Universul, mai 1922 (Anul 40, nr. 96-117)

1922-05-16 / nr. 107

UNIVERSUL SECRETUL FRUM­­USEȚEI Nimb­ rro­ este uă important pentru o feme­re, decât găsirea unei bune­­ pudre pentru telteți. PUDRA anid­NA este cea mai perfectă pudră, căci nu­­ conține substanțe vătămătoare. Este dettciea parfumata IPU­ZZ XI V comunici o albeață catifelată. Fiind invizibilă nu fardează fala.­­­ Cereți aceste produse tac toste. fanoac­te. .grigssrille^ magazine .dtigam­otorH. PADRA ALTENIA­­ , ^ <enlla mici Lei fl-<wo» msw UI 18 jj^ Central: FARMACIA VOR EL P1ATRA-N. mm SOCIETATEA »»ROMANIA PETROLIFERA“ Somatiune Conform deciziunei Consiliului de Administrație. D-nii acționari cari sunt in întârziere cu plata vârsământului al doilea din emisiunea ll-a sunt încunoștiințați că urmează să efectueze acest vărsământ inclusiv dobânzile de întâr­ziere cel mai târziu până la 31 Mai a. c. cunoscând că după această dată sa va proceda conform art. 170 din codul comercial. Vărst mortale se vor depune numai la Cassieria Cen­trală a Societății Strada Piața Amsei No. 2. 7569 CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE EXPOZIȚIUNEA De lucruri românești l­a Școale­ profes­onale practice din Strada vasile Io­ata 11, de sub di­recțiunea o-nei Farcașanu, va rămână deschis­ până Duminică 14 cor. Ins »siv. im­r.~ 5írálü­?irea si finetea and ten­ansioemie se obțin intrebuințându-se zilnic 12LEC“ fabricele din «amidonul de orez cel mai fin. 5ir?Qura pudra româneasca intrebuinfata de aristocrafie întrunind toate cuilorile celor mai b­ine pudre franceze. Se fabrica în toate culorile moderne și anume alb, roz, nalorel, etc.^» MAGAZINELE București Str. Carol I No. 26 Pălării de Paie Ultimele noutăți Picturi de fabrică - BLUZE -Rochii Românești modele originale STOFE și ȚESĂTURI de Primăvară Pâmărie și Lingerie de Dame și Bărbați. 3 CHETE etc. Ca vânzare Circa 350 M, Cubi Bușteni de Stejar lungime 4—7 metri grosime până la 40 c­­m. dia­metru. in această cantitate 20 la sută stâlpi de telegraf lungime 7—10 Metri.­­ Se pot fasona în apropiere fiin­d gatere. Doritori se vor adresa : Alfred Cernea. Med R. Vâlcea. _____ 7639 POMPIER cele mai bune Apa.F0­ te de­stins incendii Depozit Permanent fl.C&mnici fiul București 5b. Carol 30 MINISTERUL JUSTIȚIEI Direcțiunea afacerilor judiciare Domnul Meier Peiser zis Bernhardt Reisenberg, a domici­liat în Târgoviște, a făcut cerere acestui minister de a fi autori­zat să schimbe numele său pa­­tronomic de Peiser, în acela de Reisenberg, spre­ a se numi Meier Reisenberg. Ministerul publică aceasta conform art. 9 din legea asupra numelui, spre știința acelora cari ar voi să facă o pozițiune în termenul prevăzut de alinea­tul II al zisului articol. 5217 în acord se angajează: A se a­­dresa la Fabrica „Colentina Fundeni“ Șoseaua Afumați ki­lometrul 6 în timpul zilei și în București Calea Dorobanților 57 între 7—9 seara. 7596 Ella mmm — avocat — Consultațiuni 9-11 dim. B« Strada Romană 75 bis. 7650 Pentru instalarea și conducerea unei fabrici de conserve se caută maestru spe­cialist. Oferte scrise sub: „Konservenfabrik“ la ziar. De închiriat în Parcul Ioanid, apartament nemobilat, construcție nouă, compus din antreu separat, doua camere și bucătărie sau bac, cămară, cameră servitori și pivniță. Chirie 5000 lei lu­nar, plătibil un an înainte. A­­dresați Scaune 2 parter orele 4-6 p. m. _ 7620 „téAPINTA ROMANA** SOCIETATE ANONIMA DE PETROL 1 str. Academiei etajul Il-lea Consiliul de administrație a* duce la cunoștință d-lor acțio­nari că pe baza lucrărilor de foraje ce societatea execută și care progresează normal, a de­cis instalarea Sondei nr. 3 în vederea unei mai interesanta producțiuni ce așteaptă. In consecință în ședința din 29 Aprilie 1922, a hotărît che­marea vărsământului al 3-lea de 30 la sută adică 150 leii de acțiune a cărui plată sefiă va fa­ce la sediul sec. de la 15 — la 31 Mai a­c. Pentru vărsămintele Întârzi­ate se va percepe o dobândă de 12 la sută pe an cu rezerva Cons. de administrație a apli­­cărei prescripțiunilor art. 170 din codul comercial. Consiliul de administrație Naphta-Româna Societate Anonimă de Petrol iu MAMQAEI nu în pungi, de la 50 kilo sus. Frumos, curat, lei 2 kilo ZWIEBEL & ZUHESCt­ Bărăției 35. Telef. 9p. 76061 Articole ț I fechrice­s&in­tare | % ENSBOI MINIS‘i’EIU/i, INBO&i-BESTS COfffIERTuIAJI * 3 «« venerala a ceatebi- Rtajil, personalului gr­ad­ tiel . se ad­uce 1* cunoștința celor interesați că în ziua de 1 Iunie í­ °rele 11 m. se va ține licitație publică cu oferte în­cinse și cu caracter de urgență, hi localul ministerului de in­­dustrie și comerț, calea Victo­riei Nr. 147, cabinetul Directo­rului general al­ contabilității personalului și adiției, pentru procurarea a 20 vagoane lemne de foc, esență de cer sau fag, tăiate și predate în curtea mi­nisterului Informațiuni se pot lua în orice zi de lucru de la orele li­le de la subdirectorul ad­tiv Ofertanții sunt obligați a de­pune o garanție de 5 la sută asupra ofertei Licitația se va urma con­form dispozițiuniunilor din le­gea contablității publice al Statului. MINISTERUL INDUSTRIEI și COMERȚULUI 9 Direcția generală a contabilită­ții, personalului și adiției , aduce la cunoștința celor steresați că în ziua de 26 Mai î?2?’ ° rele 11 «* m.^e va ține licitație publică cu oferte în­chise și cu caracter, de urgen­ță, în localul ministerului de industrie și comerț, calea Vic­toriei Nr. 147, cabinetul Direc­torului general al contabilității, personalulu și adiției, pentru procurarea a două cazane de fontă sau caloriferele ministe­rului. Caetul de sarcini și orice alte Informațiuni se pot lua în orice zi de lucru de la orele 11—13 de la Subdirectorul Ad­tîv. Ofertanții sunt obligați a de­pune o garanție de 10 la sută asupra ofertei. " Licitația: se va urma conform dispozițiuni­lor din l­egea con­tabilității publice a Statului. 443 Calea Victoriei No. 73 Epage Muclin Telefon 30/45 în ralari str.Lei 85 IrilMTi S desen 69 Crepoaste de 1 ° ene cu 45 Muselinuri capoate^ 3il capoate Pânză ““ srn.ur. Șifon M­organdin “, „ Ecosesari pt. capo­ e Marchizele iAT Marchzelă “de,e“ immn Marocaii IlfiUP de ață OaMină Tenis , Ciorapi ^âtase marin și gris per. diorapi Muse,in­a­ bi și negri Mare asortiment En Stolo, Mătăsuri,­ Pânze­­rie, Ciorapi, Tulpane, pen­tru Rodii, Marchizele, da­tase de pipărai etc. MAȘINI TAMPLflfttE BANDSEGURI ABRICHTURI GROSIMI FREZERE BURGHIE MAȘINI de ASCUȚIT GROSIMI COMBINATE BANDSEGURI COMBINATE GATERE CIRCULARE PENDULE furnizează imediat din depozit București, cu pre­țuri foarte convenabile wind © - BUCUREȘTI­­* Str. Academiei 4 Telefon 13­­­48. 8 Astfel curăță­­ 1 albește S irobln­m minim sa mesam, Immad­î și PARFDSSSHQ. Eternii table de asbest pentru a­­coperit {sistem­ 40 x 40 cai. cu plăci de profil și caile necesare furnizează promt űm depozit Departamantu­l Mașinelor Sibiu, Strada Sării No. 22­7638 MINISTERUL JUSTIȚIEI Direcțiunea afacerilor judiciare Domnul Beniamin Peiser zis Reisenberg, domiciliat în Târ­goviște, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Peiser în acela de Reisen­­berg, spre a se numi Beniamin Reisenberg. Ministerul publică aceasta conform art. 9 din legea asupra numelui, spre știința acelora cari ar voi să facă opozițiune în termenul prevăzut de­ alineat­tul II al zisului articol. 5210 7032 7528 .. » »» i­ 72 29w 75 1 59 85 95 85 98 28 Mișcarea artistică și culturală Cronica dramatici­ i Pygmalion*, piesă în 4 acte de Bernard Sh­aw, (Teatrul „Regina Maria*); „Jacqueline“, dramă în 3 acte de Sacha Guitry, (Teatrul Mic); „Suflete tari.* piesă in 3 acte de Cantil Petrescu, (Teatrul Național) TREI PREMIERE: „Pyg­­malion", piesă în 4 acte de Bernard Sh­aw (Teatrul „Re­gina Maria“); „Jacqueline“, dramă în 3 acte de Sacha Guitry (Teatrul Mic); „Sufle­te tari", piesă în 3 acte de Călii­ Petrescu (Teatrul Na­țional). Nu putem să ne plângem de lipsa de varietate a reper­toriului teatrelor noastre. La teatrul „Regina Maria“ s-a jucat o piesă a lui Ber­nard Sh­aw,­­ irlandezul satiric, care batjocorește cu finețe și pătrundere psih­o­­logică convențiunile morale și sociale, dar, totuși, rămâ­ne în sfera rezervată obser­vatorului cinic, incapabil să construiască altceva în locul celor ce a distrus —; la „Tea­trul Mic“ s’a reprezentat o dramă de Sacha Guitry nu tocmai echilibrată și solid articulată; iar teatrul Na­țional a reprezentat o pie­să originală a unui tâ­năr scriitor român, d. Camil Petrescu, care e mai mult li­terat, de­cât autor dramatic, în întâia sa lucrare. In „Pygmalion", Bernard Sh­aw, atacă organizația so­cietății și ironizează forța morală a elementului social suprapus, care n’ar fi de­cât un instrument de apărare și o presiune și vrea să do­vedească nestabilitatea stra­turilor sociale, mereu ame­­nințate, să fie pătrunse de e­­lementele inferioare, dispusa oricând, să rupă zăgazurile ce i se pun convențiunile so­ciale și așa zisa morală cu­rentă. _ _____ Autorul satiric irlandez po­vestește o anecdotă, spre a demonstra tema. Un lord original se ocupă cu studiul dialectelor anglo­­saxone. In adevăr, există în lumea anglo-saxonă nume­roase dialecte și nici pe Sha­kespeare nu-l putem înțelege bine, dacă nu consultăm fai­mosul dicționar britanic al limbei „cant“ și „sang“ . Acel lord întâlnește o flo­­răreasă, sub arcada unei bi­serici, care cultiva, de prefe­rință, limba „cant“ și „sang“ și el se hotărăște să învețe pe această creatură inferioa­ră limbajul saloanelor litera­re și mondene. El vrea să dovedească­ că prin metoda sa, fata culeasă din stradă, va putea face figuri bune în societatea înaltă, jucând ro­lul chiar al unei ducese. Originalul lord izbutește în întreprinderea sa; d­ar­ apoi se simte însuși atras de „o­­pera“ lui, ca și Pygmalion de Salatheea,. Tema e astfel de­monstrată, în­cât anecdota rămâne tot anecdotă și nota satirică, care predomină cele patru acte scrise de Bernard Sh­aw, nu e sortită să dis­trugă din temelii așezămân­tul convențional social. Artiștii, care au interpre­tat pe „Pygmalion“, au redat în mod mulțumitor acea at­mosferă specială necesară vieții personagiilor-simboluri create de sonistul scriitor ir­landez. D-șoara Tanți-Cutava-Ba­­rozzi, în rolul Elsei, a des­fășurat multă fantezie și Ti­mor, cu mijloace bune de semi-ingenuă. D-sa a jucat strâns și mă­surat, astfel a evitat șarja periculoasă. In o notă Conve­nabilă a jucat d. Toni Bulan­­dra rolul lordului Riggins. Foarte izbutit tipil căruța­șului amoral interpretat de d. I. Constantinii­. Să trecem la „Jacquelina“. Sacha Guitry, după câteva comedii ușoare mai mult sau mai puțin izbutite, a încer­cat să abordeze și drama, cu mai puțin succes. „Jacqueli­­na“ e scheletul unei drame, căreia îi lipsește elemen­tal esențial­­, demonstrațiunnea conflictului și gradația în de­sfășurarea acțiunei. Drama e în altă parte și noi asistăm la o dezbatere psihofiziologi­­că, nu tocmai lipsită de inte­res, dar neconsistentă și in­capabilă să alimenteze cele trei acte. Un bărbat brutal și gelos își torturează soția. Femeea sa, Jacquelina, e ucisă cu un foc de revolver, fiind surprinsă în flagrant­­delict de soția amantului ei. La început soțul disprețueș­­te memoria femeii iubite, dar apoi își dă seamă că el e vi­novatul, el a provocat, indi­rect drama, prin conduita sa. Odată pus în prezența asa­sinei, el o ucide. Tratarea acestui subiect e potrivit pentru un roman — de­oarece implică o minuți­oasă analiză psih­ologică — dar nu pentru o dramă suma­ră. D. Ovid Bradescu a ju­­cat rolul soțului brutal, ge­los și apoi torturat de chinui­rile remușcării, cu oarecare măsură și pricepere, dar n’a putut reda suficient furtuna lui interioară. Interesant personajul pic­torului creat de d. N. Bălț­o­­țeanu. Prea agresivă d-na Gi­na Sandru în rolul asasinei Scena finală a strangulării insuficient studiată’. Bine d-ra Zoica Manoliu în rolul Mariet • '.­­La „Teatrul Național“ s-a reprezentat „Suflete tari", dramă în 8 acte de d. Camil Petrescu. Actul I, ca expoziție, din, actul al II și III, în opoziție cu cel dintâi. Autorul a trar­tat u­n subiect periculos, de­oarece îi lipsește experiența necesară, știința vieței și fi­nele legi teatrale. Piesa suferă din cauza u­­nei vădite dezechilibrări și a unui deznodământ penibil, prea puțin justificat și pre­parat. Andrei Petraru, bibliotecar­­ul boerului Boiu, se am­ore­­zează de fiica „stăpânului”­ său și izbutește, prin scoate­rea în relief a energiei și vo­inței sale, puternic afirmate, să cucerească pe mândra și frumoasa Ioana. După ce a posedat pe aleasa inimei sale, Petraru face „cererea“ în căl­satorie, tatălui Ioanei, — ti­pul boerului demn și încăr­cat de prejudecăți. Boerul refuză o asemenea „mesalianță“. Drama ar fi atins un punct mort dacă rezulta în dezno­dământ recalcitranța bătrâ­nului. Autorul a oferit un deznodământ neașteptat, ca­re a compromis totul. Ioana surprinde pe amantul ei, în societatea unei fete, aflată și ea în serviciul casei sale și crede că amândoi sunt vino­vați. Petraru se apără­­ cu aceaș stângăcie, cu care a de­clarat amorul lui Ioanei — și cum amanta nu-l crede și îl acopere cu dispreț, el se sinucide. Iată pe eroul nostru, dis­trus, după ce a­­ clădit ceva, într’o pornire de om impul­siv. Nu se demonstrează astfel nimic. Sufletele tari sunt su­fletele cele mai slabe ? Per­­sonagiile principale — afară de boerul Boiu, care e bine construit — sunt plasate în situații false. D. Camil Pe­­trescu are pronunțate cali­tăți literare, dar acestea nu sunt suficiente ca să stăpâ­nească și arta dramatică. D-na Maria Filoti, d-șoara Nițulescu, d-na R. Bulfinski, Ciprian și Sârbu au depus vădite și lăudabile sforțări ca să ofere o interpretare convenabilă. Ei au reușit în limitele permise de lucrarea d-lui Camil Petrescu. Rom­icos. întâia stagiune a Teatra­lei Popular Teatrul Popular, care *.A luat ființă din inițiativa Li­gii culturale și cu ajutorul Băncii Blank și al Băncii de scont, și-a început activita­tea la 15 Oct. 1921. S’au jucat 20 de piese, din­­tre care opt originale româ­nești. — „Un domn pribeag și „Omul care nu trebue“, de d. N. Iorga; „Noaptea Furtu­noasă", de I. L. Caragiale; „O Căsnicie", de Ursachi; „Ari­ciul și Soborul", de V. Efti­­miu; „Pentru Țară", de C. Răuleț; „Tudorache Sucitu", de d. V. Toneanu și Marines­cu ; „Den Maginistru", de Gri­­goriu; iar din autorii străini 12 piese de Brieux, Pailleron, Courteline, André de Bordaj Cehov, Sturm, Cziner și An­kett. 1 Conformându-ne scopului cultural urmărit de Teatrul Popular s’a deschis stagiu­­­nea cu o piesă românească, iar celelalte ș­apte piese ori­­ginale, cari i-au urmat, s’au­ bucurat de o montare specia­lă, cu toate mijloacele reduse ale acestui teatru.­­ De la 1 Ianuarie la 1 Apri­i­lie 1922, s’a încasat 800.000 lei. " I Iată un bun pronostic pen­tru viitor. Acest teatru a în­­registrat un record, cum ai fost cu comedia „Extempora­lul“ de Sturm, localizată de d. P. Gusty, care a atins a 90-a reprezentația. Teatrul Popular are meri­­tul de a fi dat la iveală ta­lente tinere de valoare, până acum necunoscute și care s’au relevat în așa fel, încât au fost reprezentații de în­­cercare, fără ajutorul artiști* ior din afară, ci numai cu e­­lementele permanente ale teatrului, cari au dovedit cum și cât se muncește.­­ Pentru viitoarea stagiuni pe lângă clasicii noștri și pie­­sele originale românești, cari se vor prezintă, repertoriul va cuprinde lucrări din Gol* doni, Brieux, Maeterlink, Go* gol, etc.­­ S’au jucat până acum, cir­­ca 200 de spectacole de seară! și vreo 70 de ziuă.­­ Tinerimea universitară a­ fost admisă aproape la toate­ aceste reprezentații cam când 80 de studenti pe seară, ceea ce însemnează, că au frecvers* tot teatrul Popular în mod­ gratuit, într’o singură stagi­­une mai bine de șease mii de studenți de la toate facultăț­iile.­­ In matineuri și la repeti­­țiile generale au participat pe rând toate liceele de băeți și fete din Capitală, elevii Conservatorului de artă dra­­matică și la matineurile dif Joi o parte din școlile pri­­mare. D. I. Livescu, rul general al teatrelor __ rectorul teatrului Popular, 4 mai alcătuit și echipe, care au dat concursul lor gratuit pentru scopuri nobile de or­din cultural și patriotic. Iat. o frumoasă activitate, care merită să fie cunoscută de publicul nostru, școlile prin subdirector trelor și a £ 4 DE LA OPERA­­ * Azi, Duminică la opera ro­­mână, se va da „Aida“, pentru reintrarea doamnei Elena Ivony pe rolul principal și cu admira­bila distribuție cuprinzând pe d-na Eugenia Lucezarstoana în Amneris și d-nii. Vrăbiescu, Gr. Todorescu, Niculescu-Basu și­ Istratty. La pupitru d. Tango. * Azi Duminică la opera ro­mână, matineu cu prețuri po­­­pulare: Navareza și baletul art lochinada. CONFERINȚE Azi la orele 10 jum. d. Gr. Trancu Iași va vorbi la Cercul de studii comerciale din pala­­tul Camerii de comerț (sala de ședințe) despre: „Sindicatele profesionale". "I TEATRALĂ­­*■ La teatrul popular se va ju* ca mâine Luni „on Wag mistru“­! iar Marții, Miercuri și, Joi comes­dia „Deputatul tatei“. * Joi 18 Mai se va reprezentat la teatrul Mic, premiera a 8-a Nevasta lui Barbă Albastră, de Alfred Savoir. ALEXAMOIE DUMAS 13) Gura iadului (X. — Samum este aproape­­ emoționat Același om mascat, care fă­­cuse întrebări lui Franz și lui Otto, urmă să vorbească:­­ — Te numești Iulius Her­­m­enlinfeld? îi zise lui Iulius. — Da, așa mă numesc. — Și d-ta Samuil Gelb. — Da. — Faceți parte amândoi din Tugendbund și, astfel, ne flatorezi supunere. — Așa e, vă datorăm su­punere — Ați văzut fețele și ați au­zit numele celor doi studenți care eșiră de aici? Știți ce fiu făgăduit să facă mâine? — Da, au făgăduit pielea ursului din pădure, zise Sa­muil totdeauna gata să bat­jocorească. — Vă vor provoca. Vă veți bate cu ei. Sunteți cei mai îndemânateci scrimă­tori ai Universității din Heidel­berg. Nu trebue să-i omorîți. Vă veți mărgini să-i răniți grav. Vă veți supune? — Mă voi supune, răspun­se Iulius. — Bine, confirmă vocea mascatului. Dar d-ta, Samuil Gelb, oare stai pe gânduri? — Firește, răspunse Sa­muil. Mă gândesc că ne ce­reți noă acelaș lucru pe ca­­re-l cereți și celorl­alți, și mă silesc să înțeleg pentru ce pu­neți să se bată între ei oame­ni de ai voștri. Crezusem pâ­nă astăzi că Germania tână­ră nu era Anglia bătrână și că Tugendbund­ul fusese in­stituit pentru altceva decât să-și facă petreceri cu bătăi de cocoși. — Nu e vorba de petrecere, răspunse omul mascat, ci de pedepsire. Nu suntem datori să vă dăm explicări, dar e drept și bine ca indignațiu­­nea noastră să vă cuprindă și pe d-voastră. Trebue să ne scăpăm de doi frați minci­noși care ne trădează, și U­­niunea vă face­­ onoarea să vă pun în mâini spada ei. — In mâinile noastre ori în mâinile lor? întrebă Sa­muil... Cine ne asigură că nu de noi vreți să vă scăpați? —Conștiința voastră. Vrem să lovim pe doi trădători. Și știți mai bine decât toți dacă voi sunteți trădători. — Și nu puteți oare să ne credeți trădători fără să fim? — Frate lipsit de credință! Dacă am fi pregătit în con­tra voastră duelul, nu v’am fi făcut să asistați la înfăți­șarea adversarilor voștri. Le-am fi dat ordinile noastre în secret. V’ar fi in «uitat ei, voi sunteți bravi; v’ați fi bătut cu ei și n’ați fi știut nimic despre noi că am fi ameste­cați în afacere. Cu totul din contra, v’am dat de știre cu zece zile înainte. Erați în vacanță în orașul vostru de naștere Frankfurt, când tre­pădușul dela Mein a venit să vă convoace pentru ziua de 20 Mai, recomandându-vă să faceți exerciții de scrimă, pentru că veți avea să susți­neți, în ziua aceea, o luptă de moarte. Ar fi un mod ciu­dat de a Vă întinde o cursăl — Dar-i mai zise Samuil care ascundea un gând amar sub toate pretinsele lui îndo­­eii, dacă Franz și Otto sunt trădători, de ce ne recoman­dați să-i rănim numai? Omul mascat se codi un moment. Apoi, după ce con­sultă cu gestul pe cei­l­alți mascați, îi răspunse: — Ascultă, vrem să ai de­plină încredere în cauza voastră și în intențiunile noa­stre. Prin urmare, măcar că­ statutele vă cer supunere pa­sivă și nu că dă dreptul să faceți întrebări, primim să vă răspundem până la ca­păt. Se opri un moment și apoi continuă: " — Sunt șapte luni de când s’a iscălit tratatul din Vie­­nna. Franța triumfă. A mai rămas în Germania numai două puteri în picioare: îm­păratul Napoleon și Jugend­­bundul. Pe când cabinetele oficiale, Austria și Prusia, își pleacă fruntea sub călcâiul învingătorului, Uniunea își urmează înainte opera ei. A­­colo unde încetează spada, cuțitul începe să se pue în mișcare. „Frederic Staps s’a devo­tat, și pumnalul său era cât pe aci să facă din Schoen­­brunn altarul independenții. A murit. Dar sângele marti­rilor botează ideile și zămi­­slește devotamente. Napo­leon o știe și are ochii ațin­tiți asupra noastră. A pus să ne spioneze. Otto Dormagen și Franz Ritter sunt agenții lui, avem probe sigure des­pre aceasta. Au de gând să asiste, în puterea dreptului lor, la adunarea noastră ge­nerală de la 1 iunie, ca să afle și apoi să vândă rezoluțiuni­­le importante ce se vor co­munica atunci adepților. „Nu trebue să asiste la în­trunire. Cum să-i oprim? O­­morându-i, zice-ți poate, voi! Dar el, fiind suprimați, poli­ția lui Napoleon îi va înlocui cu orice preț. Și interesul no­stru este să cunoaștem pe spioni ca să ne ferim de ei și să înșelăm pe inamic. Nu tre­­bue clar ca trădătorii să moa­ră. O rană ceva mai profun­dă îi va așterne la pat pen­tru câteva zile și, până să se facă bine, data întrunirii va fi trecută. Am dus grija pâ­nă acolo că le-am dat rolul de provocatori. Nu vor avea astfel nici o bănuială, și vor urma să denunțe Frânții pla­nurile, fie noi vom,­­vrea să îi le comunicăm, înțelegeți a­­cuma pentru ce vă recoman­dăm să-i răniți numai? — Și dacă ne vor răni ei pe noi? mai întrebă SamuiL — Atunci, zise vocea mas­catului, legile asupra duelu­lui îi îndatorează să se as­cundă în primele zile, și noi avem prieteni care pot să-i urmărească­ oficial și să-i a­­resteze cel puțin pentru cincisprezece zile. — Da, în amândouă cazu­rile, toate sunt spre folosul... Tugendbundului, mai zise Samuil. Cei șase oameni mascați făcură un gest de enervare. Singurul care vorbise până atunci, replică cu un accent mai sever: — Samuil Gelb, am bine­voit să-ți dăm o explicație, când am fi putut să-ți dăm numai un ordin. Destulă vor­bă! Te supui ori nu? — Nu zic că nu mă supui, răspunse Samuil. Dar, ad­ăui­­gă, dându,­și pe față rândul lui adevărat, mi-este permis* socotesc, să mă simt puțini umilit văzând nevoia medio­cră la care Tugendbundul bine­voește să ne întrebuin­­țeze. Suntem considerați prea puțin, mi se pare, nu mi tu­ dă nici o atențiune. Vă spuni drept că am mândria să mă cred ceva mai mult decât nu credeți d-voastra. Eu, care sunt întâiul la Heidelberg, sunt așezat numai în al trei­­lea grad la Uniune. Nu vu știu cine sunteți și îmi vind să cred că sunt printre voi și câțiva care să-mi fie supe­­riori. Mă plec, dacă vreți înaintea aceluia care a vor­­bit, a cărui voce am auzit-o mai de multe ori răsunând astă-seară. Afirm însă că­ sunt câțiva dintre gradele­ voastre superioare cu care eu sunt cel mai puțin egal Socotesc dar că ați fi putut să ne dați o sarcină supe­rioară. Am isprăvit. Mâine voi lucra. . (Ya [UNK]Vizau}

Next