Universul, octombrie 1922 (Anul 40, nr. 221-248)
1922-10-27 / nr. 244
* A IÁULUI—Nr. 244 FONDATOR | LUIGI CAZZAVILLAN INTEȚIRE aI LUPTEI împotriva speculei Avem bucuria sa anunțăm că „Prevederea socială“, aupra necesitatei căreia am atras atențiunea cetățenilor. I și-a început activitatea, deocamdată sub forma Controlului cetățenesc, care va fi una din principalele sale secțiuni. E momentul să spunem că o astfel de organizațiune, dacă este o noutate pentru țara noastră, ea există însă de multă vreme, sub variate aspecte și denumiri, în străinătate. Astfel, în Franța luminei, ca să nu luăm decât o pildă, consecințele economice ale marelui războiu au creat o mentalitate cu totul nouă, care a impus cetățenilor datoria inițiativelor particulare pentru stimularea și sprijinirea actelor de stat. In ce privește specula comercială, controlul cetățenesc s’a afirmat cu multă energie după războiu. Legea Împotriva speculei, votată de parlamentul francez după 2 ani de la izbucnirea războiului mondial, a determinat o scădere importantă a prețurilor, iar în 1919 s’a simțit nevoia prelungirei măsurilor excepționale împotriva speculei, pe încă trei ani. Acești trei ani au expirat în ziua de 23 Octombrie a. c. Parlamentul francez a decis , însă o nouă prelungire, judecând prin aceasta că permiterea comerțului liber constitue încă o primejdie pentru bunele raporturi dintre cetățeni și ordinea de stat. Dar acolo, există o organizație de prevedere socială și de control cetățenesc, care i s’a impus cu atâta demnitate atențiunei generale, încât președintele acestei organizațiuni o reprezintă chiar în parlament unde apără cu tărie interesele și revendicările ei. Din această pricină, partipanii teoriei adverse au fost puși în minoritate și parlamentul a admis’prelungirea dispozițiunilor legale din 1916 și 1919 din motive de ,înalt și bine înțeles patriotism. Și sa se noteze ca pretu jiile de procurare a mijloacelor de trai în Franța, ținând ■ teama de proporțiile valutare, au scăzut simțitor de câțiiva ani încoace. Avem nădejdea că și la noi organizația de „Prevedere socială“ va duce la aceleași rezultate frumoase și îmbucurătoare, mai ales că o asemenea acțiune combativă nu atacă pe comercianții cinstiți și de bună credință, ci numai pe cei improvizați și de dată foarte recentă. Liga controlului cetățenesc a și întocmit un memoriu în vederea combaterei speculei și nu e exclus ca, chiar în cursul acestei săptămâni, să-l înainteze celor în drept, cu atât mai mult cu cât ministerul industriei a și instituit o comisiune pentru revizuirea și modificarea actualei legi împotriva speculei, care nu mai corespunde împrejurărilor de azi. Suntem sigma că oficialitatea va înțelege că din această comisiune trebue să facă parte și reprezentanți autorizați ai Prevederelor clare (secțiunea controlului cetățenesc), spre a nu se crede că factorii răspunzători vor să reglementeze prețurile de cumpărare și vânzare fără consultațiunea celor direct interesați, cari sunt, desigur, cetățenii consumatori. In acest chip intrând în scenă organizații de prevedere socială, e de așteptat că intelectualii nu vor lipsi să-i dea sprijinul lor, încurajați mai ales de faptul că acțiunea acestei mișcări exclude dela început orice politică de partid ,și nu înțelege să facă decât opera de refacere și înnaintare, care este trebuitoare țărei în împrejurările de azi. Cetățeni universitari și academici, intelectuali și manuali, sunt toți deopotrivă de chemați să colaboreze cu ceai mai bună parte a sufletului și a muncei lor la opera grea dar frumoasă ce este de îndeplinit. Aci nu este vorba de ambițiuni inutile și de strâmtul egoism, ci numai de bună voință curată și de străduință onestă, singurele motive care deschid orizonturile largi și pregătesc așezarea solidă a viitoarelor generațiuni. Noi n’am pierdut speranța că printre cele 18 milioane de români trebue să existe procentul necesar pentru întocmirea armatei constructive, care să consolideze temeinic viitorul României Mari. Serbarea încoronării la Belgrad Ziua încoronărei M. S. L. L. Regele și Regina a fost sărbătorită la legațiunea Română din Belgrad cu o deosebită solemnitate. Duminecă dimineața la orele 11 a avut loc în saloanele legației, frumos împodobite cu o profusie de flori și verdeață printre care se zăreau culorile naționale, recepțiunea oficială la care au luat parte un mare număr de persoane oficiale și personalități politice marcante din localitate precum și întregul corp diplomatic, care au prezentat felicitările lor din partea guvernelor respective. Seara la orele zece a avut loc, o recepție de gală unde sau întâlnit tot ce societatea din Belgrad are mai distins. In timp ce se servea șampania muzica a intonat Imnul Regal care a fost ascultat cu multă emoțiune apoi s-au ridicat toasturi în sănătatea Maiestăților Lor și pentru prosperitatea României. Sa petrecut cu multă animație până târziu. Un bufet copios a fost pus la dispoziția invitaților și a fost luat cu asalt. In distinsa asistentă cităm din partea Palatului, d-l gelneral Hagici cu di na, colonel Damanovici, mareșalul Palatului cu dna, d-l Iancovici, ministrul palatului cu d-na. maior Dimitrievici Guvernul era reprezentat prin d-l Pa sici, președintele consiliului de miniștri, cu d-na și d-șoarele, d-nii miniștri Ninici cu d-na. Stanici cu d na. Tiicovici cu d-na, Pribicevici cu d na. Gavrilovici, Marcovici, Cristei, Vasici, generalul Pesici, șeful marelui St. major cu d-na, generalul Zecevici cu d-na. Paul Marincovi cu d na, eristici cu d-na, Voia , Marincovici, Jovanovici cu d-na. și d-șoarele Radovici cu d-na, etc etc. întreg corpul diplomatic era reprezentat prin șefii de miiuni însoțiți de membrii legațiunilor lor. Cităm : Ennenta Sa Monseniorul Peregrinetti, Nunțiul Papal, Monseniorul Febei, secretarul ponei al úrei, Ex. lor Sir Albon Young, ministrul Angliei cu di na, Percival Dodge, ministrul Statelor Unite, Deboigne ministrul Belgiei cu d-na, Delgado, ministrul Spaniei, Von Keller, ministrul Germaniei cu d-na, Seider de Veursen, ministrul Olandei cu D na, Strandtman, ministrul Rusiei cu Hoffingher, însărcinatul de afaceri al Austriei cu d-na, De Lens, însărcinatul de afaceri al Franței, Lamonte, însărcinatul de afaceri al Italiei, Smogorjewski, însărcinatul de afaceri al Poloniei, Cerny, însărcinatul de afaceri al Cehoslovaciei, Lutzcanof, însărcinatul de afaceri al Bulgariei, Andeia Cafundi, însărcinatul de afaceri al Albaniei, colonelul Blok, atașatul militar al Angliei cu d-na, col. Deltei, comand. Frid. Atașații militari ai Franței, comand. Schallenberg, ataș. milit. al Statelor Unite cu d-na, colonel Filipi, atașat militar al Italiei etc. etc. Spectator. Nou atee bolșevic La Nistru Chișinău, 22 Oct. Ni se comunică din Orhei, că zilele trecute între orele 4—3 dimineața, o bandă de bolșevici ce se afla pe malul stâng al Nistrului, a atacat cu focuri de armă, trase de pe acel mal, potul nostru militar fix nr. 3, situat în dreptul satului. Hora de mijloc. Sentinela care făcea de pază la acel post, anume soldatul Filip Anton, din rea. 33 inf. a fost rănit grav la piciorul drept. Nu se știe șiteci banda intenționa să treacă pe teritoriul nostru. Soldatul rănit a fost internat în spitalul din Orhei. I Pagini Exemplarul 1!! * * u>8 Pagini Vineri 27 Oetia Mie 192? -a-ÜRt 8TEUAW POPESCU ROMÂNIA nu participă la conferința dezarmării D. Duca, ministru de externe, fiind întrebat ori de mai mulți ziariști români și străini dacă a intervenit vreo schimbare în atitudinea României față de Moscova, a răspuns astfel: — N’a intervenit absolut nici o schimbare. Am regretat că n’am putut participa și noi la conferința dezarmarei și am comunicat dăunăzi la Moscova de ce nu am participat și în ce condițiuni am putea lua parte la viitoarele conferințe. N’am primit nici un răspuns de la guvernul sovietic dacă acceptă sau nu condițiunile noastre. Dacă nu le primește, România nu va merge la Moscova. Regretăm, dar nu renunțăm la punctul nostru de vedere. Se știe, că condițiile guvernului român sunt privitoare la chestia Basarabiei și la tezaurul român încredințat Rusiei. O ÎNTÂLNIRE Intre miniștrii de externe ai Greciei și Iugoslaviei (Dela coresp. nostru, special) Belgrad. 24 — Se află din izvor bine informat că guvernul din Belgrad ar fi primit o telegramă din Atena exprimând dorința ministrului de externe Politis de a se intâlni cu ministrul Nine Ki, lăsând acestuia din urmă grija fixării datei întâlnirii și să aleagă între Salonic și Skoplye. Ziarul Politika precizează că Nineici a răspuns afirmativ alegând ca loc al întâlnirei Skëplye. Ziarul mai spune că nu afără de schimbul de vederi în privința viitoarei conferințe orientale, nu această întâlnire va mai fi vorba și despre ajutorul în grâu pe care Grecia l-a cerut guvernului din Belgrad pentru nevoile refugiaților din Asia mică și Tracia. i«Criza Interni de produse petrolifere Măsurile ministerului de industrie și comerț pentru înlăturarea crizei Se știe că producătorii de petrol ge încercat $î încearcă mereu să obite de la ministerul de industrie și comerț o mărire a prețurilor interne pentru produsele petrolifere. In susținerea acestei cereri, petroliștii au utilizat toate mijloacele, fără să isbutească, însă, până acum. Și atunci ultimul mijloc întrebuințat este sistemul împuținării producției petrolifere pentru ca criza de produse petrolifere să continue și statul să fie constrâns să cedeze și deci să aprobe augmentarea de prețuri interne cerută de petroliști. Intre alte motive industriașii petroliști invoacă ca scuză pentru împuținarea producției și pe acela, că cheltuelile de producție de azi nu le îngădue noul sacrificii pentru sporirea producției. In schimb, însă dividendele anuale date de societățile petrolifere sunt așa de mari, încât unele au ajuns până la sută la sută. Ministerul de industrie și comerț, ca să se apere împotriva acestui sistem al petroliștilor și ca să asigure, în acelaș timp, aprovizionarea cu produse petrolifere a pieței interne, a luat dispoziția de a nu mai libera cu începere de ert. industriilor petrolifere încî o nouă autorizație de export de produse petrolifere în genere, fără însă, să dea și o decizie scrisă pentru această măsură. Cu alte cuvinte, intre minister și petroliști se dă acum o luptă pe lăcuste, fără acte oficiale. întrebând pe d. ministru V. P. Sassu și rugându-l să ne precizeze rostul acestei măsuri, d-sa ne-a comunicat că nu se poate spune că e vorba de o suspendare propriu-zisă a exportului, de produse petrolifere, ci că ministrul de industrie și comerț va trebui să avizeze neîntârziat asupra modificării regimului actual de export al petroliferelor, întrucât prelungirea actualului regim nu mai poate fi îngăduită. In acest scop, ne-a spus d-sa, a ordonat întocmirea unei statistici a tuturor permiselor de export de petrolifere, executate și în curs de executare, ca, pe bază documentară, să poată vedea ce măsuri poate lua ca să se puie capăt crizei de produse petrolifere pentru trebuințele interne. Chestiunea se află în acest stadiu și până la soluționarea ei prin stabilirea unui nou regim de export pentru produsele petrolifere, cert este că de ele începând și până la alte dispoziții, ministerul de industrie și comerț nu mai liberează autorizații de export pentru produse petrolifere. Masacrarea grecilor și armenilor din Asia Mica Ce ne spune un personaj venit din Asia in „Pe-aici au trecut turcii !“— Primele două milioare de victime.—Masacrele ,albe* și masacrele .roși * Sistemul deportărilor.—Ororile de la Karza, Merz«fun, Elba etc.—Un mitropolit martirizat In ultimele luni s’a vorbit, cu insistență în presa europeană, de exterminarea sistematică a populațiunei creștine din Asia Mică, din ordinul autorităților turcești. Un personaj, care a trăit în Asia Mică, în epoca când s-a deslănțuit masacrele organizate de turci și s’a refugiat zilele trecute în București, ne-a făcut declarațiuni impresionante asupra acelor triste evenimente. Dăm cuvântul acestui personaj. PRIMELE 2 MILIOANE DE VICTIME „După cum însuși Lloyd George a declarat într’unul din recentele discursuri ținute în Camera Comunelor, turcii au măcelărit, pe la începutul anului 1915—dej ordinul guvernului din Stambul — 1 milion jumătate de armeni și peste 500 mii de greci. Exterminarea elementului armean din Asia Mică avea un scop politic bine determinat. Se știe că marile Puteri acordaseră celor 6 vilaete din Turcia asiatică, în majoritate locuite de armeni, un fel de autonomie, sub suveranitatea Turciei. Cei doui potentați ai Turciei junilor turci — Talaat și Enver — cari vedeau în acest prim drept acordat armenilor un mare pericol pentru un viitor nu tocmai îndepărtat, au hotărît să extermine acest element, pentru ca să proclame apoi că pe nedrept s’a acordat autonomia unei provincii armene, unde nu există armeni. Aproape un milion și jumătate de armeni și-au găsit atunci, moartea. Din toată populația armeană din cele 6 vilaete abia dacă a scăpat la mie. Venea acum rândul grecilor. MASACRE „ALBE“ ..Cum însă opinia publică din Europa și mai ales cea din America începuse să se agite și presa să ceară încetarea acestor măceluri în plin secolul al 20-lea, turcii au căutat să găsească o nouă metodă de exterminare a elementului grec. S-a recurs astfel la sistemul deportărilor. Populația greacă din orașele Tripolis, Ordu, Bafra, Sinop, Zneboli etc. a fost deportată în vilaetele îndepărtate ale Turciei astetice spre Sivas, Castamoni, și Angora, în plin doment turcesc. Felul cum s-a făcut aceste deportări și suferințele celor deportări cari au trebuit să meargă sute de kilometri pe jos, pe un ger siberian, lăsați zile întregi nemâncați, a făcut ca peste 500 de greci să-și gă’‘sească o moarte din cele mai barbare“. MUSTAFA KEMAL IA LOCUL LUI TALAAT ȘI ENVER „După terminarea răsboiului continuă interlocutorul meu, prin înfrângerea turcilor, s-a crezut că aliații învingători o să pedepesească — după cum era și natural— pe turci pentru toate ororile și măcelurile emise în timpul războiului, încurajat de faptul că aliații nu cer turcilor nici o socoteală de faptele lor reprobate de toată lumea civilizată,Mustafa Kemal și-a pus în gând să continue opera de exterminare a elementului grec din Asia mică, operă începută de Talaat și Enver“. MASACRE „ROȘII" Adevăratele masacre contra populației grecești au început în luna Iunie 1921. Au fost măcelăriți, fără cruțare, grecii din orașele Bafra, Cavza,Merzefun, Elba, Nicsar, iar toate satele grecești de pe țărmul mărei Negre au fost incendiate. In locul grecilor măcelăriți din orașele și satele cele mai rodtoare ale Asiei mici, Kemal pasa are de gând să aducă colonii întregi de tătari din Rusia. După ce au rupt frontul și au intrat în Smirna, turcii n’au mai lăsat în viață nici un grec. Toți cei cari n’au putut să scape fugind în bărci și vapoare, au fost trecuți pe sub ascuțișul săbiei. Numai în orașul Smirna au fost omorîți peste 50 mii de greci și armeni. Cele mai frumoase fete au fost duse în munți, femeile au fost necinstite în mijlocul orașului, iar casele grecilor și armenilor au fost incendiate după ce au fost devastate de tot avutul lor. CUM A FOST OMORÂT MITROPOLITUL SMIRNEI Mitropolitul Smirnei, Hrisostomos, și-a găsit moartea în cele mai grozave chinuri. Dicându-se împreună cu doui nobili greci din Smirna la guvernatorul orașului, Nuredin pașa, ca să ceară încetarea măcelului contra grecilor, acesta l-a dat pe mâna populației turcești, care era adunată în fața palatului guvernatorului. După ce i-a scos ochii, unghiile și i-a smuls barba, mulțimea a linșat pe venerabilul prelat Cei două notabili au avut și ei o moarte din cele mai barbare. Legați de picioare de spatele unui automobil au fost târâți prin oraș în goana mebrită a vehiculului, dându-și sufletul în cele mai oribile chinuri... Ce spune lumea civilizată ?“ Testamentul lui Carol de Habsburg Se anunță din Viena că la tribunalul circumscripției i se va desbate în curând chestiunea testamentului lui Carol al IV. Testamentul, care va forma obiectul dezbaterilor, va fi cel făcut recent în insulele Madere. Carol de Habsburg a făcut în acest testament o mărturisire de credință și amintește de lupta pentru coroana Ungariei ca despre cea mai sfântă datorie a familiei sale, iar recâștigarea acestei coroane o consideră drept întâiul pas spre reconstituirea monarhiei habsburgice. Carol a lăsat cu limbă de moarte prințului Otto ca să continue munca începută și toată viata să și-o jertfească în scopul de a reînvia domnia Habsburgilor la Dunăre. In acest testament, Garai își recunoaște și greșelile sale ișî reamintește ca n’a avut destulă bărbăție când cu prăbușirea Austro-Ungariei, iar mai târziu a fost jucat de fățărnicia câtorva diplomați unguri. Aici vizează pe Windischgraetz, Beneczky și Rakovszky cari l-au sfătuit să facă cele două călătorii în Ungaria în timpul cel mai inoportuni. Despre Andrassy, Gratz și mai ales despre Apponnyyi își amintește cu multă recunoștință. In cronicile sale din Funchal, Carol de Habsburg se plângea împotriva soartei și punea toată încrederea în D-zeu. Atinge însă și chestia tentativelor sale de a recâștiga tronul și nu se miră de loc că Horthy i s-a împotrivit, fiind convins ca Horthy a fost determinat de politica externă a statelor vecine ca să-l întâmpine cu armele la Tihany. Mai interesantă este partea în care declară că protestul înțelegerii a fost remis după ce înaintarea spre Budapesta a eșuat definitiv. SITUAȚIA POLITIC^ IN IUGOSLAVIA Sperata da soluționarea chestiunii croate Aparițiunea primului deputat al partidului țărănesc croat în parlamentul din Belgrad este viu comentată atât în cercurile politice sârbești, cât și în presă. Se spune că atitudinea intransigentă a grupului Rădici a întrecut punctul ei culminat și chestiunea croată se apropie acum de soluționarea ei. Aceasta se manifestă mai limpede în faptul ca între radicali și democrați, cari până acum erau uniți, s’au ivit neînțelegeri. fie căror pricini trebuiesc căutate în divergență de părere în ce privește atitudinea de luat față de blocul croat. Radicalii admit în privința aceasta punctul de vedere al lui Pasici, care respinge orice abatere de la direcțiunea urmată până acum în politica internă. Dintre democrați, numai partizanii direcți ai lui Pribicevici sunt partizani necondiționați ai politicii de coalițiune de până acum. Restul democraților de sub conducerea lui Davidovici, ia o atitudine mai împăciuitoare față de croații nemulțumiți. Ei sunt de părere că a sosit acum clipa spre a începe tratative directe cu Agram. Apropiata alegere a președintelui Scupcniei va decide care curent va învinge. Acțunea dictatorială a lui Radek provoacă nemulțumiri In ședința dela 17 Octombrie a. c. a parlamentului, d. C Hauser a expus motivele pentru care el a părăsit grupul republican țărănist, de sub conducerea lui Radek D. Hanser a acuzat pe Radek că el a răpit partidului țărănist croat, caracterul rural, că nu a isbutit să rezolve litigiul sârbocroat, că a refuzat să dea sprijinul său partidelor burgheze și a impus dictatura sa personală partidului. Belgrad. 22. — In cursul ședinței de ort a Camerei si a procedat la alegerea unui nou președinte. D. Edo Luchinici a fost ales cu 124 de votui contra 84 Noul președinte este croat, democrat și un partizan înfocat al unităței naționale. In urma alegerii președintelui, s'a înlăturat deocamdată ca guvernamentală, pBB SSS3wBB3BI^SCT33i3BmIS5^55»Si35**<”*’a58fcii Cronica .— ■ 24 Octombrie. Se desminte știrea că Anglia ar fi cerut amânarea conferinței orientale de pace. La Atena s-a ținut un meeting, la care au participat 80 mii de persoane. Organizatorii meeting-ului au votat o moțiune, în care se spune că întregul popor elen sprijină programul întocmit de comitetul revoluționar. D. Bonar Law a fost ales șef al partidului conservator, după propunerea lordului Curzon. El a acceptat formal sarcina de a forma noul cabinet. In guvernul Law, portofoliul finanțelor va fi încredințat d-lui Stanley Baldwin. Nu s'a fixat programul noului guvern, dar se anunță că el va cuprinde o declarație relativă la aducerea la îndeplinire a tratatului irlandez, prin ratificarea constituției irlandeze. D. Bona; Law va face apel la toti aceea cari în cursul săptămânei fiecate au sprijinit pe d. Chamberlain. In cursul săptămânei parlamentul britanic va fi dizolvat ; nouile alegeri vor fi filate probabil, la 15 Ncembrie a. c. D. Lloyd George se prepară pentru campania electorală. Dominația turcă în Europa Începe să se manifeste eternă prin acte regretabile . La Constantin apoi, patriarhul Menetios a fost insultat de mulțime și manifestanții au tras focuri de armă în localul patriarhiei, iar într’ul sat din Tracia orientală, situat lângă Lule Burgas, turcii au săvârșit masacre. Eri, la Paris, a ținut ședință comisia reparațiilor. D. Louis Barthou a expus și a comentat observațiunile pe care le-a suggerat proectul Bradbury, guvernului francez. In chestia reparațiilor sunt două categorii de probleme , unele cari privesc comisia reparațiilor, in legătură cu politica colectivă a aliaților, care are de scop să obțină plata despăgubirilor înscrise în tratat și altele, care prin situația creată tot împrejurări, urmează să fie examinate de guvernele aliate. Se studiază situația financiară a Germaniei și cauzele scăderea măreei germane. Aliații sunt dispuși să ajute Germania în limiteli mijtoacelor lor. Cicerin a trimis o notă aliaților, în care cere participarea Rusiei sovietice la conferința de la Lausanne. Guvernele aliate au avut un schimb de vederi, în legătură cu organizarea lucrărilor conferimței orientale. e FILME Imediat ce s'a aflat că parlamentul— care câteodată greșește și face lucruri bune, din nenorocire prea rar — a votat un loc cu casă pentru generalul Berthelot, cele două ligi au sunat mobilizarea. Comandantul de căpetenie al armatei proprietarilor, a pus crainicii să citească la răspântii următoarea proclamație : — Cerem de pe, acuma ca proprietarul Berthelot să aibă dreptul să-și locuiască imobilul. Intr’o societate în care încă mai există proprietari ,cari stau cu bine, este nevoe să facem această intervenție energică, spre a feri tara de ecoul pe care l’ar putea avea în Franța închirierea forțată, prin Oficiul de închiriere a casei dăruite ilustrului general. Nu numai atât, dar trebue să aibă dreptul la libera exploatare, ca închiriere, evacuare, fixare de chirie, soție neinchiriată, să instaleze sediul ligii proprietarilor în ea, etc. Acum ori niciodată, ne-a venit apa la moară, ca să ne impunem voința și să reabilităm pe proprietari, dând tara pe chiriași. Alți crainici citeau la răspântii proclamația generalisimului chiriașilor: — Să dejucăm pe proprietari, cari vor să se folosească de acest prilej. Generalul Berthelot merită cu prisosință omagiul ce ,-a adus parlamentul. Dar dacă, împreună cu statul major român, el a isbutit să facă o spărtura la Mărăști și Mărășești în frontul inamic de atunci, să nu lăsăm pe inămicii actuali să facă o spărtură în frontul nostru, bizuindu-și strategia pe votul de alaltă orî. Prin urmare, generalul Berthelot va putea ,să locuiască imobilul. Dar dacă va voi să-l închirieze, va trebui să se adreseze Oficiului de închiriere. Odată închiriat, i se vor aplica prelungirile legilor excepționale. In ce privește chiria, va fi stabilită conform legii. Evident că am admite, să i se facă o excepție și să fie lăsat să dispue cum o vrea de casa oferită de tată, dacă n’am ști că proprietarilor le trebue numai uni deget ca să ne apuce nâna toată. Odată războiul declarat între cele două tabere, casul belii fiind casa votată de parlament, generalul Berthelot va lua desigur singura atitudine indicată în această împrejurare: o neutralitate binevoitoare față de aceia cari îl vor lăsa în pace și o expectativă armată față de cei cari il vor sâcâi, fie pentru. f: contra. — Don José. In curând va apare Almanahul ziarului „Universul“ a cărui cost este de lei 12. La cererile prin Mandat poștal se va adăuga in PLUS 4 LEItebru porto și REGOMAN« Inar Uv, $.i E Biriiir all — Programul noului guvern — Leaf Ud 24. —. După cum se prevăzuse, întrunirea de Iert a pairilor și a membrilor conservatori din parlament au ales in unanimitate pe d-l Bonar Lav ca sef al partidului lor. Curând după închiderea întrunirii, noul șef a făcut o vizită regelui la Bukingham Palace și a acceptat formal sarcina de a forma cabinetul. Alegerea lui Bonar Law ca șef al partidului, a fost propusă de marchizul Curzon și sprijinită de Stahley Baldwin care, după cum se crede in general, va fi ministru de finanțe in noul guvern. D-l Bonar Law, ridicdndu-se să mulțumească in întrunire după alegerea sa, a fost salutat cu aplauze entusiaste de partizanii săi. Până acum, nu s-a publicat nici un raport asupra tratativelor conduse in mod particular, însă se știe că noul prim-inistru nu făcut nici o declarațiune asupra politicii. D-l Bonar Law va vizita insă către sfârșitul săptămânii colegiul său electoral la Glasgow și fără îndoială că atunci va profita de ocazie , spre a anunța programul guvernului său. Totuși, prim-ministrul a arătat că noul guvern trebie să aducă, la îndeplinire tratatul irlandez, deoarece chiar aceia dintre partizanii săi cari s’au opus unei politici irlandeze de coaliție, recunosc că ratificarea Constituției irlandeze trebue să fie primul act al noului parlament, când se va întruni după alegeri. ■ Bonar Law a adresat cuvinte de laudă predecesorului său. Referindu-se la d. Lloyd George, a arătat că nn orice neînțelegeri ce s'ar ivi între ei, nu va putea fi cea mai mică discuție cu răutate. El își va reaminti întotdeauna de vremea când au lucrat împreună in timpul marii crize din istoria națiunilor și nu poate uita serviciile pe care Lloyd George le-a adus atunci țării sale. Bonar Law a declarat că el va urmări în poltica lui ,,Mai puține aventuri“ și o colaborare mai strânsă cu puterile ciate. In discursul pe care îl va ține Sâmbătă la Glasgow va expune programul său in a j mănunțime. In urma propunerii d-lui Benar Law, întrunirea lorzilor ș Parlamentarilor conservatori a votat, o moțiune de mulțumiri către d. Austen Chamberlain, aducând omagii serviciilor sale către partidul și tara sa. Noul prim-ministru a acsfogat că propune să invite la o cooperare in guvernul său pe toți aceia cari săptămâna trecută au sprijinit, pe d. Chamberlain. El își mai exprimă încrederea că partidul conservator va proceda acum ca un corp unit. FIXAREA NOUILOR ALEGERI Londra, 24. — (Radar). Bonar Law a sfătuit pe rege să dizolve camera comunelor. Probabil că Jos se va publica decretul de dizolvare. Nouile alegeri au fost fixata la 15 Noembrie ; noul parlament se va deschide la 29 Noembrie. PRESA FRANCEZA DESPRE BONAR LAW Ziarul „Petit Farisien“ scrie : „Bonar Law este unul din cei cari cred că strângerea alianței franco-engleze este mult de dorit. In cursul rău*aului a fost unul din cei mai credincioși prieteni ai Franței. In momentul de față — mai puțini eroi— însă mult mai dificil va proba adevărata sa prietenie , și desigur va face totul sura a îmbunătăți cooperarea celor două țări“. Lordul Derby a declarat reprezentantului ziarului, .Matinr înțelegerea franco-engleză este baza păcii mondiale. BONAR LAW anariila de la poștă — Odiseea unor telegrame — Am atras, în repetate rânduri atențiunea d-lui director general al poștelor și telegrafelor, asupra modului scandalos cum se îndeplinește serviciul corespondentelor poștale și telegrafice," Până azi nu s’a luat nici o măsură de îndreptare. Iată câteva fapte noui care ilustrează anarhia ce domnește la poștă.: O telegramă, expediată din Arad, în ziua de 10 Octombrie a. c . de către depozitarul nostru din localitate, a fost primită de administrația noastră abia er. 24 Octombrie 11 Iată o telegramă expediată din Arad și care e predata la București după 14 zile ! Ca scuză, pe telegramă e pusă ștampila: „Sosită cu poșta“. In aceeaș zi am primit scrisori simple de la Arad, care au fost expediate în ziua de 21. Ce rost mai au atunci telegramele ? Pentru ce direcțiunea poștelor încasează taxe pe telegrame, când ea nu e în măsură să le expedieze nici cu poșta, la timpul cuvenit ? O altă telegramă expediata din Oradia Mare în ziua de 14 Octombrie, a fost primită de administrația ziarului nostru în ziua de 24 Octombrie, — adică după 18 zile !„. , Ce spune d. ministru de comunicații