Universul, martie 1923 (Anul 41, nr. 53-83)
1923-03-21 / nr. 73
fia gar. §8/§§/°o fuflfizaazfi pron^l am deposit liili sl fii. fr. $. i. Sibiu: Strada Sâni No. 22. Adr. tslegr Maschafrtei!uu§ Telefon TOO & 403. Mediaș: Piața Cazirmei No. 15- Sighișoara : Strada Baler No. 47. _____»0 IIJIERM da la CALITATE Oarantafă absolut fam «»sseaaîă portei) în unna analizei Onor. Staţiimei Agronomice din Bucureşti vinus Moşia ■Brâiteotraiti Gara Vlăduţeni ijttd. Romanaţi.) se trimets prosrvect la cerere Subsolul Român Societate Anonimă Română de Petrol ComsilmlV de administrate în şedinţa sa din 4 Mărtie 1923, luând dispoziţia ai damitliaa capitslulul în legătură cu activitatea Societăţii a hotărât chemarea la plată a complectarii virsaminteler din ©masHisna a 8-a. Achitarea acestor vărsăminte pentru simplificarea operaţiunilor către muncitori se vor face : Pentru regiunea Câmpina la d. consilier D. Ţintea I f » » Băicoi la d. » Pavel Demetrescu » * Moreni la d. » D. Chinovescu » * Ploeşti la d. * D. lonescu • » Buştenari la d. » D. Iosifescu *' m ■» Buzău la d. » Cazacincu cât şi la sediul Societăţii din Bucureşti, Strada Academiei ÎNo. 1, Etaj 11. Domnii acţionari sunt rugaţi a plăti aceste vărsăminte până la 20 Aprilie 1923. Pentru vărsămintele întârziate se va percepe o dobândă de 12 la sută (doisprezece la sută) până la achitare, Societatea rezervându-şi dreptul de a uza şi de dispoziţiunile art. 170 din codul comercial. 2923 ■ CoassSuS da ArisissinSsStafle. AU SOSIT ' Produsele Ca§ei itesHerfcsai D-r Pierre PISTI 1 TUBURI I SffPiii DENTRIFICE APfi DENTIFRICE I Reprezentant General pentra România I 2975 6. CIIRoM 15 str. Piața Amzeî Mal mm de vânzare li? E ALTOITE c§reaSitate superioară — Alid — 3014 TEKIRGHIOL'SATI Societate Anonimă anunță pe Onor, săi acţi mari că reţeta g dmentiului pentru anul trecut 1922 de Lei 40 netto de AjîCare acţiune sa achită la Banca Agricolă Constaniţa şi la Banca Agricolă Bucureşti contra prezentării Cer- tificatelor provizorii cu toate vărsămintele efectuate. 3054! Preşedinte e Consliumi de Adm. Vasili O. Nicolau 3014 HAim IliEiMeEilefteandru Th. Dobrian Ara da vânzare viţa americane altoite, numai calitatea I a cari întrec orice concurenţă. Sânân toace, viguroase, perfect sudate şi bine selecţionate. Adresa telegrafică D03M gara FERICA. 3050 Suduri şi Tiare Autogenă Aparate, accesorii şi Orioriftfli M P S S E R materialii de sudat UnginU IU D 3 a C R In depozit la Rm rezentantul GeneralARS Filip Weisselb^g „ - “ Telefon 38^51 Calfa 13 Septembrie 43. " TUCTUM SWHI "1 cu o reputație mondială de 50 ani VOPSEȘTE Pămn ALB sau tIMJIT HMD, BRP, SASTISII , BLOHB întrebuințare foarte simplă De vamare la toate farmaciile, drojuerele _____ și parttmeriiU_din_ţară._______ imerdiat fi natural în: % # • întrunirea românilor * creştini ortodoxi — Cuvântările. Duminică după amiaz, au fost convocaţi la o mare Întrunire în sala „Dacia“ toţi românii creştini ortodoxi din România întregită. A prezidat preotul econom CHIRIAC BIDOIANU, care a mulţumit mulţimea pentru dragostea cu care a răspuns la această întrunire. Atacă apoi pe catolici, cari, în toate prilejurile lovesc în religia strămoşească. Discursurile din Senat au avut atâta efect însă, încât pornirea duşmanilor bisericei ortodoxe, s’a mai domolit. Aduce omagii mitropoliţilor Miron Cristea, Bălan şi Pimen, pentru strălucitele discursuri rostite întru apărarea bisericei noastre. Susţine ca în textul noului proect de Constituţie să se păstreze titlul de „dominantă Pr. CONSTANTINESCU BUGACIU aduce şi d-sa omagii înalţilor prelaţi ai bisericei ortodoxe, cari au apărat interesele în mod strălucit. Pr. POPESCU MALAEŞTI spune că biserica creştină e biserica dominantă a statului român şi deci aşa trebuie să rămână specificat şi în Constituţie. Şi Parlamentul de la 1806 statornicise acest text de „dominantă“. Catolicii tind să ne captiveze sufletele numai cu intenţia ca să pună mâna pe comorile noastre economice şi naţionalaD. avocat DUNĂRE se revoltă contra acelora cari intenţionează să dărâme biserica noastră şi cere sprijinul tuturor bunilor români, spre a păstra neatinsă faima bisericii noastre. Pr. CONST. DUMITRESCU spune că „oile rătăcite" sunt catolicii conform preceptului din evanghelia D-na ALEXANDRINA CANTACUZINO face istoricul bisericii creştine, scoţând în evidenţă greaua luptă a foştilor domnitori ai ţarei, spre a păstra cât mai independentă credinţa strămoşească. Respinge cu înverşunare uneltirile catolicilor şi în numele „soc. Ortodoxe a femeilor române“ spune, că dacă Românii respectă credinţele fraţilor luide altă lege, acelaş lucru cer şi ei pentru crezul lor. Deasupra tuturor intereselor miei trebuie să predomine ideia credinţei naţionale. Mai vorbesc d-nii Em. Culeglu şi Lungulescu, după care d. NAPOLEON CREŢU în numele studenţimii creştine aduce salutul celor 30 mii de studenţi, cari îndură azi prigoniri, fiindcă au încercat să apere credinţa străbună. D. POPESCU TUDOR, după ce evocă marile figuri ale martirilor neamului, cari şi-au jertfit viaţa, întru apărarea patriei şi a credinţei, citeşte următoarea Moţiune Noi, cetăţenii români creştini ortodoxi din Capitală şi delegaţii fraţilor noştri din întreaga ţară. Întruniţi în sala Dacia din Bucureşti, după chemarea clerului nostru şi ascultând cuvântările preoţilor şi delegaţilor tuturor fraţilor noştri; citirea moţiunei congresului delegaţilor preoţilor din România de la 6—8 Febr. a. c.; a moţiunei marii întruniri publice de la 1 Martie cor.; in sfârşit strălucitele cuvinte rostite in Senat de către marii noştri ierarchi: I. P. S. S. dr. Miron Christea şi I. P. S. S. Nicolae 34- lan al Ardealului, şi intr’un singur şi mare glas, declarăm, din tot sufletul că le aprobăm, pentru Moţiunea, — că ele exprimă tot gândul nostru asupra necesităţii imperioase ca, în viitoarea Constituţie, biserica noastră strămoşească să- şi păstreze drepturile câştigate prin situaţia ei de biserică dominantă a statului român Le aprobăm, fiindcă ele exprimă şi toată durerea noastră pentru că conducătorii noştri au admis în proiect formula că religia noastră creştină ortodoxă are nulăetate, pentru că este religia majorităţii populaţiunei. Această formulă este nedreaptă, pentru că religia noastră creştină ortodoxă nu poate fi pusă în raport cu numărul populaţiunii, care este schimbător, ci cu sufletul neamului nostru pe care l-a creiat şi care este veşnic după cum veşnică va fi aci, pe pământul acesta, stăpânirea României noastre ca stat creştin ortodox. Această formulă este periculoasă pentru interesele neamului nostru, deoarece nu arată care dintre naţionalităţile conlocuitoare după război în România Mare este naţiunea stăpânitoare, pe când în vechea Constituţie „religiunea dominantă a Statului român'', care înseamnă „religia NAŢIUNEI dominante a statului român", religia noastră, este elementul care caracterizează naţiunea dominantă, afirmându-se astfel că în România Mare singur dominant, adică stăpânitor, este neamul român din viţă daco- latină şi de religiune creştină ortodoxă. Considerăm nesocotită şi nepatriotică declaraţia făcută în Senat de mitropolitul unit Vasile Suciu, că trebue făcută unificarea ambelor biserici româneşti prin catolicizarea noastră, a 13 milioane de creştini ortodoxi. Clericii uniţi au făcut o faptă nepatriotică,când au refuzat să intre în catedrala dela Alba-lulia lângă Regele lor şi au rămas afară, cu episcopul Mailath, catolic ungur, dovedit duşman al nostru în Senat, cu fostul episcop ungur Gratfelder, deasemenea dovedit duşman şi gonitdin ţară pe care aşa de călduros îl apără ziarul uniţilor „Albina“ şi cu fostul episcop ungur Secheny, de la Oradia-Mare, fugit el singur peste graniţă ca să scape de pedeapsă. Mitropolitului unit Vasile Suchi, capul bisericii unite din Transilvania, i s'ar putea aplica cuvintele marelui nostru istoric Nicolae Iorga: „nu s’a găsit unul, care să frângă de genunchi o cârje, care nu s'ar putea păstra fără a jigni Rege şi popor?" Ca şi întrunirea dela 4 Martie, într'un suflet. Cerem M. S. Regelui Ferdinand I al tuturor Românilor să ne apere de primejdia ce fimenimn România pe care El, cu vitejia Lui şi jertfa acestui neam creştin ortodox, a făcut-o Mare! Cerem guvernului şi mai ales cerem reprezentanţilor noştri săşi aducă aminte că părinţii lor şi cei noştri au adormit de veci şi se odihnesc in religia strămoşească creştină ortodoxă. li jurăm pe sufletele lor, pe amintirea pioasă ce sunt datori să păstreze morţilor lor şi pe speranţele ce nutresc pentru copiii lor, să nu schimbe o vorbă din dreptul scris al Bisericii noastre în art. 21 al. 3 al actualei Constituţii, adică cum a fost aşa să rămână: „Biserica creştină ortodoxă a răsăritului este religiunea dominantă a Statului Român“ în vecii vecilor. Aşa să ne ajute Dumnezeu! * • întrunirea s’a sfârşit la orei 16 d. a. SCRISORI DIN SIBIU — Ordonanţă neexecutată •— O sfidare — Prefectura poliţiei oraşului Sibiu, în primle zile ale lunei Decembrie anul expirat, a afişat o ordonanţa prin care punea în , vedere tuturor comercianţilor— în baza decisiunei consiliului , de miniştri — ca întarmen de 60 de zile de la data acelei ordonanţe, să-şi schimbe firmele, scriind întâi, cu litere mari, în româneşte, iar dedesubt, cu litere mici, dacă vor, în limba germană, ungară sau altă limbă. Termenul executării acelei ordonanţe a expirat la sfârşitul lui ianuarie a. c. dar nici unul dintre negustori nu s-a deranjat a se conforma, sfidând astfel orice încercare de românizare a acestui oraş; în acel interval de 60 zile câteva noui întreprinderi au luat fiinţă şi firmele lor le-au scris tot în nemţeşte. Un cunoscut zugrav din localitate avea scris pe firmă, dedesubt, numele său, în stânga : Zimermaler iar în dreapta, Zugrav şi de când cu ordonanţa în chestiune, a şters cuvântul românesc din dreapta, rămânând numai cel nemţesc din stânga. Ce sfidare î şi ne întrebăm până când cu toleranţa ? Dar chiar nomenclatura stradelor de la unire şi până In prezent nu a suferit nici o schimbare, peste tot, aceleaşi denumiri din trecut: „Heltauergasse“, „Wiesengasse“’, „Jungerwaldstrasse“, „ Sporergasse “. ..Klaine Erde G.“, „Fabinistrasse“, „Hofmeistergasse“, „Wiesengasse“, „Jungerwaldstrasse“, „Kirchengasse“, etc. etc. Oamenii din serviciul primăriei, poştei, etc. port încă uniforma ungurească. Ne întrebăm dacă nu ar fi încă timpul să dispară toate a.cestea... Avem atâţia eroi ai neamului care şi-au dat viaţa pentru cucerirea Ardealului şi numele lor vitejeşti şi sfinte ar fi mai indicate la nomenclatura stradelor, mai cu seamă in oraşele din tip^Tjite alipite.„ Serviciul poştal lasă de dolit. Atragem serioasa atenţiune a direcţiunei poştelor asupra faptului că foarte multe scrisori chiar din cele recomandate, mi ajung la destinaţie, iar cele care ajung, acestea cu mari întârzieri, aşa de ex. dela Sibiu la Bucureşti şi vice-versa, unei scrisori îi trebuesc 6—8 şi 1 zile pe când altele ajung normal în 2—3 zile, cum este şi logic. Mai rugăm Direcţiunea poştelor să nu mai pue în vânzări mărci insuficient gumate, deoarece acestea cad de pe scrisor şi apoi intervine platataxei dublă pentru nefrancare. — Direcţiunei fabricei de chibrituri i se atrage atenţiunea ce rău face de pune în vânzare cutiile de chibrituri neprevăzute cu banderola care le Închid, astfel că debitanţii vând cutiile aproape goale, iar la obiecţiunea clienţilor ei se supără a răspund că aşa li se dau cutiile şi nu este vina lor. I O invazie de elefanţi In Congo Bruxelles. 18. O telegramă oficială a guvernului din Congo anunţă că în regiunea Leopoldsee, întinse suprafeţe cultivate au fost devastate prin invazia unor numeroase cirezi de elefanţi. Băştinaşii au refuzat să întreprindă vânatul elefanţilor şi în multe locuri și-au părăsit satele devastate. (Rador). l—»I' «—■ Condamnarea nani satir la Cluj 18 Martie Tribunalul a condamnat la 7 luni închisoare pe Lorentz Csontos, care acum câteva luni a violat o fată de îl ani. [ihail sirii h Isii Houlssauifs de episcopi. — Preoţii Lascu fi popoviti refuză să caniile 32 dea episcopi, -an arotsis bisericesc le Tribuna . — In ziua de 13 Martie s a deschis congresul preotimei şi al mirenilor. La ora şease seara reprezntanţii clerului şi mirenilor s'au adunat la Mitropolia unde după ce s’a oficiat un Te Deum toţi delegaţii au trecut în Casa Eparhială, unde s’a ţinut congresul. Biroul s’a format astfel : preşedinte Bolilaga; vicepreşedinţi: Dumbrava şi Bielodanov; secretari Sciucci şi Bujacovski. Din partea paracliserilor : Simionov şi din partea mirenilor : Fotescu. Inspectorul general al ministerului Cultelor d. Savin, urcându-se pe tribună, citeşte decretul de deschidere a congresului şi face cunoscut că s-a hotărît înfiinţarea a două catedre de episcopi. Preşedintele Bolhaga propune să se aducă mulţumiri M. S. Regelui şi toată asistenta în picioare cântă „Mulţi ani trăiască". D. Savin, citeşte apoi salutul ministrului Cultelor, care-şi arată simpatia sa pentru preoţime şi pentru nevoile bisericei basarabene. Congresul cântă şi pentru d. Banu. In legătură cu congresul preoţilor, se spune că, conform cu noua lege, episcopii se vor bucura de o oarecare autonomie, în ceea ce priveşte administraţia caprhiei, ei vor face numirile de clerici, dar se vor supune Mitropoliei, care se va înfiinţa la Chişinău. In ce priveşte chestiunile economice cari privesc clerul basarabean, ele se vor deslega tot ca şi până astăzi de către congresul general al preoţimei din Basarabia, cea ce inseană că punctul de vedere basarabean a triumfat, deoarece în alte eparhii şi chestiile economice se desleagă de episcopi. Congresiştii au trimis din sânul lor o delegaţie la preoţii Laşcu şi Popovici, propunândule să candideze pentru scaunele vacante de episcopi. Se spune că şi unul şi celalt au refuzat propunerea. Dacă refuzul celui dintâi trebuie să îmbucure petoţi românii, că în fruntea unei eparhii nu poate fi autorul celei mai urâte cărţi scrise despre Basarabia, refuzul celui de al doilea, al preotului Popovici, rectorul Seminarului din Chişinău, este o mare pierdere pentru biserica basarabeană, — preotul Popovici a fost şi a rămas un om cu sentimente cflrate nationale. In aceaşi zi când se întrunea congresul preoţimei, la tribunalul din Chişinău se începea judecarea unui proces, care este un ecou din luptele date acum câţiva ani intre preoţimea basarabeană. Se ştie că alegerea episcopului Gurie şi organizarea congreselor eparhiale cu participarea mirenilor sunt socotite anticanonice. O parte din preoţimea basarabeană a protestat atunci împotriva acestor călcări a canoanelor şi care făceau din biserica basarabeană o biserică schismatică. Intre cei mai aprigi luptători pentru apărarea canoanelor au fostirecţii Volonei, Cecan, Murafia şi d. Frăţiman, profesor, teolog şi membru al Academiei române. Aceştia au căutat să dovedească cum că congresele eparhiale n'au avut dreptul să aleagă episcopi şi că dreptul acesta aparţine numai Sinodului. Aşa era şi in Rusia, aşa este şi in România. Pentru lupta aceasta, sus numiţii preoţi, pe lângă că au fost îndepărtaţi din biserică, au fost şi atacaţi violent în congresele eparhiale şi ei simţindu-se jigniţi au dat, în judecată pe preşedintele Uniunei preoţilor, pe preotul Băltaga. Procesul a atras foarte multă lume şi cei mai buni avocaţi au vorbit şi dintr’o parte şi dintr’alta. Apărătorii preoţilor izgoniţi din biserică şi atacaţi, în congresul preoţilor, au căutat să dovedească, că ei au stat pe un punct de vedere legal şi canonic şi au fost pe nedrept calomniaţi, şi că congresul eparhial alegând un episcop a călcat în picioare legile bisericeşti; apărătorii majorităţei clerului basarabean, care a votat autonomia bisericei basarabene şi a făcut alegerea anticanonică, s'au redus să ponegrească pe sus zişii preoţi acuzându-i că au lucrat într’o vreme contra intereselor româneşti, cum a fost preotul Volovei fără să dovedească canonitatea alegerei şi ţinerei congresului. Tribunalul a amânat pronunţarea sentinţei. Coresp. fu. - »r. is ganîsra wafiowaHzgrii subsola lui întrunirea dela „Comis“ —■ Cuvântării© d-3or (straie Micessu, o. Naguiessu şi mng. (ssti — mmii, ia, ui a iu îs îi ţinut în sala „Tomis“ o întrunire de protestare contra votării instituţiei, convocată de d. deputat şi profesor universitar Istrate Micescu. D. G. NEGULESCU spune că această întrunire a petroliştilor e organizată cu concursul proprietarilor de toate categoriile. Mulţi petrolişti din judeţele Prahova şi Dâmboviţa au fost împedicaţi de a veni la această întrunire, unii din ei fiind chiar arestaţi- Guvernul vrea să lovească acum în atâţia oameni, spre a-şi face treburile vreo câteva bănci liberale. Proclamă ca preşedinte de onoare al Asociaţiei petroliştilor, ed. Tstrati Micescu. Dacă guvernul va isbuti să naţionaliseze azi subsolurile, mame o să naţionalizeze toate celelalte bogăţii ale ţării, ceea ce ar consstitui o nenorocire. D-sa spune că s’ar primi ca guvernul să sporească, dacă crede, impozitele, dar să respecte dreptul de proprietate. Statul are azi 200 mii hectare de terenuri petrolifere şi nu face nimic, dar vrea să ia puţinul ce-l au vreo câţiva proprietari. Dacă statul ar exploata terenurile ce le are la Ţuhcani, i-ar putea produce anual, vreo câteva miliarde, dar nu ia nici o măsură în această privinţă. Declară că politica financiară şi econormică a guvernului duce ţara la perre. D. N. VASILESCU (ţăran din Bordeni) declară că s’a angajat la luptă, spre a apăra proprietăţile strămoşeşti ameninţate. Am venit să ne plângem aci, în Capitală, spre a fi mai aproape de M. S. Regele, ca să ne audă mai baie. D. PIiTRE STOICESCU (ţăran din Scorţeni) protestează şi d-sa contra naţionalizării subsolului, spunânt că guvernul nu urmăreşte echilibrarea bugetului statului, ci căpătuiala partizanilor lui. Dingner ISCU spune că a luptat ca în locul străinilor cari lucrau la sonde, să fie azi ţăranii noşti. Din toat terenurile exclusiv petrolifere,numai 3 la sută sunt ale partidarilor, de la cari a isvorît indstria petrolului, ce aduce atâta venit statului, şi ar fi nedrept li se dea acum o astfel de loctură, în loc să fie încurajaţi. D. ISTRAT MICESCU zice: Guvernul cită să zăpăcească conştiinţa aceui popor cu fel de fel de invenţiii şi spune că întotdeauna aceia cari au încercat să sclipcine Statul, nu le-a mers bir în nici o parte a p omenirii. Lumea treie să fie sigură că venitul deci vă deveni proprietatea de nine, iar proprietatea de mâini va constitui averea urmaşilo ei. Spune că gunul de când a venit la putere Ia făcut altceva decât să semeiWarba în toate clasele noastre siale aprinzând focul spre a inplaudat, când vapromite că-19 »Um» 11 Avem dreptul de a bănui guvernul de nesinmnitate şi de atentat ’ la libertatea poporului, considerându-l ca duşman al naţiunii. Guvernul îşi spune că de ce ar lăsa pe ţărani să înstrăineze terenurile petrolifere şi nu le-ar lua statul, căci miniştrii ar şti ce sa facă cu ele şi cum să se aranjeze pentru ai lor. El acuză poporul că e reacţionar, spre a putea pune mâna pe bogăţiile subsolului şi a deveni astfel acţionar. Cere libertate într’o ţară liberală, căci a ataca proprietatea însemnează să atacimunca, şi Heliu te pusa o barieră acelora Cari vor să trăiască din munca altora. Dacă strămoşii noştri au putut lupta la 1848 pentru libertatea subsolului şi-au izbândit, azi lupta aceasta va fi de asemenea încoronată de succes. * Un cetățean din sală a cerut ca cuvântarea d-lui Micescu sâ fie publicată într’o broşură, spre a fi citită de toată lumea. I D. SABBA ȘTEFANESCU cere să se scoată de sub confiscare averea cetățenilor. D. N COSTESCU spune că proprietarii de toate categoriile s’au unit în această luptă sfântă. D. C. DOBRESCU zice, că lupta trebuie dusă şi pentru apărarea proprietăţii urbane. D. G. NEGULESCU citeşte apoi , următoarea moţiune, ti imiţâft- I du-se şi d-lui I. Brătianu, o telegramă de protestare: MOŢIUNE „Proprietarii de terenuri petrolifere intrunindu-se azi, ÎS Martie in sala „Tomis“, impreună cu proprietarii de moşii , case, păduri şi vii, spre a protesta contra ideilor cuprinse in proectul de Constituţie depus în parlament. „Având in vedere cuvântările reprezentanţilor proprietăţii de toate categoriile, luând cunoştinţă că proectul de Constituţie aduce atingere până la desfiinţarea dreptului de proprietate, împingând ţara pe panta comunismului bolşevic. „Că cu asemenea principii revoluţionare se sdruncină siguranţa statului şi a tronului, de care sunt scump legate sufletele noastre. . „Roagă, şi invită guvernul să înlăture sguduirile sociale prin reformele ce voeşte a introduce în viaţa noastră de stat şi să asigure respectul proprietăţii şi garanţia siguranţei noastre ca stat monarhic constituţional". Toate răspântiile, ce ducea „Dacia“, erau baricadate de armată, aşa că lumea care eşise de la „Tomis“ a trebuit să se răspândească pe străzile opuse ale oraşului. BdlikSUB. Şedinţa comisiei interimara. — întruniri. — Crima.— Incendiu. Comisia interimară a Unut Sâmbătă o şedinţă sub preşedinţia d-lui Radu Portocala. D-sa a adus la cunoştinţă cu In conformitate cu dispoziţiuniie guvernului, anul financiar nu va mai începe la 1 Aprilie că la 1 Ianuarie. Bugetul comunei a fost făcut pe 9 luni. In noul buget s’a aprobat funcţionarilor din serviciul primăriei un spor de 25 la sută la salariu. S’au mărit creditele pentru repararea localurilor comunale, școli etc., dela 200 de mii la 800 de mii. De asemenea s’a mărit creditul serviciului de salubritate dela 142 de mii la 2.700.000 lei. Bugetele speciale D. Ionescu, Maria Dascalef și Penepis Zur mule ce formau corpuri aparte, s’au înglobat în bugetul ordinar, însă fiecare sub un capitol special fără a se putea ataca fondurile legatare. In vederea exemplului dat în 1922-23, când s’a încasat în 9 luni 9.967.073 lei, adică peste prevederile bugetului tor sumă de 4.500.000 lei s’a prevăzut în viitor suma de 7 milioane lei. Rezumând veniturile totale ale bugetului ordinar ,ele se urcă la 25.556.629 lei, iar cheltuelile sunt în sumă de 25 miloane 76.826 lei, deci totalul veniturilor prevăzute în bugetul extraordinar este de 8.929.144 lei. Bugetul fiind votat de consiliu, a fost trimis ministerului de resort spre aprobare. Liga chiriaşilor a ţinut o întrunire în sala „Lux“ sub preşidenţia d-lui dr. Satec Leteanu. Au vorbit d-nii : Vasiliu, Ohanesian, Dobrogeanu şi alţii, protestând contra proprietarilor ,care au ameninţat că vor da foc locuinţelor, dacă la imobile nu v® fi lăsată libera tranzacţie. D. Marcel Stănescu, directorul ziarului „Cuvântul“ ,fiind în sală, a fost solicitat de chiriaşi să ia cuvântul. D-sa a arătat că este în luptă alături de chiriaşi şi a evidenţiat lăcomia de câştig a unor proprietari, cari speculează pe chiriaşii ce trăescu din resurse înfime D. Nae Vasiescu a arătat că criza locuinţelor este pretutindeni şi că populaţia oraşului creşte ,din cauza locuitorilor de la sate, cari invadează oraşele. Statul trebue să încurajeze construcţiile. D. Trafan, preşedintele Ligii, cere abrogarea alinatului C. din legea chirlilor, pe car o legiuitorul vr©a Sa-i menţie, cum şi art. 1441 c. c. D. Cocea ,avocat, critică guvernul, care în loc să voteze legile necesare, voeşte că comită un nou abuz votând constituţia. Face apel la unire şi luptă pentru justele revendicări ale chiriaşilor. D. Sorec Leţcanu încheie seria cuvântărilor, arătând suferinţele chiriaşilor. Toată asistenţa a făcut apoi manifestaţie pe stradă, având numeroase placarde : ,,Vrem dreptate“; „Toată lumea stă pe loc“; „Vrem exproprierea urbană“ etc. „Liga propriearilor a ţinut o întrunire în sala Goldenberg la care a luat parte 100 de persoane. Au vorbit d-nii Fetrovici, N. Bâncilă, căp. Pîrchi Coniade şi alţii, cari au cerut libera tranzacţie şi au respins cererea chiriaşilor de a se prelegî contractele pe 5 ani . C. Misiu din Suteşti a omorît cu un foc de revolver pe fata V. Stana. Crimnalul a fost arestat. Mobilul crimei este gelozia . — La incendiu a distrus în com. PI puşca, două magazii, un imobil, 2 coşare, un vag. fum, lemne de construcţie şi mari cantităţi de cereale. Pagubele sunt de 150 mii lei Se băneşte că forul este opera unei mâini criminale CONSTANTA Escadrilă ife p'raţî ? — Comunişti condamnaţi. — Dela curtea cu juri. — Diverse. — Din port. Comandanţii d’verselor vapoare, sosite din Marea Neagră în portul nostru, aduc ştirea că , cu întâlnit un grup de vreo 15 mîci vase, fără pavilion, cari mergeau în spre S. E. spre coastele Anatolei. Vasele aparţin, probabil, piraţilor ce operează pe coastele Mări Negre. — Consiliul de război al, cor- i pului ,3 armată a condamnat la 4 ani închisoare pe Mihail , Putilov şi la câte 6 luni pe Ord- lyfi Pron şi laiche Luter, din Chişinău, acuzaţi cd ar fi depo- ‘ „tint explozibile, în scop de a se servi la o eventuală revoluţie in Basarabia. ~~ Curtea cu jwi'ij a corni“manaV. Ia 1 ani închisorie pe Florica Branca, pentru că a omorât, cu lovituri de cuţit pe f. Camhuna - Dummies dim. cu fastul obişnuit, în curtea reg. 34 Constante, au depus jurământ.d recruţilor în prezenţa d.lor: colonel Bărbulescu comandao’tul regimentului, colonel Buifcă, preotul Grigorescu, muze’nui goamtei şi rabmic — Aseară, pe când o doamnă, al cărui mim? ne scapă, trecea pe str. cunel în drept.il liniei Mamaia, a fost atacată de un ind'vid, ce voia s’o jefuiască La ţipetele cinei au sărit în n_ juror 'trecători!, cari au reuşit săprindă pe tâlhar El es'e Denims Benadimî, orîginar din Basarabia, care este în lncalitatr de 2 luni, în care timp & je. cult pe trecători. te'T £®ntru Jpi 22 cr. estg fist.t la curtea cu jur; judecarea procesului intentat d-lui Miltiad© Cutava, director, proprietar al ziarului „Strălucitorul”, acuzat de împărţirea unor broşuri, cu caracter antisemit. Este vorba ca apărarea să fie susţinută de d. Cuza, care şi-a anunţat sosirea în localitate. DIN PPORT Vaporul „România’’ a sosit Duminica dela Constantinopol, cu mărfuri şi călători. Remorcherul „Canal Oceacov" a fost complet reparat în atelierele S. P. N. Marţi 20 cm. va pleca In cursă spre Constantinopol vaporul „împăratul Traian*'. D. inspector Buş.lă a apart de la Bucureşti, spre a inventaria averea S. M. R. F.nu a sosit în localitate, spre a inspecta S. M. R. Mârgineanu. I Vaporul „Principesa Maria” va relua în curând cursa Constanta.Constantinopol, iar „Regele Carol” şi „împăratul Traian” vor deservi cursă Coaţa tanta-Pireu. „ Vaporul „România” va rUmil. nc în rezervă. 1 " *T CRAIOVA Aniversarea contrnirului Iul Pasteur. Eri, Duminică, în sala tea.trului Naţional, fizită de un public numeros şi select, d. dr. Charles Laugier, inspectorgeneral sanitar şi preşedintele soc. „Prietenii Şti ruţei” a vorbit despre Pasteur şi opera sa. Conferinţa f. interesantă in sine a prezentat un şi mai deosebit interes fiind însoţită de numeroase proecţiuni, puse la dispoziţia conferenţiarul, La uniunea universitară francez! din ţară. GALAŢI Suspendarea dubitului da astă. — Mină pe mare. — Jurământul recruţilor. — Culturale. — Diverse. Cu începere dela 12 Aprilie, timp de o săptămână, uzina de apă a suspendat debitul de apă în timpul nopţii, dela 10 noaptea, la 8 dîm., peirimru reparaţii . — S’a anunţat căpitănîe! portalul că pe Marea Neagră a fost descoperită o mină plutitoare. Aceasta spre a setrage atenţia vapoarelor. In faţa grădinii publice au depus Duminică dim jurământul nouei recruţi ai regimentelor locale, în asistenţa confesorilor de toate riturile. Generalul Rudeanu a ţinut un entuziast discurs. Solemnitatea a durat până la ora 2d. a. • j — La liceul „Alexandri s’a dat Sâmbătă o șezătoare literară. Au vorbit: d. profasor Calinski și elevul Mazilu; a făcut lectura, publicista? Maurid a urmat un cvartet muzical. — Necunoscut! au furat fierărie de mal multe mîi lei tîe la Samuel Spaeter din str. Traian. — Negustorii de zahăr scumpesc zilnic acest alimerit astfel că în detail, kilogramul se plăteşte cu 43 lei, fapt care provoacă nemulţumiri unanime. — Profesorul Humagsîf, împlînid 40 de ani de profesorat, a fost sărbătorit de colegi printr’o agapă. — Comisarul Gâdînţa a prins mai mulţi hoţi, cari operau în gara nr. 8. — Inginerul Corp, din regionala c. f. r. Iaşi a inspectat staţia locală şi serviciile, cari depind de ea. — Prefectura poliţiei a holtait alungarea lui Nicuelcu- Mizu, pe motiv că agita muncitorii. — Din cauza ploilor s’au surpat multe cavouri din cimibir. — Un soldat necunoscut a rănit grav cu baioneta pe soldatul Stanciu Mihail ‘ dela marină. Se cercetează. ȘTIRI IMN ŢARA In «bestia diplomelor falsa GALAŢI 19 — in raport cu declaraţia lui Mihăilescu, că ar fi eliberat 70 de diplome, precum şi cu cotoarele registrelor din cari au fost scoase diplomele şi cari cuprindeau 100 de diplome, numărul celor arestati până acum ca posesori de diplome false reprezintă ab’’a o cincime din numărul adevărat :ii posesorilor. Mulţi dintre cumpărătorii de diplome Ie-au procurat ab’’a în ultimul timp în vederea recrutării contingentul în 1924, dar descoperirea făcându se anterior recrutării, aceşti cumpărători nu le au mai utilizat şi le-au distrus. Se vorbeşce de o distungare a afacerii, urmând să se încheie ordonanţa definitivă pentru ca/urile descoperite până acum, iar pentru cele ce vor mai fi descoperite, să se facă cerce, ţări aparte, ’ ! Se mai vorbeşte de intenţia celor deţinuţi de a cere eliberarea provizorie pe cauțiune. ■--* Tribunalul a confirmat mandatul lfi Augustin Toffer, care n a făcut decât 11 zile armată, Him! reformat ulterior din motiva de sănătate, astfel că diploma nu i a servit aproape la nume. ; s” d!''puiâ densement că s’ar mai i'j eliberat diplome false și la alta școală locală în anii trecuți. CITII Î ■ E SELI A