. Franța și Anglia consideră convenția din Constantinopol inexistentă prin proclamarea independenței Egiptului și ele nu admit ca Marea Britanie să dispună, singură, după propria ei voință, de canalul de Suez, când de asigurarea navigațiunii pe această arteră maritimă, depinde dezvoltarea comerțului în Orientul îndepărtat a tuturor puterilor europene. De aceea, aceste puteri reclamă regularea pe cale diplomatică a regimului canalului de Suez, odată cu celelalte probleme orientale. BL Seișaxra Statul scumpește viața nmpotiita «aaeîer poștal».—Vom ajunge la în Pens la bolșevici — Publicăm mai jos nouile ta I Taxa scrisorilor simple atât de de corespondență și foletărie poștală. Cititorii vor observa că aceste taxe au suferit o urcare de la 80 până la 150 la sută. Aceste sporuri „ușoare“ au fost aprobate de consiliul miniștrilor și decurg dela 1 Aprilie a- c. Noi știm că guvernul a venit cu pretențiunea de a normaliza și reiteni viața. Ce fel de normalizare e aceasta însă când, de îndată ce a venit la cârma țârei ,s’a grăbit să scumpească prețurile cărnei, tramvaele și acum taxele poștale? Mărturisim că nu înțelegem unde vrea să ajungă guvernul cu astfel de dispozițiuni. O cartă poștală va costa 50 bani îno loc de an, deci 150 la sută spor. Ziarele se vor trimite abonaților cu o bani marca în loc de 3 , deci un spor de 80 la sută. S’au ridicat însă lefurile funcționarilor și resursele cetățenilor în aceiași proporție? , v i5. . Suntem într’o adevărată degringoladă și consecințele pot fi neașteptate când se va încercă prea mult îngăduința cetățenilor. Perspectivele din Rusia ne amenință și pe noi. Acolo banul nu mai are nici o valoare și o scrisoare se timbrează cu 10.000 de ruble. Dar cel puțin dacă P. T. T. ne-ar garanta un serviciu prompt și conștiincios. Nu ne-a pentru prima greutate de 20 gr. cât și pentru Surplus 50 bani de fiecare 20 gr. sau fracțiune. Cartea poștală simplă 50 bani. Jurnalele 5 bani de 50 gr. Taxa de recomandare 2 lei. Taxa cartonului mandat în care se cuprinde și achitarea la domiciliu 1 leu. Până la epuizarea actualelor formulare de c.p. specificate mai sus se vor completa cu timbre mobile. Mandatele se admit până la 10.000 lei valoarea iar taxele s-au fixat pentru prima 100 câte 50 de fiecare 25 lei. Pentru mandatele mai mari de 100 lei până in el, 1000 lei, afară de taxa de 2 lei cuvenită pentru prima sută câte un leu de fiecare sută sau fracțiune de sută. Pentru mandatele mai mari de 1000 lei afară de 1000 lei afară de taxa de 11 lei cuvenită pentru prima mie lei se percepe câte 5 lei pentru mia de lei sau fracțiune de mile. Deja menționata dată taxele mandatelor se vor încasa în numerar prin registru de prezentare a mandatelor iar nu prin timbre ca până acum, deci numai taxa cartonului se percepe prin timbre iar taxele propriu zise de mandate se percepe in numerar. Taxa telegrafică pentru mandatele telegrafice a 10 lei la mesagerii, taxa de greutate lei 3 de kgr., iar pentru valoarea trei lei de dat până acum dovada acestui lucru și ni se pare că retribuția j mie sau fracțiune de mie ce «retinele întrece fantastic ser Pentru telegrame 50 .bani ce pretind viciul prestat cetățenilor de către această administrație. Guvernul ar trebui să cugete smaâ serios că stârnirea nemulțumirilor populare nu poate duce la un bun rezultat. E încă vreme ca să se revină asupra acestei dispozițiuni care scumpește traiul din greu — pentru că în definitiv, cine au scris astăzi scrisori de cuvânt, încasarea taxelor de abonament sau instalațiuni telefonice se va lăsa cu suspensie până la primirea broșurei cu noul tarif. Taxele convorbirilor telefonice 2 lei. In interiorul comunei 5 lei cu posturile din interiorul județului, 8 lei cu posturi cu județe vechie și 10 lei cu posturile din județele netrostrofe. Incunoștiințați publicul prin afișe la ghișee și anunciuri în presa locală de nouile taxa ale poștei nefegistrate. Tată acum și nouăle taxe poștale: wmmmsmsmm Un ziar italian, în aceste vremuri tragice, are totuși puterea í facă o serie de considerațiuni asupra râsului. Judicioasele observațiuni pe vri le face încep cu constareța, destul de veche, dar nu mai puțin adevărată, formulată d Goethe: „Trebue întâi să râzi, aci voești să fii fericit; și dacă v>zică veselia întârzie, forțea 0 !“ In adevăr, cercetările Wiilogs; au dus la constatarea că râul este un prețios factor de măstare. Inima bate mai iute 3 obiceiuri nervii și creerul acționează mai viu când oul râde. Se cunoaște sfatul dat , un celebru medic unei diena la care se plângea de mâhiire și de melancolie: „un singur chip de vindecare, doamnă ! 5 râzi, să râzi mult!“ Se pare că râsul este conștntt unei stări de superioritate a lui ce râde asupra persoanei iu lucrului care-l face să râdă, recând asupra diverselor fari de a râde și oprindu-ne aspra râsului bun și descbisi că ar fi să credem pe cercetorii de specialitate, ar trebui , constatăm un fapt din cel m ai importante. Un comic, sau, și mai bine — o trupă de coedie ar face mai mult bine stât o întreagă facultate de edicină. Conștient, probabil, de un amenea mare adevăr. La Brusse, autorul „Caracterelor“ deja, încă de pe vremea lui, urătorul sfat : „Trebue să râziainte de a fi fericit, de teamă , nu mori înainte de a fi râs“* HSnaMmMMMN HaHam Si! Odată cu începerea lucrărilor de revizuire a tablourilor de împroprietărire, unele dintre organele agricole, județene — nu știm din ce motive—au început să deposedeze, să transfere dintr’o moșie întralta pe sătenii cari au fost împroprietăriți și cărora li s’au dat certificate de împroprietărire de către comitetele de revizuire. Aceasta reese din numeroasele plângeri ce s’au adresat casei de împroprietărire. Cum această stare de lucruri, e dăunătoare intereselor economice ale țării, aducând și tulburări printre săteni, Casa Centrală a împroprietăriri a dat o circulară către toți consilierii agricoli, prin care se atrage atenția că sub nici un motiv și sub nici o formă nu se poate îngădui ca sătenii să fie deposedați și mutați în timpul anului în curs. Organele agricole nu au dreptul să facă acest lucru, decât numai în cazurile când sunt autorizate special de către Casa Centrală. Deposedările și transferările sătenilor dintr’un loc într’altul, se vor face numai după ce comitetele de revizuire se vor fi pronunțat și când tabelele de împroprietărire vor fi rămas definitive și aceasta, numai după ce Casa Centrală va da instrucțiunile necesare acestor lucrări. ssmmm UNIVERSUL Mișcarea artistică și culturală TEATRALE TEATRUII EIRIC. — Navaresa, operă in două acte cu libretul de Jules Claretie și H. Cairo și muzica de Massenet. Acțiunea acestei opere e brodată pe un episod de dragoste petrecut în Spania in împrejurimile orașului Bilbao, pe timpul războiului carlist din 1874. Anita, o tânără din provincia Navara, caută plină de griji printre ostașii ce se întorc răniți, pe iubitul ei, sergentul Arraquil, pe care-l găsește teafăr. Tatăl lui se opune la unirea lor, invocând sărăcia ei. Aneta disperată, 0-iferă serviciile ei comandantului trupelor regaliste, în care lupta iubitul ei și pentru 3000 de duros omoară pe generalul Garrigo, comandantul trupelor carliste. Intre timp iubitul ei e avansat ofițer, conducând un atac, e rănit grav la cap. Adus pe brațe, Navareza îl vede și în accente de dragoste nemărginită îi face cunoscut că la unirea lor nu se mai poate opune nimic, ea având suma cerută de tatăl lui. Arraquilo respinge bănuind-o de spionaj, ba chiar că ar fi fost amanta generalului Garrigo. Inebunită de ceasta acuzare urmează o scenă de un dramatism intens. Rolul principal, Navareza, a fost interpretat de d-na Lucezarskaia, care a dat tot ce a putut. Acest rol e foarte ingrat, nu atât prin muzică, deoarece partitura ei n’arre o țesătură înaltă, cât prin dramatismul care trebuește exteriorizat în cel mai înalt grad. La noi nu s’a mai cântat această operă de la Novina și Teodorini, acum vreo 20 de ani. Celelalte roluri sunt aproape secundare, au fost reliefate de către d-nii Vasile Rabega (Arraquil) care a pus multă căldură și Niculescu-Bassu, care a interpretat cu multă prestanță un rol de general. Nocturna din actul al II-lea cam tare și repede. Tunul representat pe scenă putea să nu fie cu frână hidraulică, deoarece pe la 1874 nu se cunoștea încă această frână. Producția de la Conservator.. Ori după amiază s-a dat în sala Conservatoru sub producția de dramă a maestrului Nottem Sforțării0 acestui eminent profesor au fost încununate de succes. Mai toții elevii dovedesc, că pe lângă talent, au moi căpătat da la profesor și arta de a se prezenta in scenă Nu am văzut prima serie de elevi ce au jucat în Mila Iacșici. Dintre ceilalți, am remarcat pe Ionescul Vărăști și Corabia, do tineri cari promit a face carieră, deoarece pun pasiune și convingere în rolurile ce au jucat D-ra Jipes de Silvia, posedă în largă măsură, aptitudini teatrale.Timbrul cald al vocii și mobilitatea fetii îi va fi de mare ajutor în carieră. Partenera d-sale d-ra Constantinescu, destul de bine. Sfârnesc pe toți să pună cât mai multă convingere și să preocupe cât mai puțin de public, ca și când n'ar exista. Deci cât mai puține prezentări la rampă. " La „Teatul Mic“ se va juca în tot cursul acestei săptămâni și Duminică în matineu „Paznicul de noapte“ cu Elvira, Iancovescu, Ovid Brădescu, Ecat. Vigny, etc. Piesa „Sonata Umbrelor“ a poetului Dominic, jucată anul trecut, pe scena teatrului Național din București a fost jucată anul acesta la Berlin unde a obținut un real succes. DE LA OPERA . Din cauza indispozițiunei d-nei Smirnova, mâine la „Opera română“ Navareza, Boema in loc de ArîscMnada. D-na Smirnova va reapare în Arlechinada, Luni 3 Aprilie când acest balet se va da iarăși cu „Navareza”. ARTE FRUMOASE Academia liberă de pictură, de sub direcția artistică a pictorului G. Verona, a fost recunoscută de ministerul cultelor și autorizată să funcționeze ca școală particulară cu toate drepturile prevăzute prin legile și regulamentele școalelor similare de stat. Expoziția d-lor Ioan EL Cosmovici și Richard Hette, doi tineri artiști ieșeni, primul pictor, celallt sculptor, se va deschide la 2 Aprilie, în Sala „Mozart”. CULTURALE * Casa de editură Delamain et Cie din Paris scoate o bibliotecă foarte ieftină sub titlul „Les Contemporains". Volumul costă numai un franc. In cadrul acestei biblioteci vor apare opere de Jaures, Proust, S. Freud, Einstein, Bioy, Gid Kepling, Shaw, Subymé!, Anatole France, etc. ® D-ra Magdalena Smara publică un interesant studiu asupra teatrului italian și a mișcărei artistice din Italia despre care s’a mai ocupat în conferința ce a ținut astă toamnă la Atena. EfF CONCERTE ® Mâine Vineri, orele 9 seara, se va da la Ateneu un concert simfonic dirijat de «L Imes Patern, cu concursul orchestră „Filarmonica“» CONFERINȚE PEDEAPSA CU MOARTEA. Conferința d-lui G. Vrabiescu, dr. în drept. Eri, la orele 4 d. a. d. G. Vrăbiescu, a vorbit la fundația „Carol I“, despre: Pedeapsa cu moartea. Conferențiarul a analizat evoluția acestei pedepse la popoarele vechi, până la marea revoluție franceză. In această epocă, pedeapsa cu moartea era practicată pe o scară foarte largă, și pentru foarte multe delicte. Caracteristic acesteii epoci era că pedeapsa cu moartea, era însoțită de tortură După revoluție, pedeapsa aceasta se menține însă fără torturi prealabile, astfel o găsim in Franța, unde se ghilotinează în Anglia, se spânzură, în Spania se strangulează prin ajutorul umei mașini, „la garotte“. Sunt state ca Germania, Belgia, Suedia, unde pedeapsa cu moarte există în drept, însă nu in fept. Toate felurile de execution* au fost ilustrate prin proacțiunii luate după natură. In a doua parte a conferinței, d. G. Vrăbiescu, ca partizan al acestei pedepse, analizează fundamentul incei pe care se reazimă pedeapsa cu moarte, sub raportul social, moral și filosofic. Ori cât de multe ar fi dej&vantagile acestei pedepse, totuși, având în vedere că ea nu trebuie să se aplice decât în cazurii de înaltă criminalitate și persoanelor pe cari societatea nu le va mai putea amenda, ea devine în aceste cazuri legitimă și necesară. Pedeapsa cu moarte nu trebue să aibă atât ca scop exemplaritatea cât trebue să fie un mijloc de eliminare. Conferențiarul combate publicitatea execuțimei prin presă, cari, de multe ori devineun adevărat imbold spre crimă. * Astăzi joi, orele 5 și luni., seara, va fi la căminul societății Institutorilor din str. Parlamentului nr. 2, conferința d-lui E. Pangrati despre „Rolul social al șloalei primare“. Duminică 2 Aprilie a. c.., la orele 9 seara, d. prof. Dr. Al. Obrejea va ține la Ateneu conferința: „Psihologia limbei române“. Luni, 3 Aprilie, ora 4 d. a. d. Leon Thévenin, de la Université des Annalies, va tine o conferință, la Fundația Carol, despre „Auguste Angellier, — un poet al amorului“. Astăzi Joi 30, orele 6 seara Societatea „Istoria și Arta” va ține o șezătoare literară în sala liceului Mihai Viteazu. 1. Mâine Vineri, ora 6 jum. 1 seara, va fi în sala XI-a Universității, a V-a ședință a seminarului de mecanică pentru studiul mecanicei în licee. D. prof. universitar D. Pompeiu va vorbi despre: „Exerciții practice de matematici în învățământul secundar“. In ciclul de conferințe, organizat ® de baroul Capitalei I d. E. Mandicovski, consilier la Curtea de Casație, va ține Sâmbătă, 1 Aprilie, era 5 d. a. o conferință despre: „Competența și organizarea instanțelor judecătorești în vederea reformei legislative. Conferința d-lui avocat Vladimir Athanasovici, despre: „Eugen Stătescu“ se va ține în ziua de 13 Mai. Conferințele sunt publice. ȘEZĂTORI * Duminică 2 Aprilie orele 3 sune. d. a. va fi în aula școalei „Maria“ din str. Epureanu 17, prima șezătoare de autocultivare din sezonul de primăvară organizată de asociația absolvenților școalei „Moria“, FESTIVALURI , Joi, 6 Aprilie, ora 9 seara, Universitatea populară din București, organizează la Ateneu, sub patronajul d-lui ministru al muncii G. Mârzescu, un festival artistic literax. Or. Școala secretarelor față de accesul tot mai mare al elementului femenin în diferite profesiuni spre a-și câștiga în mod onorabil existența; cum una din ocupațiunile care e mai adecvată naturii lor ar fi secretariatul pe lângă profesioniștii liberi ca : doctori, ingineri, avocați, literați, etc., sau case comerciale ; și cum această ocupațiune necesită unele cunoștinți speciale, în acest scop se vor deschide la 15 Aprilie cursurile „școalei de secretare“ înființată din inițiativa ministerului muncii și al consiliului național femenin. Cursurile acestei școli vor fi gratuite și se vor ține în localul școalei societății „Femeilor Ortodoxe Române“, din calea Moșilor nr. 150. înscrierile se fac de mâine, Luni, în fiecare zi între orele 3—6 d. a. la insistare D. general Traian Moșoiu, ministrul comunicațiilor primește publicul în audiență în fiecare Miercuri și Vineri întră orele 1.1 jumătate—1. D-nii parlamentari sunt primiți in fiecare zi dela 11 la 1. * . Orele de audiență la d. ministru de război s’au schimbat astfel: Luni și Joi, între orele 12—13 pentru d-nii parlamentari; Marți și Vineri Intra orde 12—În d-nmi ofițeri; Miercuri și Sâmbătă între orele 12—13 persoanele civile» 3 COMFECTSI SNS-gAP înioew»-eu-/neețf-fM!Nii)KOM/iHDâ '«*«* *'Mf|$<OVIT$^H jT«vi*SMKiEBai5TinLEr%Mffâ3 W W« w $a» OS5.Í.Y Cea mai mare fabrică de Popote, Policanon și Slasale llssilsept) HiCOLâS iöllicy (•ndraia BumimpA ikraáili și salaim €. a. RoseSti ®. SikiiksIs: Creiona, 3j.*¥Mîisa, cial șl iiglras (Hoff % isa ev conÉnnSa. ou Na3 îausssx) 'I U-O viM Jjf Vi rwt SP Sí —ta— ______ v înapoierea, costului infract íneas denn leva piáim; această pentru înlesnirea populației mai cu seamă de la sate. Telet. 94/33. ’ 6307 Éf ES .!SraftSYB VIATA Calea Victoriei 93(Colț cu Strada F&ntimei)1110 Wr. SS0Î8 ti !MS43 m. ] 150 „ fiatarfi» pir. Fsehi 11750 Íf. talia 2750 „ Șjfeîi prima eaiîlals |105 OM Wa p.C8âPStaferi 1109 Sisrap) ia mim !§50 ciorapi Mffâgfli céfI 425 Mm p!m plăpami 28! Sașraip ti III p. gupai Mare asortiment de mătăsuri. Stofe și Fânf I Articole II Mkmm-mmlîMQ |I ENofíoi I mm mm. Strâns V2 Lux iei 15@-1S © perechea. ciarantim mimai s box •de primari nentru bărbați și clame. Miruri, Șifoane, p§n7.styrl» sfHÄrii, stadianei silisele clamspilato. ¥ In«S3 SNírexWísB Str. Brânzari 13 (Obor-IssO ț)S4V Ci LII UiM! Sâmaăts efftental s’a ralul I Mimt Pentru a veni în ajutorul populațiunei și ca reclamă, Direcțiunea Isgasimilui SUV80 Caisa hstariBs în cedând stăruințelor mai multor funcționari a reînființat, vânzarea odată pe săptămână a unui articol cu simțitorul rahat de 20%. Se anunță pentru CSanIií! Aprilis s, vânzarea a tot felul de &T@PS «© Sosisl^I m Skattea 20%'. Meats! feprMorie? d3 ii-suri IM\2 și piastra M 08B11. Înștiințează pe Domnii Fabricanți de materiale de construcție din toată țara (var, ciment, ipsos, cherestea, fier, tâmplurie, mașini de construcții, etc.) care nu au reprezentanță în Capitală pentru desfacerea produselor lor fabricate, ea a înființat în acest scop 0 Sscuie specia de reprezințe Pentru detalii» a se adresa la sediul Sindicatului strada Marconi No. 3 București. (S345 niraguanaa iinfestabil BRILIANTE] 10iama»18, P*rt 3, Smaralae | și orice pietre fine iar, Apglaî, Piattiă cu Mp Äa 1 Plătesc prețurile cele mai mari |HA3CWIÎSSM«il Strada Carol 23 678S pe roate pentru benzina, 68 H. P. în bună stare, de vânzare. A se adresa la : Scsl&îalfia „PBpl Biersi Beemanil tecuci" 5841 iHaéstru Mecanlel so ciahst in reparația Kasinelor de Cssut âa ClsmSrl© A se adresa la ! Sodeiatea „Edtlpamenfti! \leea Totîola 4. 6h46 mza&nw&i&țnxi Wir] fi» PP& Să! i w ii Ő w $ * tai 200 hectare, având luncă și grădinărie, servind ca fermă, Gară pe moșie. Depărtare București 20 km., având case mari și bune- Libera la vânzare. Ofertele a se adresa la ziar. căsuța oe VWaWW3S8B,IMWffPI L.5835 p@ wmmm ® 2 imobile situate în Strada ©«r. istmpil St ®. 2S A se aducsa la proprietar, Strada Stezoianu 21.. S783 1^SSI si Excelenta PASTA " f pentru a văpăii în casă in mod foarte ușor și economtic orice obiect de srteȘ ,ină, bumbac, mătasă, pălărie, dantelărie, pene de broderii, torturi etc. De vânzare la toate drogueriile ți parfumeriile din țară. Depozit 6578 Fratelli Gabbiani Căsuța poștală 317 — București de teminat mori, gări, cametț și prăvălii etc. Se găsește din vânzare la: jf. Giurgescu S Dinulescu Craiova, Lipscani 1 București, Calea Griviței 66. I Sa repară orice sistem. 5S3Î FOC găsiți prompt livrabili la Okunik & SrtiÉst București €.A.Rosatti, Telefon 28/54 © a vânnare. Casă construcție 1900, prin centru (lângă primărie) compusă din parter și subsol 8 camere de stăpân și dependințe, gaz aerian, curte singură. Se ra care avea libera de Sf. Dumitru. A se adresa Avisat I. Tedessal Pasagiul Român 18, de la 57 da. 6309 ba w&ivizăm în moșia Știrbei, Gara Balș 3000 kgr. sămânță de lucernă recolta 1921 garantată fără cuscută cu 50 de kgr. 1600 kgr. sămânță de salcâm cu 40 lei kgr. Comenzile a se adresa la moșie. 6587 001 CM! eu practică și certificate serioase caută pentru a intra imediat la funcțiune la fabrica de bere Gib (Strada Isvor 98). Se preferă ca unii să poneadă corespondența germană, Qfb 6337 Demosa și cunoscând bine limba franceză și germană, se caută la instituție bancară. Oferte la ziar căsuța 3 te ^831 ft ® jPciații Prin Mercur Colloidal „Mecoll“ Cei mai ei Msasa și Miasî? ia toate preparatele state raa»aî8, sa Isca la SIIMATORIUL CENTRI Din Calea CAlAvani No. 16 Botaav fiorii invM » mmi mm ta saai»! 6630 BANCĂ KALIUMEI € alsa Victoriei 98 mumm pila HeHsüe a feefeîfey, Mussî, din Sir. SDissoplel 24, Is űm de íl Agülie a. c. m& 11-12 űlssisseafa la Bfrosgsâa Itesi Pentru firea afii M a m &dreea la Serviciul Teci Mc al B&cei. 6373 , Chessiunea. mmm rmmmmm mmm tm a mmm ® mm m Ilii MOTOüiai * dela 3 pini la H§ cal polara eu sosit în SfitrÉpolitala Proprii a as. Jotika România Biroul Mull C. Italiaia S2. fel 5S 110. se mű m pmmum iss mmmM mm artistice da Piré,găsește gata ia toate puartele și după lisauí de Isante Salsa de Opîînire a äISOM DOlflIEIMEl Strada G. A î?Dig0Î.Tp|-f >n 27/31 6129 »mm e- găsește gata in Noma# ce îmbinî da isai