Universul, martie 1923 (Anul 41, nr. 53-83)

1923-03-21 / nr. 73

fia gar. §8/§§/°o fuflfizaazfi pro­n^l am deposit liili sl fii. fr. $. i. Sibiu: Strada Sâni No. 22. Adr. tslegr Maschafrtei!uu§ Telefon TOO & 403. Mediaș: Piața Cazirmei No. 15- Sighișoara : Strada Baler No. 47. _____»0 IIJIERM da l­a CALITATE Oarantafă absolut fam «»sseaaîă portei) în unna analizei Onor. Staţiimei Agronomice din Bucureşti vinus Moşia ■Brâiteotraiti Gara Vlăduţeni ijttd. Romanaţi.) se trimets prosrvect la cerere Subsolul­ Român Societate Anonimă Română de Petrol ComsilmlV de administrate în şedinţa sa din 4 Mărtie 1923, luând dispoziţia ai da­mitliaa capitslulu­l în le­gătură cu activitatea Societăţii a hotărât chemarea la plată a complectarii virsaminteler din ©masHisna a 8-a. Achitarea acestor vărsăminte pentru simplificarea ope­raţiunilor către muncitori se vor face : Pentru regiunea Câmpina la d. consilier D. Ţintea I f » » Băicoi la d. » Pavel Demetrescu­­ » * Moreni la d. » D. Chinovescu » * Ploeşti la d. * D. lonescu • » Buştenari la d. » D. Iosifescu *' m ■» Buzău la d. » Cazacincu cât şi la sediul Societăţii din Bucureşti, Strada Academiei ÎNo. 1, Etaj 11. Domnii acţionari sunt rugaţi a plăti aceste vărsăminte până la 20 Aprilie 1923.­­ Pentru vărsămintele întârziate se va percepe o dobândă de 12 la sută (doi­spre­zece la sută) până la achitare, So­cietatea rezervându-şi dreptul de a uza şi de dispoziţiunile art. 170 din codul comercial.­­ 2923 ■ CoassS­uS da ArisissinSsStafle. A­U SOSIT ' Produsele Ca§ei itesHerfcsai D-r Pierre PISTI 1 TUBURI I SffPiii DENTRIFICE APfi DENTIFRICE I Reprezentant General pentra România I 2975 6. CIIRoM 15 str. Piața Amzeî Mal mm de vânzare li? E ALTOITE c§r­eaSitate superioară — Al­id — 3014 TEKIRGHIOL'SATI Societate Anonimă anunță pe Onor, săi acţi mari că reţeta g dm­­­­entiului pentru anul trecut 1922 de Lei 40 netto­­ de AjîCare acţiune sa achită la Banca Agricolă Constan­­i­ţa şi la Banca Agricolă Bucureşti contra prezentării Cer-­­ tificatelor provizorii cu toate vărsămintele efectuate. 3054! Preşedinte e Consliumi de Adm. Vasili O. Nicolau­­ 3014 HAim IliEiMeEile­fteandru Th. Dobrian Ara da vânzare viţa americane altoite, numai calitatea I­ a cari întrec ori­ce concurenţă. Sânân toace, viguroase, perfect sudate şi bine selecţionate. Adresa telegrafică D03M gara FERICA. 3050 Suduri şi Tiare Autogenă Aparate, accesorii şi Orioriftfli M P S S E R materialii de sudat UnginU­ IU D 3 a C R In depozit la Rm re­zen­tantul General­­ARS Filip Weisselb^g „ - “ Telefon 38^51 Calfa 13 Septembrie 43. " TUCTUM SWHI "1 cu o reputație mondială de 50 ani VOPSEȘTE Pămn ALB sau tIMJIT HMD, BRP, SASTISII , BLOHB întrebuințare foarte simplă De vamare la toate farmaciile, drojuerele _____ și partt­meriiU_din_ţară._______ imerdiat fi natural în: % # • întrunirea românilor * creştini ortodoxi — Cuvântările. Duminică după amiaz, au fost convocaţi la o mare Întrunire în sala „Dacia“ toţi românii creş­tini ortodoxi din România în­tregită. A prezidat preotul econom CHIR­IAC BIDOIANU, care a mulţumit mulţimea pentru dra­gostea cu care a răspuns la a­­ceastă întrunire. Atacă apoi pe catolici, cari, în toate prilejurile lovesc în religia strămoşească. Discursurile din Senat au avut atâta efect însă, încât pornirea duşmanilor­ bisericei ortodoxe, s’a mai domolit. Aduce omagii mitropoliţilor Miron Cristea, Bălan şi­­ Pim­en, pentru strălucitele discursuri rostite întru apărarea bisericei noastre. Susţine ca în textul noului proect de Constituţie să se păs­treze titlul de „dominantă Pr. CONSTANTINESCU BU­GACI­U aduce şi d-sa omagii înalţilor prelaţi ai bisericei or­todoxe, cari au apărat interesele în mod strălucit. Pr. POPESCU MALAEŞTI spu­ne că biserica creştină e biseri­ca dominantă a statului român şi deci aşa trebuie să rămână specificat şi în Constituţie. Şi Parlamentul de la 1806 statorni­cise acest text de „dominantă“. Catolicii tind să ne captiveze sufletele numai cu intenţia ca să pună mâna pe comorile noastre economice şi naţionala­­D. avocat DUNĂRE se revoltă contra acelora cari intenţionea­ză să dărâme biserica noastră şi cere sprijinul tuturor bunilor români, spre a păstra neatinsă faima bisericii noastre. Pr. CONST. DUMITRESCU spune că „oile rătăcite" sunt ca­tolicii conform preceptului din evanghelia D-na ALEXANDRINA CANTA­­CUZINO face istoricul bisericii creştine, scoţând în evidenţă greaua luptă a foştilor domnitori ai ţarei, spre a păstra cât mai independentă credinţa strămo­şească. Respinge cu înverşunare uneltirile catolicilor şi în numele „soc. Ortodoxe a femeilor ro­mâne“ spune, că dacă Românii respectă credinţele fraţilor lui­de altă lege, acelaş lucru cer şi ei pentru crezul lor. De­asupra tuturor intereselor miei trebuie să predomine ideia credinţei na­ţionale. Mai vorbesc d-nii Em. Cule­­glu şi Lungulescu, după care d. NAPOLEON CREŢU în numele studenţimii creştine aduce salu­tul celor 30 mii de studenţi, cari îndură azi prigoniri, fiindcă au încercat să apere credinţa stră­bună. D. POPESCU TUDOR, după ce evocă marile figuri ale mar­tirilor neamului, cari şi-au jert­fit viaţa, întru apărarea patriei şi a credinţei, citeşte următoa­rea Moţiune Noi, cetăţenii români creştini ortodoxi din Capitală şi delegaţii fraţilor noştri din întreaga ţară. Întruniţi în sala Dacia din Bu­cureşti, după chemarea clerului nostru şi ascultând cuvântările preoţilor şi delegaţilor tuturor fraţilor noştri; citirea moţiunei congresului delegaţilor preoţilor din România de la 6—8 Febr. a. c.; a moţiunei marii întruniri publice de la 1 Martie cor.; in sfârşit strălucitele cuvinte rostite in Senat de către marii noştri ierarchi: I. P. S. S. dr. Miron Christea şi I. P. S. S. Nicolae 34- lan al Ardealului, şi intr’un­ sin­­gur şi mare glas, declarăm, din tot sufletul că le aprobăm, pentru­ ­ Moţiunea, — că ele exprimă tot gândul nos­tru asupra necesităţii imperioa­se ca, în viitoarea Constituţie, biserica noastră strămoşească să- şi păstreze drepturile câştigate prin sit­uaţia ei de biserică do­minantă a statului român Le aprobăm, fiindcă ele expri­mă şi toată durerea noastră pen­tru că conducătorii noştri au ad­mis în proiect formula că religia noastră creştină ortodoxă are nu­­lăetate, pentru că este religia majorităţii populaţiunei. Această formulă este nedreap­tă, pentru că religia noastră creş­tină ortodoxă nu poate fi pusă în raport cu numărul populaţiu­­nii, care este schimbător,­ ci cu sufletul neamului nostru pe care l-a creiat şi care este veşnic după cum veşnică va fi aci, pe pă­mântul acesta, stăpânirea Ro­mâniei noastre ca stat creştin ortodox. Această formulă este pericu­loasă pentru interesele neamului nostru, de­oarece nu arată care dintre naţionalităţile conlocui­toare după război în România Mare este naţiunea stăpânitoare, pe când în vechea Constituţie „religiunea dominantă a Statului român'', care înseamnă „religia NAŢIUNEI dominante a statu­lui român", religia noastră, este elementul care caracterizează na­ţiunea dominantă, afirmându-se astfel că în România Mare sin­gur dominant, adică stăpânitor, este neamul român din viţă daco- l­atină şi de religiune creştină or­todoxă. Considerăm nesocotită şi ne­patriotică declaraţia făcută în Senat de mitropolitul unit Vasile Suciu, că trebue făcută unifica­rea ambelor biserici româneşti prin catolicizarea noastră, a 13 milioane de creştini ortodoxi. Clericii uniţi au făcut o faptă nepatriotică,­­când au refuzat să intre în catedrala dela Alba-lu­­lia lângă Regele lor şi au rămas afară, cu­ episcopul Mailath, ca­tolic ungur, dovedit duşman al nostru în Senat, cu fostul episcop ungur Gratfelder, deasemenea dovedit duşman şi gonit­­din ţară pe care aşa de călduros îl apără ziarul uniţilor „Albina“ şi cu fostul episcop ungur Secheny, de la Oradia-Mare, fugit el sin­gur peste graniţă ca să scape de pedeapsă. Mitropolitului unit Vasile Suchi, capul bisericii unite din Transil­vania, i s'ar putea aplica cuvin­tele marelui nostru istoric Ni­colae Iorga: „nu s’a găsit unul, care să frângă de genunchi o cârje, care nu s'ar putea păstra fără a jigni Rege şi popor?" Ca şi întrunirea dela 4 Mar­tie, într'un suflet. Cerem M. S. Regelui Ferdinand I al tuturor Românilor să ne a­­pere de primejdia ce fimenim­­n România pe care El, cu vitejia Lui şi jertfa acestui neam creş­tin ortodox, a făcut-o Mare! Cerem guvernului şi mai­ ales cerem reprezentanţilor noştri să­­şi aducă aminte că părinţii lor şi cei noştri au adormit de veci şi se odihnesc in religia strămo­şească creştină ortodoxă. li jurăm pe sufletele lor, pe a­­mintirea pioasă ce sunt datori să păstreze morţilor lor şi pe spe­ranţele ce nutresc pentru copiii lor, să nu schimbe o vo­rbă din dreptul scris al Bisericii noastre în art. 21 al. 3 al actualei Consti­tuţii, adică cum a fost aşa să ră­mână: „Biserica creştină orto­doxă a răsăritului este religiu­nea dominantă a Statului Ro­mân“ în vecii vecilor. Aşa să ne ajute Dumnezeu! * • întrunirea s’a sfârşit la orei 1­6 d. a. SCRISORI DIN SIBIU — Ordonanţă neexecutată­ •— O sfidare — Prefectura poliţiei oraşului­­ Sibiu, în primle zile ale lunei Decembrie anul expirat, a afişat o ordonanţa prin care punea în , vedere tuturor comercianţilor—­­ în baza decisiunei consiliului , de miniştri — ca în­­tarmen de­­ 60 de zile de la data acelei ordo­nanţe, să-şi schimbe firmele, scriind întâi, cu litere mari, în­­ româneşte, iar dedesubt, cu lite­re mici, dacă vor, în limba ger­mană, ungară sau altă limbă. Termenul executării acelei or­­donanţe a expirat la sfârşitul lui ianuarie a. c. dar nici unul dintre negustori nu s-a deran­jat a se conforma, sfidând ast­fel orice încercare de români­zare a acestui oraş; în acel in­terval de 60 zile câteva noui în­treprinderi au luat fiinţă şi fir­mele lor le-au scris tot în nem­ţeşte. Un cunoscut zugrav din loca­­litate avea scris pe firmă, de­desubt, numele său, în stânga : Zimermaler iar în dreap­ta, Zu­grav şi de când cu ordonanţa în chestiune, a şters cuvântul românesc din dreapta, rămâ­­nând numai cel nemţesc din stânga. Ce sfidare î şi ne întrebăm până când cu toleranţa ? Dar chiar nomenclatura stra­­delor de la unire şi până In pre­­zent nu a suferit nici o schim­bare, peste tot, aceleaşi denu­miri din trecut: „Heltauergas­­se“, „Wiesen­gasse“’, „Junger­­waldstrasse“, „ Sporergasse “. ..Klaine Erde G.“, „Fabinistra­­sse“, „Hofmeistergasse“, „Wie­sen­gasse“, „Jungerwaldstrasse“, „Kirchengasse“, etc. etc. Oamenii din serviciul primă­­riei, poştei, etc. port încă uni­forma ungurească. Ne întrebăm dacă nu ar fi încă timpul să dispară toate a.­­cestea... Avem a­tâţia eroi ai neamului care şi-au dat viaţa pentru cu­­cerirea Ardealului şi numele lor vitejeşti şi sfinte ar fi mai in­­dicate la nomenclatura strade­­lor, mai cu seamă in oraşele din tip^Tjite alipite.„ Serviciul poştal lasă de dolit. Atragem serioasa atenţiune a direcţiunei poştelor asupra fap­tului că foarte multe scrisori chiar din cele recomandate, mi ajung la destinaţie, iar cele ca­re ajung, acestea cu mari întâr­­zieri, aşa de ex. dela Sibiu la Bucureşti şi vice-versa, unei scrisori îi trebuesc 6—8 şi 1­ zile pe când altele ajung normal în 2—3 zile, cum este şi logic. Mai rugăm Direcţiunea poş­telor să nu mai pue în vânzări mărci insuficient gumate, de­oarece acestea cad de pe scrisor şi apoi intervine plata­­taxei du­­blă pentru nefrancare. — Direcţiunei fabricei de chi­brituri i se atrage atenţiunea ce rău face de pune în vânzare cu­tiile de chibrituri neprevăzute cu banderola care le Închid­, astfel că debitanţii vând cutiile aproape goale, iar la obiecţiu­­nea clienţilor ei se supără a răspund că aşa li se dau cutiile şi nu este vina lor. I O invazie de elefanţi In Congo Bruxelles. 18.­­ O telegra­mă oficială a guvernului din Congo anunţă că în regiunea Leopoldsee, întinse suprafeţe cultivate au fost devastate prin invazia unor numeroase cirezi de elefanţi. Băştinaşii au refuzat să întreprindă vâ­natul elefanţilor şi în multe locuri și-au părăsit satele de­vastate. (Rador). l—»­I' «—■ Condamnarea nani satir la Cluj 18 Martie Tribunalul a condamnat la 7 luni închisoare pe Lorentz Csontos, care acum câteva luni a violat o fată de îl ani. [ih­ail sirii h Isii Houl­ssauifs­­ de episcopi. — Preoţii Lascu fi popoviti refuză să caniile 32 d­ea episcopi, -an arotsis bisericesc le Tribuna . — In ziua de 13 Martie s a deschis congresul preotimei şi al mirenilor. La ora şease seara reprezntanţii clerului şi mire­nilor s'au adunat la Mitropolia unde după ce s’a oficiat un Te Deum toţi delegaţii au tre­cut în Casa Eparhială, unde s’a ţinut congresul. Biroul s’a format astfel : preşedinte Boli­­laga; vicepreşedinţi: Dumbrava şi Bielodanov; secretari Sciucci şi Bujacovski. Din partea para­cliserilor : Simionov şi din par­tea mirenilor : Fotescu. Inspectorul general al minis­terului Cultelor d. Savin, ur­­cându-se pe tribună, citeşte de­cretul de deschidere a congre­sului şi face cunoscut că s-a hotărît înfiinţarea a două ca­tedre de episcopi. Preşedintele Bolh­aga­ propune să se aducă mulţumiri M. S. Regelui şi toată asistenta în pi­cioare cântă „Mulţi ani trăias­că". D. Savin, citeşte apoi salutul ministrului Cultelor, care-şi ara­tă simpatia sa pentru preoţime şi pentru nevoile bisericei basa­­rabene. Congresul cântă şi pentru d. Banu. In legătură cu congresul preo­ţilor, se spune că, conform cu noua lege, episcopii se vor bu­cura de o oarecare autonomie, în ceea ce priveşte administraţia caprhiei, ei vor face numirile de clerici, dar se vor supune Mitropoliei, care se va înfiinţa la Chişinău. In ce priveşte ches­tiunile economice cari privesc clerul basarabean, ele se vor des­­lega tot ca şi până astăzi de că­tre congresul general al preoţi­­mei din Basar­abia, cea ce insea­­nă că punctul de vedere basara­bean a triumfat, de­oarece în al­te eparhii şi chestiile economice se desleagă de episcopi. Congresiştii au trimis din sâ­nul lor o delegaţie la preoţii Laş­cu şi Popovici, propunându­­le să candideze pentru scaunele vacante de episcopi. Se spune că şi unul şi celalt au refuzat propunerea. Dacă refuzul celui dintâi tre­buie să îmbucure pe­­toţi ro­mânii, că în fruntea unei epar­hii nu poate fi autorul celei mai urâte cărţi scrise despre Ba­sarabia, refuzul celui de al doi­lea, al preotului Popovici, recto­rul Seminarului d­in Chişinău, este o mare pierdere pentru bi­serica basarabeană, — preotul Popovici a fost şi a rămas un om cu sentimente cflrate natio­nale. In acea­şi zi când se întrunea congresul preoţimei, la tribuna­lul din Chişinău se începea jude­carea unui proces, care este un ecou din luptele date acum câţi­va ani intre preoţim­ea ba­sarabeană. Se ştie că alegerea episcopului Gurie şi organizarea congreselor eparhiale cu partici­parea mirenilor sunt socotite anticanonice. O parte din preo­­ţimea basarabeană a protestat atunci împotriva acestor călcări a canoanelor şi care făceau din biserica basarabeană o biserică schismatică. Intre cei mai aprigi luptători pentru apărarea canoanelor au fost­i­rec­ţii Volonei, Cecan, Mu­­rafia şi d. Frăţiman, profesor, teolog şi membru al Academiei române. Aceştia a­u căutat să dovedească cum că­ congresele e­­parhiale n'au avut dreptul să a­­leagă episcopi şi că dreptul a­­cesta aparţine numai Sinodului. Aşa era şi in Rusia, aşa este şi in România. Pentru lupta aceasta, sus nu­miţii preoţi, pe lângă că au fost îndepărtaţi din biserică, au fost şi atacaţi violent în congresele e­­parhiale şi ei simţindu-se jigniţi au dat, în judecată pe preşedin­tele Uniunei preoţilor, pe preotul Băltaga. Procesul a atras foarte multă lume şi cei mai buni avocaţi au vorbit şi dintr’o parte şi din­tr’alta. Apărătorii preoţilor izgoniţi d­in biserică şi atacaţi, în con­gresul preoţilor, au căutat să do­vedească, că ei au stat pe un punct de vedere legal şi canonic şi au fost pe nedrept calom­niaţi, şi că congresul eparhial a­­legând­ un episcop a călcat în pi­cioare legile bisericeşti; apărăto­rii majorităţei clerului basara­bean, care a votat autonomia bi­sericei basarabene şi a făcut a­­legerea anticanonică, s'au redus să ponegrească pe sus zişii preoţi acuzându-i că au lucrat într’o vreme contra intereselor româ­neşti, cum a fost preotul Volovei fără să dovedească canonitatea alegerei şi ţinerei congresului. Tribunalul a amânat pronun­ţarea sentinţei. Coresp. fu. - »r. is ganîsra wafiowaHzgrii subsola lui întrunirea dela „Comis“ —■ Cuvântării© d-3or (straie Micessu, o. Nagu­iessu şi mng. (ssti — mmii, ia, ui a iu îs îi ţinut în sala „Tomis“ o întruni­re de protestare contra votării instituţiei, convocată de d. de­putat şi profesor universitar Is­­trate Micescu. D. G. NEGULESCU spune că această întrunire a petroliştilor e organizată cu concursul pro­prietarilor de toate categoriile. Mulţi petrolişti din judeţele Prahova şi Dâmboviţa au fost împedi­caţi de a veni la această întrunire, unii din ei fiind chiar arestaţi- Guvernul vrea să lo­­vească acum în atâţia oameni, spre a-şi face treburile vreo câ­teva bănci liberale. Proclamă ca preşedinte de o­­noare al Asociaţiei petroliştilor, e­d. Tstrati Micescu. Dacă guvernul va isbuti să na­­ţionaliseze azi subsolurile, mame o să naţionalizeze toate celelalte bogăţii ale ţării, ceea ce ar cons­­stitui o nenorocire. D-sa spune că s’ar primi ca guvernul să sporească, dacă cre­de, impozitele, dar să respecte dreptul de proprietate. Statul are azi 200 mii hectare de terenuri petrolifere şi nu face nimic, dar vrea să ia puţinul ce-l au vreo câţiva proprietari. Dacă statul ar exploata tere­nurile ce le are la Ţuhcani, i-ar putea produce anual, vreo câte­va miliarde, dar nu ia nici o măsură în această privinţă. Declară că politica financiară şi econorm­ică a guvernului duce ţara la perre. D. N. VASILESCU (ţăran din Bordeni) declară că s’a angajat la luptă, spre a apăra proprietă­ţile strămoşeşti ameninţate. Am venit să ne plângem aci, în Capitală, spre a fi mai aproape de M. S. Regele, ca să ne audă mai baie. D. PIiTRE STOICESCU (ţăran din Scorţeni) protestează şi d-sa contra naţionalizării subsolului, spunânt că guvernul nu urmă­reşte echilibrarea bugetului sta­tului, ci căpătuiala partizanilor lui. D­­ingner ISCU spune că a luptat ca în locul străinilor cari lucrau la sonde, să fie azi ţă­ranii noşti. Din toat terenurile exclusiv petrolifere,numai 3 la sută sunt ale partid­arilor, de la cari a isvorît ind­stria petrolului, ce a­­duce atâta venit statului, şi ar fi nedrept­­ li se dea acum o astfel de loctură, în loc să fie încurajaţi. D. ISTRAT MICESCU zice: Guvernul cită să zăpăcească conştiinţa aceui popor cu fel de fel de invenţiii şi spune că în­totdeauna aceia cari au în­cercat să sclipcine Statul, nu le-a mers bir în nici o parte a p omenirii. Lumea treie să fie sigură că venitul de­ci vă deveni pro­prietatea de nine, iar proprie­tatea de mâini va constitui a­­verea urmaşilo ei. Spune că gu­­nul de când a venit la putere Ia făcut altceva de­cât să semeiWarba în toate clasele noastre siale aprinzând focul spre a in­plaudat, când va­­promite că-19 »Um» 11 Avem dreptul de a bănui gu­vernul de nesinmnitate şi de a­­tentat ’ la libertatea poporului, considerându-l ca duşman al na­ţiunii. Guvernul îşi spune că de ce ar lăsa pe ţărani să înstrăineze terenurile petrolifere şi nu le-ar lua statul, căci miniştrii ar şti ce sa facă cu ele şi cum să se a­­ranjeze pentru ai lor. El acuză poporul că e reacţionar, spre a putea pune mâna pe bogăţiile subsolului şi a deveni astfel ac­ţionar. Cere libertate într’o ţară li­berală, căci a ataca proprietatea însemnează să ataci­­munca, şi Heliu te pusa o barieră acelora Cari vor să trăiască din munca altora. Dacă strămoşii noştri au pu­tut lupta la 1848 pentru liber­tatea subsolului şi-au izbândit, azi lupta aceasta va fi de aseme­­nea încoronată de succes. * Un cetățean din sală a cerut ca cuvântarea d-lui Micescu sâ fie publicată într’o broşură, spre a fi citită de toată lumea. I D. SABBA ȘTEFANESCU cere să se scoată de sub confiscare averea cetățenilor. D. N COSTESCU spune că proprietarii de toate categoriile s’au unit în această luptă sfântă.­­ D. C. DOBRESCU zice, că lup­­t­­a trebuie dusă şi pentru apă­rarea proprietăţii urbane.­­ D. G. NEGULESCU citeşte apoi , următoarea moţiune, ti imiţâft- I du-se şi d-lui I. Brătianu, o te­legramă de protestare: MOŢIUNE „Proprietarii de terenuri pe­trolifere intrunindu-se azi, ÎS Martie in sala „Tomis“, impreu­­­­nă cu proprietarii de moşii , case, păduri şi vii, spre a pro­testa contra ideilor cuprinse in proectul de Constituţie depus în parlament. „Având in vedere cuvântările reprezentanţilor proprietăţii de toate categoriile, luând cunoş­tinţă că proectul de Constituţie aduce atingere până la desfiin­ţarea dreptului de proprietate, împingând ţara pe panta comu­­nism­ului bolşevic. „Că­ cu asemenea principii re­voluţionare se sdruncină sigu­ranţa statului şi a tronului, de care sunt scump legate sufletele noastre. . „Roagă, şi invită guvernul să înlăture sguduirile sociale prin reformele ce voeşte a introduce în viaţa noastră de stat şi să a­­sigure respectul proprietăţii şi garanţia siguranţei noastre ca stat monarhic constituţional". Toate răspântiile, ce duc­ea „Dacia“, erau baricadate de ar­mată, aşa că lumea care eşise de la „Tomis“ a trebuit să se răspândească pe străzile opuse ale oraşului. BdlikSUB. Şedinţa comisiei interimara. — întruniri. — Crima.— In­cendiu. Comisia interimară a Unut Sâmbătă o şedinţă sub preşe­dinţia d-lui Radu Portocala. D-sa a adus la cunoştinţă cu In conformitate cu dispoziţi­­uniie guvernului, anul finan­ciar nu va mai începe la 1 Aprilie că la 1 Ianuarie. Bu­getul comunei a fost făcut pe 9 luni. In noul buget s’a apro­bat funcţionarilor din servi­ciul primăriei un spor de 25 la sută la salariu. S’au mărit creditele pentru repararea lo­calurilor comunale, școli etc., dela 200 de mii la 800 de mii. De asemenea s’a mărit credi­tul serviciului de salubritate dela 142 de mii la 2.700.000 lei. Bugetele speciale D. Ionescu, Maria Dascalef și Penepis Zur mul­e ce formau corpuri a­parte, s’au înglobat în bugetul ordinar, însă fiecare sub un capi­tol special fără a se pu­tea ataca fondurile legatare. In vederea exemplului dat în 1922-23, când s’a încasat în 9 luni 9.967.073 lei, adică peste prevederile bugetului tor su­mă de 4.500.000 lei s’a prevă­zut în viitor suma de 7 mili­oane lei. Rezumând veniturile totale ale bugetului ordinar ,ele se urcă la 25.556.629 lei, iar chel­­tuelile sunt în­ sumă de 25 miloane 76.826 lei, deci to­talul veniturilor prevăzute în bugetul extraordinar este de 8.929.144 lei. Bugetul fiind vo­tat de consiliu, a fost trimis ministerului de resort spre a­­probare.­­ Liga chiriaşilor a­ ţinut o întrunire în­ sala „Lux“ sub preşidenţia d-lui dr. Satec Leteanu. Au vorbit d-nii : Va­­siliu, Ohanesian, Dobrogeanu şi alţii, protestând contra pro­prietarilor ,care au amenin­ţat că vor da foc locuinţelor, dacă la imobile nu v®­ fi lă­sată libera tranzacţie. D. Mar­cel Stănescu, directorul ziaru­lui „Cuvântul“ ,fiind în sală, a fost solicitat de chiriaşi să ia cuvântul. D-sa a arătat că este în luptă alături de chiri­aşi şi a evidenţiat lăcomia de câştig a unor proprietari, cari speculează pe chiriaşii ce tră­­escu din resurse înfime D. Nae Vasiescu a arătat că criza locuinţelor este pre­tutindeni şi că populaţia ora­şului creşte ,din cauza locu­­­itorilor de la sate, cari inva­dează oraşele. Statul trebue să încurajeze construcţiile. D. Trafan, preşe­dintele Ligii, cere abrogarea alinatului C. din legea chi­­r­lilor, pe car­ o legiuitorul vr©a Sa-i menţie, cum şi art. 1441 c. c. D. Cocea ,avocat, critică guvernul, care în loc să voteze legile necesare, vo­eşte că comită un nou abuz votând constituţia. Face apel la unire şi luptă pentru juste­le revendicări ale chiriaşilor. D. Sorec Leţcanu încheie se­ria cuvântărilor, arătând su­ferinţele chiriaşilor. Toată asistenţa a făcut a­­poi manifestaţie pe stradă, a­­vând numeroase placarde : ,,Vrem dreptate“; „Toată lu­mea stă pe loc“; „Vrem ex­proprierea urbană“ etc. „Liga propriearilor a ţi­nut o întrunire în sala Gol­denberg la care a luat parte 100 de persoane. Au vorbit d-nii Fetrovici, N. Bâncilă, căp. Pîrchi Coniade şi alţii, cari au cerut libera tranzacţie şi au respins cererea chiriaşilor de a se prelegî contractele pe 5 ani . C. Misiu din Suteşti a omorît cu un foc de revolver pe fata V. Stana. Crimnalul a fost arestat. Mobilul crimei este geloz­ia .­­ — La incendiu a distrus în com. PI puşca, două magazii, un imobil, 2 coşare, un vag. fum, lemne de construcţie şi mari cantităţi de cereale. Pa­gubele sunt de 150 mii lei Se băneşte că forul este opera unei mâini criminale CONSTANTA Escadrilă ife p'raţî ? — Comu­­nişti condamnaţi. — Dela­­ curtea cu juri. — Diverse. —­­ Din port. Comandanţii d’ver­selor va­­poare, sosite din Marea Neagră­­ în portul nostru, aduc ştirea că , cu întâlnit un grup de vreo 15 mîci vase, fără pavilion, cari mergeau în spre S. E. spre coas­­­­­tele Anatol­ei. Vasele aparţin, probabil, piraţilor ce operează­­ pe coastele Măr­i Negre. — Consiliul de război al, cor- i pului ,3 armată a condamnat la 4 ani închisoare pe Mihail , Putilov şi la câte 6 luni pe Ord- l­yfi Pron şi laiche Luter, din­­ Chişinău, acuzaţi cd ar fi depo- ‘ „tint explozibile, în scop de a se servi la o eventuală revoluţie in Basarabia. ~~ Curtea cu jwi'ij a corni“ma­naV. Ia 1 ani închisori­e pe Flo­rica Branca, pentru că a omo­rât, cu lovituri de cuţit pe f. Camhuna - Dummies dim. cu fastul obişnuit, în curtea reg. 34 Con­stante, au depus jurământ.d recruţilor în prezenţa d.lor: colonel Bărbulescu comandao­­’tul regimentului, colonel Buifcă, preotul Grigorescu, muze’nui goamtei şi rabmic — Aseară, pe când o doamnă, al cărui mim? ne scapă, t­recea pe str. cunel în drept.il liniei Mamaia, a fost atacată de un ind'vid, ce voia s’o jefuiască La ţipetele cinei au sărit în n_ juror 'trecători!, cari au reuşit să­­prindă pe tâlhar El es'e Denims Benad­imî, orîginar din Basarabia, care este în lncalita­­tr­ de 2 luni, în care timp & je. cult pe trecători. te'T £®ntru Jpi 22 cr. estg fi­st.t la curtea cu jur; judecarea pro­cesului intentat d-lui Miltiad© Cutava, director, proprietar al ziarului „Strălucitorul”, ac­uzat de împărţirea unor broşuri, cu caracter antisemit. Este vorba ca apărarea să fie susţinută de d. Cuza, care şi-a anunţat sosi­­rea în localitate. DIN PPORT Vaporul „România’’ a sosit Duminica dela Constantinopol, cu mărfuri şi călători. Remorcherul „Canal Oceacov" a fost complet reparat în ate­lierele S. P. N. Marţi 20 cm­. va pleca In cur­­să spre Constantinopol vaporul „împăratul Traian*'. D. inspector Buş­.lă a apart de la Bucureşti, spre a inventa­ria averea S. M. R. F.nu a sosit în localitate, spre a inspec­ta S. M. R­­. Mârgi­neanu. I Vaporul „Principesa Maria” va relua în curând cursa Const­­anta.Constantinopol, iar „Re­gele Carol” şi „împăratul Tra­ian” vor deservi cursă Coaţa tanta-Pireu. „ Vaporul „România” va rUmil. nc în rezervă. 1 " *­­T CRAIOVA Aniversarea contrn­­irului Iul Pasteur. Eri, Duminică, în sala tea.­trului Naţional, fizită de un public numeros şi select, d. dr. Charles Laugier, inspector­­ge­neral sanitar şi preşedintele soc. „Prietenii Şti ruţei” a vorbit despre Pasteur şi opera sa. Conferinţa f. interesantă in sine a prezentat un şi mai deo­sebit interes fiind însoţită de numeroase proecţiuni, puse la dispoziţia conferenţiarul­­, La uniunea universitară francez! din ţară. GALAŢI Suspendarea dubitului da as­tă. — Mină pe mare. — Ju­rământul recruţi­lor. — Cul­turale. — Diverse. Cu începere dela 12 Aprilie, timp de o săptămână, uzina de apă a suspendat debitul de apă în timpul nopţii, dela 10 noaptea, la 8 dîm­., peirimru reparaţii . — S’a anunţat căpitănîe! portalul că pe Marea Neagră a fost descoperită o mină plu­titoare. Aceasta spre a se­­­­trage atenţia vapoarelor.­­ In faţa grădinii publice au depus Duminică dim­ ju­rământul nouei recruţi ai re­gimentelor locale, în asisten­ţa confesorilor de toate ritu­rile. Generalul Rudeanu a ţi­nut un entuziast discurs. So­lemnitatea a durat până la ora 2d. a. • j — La liceul „Alexandri s’a dat Sâmbătă o șezătoare lite­rară. Au vorbit: d. profasor Calinski și elevul Mazilu; a făcut lectura, publicista? Maur­id a urmat un cvartet muzical. — Necunoscut! au furat fie­rărie de mal multe mîi lei tîe la Samuel Spaeter din str. Traian. — Negustorii de zahăr scumpesc zilnic acest alimerit astfel că în detail, kilogra­mul se plăteşte cu 43 lei, fapt care provoacă nemulţumiri unanime. —­ Profesorul Humagsîf, împlînid 40 de ani de profe­sorat, a fost sărbătorit de co­legi printr’o agapă. — Comisarul Gâdînţa a prins mai mulţi hoţi, cari o­­perau în gara nr. 8. — Inginerul Corp, din regi­onala c. f. r. Iaşi a inspectat staţia locală şi serviciile, cari depind de ea. —­ Prefectura poliţiei a ho­ltait alungarea lui Nicuelcu- Mizu, pe motiv că agita mun­citorii. — Din cauza ploilor s’au surpat multe cavouri din ci­mibir. — U­n soldat necunoscut a rănit grav cu baioneta pe sol­datul Stanciu Mihail ‘ dela marină. Se cercetează. ȘTIRI IMN ŢARA In «bestia diplomelor falsa GALAŢI 19 — in raport cu declaraţia lui Mihăilescu, că ar fi eliberat 70 de diplome, pre­­cum şi cu cotoarele registrelor din cari au fost scoase diplo­mele şi cari cuprindeau 100 de diplome, numărul celor aresta­­ti până acum ca posesori de diplome false reprezintă ab’’a o cincime din numărul adevărat :ii posesoril­or. Mulţi dintre cumpărătorii de diplome Ie-au procurat ab’’a în ultimul timp în vederea recru­­tării contingentul în 1924, dar descoperirea făcând­u se ante­­rior recrutării, aceşti cumpără­­tori nu le au mai utilizat şi le-au distrus. Se vorbeş­ce de o distungare a afacerii, urmând să se încheie ordonanţa definitivă pentru ca­­­/­urile descoperite până acum, iar pentru cele ce vor mai fi descoperite, să se facă cerce, ţări aparte, ’ ! Se mai vorbeşte de intenţia celor deţinuţi­ de a cere elibera­­rea provizorie pe cauți­une. ■--* Tribunalul a confirma­t man­­datul lfi Augustin Toffer, care n a făcut decât 11 zile armată, Him! reformat ulterior din mo­tiva de sănătate, astfel că di­ploma nu i a servit aproape la nume. ; s” d!''puiâ densement că s’ar mai i'j eliberat diplome false și la alta școală locală în anii trecuți. CITII Î ■ E S­ELI A

Next