Universul, aprilie 1922 (Anul 40, nr. 72-95)

1922-04-01 / nr. 72

Bag­ XL­». 72. ásássánga BM gisaBm ISiillii [teul li Convenția dela €©KSfa®stIs«o|s©8 aiiulatS.—Comu nlcaȘili® iRip©?la!©. — S®tst©ri8a vof sí disesíta statatol caneflislui cte Smss.— Proclamația guvernului Ma­rei Britanii, privitoare la inde­pendența Egiptului, a deschis o altă chestiune importantă: statutul de mâine al canalului de Suez. Anglia, în actul prin care a »renunțat la protectoratul asu­pra Egiptului, din 17 Decem­brie 1914, și-a rezervat, între altele, dreptul de a-și asigura, așa cum îi vor dicta interesele sale, toate comunicațiile impe­riale din această țară. Guver­nul britanic a«, înțeles prin ,,a­­­itgurarea comunicațiilor im­periale“: supravegherea cana­lului de Suez și a navigațiu­­nei pe Nil; controlul căilor fe­rate și al drumurilor, care duc în Sudan, — cu alte cu­vinte toate căile de comunica­ție de apă și uscat din Egipt. Dacă Anglia poate exercita, după voința sa și deci in mo­dul cum va crede de cuviință, controlul asupra căilor de apă și de uscat din Egipt, nu tot așa se pune chestiunea pentru comunicația pe cana­lul Suez, de­oarece acesti ca­nal nu poate intra în catego­ria comunicațiilor zise „im­periale“. In baza convenției de la Con­­stantinopol, încheiată de că­tre marile puteri, în 1888, drepturile de poliție asupra ca­nalului de Sues și a împreju­rimilor sale, au fost recunos­cute sultanului Turciei și Re­ Öivului Egiptului. Egiptul se afla în acea epocă sub suze­ranitatea imperiului otoman. In ziua de 17 Decembrie 1914, generalul Maxwell, în numele regelui Marii Britanii, a pro­clamat protectoratul, englez a­­supra Egiptului, căderea medi­­vului Abbas-Hilmi. ..care „ a pactizat cu inamicii“, adică cu Turcia si suirea pe tron cu titlul de „sultan", a lui Hussein Kamel, unchiul fostu­lui Kediv. In timpul războiu­­lui, Anglia și aliații ei, au a­­vut­­ un interes major ca mare­le canal maritim din Orient să fie pe deplin asigurat. După încetarea războiului, prin tratatul de la Sèvres, An­glia rămânea moștenitoarea tuturor drepturilor de poliție asupra­ canalului de Suez și a împrejurimilor sale, care, con­form clauzelor convențiunei de la Constantinopol din 1888, aparțineau sultanului Turciei și Kedivului Egiptului. Cum însă tratatul de la Sèvres n’a intrat în vigoare, iar prin pro­clamarea independenței Egip­tului s’a desființat protectora­tul Angliei asupra acestei țâri din 17 Decembrie 1914, ne gă­sim în fața unei alte situații de drept și de fapt. Situația de drept, statul e­­giptean fiind proclamat inde­pendent, toate drepturile ce le avea, prin convenția de la Con­stantinopol, Sultanul Turciei și fostul Kediv, sunt anulate; aceste drepturi nu le mai poate exercita Anglia, prin libera ei voință, din moment ce a re­nunțat la protectorat și nici prin moștenire, din moment ce nu există un act diploma­tic internațional, care să recu­noască acestui stat o asemenea moștenire. Situația de fapt: Canalul de Suez nu are azi un statut recu­noscut de puteri, un statut le­gal și deci viitorul statut tre­ime să fie fixat de aliați. Franța și Anglia consideră convenția din Con­stantinopol inexistentă prin proclamarea independenței Egiptului și ele nu admit ca Marea Britanie să dispună, singură, după pro­pria ei voință, de canalul de Suez, când de asigurarea na­­vigațiunii pe această arteră maritimă, depinde dezvoltarea comerțului în Orientul înde­părtat a tuturor puterilor eu­ropene. De aceea­, aceste pu­­t­eri re­clamă regularea pe cale diplo­matică a regimului canalului de Suez, odată cu celelalte p­robleme orientale. BL Seișaxra Statul scumpește viața nmpotiita «aaeîer poștal».­—Vom ajunge la în Pens la bolșevici — Publicăm mai jos nouile ta­ I Taxa scrisorilor simple atât de de corespondență și foletărie poștală. Cititorii vor observa că aceste taxe au suferit o urcare de la 80 până la 150 la sută. A­­ceste sporuri „ușoare“ au fost aprobate de consiliul miniștri­­lor și decurg dela 1 Aprilie a- c. Noi știm că guvernul a venit cu pretențiun­ea de a normali­za și reiteni viața. Ce fel de nor­malizare e aceasta însă când, de îndată ce a venit la cârma țârei ,s’a grăbit să scumpească prețurile cărnei, tramvaele și acum taxele poștale? Mărturi­sim­ că nu înțelegem unde vrea să ajungă guvernul cu astfel de dispozițiuni. O cartă poștală­ va costa 50 bani îno­ loc de an, deci 150 la sută spor. Ziarele se vor trimite abonaților cu o bani marca în loc de 3 , deci­ un spor de 80 la sută. S’au ridicat însă lefurile funcționarilor și resursele cetățenilor în aceiași proporție? , v i5. . Suntem într’o adevărată de­gringo­ladă și consecințele pot fi neașteptate când se va în­cercă prea mult îngăduința ce­tățenilor. Perspectivele din­­ Ru­sia ne amenință și pe noi. A­­colo banul nu mai are nici o valoare și o scrisoare se tim­brează cu 10.000 de ruble. Dar cel puțin dacă P. T. T. ne-ar garanta un serviciu prompt și conștiincios. Nu ne-a pentru prima greutate de 20 gr. cât și pentru Surplus 50 bani de fiecare 20 gr. sau frac­țiune. Cartea poștală simplă 50 bani. Jurnalele 5 bani de 50 gr. Taxa de recomandare 2 lei. Ta­xa cartonului mandat în care se cuprinde și achitarea la do­miciliu 1 leu. Până la epuiza­rea actualelor formulare de c.p. specificate mai sus se vor com­pleta cu timbre mobile. Man­datele se admit până la 10.000 lei valoarea iar taxele s-au fixat pentru prima 100 câte 50 de fiec­are 25 lei. Pentru mandatele mai mari de 100 lei până in el, 1000 lei, afară de taxa de 2 lei cuvenită pentru prima sută câ­te un leu de fiecare sută sau fracțiune de sută. Pentru man­datele mai mari de 1000 lei afa­ră de 1000 lei afară de taxa de 11 lei cuvenită pentru prima mie lei se percepe câte 5 lei pentru mia de lei sau fracțiu­ne de mile. Deja menționata dată taxele mandatelor se vor încasa în numerar prin regis­tru de prezentare a mandatelor iar nu prin timbre ca până a­­cum, deci numai taxa cartonu­lui se percepe prin timbre iar taxele propriu zise de mandate se percepe in numerar. Taxa telegrafică pentru mandatele te­legrafice a 10 lei­ la mesagerii, taxa de greutate lei 3 de kgr., iar pentru valoarea trei lei de dat până acum dovada acestui lucru și­ ni se pare că retribuția j mie sau fracțiune de mie­ ce «retinele întrece fantastic ser Pentru telegrame 50 .bani ce pretind­­ viciul prestat cetățenilor de că­tre această administrație. Guvernul ar trebui să cugete smaâ serios că stârnirea nemul­țumirilor populare nu poate duce la un bun rezultat. E încă vreme ca să se revină asupra acestei dispozițiuni care scumpește traiul din greu — pentru că în definitiv, cine au scris astăzi scrisori­ de cuvânt, încasarea taxelor de a­­bonament sau instalațiuni tele­fonice se va lăsa cu suspensie până la primirea broșurei cu noul tarif. Taxele convorbirilor telefonice 2 lei. In interiorul co­munei 5 lei­ cu posturile din in­­teriorul județului, 8 lei cu pos­turi cu județe vechie și 10 lei cu posturile din județele net­ros­trofe. Incunoștiințați publicul prin afișe la ghișee și anun­­ciuri în presa locală de nouile taxa ale poștei nefegistrate. Tată acum și nouăle taxe poș­tale: wmmmsmsmm Un ziar italian, în aceste vre­­muri tragice, are totuși puterea í facă o serie de considerațiu­ni asupra râsului­. Judicioasele ob­ser­vațiuni pe vri le face încep cu con­stare­­ța, destul de veche, dar nu mai puțin adevărată, formulată d Goethe: „Trebue întâi să râzi, aci voești să fii fericit; și dacă v>zi­că veselia întârzie, forțea­ 0 !“ In adevăr, cercetările Wiilogs­­; au dus la constatarea că râ­­ul este un prețios factor de mă­stare. Inima bate mai iute 3 obiceiu­ri nervii și creerul acționează mai viu când o­­­ul râde. Se cunoaște sfatul dat , un celebru medic unei dien­­a la care se plângea de mâh­­i­ire și de melancolie: „un sing­ur chip de vindecare, doamnă ! 5 râzi, să râzi mult!“ Se pare că râsul este conșt­nt­­t unei stări de superioritate a lui ce râde asupra persoanei iu lucrului care-l face să râdă, recând asupra diverselor fa­ri de a râde și­ oprindu-ne a­­spra râsului bun și descbis­­i că ar fi să credem pe cerce­­­torii de specialitate, ar trebui , constatăm un fapt din cel m ai importante. Un comic, sau, și mai bine — o trupă de co­ed­ie ar face mai mult bine stât o întreagă facultate de edicină. Conștient, probabil, de un a­­menea mare adevăr. La Bru­­sse, autorul „Caracterelor“ de­­ja, încă de pe vremea lui, ur­ătorul sfat : „Trebue să râzi­ai­n­te de a fi fericit, de teamă , nu mori înainte de a fi râs“* HSnaMmMMMN HaHam Si! Odată cu începerea lucrări­lor de revizuire a tablourilor de împroprietărire, unele dintre organele agricole, județene — nu știm din ce motive—au în­ceput să deposedeze, să tran­sfere dintr’o moșie întra­lta pe sătenii cari au fost împro­prietăriți și cărora li s’au dat certificate de împroprietărire de către comitetele de revizui­re. Aceasta reese din numeroa­sele plângeri ce s’au adresat casei de împroprietărire. Cum această stare de lu­cruri, e dăunătoare intereselor economice ale țării, aducând și tulburări printre săteni, Casa Centrală a împroprietă­riri a dat o circulară către toți consilierii agricoli, prin care se­­ atrage atenția că sub­­ nici un motiv și sub nici o formă nu se poate îngădui ca sătenii să fie deposedați și mutați în timpul anului în curs. Organele agricole nu au dreptul să facă acest lucru, de­cât numai în cazurile când sunt autorizate special de că­tre Casa Centrală. Deposedările și transferă­rile sătenilor dintr’un loc într’altul, se vor face numai după ce comitetele de revizui­re se vor fi pronunțat și când tabelele de împroprietărire vor fi rămas definitive și aceasta, numai după ce Casa Centrală va da instrucțiunile necesare acestor lucrări. ssmmm UNIVERSUL Mișcarea artistică și culturală TEATRALE TEATRUII EIRIC. — Na­­varesa, operă in două acte cu libretul de Jules Claretie și H. Cairo și muzica de Massenet. Acțiunea acestei opere e brodată pe un episod de dra­goste petrecut în Spania in împrejurimile orașului Bilbao, pe timpul războiului carlist din 1874. Anita, o tânără din pro­vincia Navara, caută plină de griji printre ostașii ce se în­torc răniți, pe iubitul ei, ser­gentul Arraquil, pe care-l gă­sește teafăr. Tatăl lui se opu­ne la unirea lor, invocând să­răcia ei. Aneta disperată, 0-i­­­feră serviciile ei comandantu­lui trupelor regaliste, în care lupta iubitul ei și pentru 3000 de duros omoară pe genera­lul Garrigo, comandantul tru­pelor carliste. Intre timp iubitul ei e a­­vansat ofițer, conducând un atac, e rănit grav la cap. Adus pe brațe, Navareza îl vede și în accente de dragoste nemăr­ginită îi face cunoscut că la unirea lor nu se mai poate o­­pune nimic, ea având suma cerută de tatăl lui. Arraquil­o respinge bănuind-o de spio­naj, ba chiar că ar fi fost a­­manta generalului Garrigo. Inebunită de ceasta acuzare urmează o scenă de un dra­matism intens. Rolul principal, Navareza, a fost interpretat de d-na Lu­­cezarskaia, care a dat tot ce a putut. Acest rol e foarte in­grat, nu atât prin muzică, de­oarece partitura ei n’arre o țesătură înaltă, cât prin dra­matismul care trebuește ex­teriorizat în cel mai înalt­ grad. La noi nu s’a mai cântat această operă de la Novina și Teodorini, acum vreo 20 de ani. Celelalte roluri sunt aproape secundare, au fost reliefate de către d-nii Vasile Rabega (Ar­raquil) care a pus multă căl­dură și Niculescu-Bassu, care a interpretat cu multă prestan­ță un rol de general. Nocturna din actul al II-lea cam tare și repede. Tunul representat pe scenă putea să nu fie cu frână hi­draulică, deoarece pe la 1874 nu se cunoștea încă această frână. Producția de la Conservator.­. Ori după amiază s-a dat în sala Con­serva­toru sub producția de dramă a maestrului Nottem Sforțării0 acestui­ eminent pro­fesor au fost încununate de succes. Mai toții elevii dovedesc, că pe lângă talent, au moi căpătat da la profesor și arta de a se pre­zenta in scenă­ Nu am văzut prim­a serie de e­­levi ce au jucat în­ Mila Iacșici. Dintre ceilalți, am remarcat pe Ionescul Vărăști și Corabia, do tineri cari promit a face ca­rieră, deoarece pun pasiune și convingere în rolurile ce au jucat D-ra Jipes de Silvia, posedă în largă măsură, aptitudini tea­trale.­­Timbrul cald al vocii și mobilitatea fetii îi va fi de mare ajutor în carieră. Partenera d-sale d-ra Con­­stantinescu, destul de bine. Sfârnesc pe toți să pună cât mai multă convingere și să preo­cupe cât mai puțin de public, ca și când n'ar exista. Deci cât mai p­u­ține prezentări la rampă. " La „Teatu­l Mic“ se va juca în tot cursul acestei săp­tămâni și Duminică în mati­neu „Paznicul de noapte“ cu Elvira, Iancovescu, Ovid Bră­­descu, Ecat. Vigny, etc. Piesa „Sonata Umbrelor“ a­ poetului Dominic, jucată anul trecut, pe scena teatru­lui Național din București a fost jucată anul acesta la Berlin unde a obținut un re­al succes. DE LA OPERA . Din cauza indispozițiu­­nei d-nei Smirnova, mâine la „Opera română“ Navareza, Boema in loc de ArîscMnada. D-na Smirnova va reapare în Arlechinada, Luni 3 Aprilie când acest balet se va da ia­răși cu „Navareza”. ARTE FRUMOASE Academia liberă de pictură, de sub direcția artistică a pic­torului G. Verona, a fost re­cunoscută de ministerul culte­lor și autorizată să funcțione­ze ca școală particulară cu toate drepturile prevăzute prin legile și regulamentele școalelor similare de stat. Expoziția d-lor Ioan EL Cosmovici și Richard Hette, doi tineri artiști ieșeni, primul pictor, celallt sculptor, se va deschide la 2 Aprilie, în Sala „Mozart”. CULTURALE * Casa de editură Delamain et C­ie din Paris scoate o bi­bliotecă foarte ieftină sub ti­tlul „Les Contemporains". Vo­lumul costă numai un franc. In cadrul acestei biblioteci vor apare opere de Jaures, Proust, S. Freud, Einstein, Bioy, Gid Kepling, Shaw, Su­bymé!,­ Anatole France, etc. ® D-ra Magdalena Smara pu­blică un interesant studiu asu­pra teatrului italian și a miș­­cărei artistice din Italia despre care s’a mai ocupat în confe­rința ce a ținut astă toamnă la Atena. EfF CONCERTE ® Mâine Vineri, orele 9 seara, se va da la Ateneu un concert simfonic dirijat de «L Imes Patern, cu concursul or­chestră „Filarmonica“» CONFERINȚE PEDEAPSA CU MOARTEA. Conferința d-lui G. Vrabiescu, d­r. în drept. Eri, la orele 4 d. a. d. G. Vră­­biescu, a vorbit la fundația „Ca­rol I“, despre: Pedeapsa cu moartea. Conferențiarul a analizat evo­luția acestei pedepse la popoa­rele vechi, până la marea revo­luție franceză. In această epocă, pedeapsa cu moartea era practicată pe o sca­ră foarte largă, și pentru foarte multe delicte. Caracteristic aces­teii­ epoci era că pedeapsa cu moartea, era însoțită de tortură După revoluție, pedeapsa acea­sta se menține însă fără tor­turi prealabile, astfel o găsim in Franța, unde se ghilotinează în Anglia, se spânzură, în Spa­nia­ se strangulează prin ajuto­rul umei mașini, „la garotte“. Sunt state ca Germania, Bel­gia, Suedia, unde pedeapsa cu moarte există în drept, însă nu in fept. Toate felurile de execu­tion* au fost ilustrate prin pro­­acțiunii luate după natură. In a doua parte a conferinței, d. G. Vrăbiescu, ca partizan al acestei pedepse, analizează fun­damentul incei pe care se reazi­­mă pedeapsa cu moarte, sub raportul social, moral și filoso­fic.­­ Ori cât de multe a­r fi dej&­­van­tagil­­e acestei pedepse, to­tuși, având în vedere că ea nu trebuie să se aplice de­cât în cazurii de înaltă criminalitate și persoanelor pe cari societa­tea nu le va mai putea amen­da, ea devine în aceste cazuri legitimă și necesară. Pedeapsa cu moarte nu tre­bue să aibă atât ca scop exem­plaritatea cât trebue să fie un mijloc de eliminare. Conferențiarul combate publi­citatea execuțimei prin presă, cari, de multe ori devine­­un a­­devărat imbold spre crimă. * Astăzi joi, orele 5 și luni., seara, va fi la căminul socie­tății Institutorilor din str. Parlamentului nr. 2, conferin­ța d-lui E. Pangrati despre „Rolul social al șloalei pri­mare“.­­ Duminică 2 Aprilie a. c.., la­ orele 9 seara, d. prof. Dr. Al. Obrejea va ține la Ateneu conferința: „Psih­ologia lim­­bei române“. Luni, 3 Aprilie, ora 4 d. a. d. Leon Thévenin, de la Uni­­versité des Ann­a­lies, va tine o conferință, la Fundația Carol, despre „Auguste Angellier, — un poet al amorului“. Astăzi Joi 30­­, orele 6 sea­ra Societatea „Istoria și Arta” va ține o șezătoare literară în sala liceului Mihai Viteazu. 1. Mâine Vineri, ora 6 jum. 1 seara, va fi în sala XI-a Uni­­­­versității, a V-a ședință a se­min­arului de mecanică pentru studiul mecanicei în licee. D. prof. universitar D. Pom­­peiu va vorbi despre: „Exer­ciții practice de matematici în învățământul secundar“. In ciclul de conferințe, or­ganizat ® de baroul Capitalei I d. E. Mandicovski, consilier la Curtea de Casație, va ține Sâmbătă, 1 Aprilie, era 5 d. a. o conferință despre: „Compe­tența și organizarea instanțelor judecătorești în vederea refor­mei legislative. Conferința d-lui avocat Vla­dimir Athanasovici, despre: „Eugen Stătescu“ se va ține în ziua de­­ 13 Mai. Conferințele sunt publice. ȘEZĂTORI * Duminică 2 Aprilie orele 3 sun­e. d. a. va fi în aula școa­­lei „Maria“ din str. Epureanu 17, prima șezătoare de auto­­cultivare din sezonul de pri­măvară organizată de asociația absolvenților școalei „Moria“, FESTIVALURI , Joi, 6 Aprilie, ora 9 sea­ra, Universitatea populară din București, organizează la Ateneu, sub patronajul d-lui ministru al muncii G. Mârzescu, un festival artis­­tic­ literax. Or. Școala secretarelor față de accesul tot mai mare al elementului femenin în diferite profesiuni spre a-și câștiga în mod onorabil existența; cum una din ocu­­pațiunile care e mai adecvată naturii lor ar fi secretariatul pe lângă profesioniștii liberi ca : doctori, ingineri, avocați, literați, etc., sau case comer­ciale ; și cum această ocupa­­țiune necesită unele cunoș­­tinți speciale, în acest scop se vor deschide la 15 Aprilie cursurile „școalei de secreta­re“ înființată din inițiativa ministerului muncii și al consiliului național femenin. Cursurile acestei școli vor fi gratuite și se vor ține în localul școalei societății „Fe­meilor Ortodoxe Române“, din calea Moșilor nr. 150. înscrierile se fac de mâine, Luni, în fiecare zi între orele 3—6 d. a. la insistare D. general Traian Moșoiu, ministrul comunicațiilor prime­ște publicul în audiență în fie­care Miercuri­­ și Vineri întră orele 1.1 jumătate—1. D-nii parlamentari sunt pri­miți in fiecare zi dela 11 la 1. * . Orele de audiență la d­. mi­nistru de război s’au schimbat astfel: Luni și­ Joi, între orele 12—13 pentru d-nii parlamen­tari; Marți și Vineri Intra orde 12—În d-nmi ofițeri; Miercuri și Sâmbătă între orele 12—13 per­soanele civile» 3 COMFECTSI SNS-gAP înioew»-eu-/neețf-fM!Nii)KOM/iHDâ '«*«* *'Mf|$<OVIT$^H jT«vi*SMKiEBai5TinLEr%Mffâ3 W W« w $a» OS5.Í.Y Cea mai mare fabrică de Popote, Policanon și Slasal­e llssilsept) HiCOLâS iöllicy (•ndraia BumimpA ikraái­li și salaim €. a. RoseSti ®. SikiiksIs: Creiona, 3j.*¥Mîisa, cial șl iiglras (Hoff % isa ev conÉnnSa. ou Na3 îausssx) 'I U-O viM Jjf Vi rwt SP Sí —ta— ______ v înapoierea, costului infract ín­eas denn leva piáim; această­­ pentru înlesnirea populației mai cu seamă de la sate. Telet. 94/33. ’ 6307 Éf ES .!SraftSYB VIATA Calea Victoriei 93­­(Colț cu Strada F&ntim­ei)­1110 Wr. SS0Î8 ti !M­S43 m­. ] 150 „ fiatarfi» pir. Fsehi 11750 Íf. talia 2750 „ Șjfeîi prima eaiîlals |105 OM Wa p.C8âPStaferi 1109 Sisrap) ia mim !§50 ciorapi Mffâgfli céfI 425 Mm p!m plăpami 28!­ Sașraip ti III p. gu­pai Mare asortiment de mătăsuri. Stofe și Fân­f I Articole I­I Mkmm-mmlîMQ |­I ENofíoi I m­m mm. Strâns V2 Lux iei 15@-1S © perechea. ciarantim mimai s­ box •de primari nentru băr­­bați și clame. Miruri, Și­­foane, p§n7.styrl» sfHÄrii, stadianei silisele cla­mspil­ato. ¥ In«S3 SNírexWísB Str. Brânzari 13 (Obor-IssO ț)S4V Ci LII Ui­M! Sâmaăts efftent­al s’a ralul I Mimt Pentru a veni în ajutorul po­­pulațiunei și ca reclamă, Di­­recțiunea Isgasimilui SUV80 Caisa­­ hstariBs în cedând stăruințelor mai multor funcționari a re­înființat, vânzarea odată pe săptămână a unui articol cu simțitorul rahat de 20%. Se anunță pentru CSanIií! Apri­lis s, vânzarea a tot felul de &T@PS «© Sosisl^I m Skat­tea 20%'. Meats! feprMori­e? d3 ii-suri IM\2 și piastra M 08B11. Înștiințează pe Domnii Fa­bricanți de materiale de con­strucție din toată țara (var, ciment, ipsos, cherestea, fier, tâmplurie, mașini de construc­ții, etc.) care nu au reprezen­tanță în Capitală pentru des­facerea produselor lor fabri­cate, ea a înființat în acest scop 0 Sscu­ie speci­a de reprezințe Pentru detalii» a se adresa la sediul Sindicatului strada Marconi No. 3 București. (S345 niragu­anaa iinfestab­il BRILIANTE] 10iama»18, P*rt 3, Smaralae | și orice pietre fine iar, Apglaî, Piattiă c­u­ M­p Ä­a 1 Plătesc prețurile cele mai mari |HA3CWIÎSSM«il Strada Carol 23 678S pe roate pentru benzina, 6­8 H. P. în bună stare, de vân­zare. A se adresa la : Scsl&îalfia „PBpl Biersi B­eemanil tecuci" 5841 iHaéstru Mecanlel so ciahst in reparația Kasinelor de Cssut âa ClsmSrl© A se adresa la ! Sodeiatea „Edtlpamenfti! \leea Totîola 4. 6h46 mza&nw&i&țnxi Wir] fi» PP& Să! i w ii Ő w $ * tai 200 hectare, având luncă și grădi­nărie, servind ca fermă, Gară pe moșie. Depărtare Bu­cur­ești 20 km., având case mari și bune- Libera la vân­zare. Ofertele a se adresa la ziar. căsuța o­e VWaWW3S8B,IMWffPI L.­­5835 p@ wmmm ® 2 imobile situate în Strada ©«r. i­stmpil St ®. 2S A se adu­csa la proprietar, Strada Stezoianu 21.. S783 1^SSI si Excelenta PASTA " f pentru a văpăii în­ casă in mod foar­te ușor și econo­­mtic orice obiect de­­ srteȘ ,­ină, bumbac, mă­­tasă, pălărie, dantelărie, pe­ne de broderii, torturi etc. De vânzare la toate dro­­gueriile ți parfumeriile din țară. Depozit 6578 Fratelli Gabbiani Căsuța poștală 317 — București de teminat mori, gări, camet­ț și prăvălii etc. Se găsește din vânzare la: j­f. Giurgescu­ S Dinulescu Craiova, Lipscani 1 București, Calea Griviței 66. I Sa repară ori­ce sistem. 5S3Î FOC găsiți prompt livrabili la Okunik & SrtiÉst București €.A.Rosatti, Telefon 28/54 © a vânnare. Casă construcție 1900, prin centru (lângă primărie) com­pusă din parter și subsol 8 camere de stăpân și depen­dințe, gaz aerian, curte sin­gură. Se ra care avea libera de Sf. Dumitru. A se adresa Avisat I. Tedessal Pasagiul Român 18, de la 5­7 d­a. 6309 b­a w&ivizăm în moșia Știrbei, Gara Balș 3000 kgr. sămânță de lucern­ă recolta 1921 garantată fără cuscută cu 50 de­ kgr. 1600 kgr. sămânță de salcâm cu 40 lei kgr. Comenzile a se adresa la moșie. 6587 001 CM! eu practică și certificate seri­oase caută pentru a intra ime­diat la funcțiune la fabrica de bere Gib (Strada Isvor 98). Se preferă ca unii să poneadă corespondența germană, Qfb 6337 Demosa și cunoscând bine limba franceză și germană, se caută la insti­tuție bancară. Oferte la ziar căsuța 3 te ^83­1 f­t ® jPcia­ții Prin Mercur Colloidal „Mecoll“ Cei mai ei Msasa și Miasî? ia toate preparatele state raa»aî8, sa Isca la SIIMATORIUL CENTRI Din Calea CAlAvani No. 16 Botaav fior­ii invM » mmi mm ta saai»! 6630 BANCĂ KALIUMEI € alsa Victoriei 98 mumm pila HeHsüe a feefeîfey, Mussî, din Sir. SDissoplel 24, Is űm de íl Agülie a. c. m& 11-12 űlssisseafa la Bfrosgsâa Itesi Pentru firea afii M a m &dreea la Serviciul Teci­­ Mc al B&cei. 6373 , Ch­essiun­ea. mmm rmmmmm m­mm tm a mm­m ® mm m Ili­­i MOTOüiai * dela 3 pini la H§ cal polara eu sosit în SfitrÉpolitala Proprii a as. Jotika România Biroul Mul­l C. Italiaia S2. fel 5S 110. se mű m pmmum iss mmmM mm artistice da Pir­é,găsește gata ia toate puartele și după lisau­í de Isan­te Salsa de Opîîn­ire a äISOM DOlflIEIMEl Strada G. A î?D­ig0­Î.­­Tp|-f >n 27/31 6129 »mm e- găsește gata in Noma# ce îmb­inî da isai

Next