Universul, februarie 1923 (Anul 41, nr. 27-52)
1923-02-02 / nr. 27
Apel către studenţime „Universul“ a avut întotdeauna un cult pentru ideea naţională, ideea de ordine şi ideea de dreptate. Trecutul acesta, linia dreaptă ce vecinie am urmat, stăruinţa cu care am judecat toate chestiunile exclusiv din punctul de vedere superior al ţării, hotărârea cu care am subordonat toate interesele marelor interese de stat, dorinţa ce permanent ne-a călăuzit de a vedea realizându-se şi menţinându-se acea armonie socială capabilă să ne dea prestigiu în lume, forţă în afară şi putere de consolidare înăuntru, toate aceste consideraţiuni credem că ne dau dreptul să facem un călduros apel la tinerimea universitară, cu speranţa că vom găsi un ecou favorabil în sufletul studenţimei, fără deosebire de origină sau religie. Niciodată duşmanii interni şi externi n’au stat mai mult la pândă. Orice slăbiciune a noastră aduce apă la moara lor. Agitaţiunile, fie cât sincere, le pot servi ca arme. Discordiile noastre sporesc în aceeaşi măsură forţa lor. Să ne pătrundem de aceste adevăruri şi să nu le uităm la niciuna din acţiunile noastre. Ştim cât da curate sunt sufletele linermei universitare, care având mâine să dea ţării conducere, instrucţie, educar fi®, desvoltare sub toate raporturile, este cea dintâi interesată să nu ştirbească nimic , din soliditatea statului şi să înfrunte cât mai mult pe vrăjmaşu! lui. De aceea, în numele mare- lor interese naţionale şi în vederea momentelor grele, facem apel la studenţi să se pătrundă de sinceritatea sen-11 timentelor noastre şi, în pa- 1 triotismul lor entuziast, să dea ţării liniştea de care are ne. * vce, spre a putea trece cu succes prin sumedenia de greutăţi, unele mai mari decât altele. Revendicările de o parte şi de alta — deşi ar trebui să existe un singur TOT armonic în studenţimea română — ■ se pot realiza prin examinări pacinice, printr’o judecată dreaptă a organelor compe- tinte, eventual prin manifes- \ ( tarea solidarităţii exclusiv în I, lumea universitară, fără te- s percursiuni în afară de ea, repercursiuni pe cari cei de rea credinţă le pot întoarce în contra studeraţimei însăşi şi în potriva ţării. Ideea naţională n a avut niciodată o susţinere mai c caldă de cât din partea tine- ; rimei universitare, speranţa , de totdauna a viitorului. Ideea * de ordine n’a avut un apărător 1 mai puternic de cât ea. ‘ Apelam la studenți să urmă- * rească numai în cadrul aces- £ tel două mari idei dreptatea 1 ce cred că li se cuvine. Și vor aduce astfei un nou I serviciu țării. ' _______ i C flecare de aviaţie 1 _~_ ® Paris 30. (RadorV— Din Cherbourg se anunţă că aviatori: L' francez Maniesale a sburat pe un avion fără motor timp de 1 ore două minute si 3-4 secundii aterisând noaptea la ora 21,11- şi bătând astfel toate recordurile lumii# ‘ ' _i i MOZAICURI CAT CHELTUESC AMERICANELE PENTRU COSMETICURI.—Şeful reclamei unei firme, care vinde cosmeticuri pentru doamne, spune că femeile americane cheltuesc anual 75— 100 milioane dolari pentru cosmetice, pudre, sulimanuri, roşu de buze, unsori etc. Aceasta este o sumă mare, căci şi in Araelica este un mare procent de femei, cari privesc apa şi săpunul ca neîndestulătoare spre a păstra frumuseţea. Guvernul maghiar şi repatriaţii O ordonanţă semnificativă Maghiarii, cari s’au repatriat în Ungaria din fostele teritorii, ocupate pe nedrept de Ungaria, ţin necontenit întruniri publice, în care discută chestiunea maghiarilor din statele succesoare, luând poziţie pentru apărarea drepturilor acestei minorităţi Se pare, că aceste întruniri iau un caracter tot mai agresiv, căci chiar şi guvernul fără scrupuluri al lui Horthy a crezut de cuviinţă să atragă atenţiunea poliţiei de stat asupra pericolului, pe care l-ar putea produce această atitudine a repatriaţilor îndârjiţi. Intr’o ordonanţă, adre-i sată tuturor poliţiilor din Unita- t ria, se spune, că guvernul nu in- tenţionează să pună piedici repatriaţilor în dorinţa lor de a manifesta pentru drepturile minorităţilor din statele succesoare, dar fiindcă la aceste întruniri s’au rostit astfel de cuvântări şi s’au luat astfel de hotărîri, cari stau în contrazicere cu năzuinţele de pace ale naţiunii maghiare, şi expun statul maghiar la critica statelor veci-IFra foVTn Vîftor astfel de hotărîri. Cu atât mai pu- ţin poate tolera, ca aceste hotă- r rîri să fie în contrazicere cu obligaţiunile internaţionale. Din cauza aceasta, guvernul maghiar a îndrumat oficiile poliţieneşti ca în viitor să aibă totdeauna în vedere aceste lucruri la eliberarea autorizaţiilor pentru ţinerea întrunirilor repatsiilor. - Comerciant»1 au pornit o mişcare energica m wu.*» tregimului, ce se pregăteşte pentru înfrângerea speciile». Ei au dreptate asupra unui punct principial: la alcătuirea reformei nu au fost consultate acele organe ale comerţului, care, prin experienţa şi autoritatea lor morală, ar fi putut aduce în discuţii cuvântul şi interesele justificate ale negustorilor. In această privinţă, nu poate fi îndoială, toată lumea e de acord. Unde însă mişcarea încetează de a fi simpatică marelui public, este atunci când se proclamă ca un postulat sine qua non libertatea absolută a comerţului, fiindcă consumatorii se gândesc la peripeţiile din ultimii ani şi se scutură cu frică la ideea libertăţii necondiţionate. Desigur că vina acestei stări de lucruri este complexă. Sunt vinovate împrejurările anormale, cari ne chinuesc de atâta vreme ; sunt vinovate legile cari au guvernat comerţul, fiindcă n’au înnemerit adevăratele soluţii folositoare şi au înlesnit abuzuri în folosul negustorilor necinstiţi şi în paguba celor scrupuloşi; sunt vinovaţi şi comercianţii, şi anume cei răi, pentru că au abuzat de starea anormală, iar cei buni, pentriaâcă n’au exercitat cu destulă vigoare ca să despartă neghina de grâu. In aceste condițiuni nu se poate vorbi deocamdată cu șanse de succes despre o libertate absolută , cu toate că noi împărtășim această idee. Atâta vreme, cât egoismul unora nu va întâmpina destulă virtute din partea colectivităţii profesionale, ca să înlăture specula, intervenţia legei se va impune, ca şi în chestiunea închirierilor, care desigur trebue să evolueze spre normal, însă cu ocrotirea acelora pe cari libertatea totală a locaţiunilor i-ar distruge pur şi simplu astăzi. Ce rămâne, prin urmare, de făcut deocamdată ? Rămâne ca regimul legal sâ fie deopotrivă de drept şi ocrotitor, atât pentru comercianţi, cât şi pentru consumnatori. Cei dintâi au dreptate câne se plâng de condiţiile triste in cari s’au făcut până acun urmărirea speculei. Dreptu oricărui agent de a dresa procese-verbale în contra căror nu se^gdmite nici o dovadă chiar atunci când spun va. . o’q vâmrlnt. woc ~~ r------- L'w" te prețul maximal“, cari fa probă până la înscrierea îi fals,—lucru atât de greu și d riscant în practică,— pe de parte a dat loc la multe condamnări abuzive, pe de alta înlesnit şantajarea multor negustori. Trebue nume decât să se reglementeze constatarea actelor de speculă î aşa chip, în cât ea să devie stingherita, iar instrunent părea să nu ia forma unei arme de afaceri în mâna celor competenţi s’o facă. Comercianţii mai au dreptul când se plâng de multele neechităţi săvârşite la fixarea preţuirilor maximale şi de anomalia că nu se urmăresc cu energie egală vânzătorii şi, producătorii. Este adevărat că ofensiva contra speculei, s’a exercitat mai mult la suprafaţă decât la adâncime : negustorul care, într’o prăvălie ce implică mari cheltueli, a vândut cireşile cu preţuri exagerate, a fost adesea urmărit; producătorul care le-a luat din pom şi le-a dat prea scump, a fost rareori supărat. Această nedreptate trebuie să înceteze ; răul trebue lovit de la origină, dacă vrem să-l stârpim. Se cuvine să concedem însă că şi publicul are dreptate atunci când găseşte că regimul de până acum al speculei a putut să jignească pe comercianţii cinstiţi, dar a fost prea indulgent pentru ceilalţi. Amenzile ce s-au dat, au fost ineficace pentru aceştia din urmă; ei le-au scos de pe spinarea consumatorilor. S’a crezut că pedepsele privative de libertate vor fi mai puternice în rezultate. Iluzia s’a realizat numai parţial, fiindcă de când condamnarea formează un titlu pentru obţinerea decoraţiilor, cei lipsiţi de scrupule nu o şovăesc să speculeze nici în faţa perspectivei închisorii. E nevoe deci ca viitorul regim să pre- I vadă măsuri drepte şi riguroase pentru toată lumea. Repetăm : Aceste rigori le condiţionăm de cele mai mari garanţii că constatarea speculei se va face în conditiuni de desăvârşită dreptate şi ce cel mai larg exerciţiu al dreptului de apărare. In cadru unei asemenea asigurări contra abuzurilor administrative ’ şi judiciare, nimeni nu ar ma putea combate ideea reprimării speculei, fiindcă atunci ar dovedi tendinţa de a o mentine, şi asta nu e permis. Nu se poate constitui ui regim al speculei de cât ţinându-se seama de pretenţiuni! J ce se găsesc justificate în revendicările comercianţilor t 1 ale consumatorilor, egal d - îndreptăţiţi la ocrotire din toate punctele de vedere. '1 Grav incident are co^aî^ banez ' Atena 30. — (Rador) Autoril d‘ file militare din lanina Japonea- 1 id că un grav incident a avut ■foc între trupele de frontieră gre- I ceşti şi albaneze, aceste din ur■ mă încercând sa ocupe câte-va i'sate, azi în litigiu, şi asupra căijrora urmează să se pronunţe comisiunea internaţională. | Sunt morţi şi răniţi de ambelepărţi. 1 Albanezii au fost nevoiţi sa se. Ii retragă pe teritoriul lor în urma Tintăriturilor trimise Greciei din pianina. __ .î a Grecii renanţă la o acţiune militară Atena 30. — fRadori. Ziarele guvernamentale anunţă că Grecia a renunţat la o acţiune militară. Ca dovadă a permis ataşaţilor mltUrri să viziteze fron. •tul grec din tracia. Ataşaţii militari ai Franţei şi Italiei au plecat prin Salonic în f Tracia, unde vor lua contact cu generalul Pannaîos. ner.tru ca împreună să facă repartitia forțelor grecești pe linia de frontieră, ^ r-—iu . . . . O SĂRBĂTORIRE de N. IORGA Generalul Prezan a fost serbătorit de studenţimea naţionala organizată de la Paris, care a rugat să primească a fi membru de onoare al societăţei ei. Serbarea a putut da o înaltă idee de talentele care se află in mijlocul acestui tineret din care o parte nu se va mai întoarce în seară tocmai din cauza preţuirii acestui talent. Felul cum zice versul tragic sau liric, d. Ionel Schachmarin, cum detailează şi ce este mai delicat in poezia contemporană franceză, domnişoara Viorica Anghel, sprinteneala şi sentimentul cu care d. Alexandrescu monueşte arcuşul au dat amateniilor şi un sentiment de mândrie naţională. Dar ceea ce li-a sguduit mai mult inimile a fost cuvântarea generalului. Acela cere cu atâta linişte şi siguranţă a condus rezistenţa noastră in Moldova, a vorbit fără nimic în acele atitudini cu c cei s'a ii to,;;ut ji sc erei datori alâ [ia din colaboratori \perii erupts şi democrate. \ ilar tocmai prin aceesta el a ajuns la ceea ce eioquerka poate da mai mişcător, când a pomenit de aceia, aşa de mulţi, cari dorm înfăşuraţi în conştiinţa naţiei lor, şi când la îndemnul făcut de „cei cari se duc", tinerimii ce se ridică «... chemarea militară „înainte, copii", pentru ca să merite ca luptătorii de la Mărăşeşti să li zică apoi: „Să traiji copii". Măcar în această depărtată străinătate se găseşte prilejul ce a da sufletelor româneşti fiorul prin care ele se purifică şi' se înaltă. Situaţia Europe! centra’« foarte critic — A*»«au orssudimeîe Elevettel — Lausanne. 30. — (Rador) Cu Vizia sosirii în Elveţia a 2Q ţ taţnbri ai nodamentului oland A şi a mai mulîor reprezentant ai imante comerţului şi inti variei olandeze. Sciaein, preşedinte fedetytianci elveţieni a tini* an div.urs, de faţă fiind si între« constiul federal, Preşedintele a deeorat următoarele: HnnaMa Europei centrale este astăzi tot rs,‘ de gr«, vă ca şl în timnul răboiului- Soartă lumQ-intrenl esy, ame nintată dacă u se va mn enrând mi ,- j.s --.ăcare ! sl de l\ Rsti.ro aw^u, I Scheu ar a an*,t ,a strfdg6. ! rea !epa\ urilor nw0 olanda și Elveția. Pentru orroaraa vaMei noastre — Consflituirea tie eri de la Banca NVatională,— Soluţiile propuse — La „Banca Naţională” s’a ţicut eri o conferinţă intro d. M. Oromulu, auvematorul băncii, d. ministru de finanţe V. Brătianu, câţiva directori ai ,,Băncii Naţionale” şi reprezentanţii, marilor bănci din Capitală, în chestia măsurilor, cel cari guvernul voieşte să le ia pentru apărarea valutei noastre. D. ministru de finanţe a rugat pe bancheri să restrângă operaţiile de devize streine numai la strictul necesar şi numai pentru operaţiile reale ala negoţului şi industriei, nu şi pentru cele de loc de bursă. Cu acest prilej s’a discutat şi chestia supravagherei operaţiilor de devize ale băncilor printr’o comisie, compusă din fapte, comerţ al Băncei Naţionale şi al Camerei de comerţ, fără să se înfiinţeze, însă, o centrală a devizelor, care e socotită că nu mai corespunde nevoilor de azi, ba chiar nămiitoare bunului mers economic. In acelaş timp este vorba să se acorde dreptul operaţiilor de devize numai câtorva bănci, ca supravegherea să fie mai uşoară. Aceasta până la o îmbunătăţire a schimbului leului. Chestia se află, dacă cum se vede, în faza discuţiilor si bunelor intenții. B. ministru de finanţe va expune azi sau mâine la Cameră politica valutară a Guvernului și va sxMîn măsurile, re ca»p se -C”. .vrît^xo- Mustafa Kemal se ocupi de România (De la corespondentul nostru) ConstantinonoL 30. — Intr’un discurs tinut la Brussa, Mustafa Kemal, reamintind îroprejurările în care s‘a dat bătălia dela Sakaria a făcut următoa , rele declaraţii : „Sunt mândru că n'am înșe.lat poporul nostru cu promisiuni zadarnice. Am avut toteauna convingerea în timpul războiului că ceea ce am plănuit se va putea realiza. Astfel, înainte de bătălia de a Sakaria, am afirmat că vom năbuși pe dușman. Unele demersuri importante s’au făcut atunci pe lunară mine, prin care , ■ram sfătuit să scutesc poporul fie noui sacrificii. Acele cercuri afirmau că ar fi oportun să amân operaţiunile decisive, deoarece nu sunt excluse complicaţii. Mi s-a vorbit de o eventuală intervenţie a românilor,bulgarilor şi Grecilor. Am răspuns printr'un „finel de aenrimare“... I’l. commmmn m im lAusaMsas S'a semnat convenţia schimbului de populaţiuni Sa fie Băiejie de eesiunea păşii ? O notă-protest a delegaţiei ruse adresată preşedintelui conferinţeî orientale Lausanne 30. — Cicerin a pre. . dat următoarea notă presediatelui conferii’ !: „Cu toate demersurile repetate ale Guvernelor Rusiei, Ukrainei şi Georgieî. De lângă secretariatul general spre a pri- j mi comunicaţia textului incepţiilui de convenţie asupra strâm | torilor, menţionat în nota Dvs . dela î0 Decembrie, am regretul să constat că niciun rezultat n’a fost obîisit. Nu e, totuşi, un secret, că elaborarea noemui proiect e îndeplinită şi el a intrat în mâinile diverselor delegaţiuni. Cred de datoria mea să ridic cea mai vie protestare împotriva modului de a proceda al puterilor invitante, care, nemulţumite de a fi înlăturat Rusia şi pe aliaţii săi de la tratativele privind regimul strâmtorilor, procedează acum la sigilarea documentelor oficiale. In aeolog tiran cred necesar să reclam cntetioric comunicarea moectului în chestiune. Menţinând cererea anunţată în nota de la 13 Ianuarie asupra necesităţii de a se discuta chestia strâmtorilor, în prezenţa tuturor ajuterilor interesate, am onoarea să vă informez că un termen de trei zile e indispensabil delegaţiei pe care o averidez, după primirea m contului şi înaintea şedinţei comisiei strâmtorilor care trebue să-i discute. ANGLIA NU RENUNȚA LA . MOSSUL Londra. 30 .— IRador). In cer. curile politice din Loira se afirroă că guvernul ena’ez a batorit să nu renunțe în nici un caz la Mossuk NIMIC NOU IN ATITUBÎ- NEA TURCILOR Lausanne, dl. — „Le Temps” spune că nu s’a semnalat nici un fapt nou, în afară de tendin- ţa turcilor, înregistrată în ajun, de a face să cadă asupra Aliaţilor numai, r uSpundarea cSoCUlui convorbirilor. CONVENŢIA SCHIMBULUI DE POPULAŢIE S’A SEUSNAT DE TURCI ŞI GRECI Lausanne, 31. — In şedinţa subcomisianei, însărcinată cu convenţia asupra schimbului d© populaţa, convenţia a fst semnată de plenipotenţiarii greci şi turci. Montagna, delegatul italian, care a prezdat această subcomisiune, şi-a exprmat speranţa, că semnăturile schimbate sunt preludiul repede! încheieri a păcii orcuiului aplicarea convenției rămânând subordonată semnării păcii generale, ENGLEZII ÎNTĂRESC TRUPELE BRITANICE DELA 35 MOSSUL Iafayette, 31. — „Le Temps" anunţă din sursă oficială, că s’au trimis întăriri, trupelor britanice în regiunea Mossul, ca măsură de precauțiune. BAZA NAVALA ENGLEZA LA GALÎPOLZ Ziarele anunţă, că în vederea evenimentelor, care ar putea să se producă la Constantinopol — deşi acum situaţia e calmă — englezii au transportat baza navală la Galipoli. Me m i-enIM? Ni se anunţă din Brăila. In dimineaţa sosirii Familiei regale in localitate, a fost găsit un individ suspect în curtea reg. 3 artilerie, unde e un cazarmat şi reg.i roşiori, a cărui comandă de onoare urma s'o ia M. S. Regina. Ofiţerul de serviciu Va trimis la Siguranţă, unde s'a constatat că arestatul e un anume Vasile Popov, plutonier in reg. 5 de infanterie din Ilusciuc, şi că se află în legături cu o femee, Cristina Popescu, spioană bulgară din Bazargic şi cu câţiva militari din Brăila. Popov a fost trimis Siguranţei generale la Bucureşti, care urmează cercetările. Amânarea încorporării recruţilor In Iugoslavia Belgrad, 30. — Pentru motive de Igienă, recruţii, cari trebuia să fie chemaţi sub drapel în Noembra trecut, vor fi chemaţi sub drapel p© serii, în Februarie şi Martie. Hugo Stinnes vizitează Budiba! — Proectele financiare şi german — Se comunică din Budapesta" că faimosul financier German, Hugo Stinnes, se află în acest oraş şi el are intenţiunea să viziteze Bucureştii şi Belgradul. Hugo Stinnes ar vrea să craeze o mare organizaţie comerţială în sud-estul european. Un acord s’a încheiat între banca eutro ungară din Budapesta şi1, consortium, după care vânzarea în statele din Orient, a produselor grupului industrial Stinnes a încredinţată , sus nomenitei bănci. H. Stinnes va crea filiale după informaţiile date de presa maghiară — la București, Belgrad, Sofia, Constantinopol și Smirna. Cronica externă 31 Ianuarie La Lausanne situaţia a rămas aceeas. Dejenatul italian Montagna şi-a manfestat credinţa că toţi delegaţii vor sem.na tratatul de pace, deoarece Orientul are nevoie de binele. Gorile oficii. -^in Constantinopol se anunţă englezii transportă trupe în , regin»..., Mc »sul si ei organi. zoiujft o P»- de operatiuni in peninsula Gal». Consiliul society s'a deschis la Paris. S'a citit comunicarea britanică relativă la chestia Mosv,i. In această comunicare se a- 1 firmă că răiuzul miciîox v6 a accepta solutia britanicii în afacersa vaavenului Mossui, constitue o ameninţare de războia în Orient. In aceeas sedintă s‘a stabilit un acord în chestia Danteii. Din Atena se desminte ofieial conţinutul comunicatelor turceşti, relative la existenţa şi activitatea bandelor armeneşti în Tracia Occidentală. Guvernul grec cere ca linia de demarcaţie a Traciei sa fie dincolo de Marita şi afirmă că turcii a a violat convenţia din Mudania, deoarece au conceutrat trupe în Tracia orientală. Turcia continuă cu preparativele militare : autorităţile militare din Smirna ar fi chemat sub arme numeroase contingente. Generalul francez Degoutte e declarat ziariștilor că toate încercările germenilor de a provoca o rebelune în tinutul ocupat, n'au izbutit si nimic nu va putea împiedica Franța să-si atingă scopul ce si -a propus, care e de Ordin pacific. Francezii vor lua, în curând, alte măaulica sancţiunile SSăSwî-«p« .si-22 foarte favorabile nenti^ I Există un acord den’in între a. I Iiaţi prhitoare la măsurile lua. I to in Ruhr de Franţa si Belota, încercările nuvernului german de a provoca flreva generală, tn Ruhr, au dat ares. Se desminte oficial știrea privitoare la producerea unor accidente numeroase la Rapport între francezi și permani FILME — .—_ Cc, de obicei. Regina Maria a şiit‘pHlelui «Ai&o’i&r&Staâfîn România nu către o suită, din care făcea parte, în discreţiunea de circumstanţă, un poliţist al Siguranţei din Belgrad. Camarazii din Bucureşti Lau primit călduros, l’au instalat la hotel şi au îngrijit in tot timpul să nu-i Irosească nimic. Când vrea poliţia să te trateze cum se cade, e lată rău. Iată însă că se anunţă plecarea Regnei la Brăila, împreună cu auguştii Ei părinţi, poftiţi la serbările frumoase şi entuziaste de la regimentul 4 roşiori, patronat cu atâta strălucire de Regina României. Fireşte că trebue să plece şi agentul din Belgrad. Siguranţa trimite un emisar la hotel, ca să-l vestească. In lipsa momentană a celui căutat, emisarul lasă vorbă portarului să-i spue cum o veni, să se ducă în gara Cotroceni la ora fixată — noaptea — ca să-şi întovărăşească Suverana. Dar, distrat portarul ii vorbeşte de gara Filaret, în loc de Cotroceni. Agentul străin ia o trăsură, urcă dealul Filaretului, pătrunde prin bezna care face în timpul nopţii din acea parte a Capitalei un fel de centru african şi, cu chiu cu vai, nimereşte pe peronul slab luminat de două felinare invalide. Nimeni ! Nici un sgomot, nici picior de om. Se uită în dreapta, în stânga şi, contrariat, işi zice : — Să ştii că trenul pleacă din altă gară şi se opreşte aici numai ca să mă urc eu, spre a fi mai discretă prezenţa mea! Aşteaptă, tremurai de frig, începe să despere văzând că nu se simte nimic. — când iată un jandarm de ront, care-i repede cu’ntrebarea: — Ce cauţi aici noaptea ? Agentul, care nu ştia decât sârbeşte şi franţuzeşte, dă să se explice. Jandarmul înţelege numai un lucru — că e strain — şi se’ncruntă. — Să ştii că e bolşevic ! Vrea s’arunce gara ‘n aer ! Şi, cu toate protestările musafirului iugoslav, îi pune gabrioleta de mână şi-l târăşte după el. Cum postul de care ţinea jandarmul îşi avea sediul tocmai la Abator, sârbul e silit să înoate prin zăpadă, s’alunece şi să se ridice, să rişte căderea în Dâmboviţă şi muşcăturile câinilor pe toată această enormă distanţă. înapoiat şi el în ce priveşte limbile moderne şi slave, şeful de Post nu poate deslega misterul şi-l trimite la poliţie, desigur tot escortat. Alte kilometri, alte necazuri până spre ziuă. Noroc că la prefectura Capitalei, frecvenţa străinilor a făcut să se priceapă mai multă franţuzească, şi astfel s’a putut stabili că pribeagul fără voe era un simpatic iugoslav, venit în suita Reginei sale şi că Prin urmare avea dreptul să fie liberat, ajutat şi chiar consolat peintru faptul că, după ce pierduse trenul și era expus la urmări neplăcute, fusese silit și la o plimbare nocturnă din cele mai nesuferite. Don José. Uw budget _ MElJffi — gxpli stlurii e m nlstrSi trie. -Sporirea so deîor i $WU tiran aS trupei. — tir tev - Situafiunea impoi La vinisterul de finanţe s’au întmnit\f»rți dimineaţă comisi- « unea genealâ budgete vă in ve- ; derea întot-nirel noului budget general care, anul acesta, va fi un budget de luni, adică până la 31 Decembre 1923. Pe viitor, anii financiari vor corespunde anilor calendaristiei, ’ aş# S„ă ministerul gc finorr^ S recte guvernul, ţine ca vychiua j aă re aplice numa3~.Aj cursul acestiui an. țț La ijcuiuiit de Marti care aif, ! nut câteva ceasuri, au su pat aproape toţi miniştri, căci nu lipseau decât d-nii Al. Con- stantinescu şi Inculeţ. Au luat parte şi raportorii bugetelor pe ministere cum şi directorul general al contabilităţii generale a Statului. BUGETELE PRINCIPALE Ministrul de finanţe a făcut o expunere a situaţiunei, cerând j ; miniştrilor să vină cu bugete în- temeiate pe realităţi. Aceste bugete vor trebui să fie întocmite până la 15 Febru- ; jarie cel mai târziu pentru ca, , I la această dată, Comisiunea să i se poată întruni în plenul ei, , I ca şi ieri, spre a se întocmi bu- j , getul general definitiv. Anul acesta se va da o importanţă deosebită bugetului co- j municaţiilor, ministerului indu- striei şi celui de război, spre a I; i se da un mai mult avânt depar- j j tamentelor în legătură cu miş- j j carea economică a ţărei, cum şi i i spre a se sprijini mai electiv j armata. ! In privinţa armatei, ministerul de razboiu a susţinut în sânul Comisiunei nevoia îmbunătăţirei stărei ofiţerilor şi trupei, cerând sporirea soldelor şi ame- I liorarea hranei cum şi îmbunătăţirea îmbrăcămintei şi încălţămintei soldaţilor. ! CHESTIUNEA VALUTARA Ministrul de finanţe n’a văzut în scăderea vertiginoasă a leului decât un joc vremelnic şi interesat al celor cari vor să pună mâna pe bogăţiile ţării. Comisiunea a luat act şi de mă- surile pentru îndreptarea valutei prin restrângerea importului, şi intensificarea exportului, cum şi alte măsuri luate de la stat la stat. Ministrul de finanţe a mai propus ca în noul buget generel să fie introduse sume şi pentru plata restanţelor provenite din datoriile noastre externe şi in- terne pentru ca astfel să avem I dinainte şi clar situaţiunea fi- I nanciară reală a ţării. EXPLICATIUNILE MINISTRULUI INDUSTRIEI D. Sassu a dat Comisiunei unele explicaţiuni cu privire la situatiunea capitaluirilor învestite în întrepriderile ţării, specificând că, în 1919 era de peste tiu miliard de ÎGi, pentru câ ajungă aproape de 3 miliarde in 1920, să treacă de 5 miliarde în 1921, iar pe anul trecut, să fie de peste 7 miliarde lei. Exportul a fost precis de 7 miliarde lei în primele 11 luni din cursul anului trecut, ultima lu,nă evaluându-se la o jumătate de miliard, ceea ce ar însemna că valoarea exportului a fost de 1 t . .. .. . . . - , Constatăm că realităţile ministrului de finanţe au sporit bugetele unor ministere, ignorând cu totul sănătatea publică şi şcoala, ca şi când, sub aceste două raporturi, stăm atât de bine încât nu se mai simte nici o trebuinţă de îmbunătăţire. S-a spus, în sânul Comisiunei că ministerele de comunicaţie şi industrie sunt productive, ceea ce credem şi noi, în definitiv. E foarte logic prin urmare, ca să se dea o atenţiune cu totul specială acestor două departamente. In ce priveşte ministerul de războiu, credem îmbucurător lucru că guvernul s’a gândit la Îmbunătăţirea situaţiei ofiţerilor şi a trupei. Aşteptăm acum întocmirea definitivă a proectului de buget, ca să ştim sub ce formă se va înfăţişa, după trecerea sa prin Cameră, acest buget de nouă luni. Noul zăcăminte de platină X . Madrid, 30. (Rador). — Se anunţă că un inginerspaniol a descoperit în Sierra de Ronda zăcăminte de platină, cari întrec cel puţin de 12 ori cele din Ural. I DACnAOAAAAlVW, jrar din 2 Februar CISPC pentru asigurarea d ) invaliditate permantă venită din accidente S tramvaie, vapoare fi ? bile cu suma de : I Lei 30.000 (trei; 5 Numele și pronumea? « I(Xiupaliunea si adresai * 1 .............riA................ N. B. - Acest cupon deslnat S a fi trimis împreuna cu suma de 3 lei, Soc. Română de asi- dijurări STEAUA ROMÂNIEI,? Str. Carol No. 19, asigură pe 5 cititorul expeditor contra inm- S liditAfit, până la 1 Decembrie ? 1923, cu Condiția de a avea in orice moment cele din urmă 101 cupoane. w WW ww wwww w\