Universul, octombrie 1922 (Anul 40, nr. 221-248)

1922-10-27 / nr. 244

* A IÁUL­UI—Nr. 244 FONDATOR | LUIGI CAZZAVILLAN INTEȚIRE aI LUPTEI împotriva speculei Avem bucuria sa anunțăm că „Prevederea socială“, a­­­­­upra necesitatei căreia am­­ atras atențiunea cetățenilor. I și-a început activitatea, de­­­o­camdată sub forma Con­­­tr­olului cetățenesc, care va fi una din principalele sale sec­țiuni. E momentul să spunem că o astfel de organizațiune, dacă este o noutate pentru țara noastră, ea există însă de multă vreme, sub variate­­ aspecte și denumiri, în străi­­­­nătate. Astfel, în Franța lu­­minei, ca să nu luăm decât o pildă, consecințele eco­nomice ale marelui răz­­­boiu au creat o mentalitate cu totul nouă, care a impus cetățenilor datoria inițiative­lor particulare pentru stimu­larea și sprijinirea actelor de stat. In ce privește specula co­mercială, controlul cetățe­nesc s’a afirmat cu multă e­­nergie după războiu. Legea Împotriva speculei, votată de parlamentul­ francez după 2 ani de la izbucnirea războiu­lui mondial, a determinat­ o scădere importantă a prețu­rilor, iar în 1919 s’a simțit ne­voia prelungirei măsurilor excepționale împotriva spe­culei, pe încă trei ani. Acești trei ani au expirat în ziua de 23 Octombrie a. c. Parlamentul francez a decis , însă o nouă prelungire, ju­decând prin aceasta că per­miterea comerțului liber cons­titue încă o primejdie pentru bunele raporturi dintre cetă­­­­țeni și ordinea de stat. Dar acolo, există o organi­­­­zație de prevedere socială și­­ de control cetățenesc, care i s’a impus cu atâta demni­ta­­­­te atențiunei generale, încât­­ președintele acestei organiza­­­­ț­iuni o reprezintă chiar în parlament unde apără cu tă­­­­rie interesele și revendicări­­­­le ei. Din această pricină, parti­­­­panii teoriei adverse au fost­­ puși în minoritate și parla­­­­mentul a admis’prelungirea­­ dispozițiunilor legale din 1916 și 1919 din motive de ,­­înalt și bine înțeles patrio­­­­tism. Și sa se noteze ca pretu­ j­iile de procurare a mijloace­­l­or de trai în Franța, ținând ■ teama de proporțiile valuta­­r­­e, au scăzut simțitor de câți­­i­va ani încoace. Avem nădejdea că și la noi­­ organizația de „Prevedere so­cială“ va duce la aceleași re­zultate frumoase și îmbucu­rătoare, mai ales că o ase­menea acțiune combativă nu atacă pe comercianții cinstiți și de bună credință, ci numai pe cei improvizați și de dată foarte recentă. Liga controlului cetățenesc a și întocmit un memoriu în vederea combaterei speculei și nu e exclus ca, chiar în cursul acestei săptămâni, să-l înainteze celor în drept, cu atât mai mult cu cât minis­terul industriei a și instituit o comisiune pentru revizui­rea și modificarea actualei legi împotriva speculei, care nu mai corespunde împreju­rărilor de azi. Suntem sigma că oficiali­tatea va înțelege că din a­­ceastă comisiune trebue să facă parte și reprezentanți autorizați ai Prevedere­­lor clare (secțiunea controlului cetățenesc), spre a nu se cre­de că factorii răspunzători vor să reglementeze prețuri­le de cumpărare și vânzare fără consultațiunea celor di­rect interesați, cari sunt, de­sigur, cetățenii consumatori. In acest chip intrând în scenă organizații de prevede­re socială, e de așteptat că intelectualii nu vor lipsi să-i dea sprijinul lor, încurajați mai ales de faptul că acțiu­nea acestei mișcări exclude dela început orice politică de partid ,și nu înțelege să facă decât opera de refacere și în­­naintare, care este trebuitoa­re țărei în împrejurările de azi. Cetățeni universitari și a­­cademici, intelectuali și ma­nuali, sunt toți deopotrivă de chemați să colaboreze cu ceai mai bună parte a sufletului și a muncei lor la opera grea dar­ frumoasă ce este de în­deplinit. Aci nu este vorba de am­bițiuni inutile și de strâm­tul egoism, ci numai de bu­nă voință curată și de stră­duință onestă, singurele mo­tive care deschid orizontu­rile largi și pregătesc așeza­rea solidă a viitoarelor gene­­rațiuni. Noi n’am pierdut speranța că printre cele 18 milioane de români trebue să existe procentul necesar pentru în­tocmirea armatei constructi­ve, care să consolideze temei­nic viitorul României Mari. Serbarea încoronării la Belgrad Ziua încoronărei M. S. L. L. Regele și Regina a fost săr­bătorită la legațiunea Româ­nă din Belgrad cu o deosebită solemnitate. Duminecă dimi­neața la orele 11 a avut loc în saloanele legației, frumos împodobite cu o profusie de flori și verdeață printre care se zăreau culorile naționale, recepțiunea oficială la care au luat parte un mare număr de persoane oficiale și perso­nalități politice marcante din localitate precum și întregul corp diplomatic, care­­ au pre­zentat felicitările lor din par­tea guvernelor respective. Seara la orele zece a avut loc, o recepție de gală unde sau întâlnit tot ce societatea din Belgrad are mai distins. In timp ce se servea șampania muzica a intonat Imnul Regal care a fost ascultat cu multă emoțiune apoi s-au ridicat toasturi în sănătatea Maiestă­ților Lor și pentru prosperita­tea României. S­a petrecut cu multă animație până târziu. Un bufet copios a fost pus la dispoziția invitaților și a fost luat cu asalt. In distinsa asistentă cităm din partea Palatului, d-l gel­­neral Hagici cu di na, colonel Dam­anovici, mareșalul Pala­tului cu dna, d-l Iancovici, ministrul palatului cu d-na. maior Dimitrievici Guvernul era reprezentat prin d-l Pa si­ci, președintele consiliului de miniștri, cu d­-na și d-șoarele, d-nii miniș­tri Ninici cu d-na. Stanici cu d na. Tiicovici cu d-na, Pribi­­cevici cu d na. Gavrilovici, Marcovici, Cristei, Vasici, generalul Pesici, șeful mare­lui St. major cu d-na, gene­ralul Zecevici cu­ d-na. Paul Marincovi cu d na, eristici cu­ d-na, Voia , Marincovici, Jovanovici cu d-na. și d-șoarele Radovici cu d-na, etc­ etc. întreg corpul diplomatic era reprezentat prin șefii de mi­­iuni însoțiți de membrii le­­gațiunilor lor. Cităm : En­nenta Sa Monseniorul Pere­grinetti, Nunțiul Papal, Mon­seniorul Feb­ei, secretarul pon­ei al úrei, Ex. lor Sir Albon Young, ministrul Angliei cu di na, Percival Dodge, minis­trul Statelor­ Unite, Deb­oigne ministrul Belgiei cu d-na, Del­gado, ministrul Spaniei, Von Keller, ministrul Germaniei cu­ d-na, Seider de Veursen, ministrul Olandei cu D na, Strandtman, ministrul Rusiei cu Hoffingher, însărcinatul de afaceri al Austriei cu d-na, De Lens, însărcinatul de afaceri al Franței, Lamonte, însărci­natul de afaceri al Italiei, Smogorjewski, însărcinatul de afaceri al Poloniei, Cerny, în­sărcinatul de afaceri al Cehos­lovaciei, Lutzcanof, însărcina­tul de afaceri al Bulgariei, Andeia Cafundi, însărcinatul de afaceri al Albaniei, colone­lul Blok­, atașatul militar al Angliei cu­ d-na, col. Deltei, comand. Frid. Atașații mili­tari ai Franței, comand. Schal­­lenberg, ataș. milit. al State­lor­ Unite cu d-na, colonel Fi­­lipi, atașat militar al Italiei etc. etc. Spectator. Nou atee bolșevic La Nistru Chișinău, 22 Oct. Ni se comunică din Orhei, că­­ zilele trecute între orele 4—3 di­mineața, o bandă de bolșevici ce se afla pe malul stâng­ al Nistrului, a atacat cu focuri de armă, trase de pe acel mal, po­tul nostru militar fix nr. 3, si­tuat în dreptul satului. Hora de mijloc. Sentinela care făcea de pază la acel post, anume soldatul Fi­lip Anton, din rea. 33 inf. a fost rănit grav la piciorul drept. Nu se știe șiteci banda inten­ționa să treacă pe teritoriul nostru. Soldatul rănit a fost internat în spitalul din Orhei. I Pagini Exemplarul 1!! * * u>8 Pagini Vineri 27 Oetia Mie 192? -a-ÜRt 8TEUAW POPESCU ROMÂNIA nu participă la confe­rința dezarmării D. Duca, ministru de ex­terne, fiind întrebat ori de mai mulți ziariști români și străini dacă a intervenit vreo schimbare în atitudinea Ro­­mâniei față de Moscova, a răspuns astfel: — N’a intervenit absolut nici o schimbare. Am regre­tat că n’am putut participa și noi la conferința dezarma­­rei și am comunicat dăunăzi la Moscova de ce nu am part­i­cipat și în ce condițiuni am putea lua parte la viitoarele conferințe. N’am primit nici un răspuns de la guvernul so­vietic dacă acceptă sau nu condițiunile noastre. Dacă nu le primește, România nu va merge la Moscova. Regretăm, dar nu renunțăm la punctul nostru de vedere. Se știe, că condițiile gu­vernului român sunt privi­toare la chestia Basarabiei și la tezaurul român încredințat Rusiei. O ÎNTÂLNIRE Intre miniștrii de exter­ne ai Greciei și Iugo­slaviei (Dela coresp. nostru, special) Belgrad. 24 — Se află din izvor bine informat că guver­nul din Belgrad ar fi primit o telegramă din Atena­­ exprimând dorința ministrului de externe Politis de a se intâlni cu minis­trul Nine K­i, lăsând acestuia din urm­ă grija fixării datei întâl­nirii și să aleagă între Salonic și Skoplye. Ziarul Politika precizează că Nineici a răspuns afirmativ a­­legând ca loc al întâlnirei Skë­­plye. Ziarul mai spune că nu a­­fără de schimbul de vederi în privința viitoarei conferințe o­­rientale, nu această întâlnire va mai fi vorba și despre ajutorul în grâu pe care Grecia l-a cerut guvernului din Belgrad pentru nevoile refugiaților di­n Asia mică și Tracia. i«­Criza Interni de produse petrolifere Măsurile ministerului de indus­trie și comerț pentru înlătura­rea crizei Se știe că producătorii de pe­trol ge încercat $î încearcă me­reu să obite de la ministerul de industrie și comerț o mărire a prețurilor interne pentru produ­sele petrolifere. In susținerea a­­cestei cereri, petroliștii au uti­lizat toate mijloacele, fără să isbutească, însă, până acum. Și atunci ultimul mijloc întrebuin­țat este sistemul împuținării producției petrolifere pentru ca criza de produse petrolifere să continue și statul să­ fie con­strâns să cedeze și deci să apro­be augmentarea de prețuri in­terne cerută de­ petroliști. Intre alte motive industriașii petro­liști invoacă ca scuză pentru împuținarea producției și pe a­­cela, că cheltuelile de producție de azi nu le îngădue noul sa­crificii pentru sporirea produc­ției. In schimb, însă dividendele anuale date de societățile petro­lifere sunt așa de mari, încât unele au ajuns până la sută la sută. Ministerul de industrie și co­merț, ca să se apere împotriva acestui sistem al petroliștilor și ca să asigure, în acelaș timp, aprovizionarea cu produse petro­lifere a pieței interne, a luat dispoziția de a nu mai libera cu începere de ert. industriilor pe­trolifere în­cî­ o nouă autorizație de export de produse petrolifere în genere, fără însă, să dea și o decizie scrisă pentru această măsură. Cu alte cuvinte, intre minister și petroliști se dă a­­cum o luptă pe lăcuste, fără­ acte oficiale. întrebând pe d. ministru V. P. Sassu și rugându-l să ne pre­cizeze rostul acestei măsuri, d-sa ne-a comunicat că nu se poate spune că e vorba de­ o suspen­dare propriu-zisă a exportului, de produse petrolifere, ci că mi­nistrul de industrie și comerț va trebui să avizeze neîntârziat asupra modificării regimului actual de export al petrolifere­lor, întrucât prelungirea actua­lului regim nu mai poate fi în­găduită. In acest scop, ne-a spus d-sa, a ordonat întocmirea unei­ statistici a tuturor permi­­­­selor de export de petrolifere, executate și în curs de executa­re, ca, pe bază­ documentară, să poată vedea ce măsuri poate lua ca să se puie capăt crizei de pro­duse petrolifere pentru tr­ebuin­­țele interne. Chestiunea se află în acest stadiu și până la soluționarea ei prin stabilirea unui nou re­gim de export pentru produsele petrolifere, cert este că de ele începând și până la alte dispo­ziții, ministerul de industrie și comerț nu mai liberează auto­rizații de export pentru produ­se petrolifere. Masacrarea grecilor și armenilor din Asia Mica Ce ne spune un personaj venit din Asia in­ „Pe-aici au trecut turcii !“— Primele două m­ilioar­e de victime.—Masacrele ,albe* și masacrele .roși * Sistemul deportărilor.—Ororile de la Karza, Merz«­fun, Elba etc.—Un mitropolit martirizat In ultimele luni s’a vorbit, cu insistență în presa euro­peană, de exterminarea sis­tematică a populațiunei creș­tine din Asia Mică, din ordi­­nul autorităților turcești. Un personaj, care a trăit în Asia Mică, în epoca când s-a deslănțuit masacrele organi­zate de turci și s’a refugiat zilele trecute în București, ne-a făcut declarațiuni im­presionante asupra acelor triste evenimente. Dăm cuvântul acestui per­sonaj. PRIMELE 2 MILIOANE DE VICTIME „După cum însuși Lloyd George a declarat într’unul din recentele discursuri ținu­­te în Camera Comunelor, turcii au măcelărit, pe la în­ceputul anului 1915—dej­ or­dinul guvernului din Stam­­bul — 1 milion jumătate de armeni și peste 500 mii de greci. Exterminarea elementului armean din Asia Mică avea un scop politic bine determi­nat. Se știe că marile Puteri acordaseră celor 6 vilaete din Turcia asiatică, în majoritate locuite d­e armeni, un fel de autonomie, sub suveranita­tea Turciei. Cei doui potentați ai Tur­ciei junilor turci — Talaat și Enver — cari vedeau în acest prim drept acordat armeni­­lor u­n mare pericol pentru un viitor nu tocmai îndepăr­tat, au hotărît să extermine acest element, pentru ca să proclame apoi că pe nedrept s’a acordat­ autonomia unei provincii armene, unde nu există armeni. Aproape un milion și ju­mătate de armeni și-au găsit atunci, moartea. Din toată populația­ armeană din cele 6 vilaete abia dacă a scăpat­­ la mie. Venea acum rândul greci­lor. MASACRE „ALBE“ ..Cum însă opinia publică din Europa și mai ales cea din America începuse să se agite și presa să ceară încetarea acestor măceluri în plin se­­colul al 20-lea, turcii­­ au cău­tat să găsească o nouă metodă de exterminare a elementului grec. S-a recurs astfel la sis­temul deportărilor. Populația greacă din orașele Tripolis, Ordu, Bafra, Sinop, Zneboli etc. a fost deportată în vilae­­tele îndepărtate ale Turciei a­­stetice spre Sivas, Castamo­­­ni, și Angora, în plin doment turcesc. Felul cum s-a făcut aceste deportări și suferințele celor deportări cari au trebuit să meargă sute de kilometri pe jos, pe un ger siberian, lăsați zile întregi nemâncați, a făcut ca peste 500 de greci să-și gă­’‘sească o moarte din cele mai barbare“. MUSTAFA KEMAL IA LO­CUL LUI TALAAT ȘI ENVER „După terminarea răsboiului continuă interlocutorul meu, prin înfrângerea turcilor, s-a crezut că aliații învingători o să pedepesească — după cum era și natural— pe turci pen­tru toate ororile și măcelurile emise în timpul războiului, încurajat de faptul că alia­ții nu cer turcilor nici o soco­teală de faptele lor reprobate de toată lumea civilizată,Mus­tafa Kemal și-a pus în gând să continue opera de extermi­nare a elementului grec din Asia mică, operă începută de Talaat și Enver“. MASACRE „ROȘII" Adevăratele masacre contra populației grecești au început în luna Iunie 1921. Au fost măcelăriți, fără cruțare, grecii din orașele Bafra, Cavza,Mer­­zefun, Elba, Nicsar, iar toate satele grecești de pe țărmul mărei Negre au fost incen­diate. In locul grecilor măcelăriți din orașele și satele cele mai rodtoare ale Asiei mici, Ke­mal pasa are de gând să adu­că colonii întregi de tătari din Rusia. După ce au rupt frontul și au intrat în Smirna, turcii n’­au mai lăsat în­ viață nici un grec. Toți cei cari n’au putut să scape fugind în bărci și va­poare, au fost trecuți pe sub ascuțișul săbiei. Numai în orașul Smirna au fost omorîți peste 50 mii de greci și armeni. Cele mai frumoase fete au fost duse în munți, femeile au fost necinstite în mijlocul orașului, iar casele grecilor și armenilor au fost incendia­te după ce au­­ fost devastate de tot avutul lor. CUM A FOST OMORÂT MI­TROPOLITUL SMIRNEI Mitropolitul Smirnei, Hri­­sostomos, și-a găsit moartea în cele mai grozave chinuri. Di­­cându-se împreună cu doui nobili greci din Smirna la guvernatorul orașului, Nu­­redin pașa, ca să ceară înce­tarea măcelului contra greci­lor, acesta l-a dat pe mâna populației turcești, care era adunată în fața palatului gu­­vernatorului. După ce i-a scos ochii, unghiile și i-a smuls barba­, mulțimea a lin­șat pe venerabilul prelat Cei două notabili au avut și ei o moarte din cele mai barbare. Legați de picioare de spatele unui automobil au fost târâți prin oraș în goana mebrită a vehiculului, dându-și sufletul în cele mai oribile chinuri... Ce spune lumea civili­zată ?“ Testamentul lui Carol de Habsburg Se anunță din Viena că la tribunalul circumscripției i se va desbate în curând ches­tiunea testamentului lui Carol al IV. Testamentul, care va forma obiectul dezbaterilor, va fi cel­ făcut recent în insulele Ma­­­dere. Carol de Habsburg a făcut în acest testament o mărturi­sire de credință și amintește de lupta pentru coroana Un­­gariei ca despre cea mai sfân­tă datorie a familiei sale, iar­­ recâștigarea acestei coroane o consideră drept întâiul pas­­ spre reconstituirea monarhiei­­ habsburgice. Carol a lăsat cu limbă de­­ moarte prințului Otto ca să­­ continue munca începută și­ toată via­ta să și-o jertfească în scopul de a reînvia dom­nia Habsburgilor la Dunăre. In acest testament, Garai își recunoaște și greșelile sale ișî reamintește ca n’a avut destulă bărbăție când cu pră­bușirea Austro-Un­gariei, iar mai târziu a fost jucat de fă­țărnicia câtorva diplomați un­guri. Aici vizează pe Windisch­­graetz, Beneczk­y și Rakov­­szky cari l-au sfătuit să facă cele două călătorii în Unga­ria în timpul cel mai inopor­tuni. Despre Andrassy, Gratz și mai ales despre Apponnyyi își amintește cu multă recu­noștință. In cronicile sale din Fun­chal, Carol de Habsburg se plângea împotriva soartei și punea toată încrederea în D-zeu. Atinge însă și chestia tentativelor sale de a recâști­ga tronul și nu se miră de loc că Horthy i s-a împotrivit, fiind convins ca Horthy a fost determinat de politica externă a statelor vecine ca să-l în­tâmpine cu armele la Tihany. Mai interesantă este partea în care declară că protestul înțelegerii a fost remis după ce înaintarea spre Budapesta a eșuat definitiv. SITUAȚIA POLITIC^ IN IUGOSLAVIA Sperata da soluționarea chestiunii croate Aparițiunea primului de­putat al partidului țărănesc croat în parlamentul din Bel­grad este viu comentată atât în cercurile politice sârbești, cât și în presă. Se spune că a­­­titudinea intransigentă a gru­pului Rădici a întrecut punc­tul ei culminat și chestiunea croată se apropie acum de soluționarea ei. Aceasta se manifestă mai limpede în fap­tul ca între radicali și demo­crați, cari până acum erau uniți, s’au ivit neînțelegeri. fie căror pricini trebuiesc căutate în divergență de pă­rere în ce privește atitudinea de luat față de blocul croat. Radicalii admit în privința aceasta punctul de vedere al lui Pasici, care respinge orice abatere de la direcțiunea ur­mată până acum în politica internă. Dintre democrați, numai partizanii direcți ai lui Pribi­­cevici sunt partizani necon­diționați ai politicii de coali­­țiune de până acum. Restul democraților de sub conduce­rea lui Davidovici, ia o atitu­dine mai împăciuitoare față de croații nemulțumiți. Ei sunt de părere că a sosit acum clipa spre a începe tratative directe cu Agram. Apropiata alegere a preșe­dintelui Scupcniei va decide care curent va învinge. Acț­unea dictatorială a lui Ra­dek provoacă nemulțumiri In ședința dela 17 Octom­brie a. c. a parlamentului, d. C­ Hauser a expus motivele­­ pentru care el a părăsit gru­pul republican țărănist, de sub­­ conducerea lui Radek­ D. Han­­­­ser a acuzat pe Radek că el a răpit partidului țărănist cro­at, caracterul rural, că nu a is­­butit să rezolve litigiul sârbo­­croat, că a refuzat să dea sprijinul său partidelor bur­gheze și a impus dictatura sa personală partidului. Belgrad. 22. — In cursul șe­dinței de ort a Camerei si a procedat la alegerea unui nou președinte. D. Edo Luchinici a fost ales cu 124 de votui contra 84­ Noul președinte este croat, democrat și un partizan în­focat al unităței naționale.­­ In urm­a alegerii președin­­­­telui, s'a înlăturat deocamda­­­tă c­­­a guvernamentală, pBB SSS3wBB3BI^SCT33i3Bm­IS5^55»Si35**<”*’a58fcii Cronic­a .—­ ■ 24 Octombrie. Se desminte știrea că An­glia ar fi cerut amânarea conferinței orientale de pace. La Atena s-a ținut un mee­ting, la care au participat 80 mii de persoane. Organiza­­­­torii meeting-ului au votat o­­ moțiune, în care se spune că întregul popor elen sprijină­­ programul întocmit de com­i­­tetul revoluționar. D. Bonar Law a fost ales șef al partidului conservator,­­ după propunerea lordului­­ Curzon. El a acceptat formal­­ sarcina de a forma noul ca­binet. In guvernul Law, portofo­liul finanțelor va fi încredin­țat d-lui Stanley Baldwin. Nu s'a fixat programul nou­lui guvern, dar se anunță că el va cuprinde o declarație relativă la aducerea la înde­plinire a tratatului irlandez, prin ratificarea constituției­­ irlandeze. D. Bona; Law va face apel­­ la toti aceea cari în cursul săptămânei fiecate au spri­­jinit pe d. Chamberlain. In cursul săptăm­ânei par­lamentul britanic va fi dizol­vat ; nouile alegeri vor fi filate probabil, la 15 Ncem­­­brie a. c. D. Lloyd George se prepară pentru campania e­­lectorală. Dominația turcă în Euro­pa Începe să se manifeste eternă prin acte regretabile . La Constantin apoi, patriarhul Menetios a fost insultat de mulțime și manifestanții au tras focuri de armă în loca­lul patriarhiei, iar într’ul sat din Tracia orientală, si­tuat lângă Lule Burgas, tur­cii au săvârșit masacre. Eri, la Paris, a ținut ședin­­ță comisia reparațiilor. D. Louis Barthou a expus și a comentat observațiunile pe care le-a suggerat proec­­tul Bradbury, guvernului francez. In chestia reparațiilor sunt două categorii de probleme , unele cari privesc comisia re­­parațiilor, in legătură cu po­litica colectivă a aliaților, care are de scop să obțină plata despăgubirilor înscrise în tratat și altele, care prin situația creată tot împreju­rări, urmează să fie exami­nate de guvernele aliate. Se studiază situația finan­­ciară a Germaniei și cauzele scăderea măreei germane. Aliații sunt dispuși să a­jute Germania în limiteli mijtoacelor lor. Cicerin a trimis o notă alia­ților, în care cere participa­rea Rusiei sovietice la confe­rința de la Lausanne. Guver­­nele aliate au avut un schimb de vederi, în legătură cu or­ganizarea lucrărilor conferim­ței orientale. e FILME Imediat ce s'a aflat că parla­mentul­— care câte­odată gre­șește și face lucruri bune,­­ din nenorocire prea rar — a votat un loc cu casă pentru ge­neralul Bert­helot, cele două ligi au sunat mobilizarea. Comandantul de căpetenie al armatei proprietarilor, a pus crainicii să citească la răspân­tii următoarea proclamație : — Cerem de pe, acuma ca proprietarul Berthelot să aibă dreptul să-și locuiască imobilul. Intr’o societate în care încă mai există proprietari ,cari stau cu b­ine, este nevoe să facem această intervenție energică, spre a feri tara de ecoul pe care l’ar putea avea în Franța în­chirierea forțată, prin Oficiul de închiriere a casei dăruite ilus­trului general. Nu numai atât, dar trebue să aibă dreptul la libera exploatare, ca închiriere, evacuare, fixare de chirie, s­o­ție neinchir­iată, să instaleze se­diul ligii proprietarilor în ea, etc. Acum ori niciodată, ne-a venit apa la moară, ca să ne impunem voința și să reabili­tăm pe proprietari, dând tara pe chiriași. Alți crainici citeau la răs­pântii proclamația generalisi­mului chiriașilor: — Să dejucăm pe proprietari, cari vor să se folosească de a­­cest prilej. Generalul Berthelot merită cu prisosință omagiul ce ,-a adus parlamentul. Dar dacă, împreună cu statul major ro­mân, el a isbutit să facă o spărtura la Mărăști și Mără­­șești în frontul inamic de atunci, să nu lăsăm pe inămicii actuali să facă o spărtură în frontul nostru, bizuindu-și strategia pe votul de alaltă orî. Prin urmare, generalul Berthelot va putea ,să locuiască imobilul. Dar dacă va voi să-l închirieze, va trebui să se adreseze Oficiului de în­chiriere. Odată închiriat, i se vor aplica prelungirile legilor excepționale. In ce privește chi­ria, va fi stabilită conform legii. Evident că am admite, să i se facă o excepție și să fie lăsat să dispue cum o vrea de casa oferită de tată, dacă n’am ști că proprietarilor le trebue numai un­i deget ca să ne apuce n­âna toată. Odată războiul declarat între cele două tabere, casul belii fi­ind casa votată de parlament, generalul Berthelot va lua de­sigur singura atitudine indicată în această împrejurare: o neu­tralitate binevoitoare față de aceia cari îl vor lăsa în pace și o expectativă armată față de cei cari il vor sâcâi, fie pentru. f:­­ contra. — Don José. In curând va apare Alma­­nahul ziarului „Universul“ a cărui cost este de lei 12. La cererile prin Mandat poștal se va adăuga in PLUS 4 LEI­­teb­ru porto și REGOMAN« Inar Uv, $.i­ E Biriiir all — Programul noului guvern — Leaf Ud 24. —. După cum se prevăzuse, întrunirea de Iert a pairilor și a membrilor conser­vatori din parlament au­ ales in unanimitate pe d-l Bonar Lav ca sef al partidului lor. Curând după închiderea întru­nirii, noul șef a făcut o vizită regelui la Bukingham Palace și a acceptat formal sarcina de a forma cabinetul. Alegerea lui Bonar Law ca­ șef al partidului, a fost propusă de marchizul Curzon și sprijinită de Stahley Baldwin care, după cum se crede in general, va fi ministru de finanțe in noul gu­vern. D-l Bonar Law, ridicdndu-se să mulțumească in întrunire du­pă alegerea sa, a fost salutat cu aplauze entusiaste de partizanii săi. Până acum, nu s-a publicat nici un raport asupra tratative­lor conduse in mod particular, însă se știe că­ noul prim-­inis­­tru nu făcut nici o declarațiune asupra politicii. D-l Bonar Law va vizita insă către sfârșitul săptămânii colegiul său electo­ral la Glasgow și fără îndoială că atunci va­ profita d­e ocazie , spre a anunța programul guver­­­­nului său. Totuși, prim-minis­­­­trul a arătat că noul guvern tre­bie să aducă, la îndeplinire tratatul irlandez, de­oarece chia­r aceia dintre partizanii săi cari s’au opus unei politici ir­­landeze de coaliție, recunosc că ratificarea Constituției irlande­­ze trebue să fie primul act al no­ului parlament, când se va în­­­­truni după alegeri. ■ Bonar Law a adresat cuvinte­­ de laudă predecesorului său. Re­­ferindu-se la d. Lloyd George, a arătat că nn orice neînțelegeri ce s'ar ivi între ei, nu va putea fi cea mai mică discuție cu răutate. El își va reaminti în­totdea­una de vremea când au lucrat împreună in timpul marii crize din istoria națiunilor și nu poa­te uita serviciile pe care Lloyd George le-a adus atunci țării sale. Bonar Law a declarat că el va urmări în poltica lui ,,Mai puține aventuri“ și o co­laborare mai strânsă cu pute­rile ci­ate. In discursul pe care îl va­ ține Sâmbătă la Glasgow va expune programul său in a­ j mănunțim­e. In urma propunerii d-lui Be­nar Law, întrunirea lorzilor ș Parlamentarilor conservatori a votat, o moțiune de mulțumiri către d. Austen Chamberlain, aducând omagii serviciilor sale către partidul și tara sa. Noul prim-ministru a acsfogat că pro­pune să invite la o cooperare in guvernul său pe toți aceia cari săptămâna trecută au sprijinit, pe d. Chamberlain. El își­ mai exprimă încrederea că partidul conservator va proceda acum ca un corp unit. FIXAREA NOUILOR ALEGERI Londra, 24. — (Radar). Bonar Law­ a sfătuit pe rege să di­zolve camera comunelor. Pro­babil că Jos se va publica decre­tul de dizolvare. Nouile alegeri au fost fixata la 15 Noembrie ; noul parlament se va deschide la 29 Noembrie. PRESA FRANCEZA DESPRE BONAR LAW Ziarul „Petit Farisien“ scrie : „Bonar Law este unul din cei cari cred că strângerea alianței franco-engleze este mult de do­rit. In cursul rău*a­ului a fost unul din cei mai credincioși prieteni ai Franței. In momen­tul de față —­ mai puțini eroi— însă mult mai dificil va proba adevărata sa prietenie , și desi­gur va face totul sura a îmbu­nătăți cooperarea celor două țări“. Lordul Derby a declarat re­prezentantului ziarului, .Matinr­ înțelegerea franco-engleză este baza păcii mondiale. BONAR LAW anariila de la poștă — Odiseea unor telegrame — Am atras, în repetate rân­duri atențiunea d-lui director general al poștelor și telegra­felor, asupra modului scan­dalos cum se îndeplineș­te serviciul corespondentelor poștale și telegrafice," Până azi nu s’a luat nici o măsură de îndreptare. Iată câteva fapte noui care ilustrează anarhia ce domnește la poștă.: O telegramă, expediată din Arad, în ziua de 10 Octom­brie a. c . de către depozita­rul nostru din localitate, a fost primită de admini­strația noastră abia er­. 24 Octom­­brie 11 Iată o telegramă expedia­tă din Arad și care e predata la București după 14 zile ! Ca scuză, pe telegramă e pusă ștampila: „Sosită cu poșta“. In aceeaș zi am primit scrisori simple de la Arad, care au fost expediate în ziua de 21­­. Ce rost mai au atunci telegramele ? Pentru ce di­recțiunea­ poștelor încasează taxe pe telegrame, când ea nu e în măsură să le expe­dieze nici cu poșta, la timpul cuvenit ? O altă telegramă expediata din Oradia Mare în ziua de 14 Octombrie, a fost primită de administrația ziarului nostru în ziua de 24 Octom­brie, — adică după 18 zile !„. , Ce spune d. ministru de co­municații

Next