Universul, martie 1923 (Anul 41, nr. 53-83)
1923-03-28 / nr. 80
Cum se traeste m In Rusie $e vorbă cu d. dir. EseHSerl, Sest săsîegat al MCru sef R©ş.iu îBtemaîfi&itaîd ?i a! SocSeSăiel Na* tiuniUer în #s©i«&da. -iStava dace absolut sutentics. UN BILET BE TRAMLVAIU, UN MILION DE RUBLE ! Expuneam în articolul nos- tru precedent, impresîunea ! d-hil di. Baciliefi că Odessa ijgvine, încet, la o viată cu aspect aproape normal. Uniformele sovietice, — vechile uniforme ruseşti, la cari s’a. adaogat boneta bolşevică de stofa, amînînd coiful german — se văd încă destul de des, purtate fiind de oamenii autorităţii. Restul locuitorilor ! umblă, fireşte, în. haine obi- j ciîiullc, confecţionsat» din ! stofe, în majoritatea cazul- i lor, Ordinare, r._Sjunt,magaâipe unde.se gă- j sesc destule articole de toa- i lebi de lux, însă cumpănita- ■ fii cari întră acolo sunt ex- f cepţiimî extrem de rare. Femeile, şi ele, sunt cn'to- ; Iul dei'arte de a purta ceeace se' tTtlmeWd toaletă luxoasă, aflat fiind faptul că o aseme- j nea toaletă ar costa, chiar în valutî siriiiuă bună, sume conrîderabîie. La Odessa circulă tramvaiul; biletul pentru o singură cursă costă 1.000.000 ruble. Oamenii fumează aproape toţi, un tutun de o calitate care, bine’nţeles, nu e din cele mai bune. , CUM VINE LUMEA LA TEA- THUS RUSIA de lucrat, în oraş se lucrează puţin. Se poate spune ca „cea mai mare parte a întreprinderilor stagnează şi că numărul oamenilor cari ar voi să lucreze dar nu au ce, este destul de mare, ■---.'**........ Act ́ i i atop portuli’ , este ea însăşi destul de redusă astăzi şi, acum câtva timp, dîn cauza îngheţului, era aproape nulă. Teatrele funcţionează, — ca, de pildă Opera şi Compania dramatică, — cu un personaj artistic în care dementele sunt lipsite de strălucire, se poate zice chiar mediocre. Spectacolul e format din lucrări ruseşti şî uneori şî străine. Opera juca acum câteva vreme.Mefrtofeles“ şi „Romeo şi Julietta“. Dar străinii care întră într’un teatru aci are un spectacol chiar în înfăţişarea oamenilor aflaţi în teatru, toţi Stau cu Şoşonii îh picioare şî îmbrăcaţi cu paltoanele, din cauza frigului. Chiar actorîî, în momentul când cortină se ridică, sunt văzuţi, întâi tremurând bine vre-o câteva minute, şî apoi încep să-şi debiteze rolul. cummnni nrr ninsai Sunt în Odessîi şî în alte părli ale Rusiei, azi, un apreciabil număr de străini, veniţi în vremea din urmă. Cea mai mare parte, atraşi de perspectiva afacerilor pe cari le-ar putea încheia sau întreprinde acî, sunt levantinii din Constantinopol. . Se găsesc însă şî foarte mult! străini, — între cari şi un destul de mare număr de români — surprinşi aci de e..venimente. Acestora, guvernul sovietic ,nu le dă voie săpărăsească ■Nira, explicând refuzul său Prin lipsa relaţiunilor diplomatice cu guvernele ţărilor cărora aparţin menţionaţii străini. GAT DE CONPORTABILA E VIATA LA ODESSA De confort, nu mai toate îî vorba de multă vreme în Rusia. Impozitele sunt extraordinar de mari și de tot felul. Legea dă dreptul numai la strictul necesar: un pat, o masă, un scaun, un lighean șî o oglindă de anumite dimensiuni fixate. Tot ce e mai mult, — de pildă două scaune, de lux şi e supus la impozite mari. Promiscuitatea este din Cele mai mari, uneori stând cinci şi şease persoane de ambele sexe şi de diferite vârste în aceeaş cămăruţă. Sunt scutiţi de impozite numai membrii partidului comunist, ceea ce face ca foarte mulţi să se fi înscris în rândurile partidului numai din neputinţa de a plăti sursele ce i se cer. ESTE POPORUL RUS MULŢUMIT DE ACTUALUL REGIM? ! La întrebarea noastră dacă populaţîunea se simte mulţumită cu regimul actual, d. dr. Bacilieri nu s’a considerat în drept să ne dea un răspuns precis, deoar'ece d-sa, venit cu preocupări speciale, n’a putut aduna elementele de , cari ar fi avut nevoe pentru I un răspuns. i Totuși, care este sentimen- I tul populațunii se poate de- I duce, indirect, dintr’un fapt pe care convorbitorul nostru ' ni-l comunică, mai pe urmă : J La sosirea sa 'în Odessa, un j grup de peste 150 români ba- sarabeni, sau pmintat, — j luîhdurl drept trimis al gu- I vernului român—şi l-au împlorat, cu lacrimile iu'odd, j să facă tot posibilul sa le nu- 1 lesnească plecarea din Rusia şi trecerea în Basarabia, unde au rude şi . cunoscuţi, spunând că nu mai pot suporta viaţa de acolo. D. dr. B&cilieri n’a putut face nimic pentru el, dar demersul desnădăjduît aî românilor menţionaţi îşi are însemnătatea sa documentară. Afară de aceşti basarabenî, sunt şî mulţi români transilvăneni, prizonieri de războîu, cari au făcut zadarnic, repetate cereri de a fi repatriaţi. CUM POT FI AJUTATI INDIVIDUAL CSI AFLĂTORI IN RUSIA .Organizaţiunea de ajutoraro.a înfometeţilor, prezidata de d-rui Nansen, a fost oficial SustinUitu da-guvernul, so.x letic că, populaţiunea rusă nu mai are nevoie de alimente din afară. In consecinţă, organizatiunea Nansen, de acord cu autorităţile sovietice ,a hotărît ca ajutorarea populaţiunii sa se facă pe cale de trimitere de maşini agricole. Continuă să funictioneze însă serviciul pachetelor individuale, pachete trimise din afară, persoanelor aflătoare în Rusia. Acest serviciu, reorganizat azi, pare a fi dat rezultate foarte bune, el salvând de la pieire, mii de persoane cari se găseau în lipsă. Oricine, din România poate, trimită în Rusia pachetelindividual© cu alimente, prin intermediul băncii Marmorosch-Blank, pentru suma de 2 dolari şi jumătate, se trimite, la destinaţia arătată, un pachet cuprinzând VA kgr. grăsime; 7.1r. kgr. făină alba; 2 kgr. orez; 200 gr. ceai; 1 kgr. zahăr; 2 cutii lapte condensat. Valoarea lucrurilor trimise e mai mică decât suma trimisă, însă diferenţa se încasează parte pentru transport, parte ca taxă pentru ajutorarea celorlalţi înfometaţi din Rusia. Guvernul sovietic garantea- ză ajungerea acestor pachete la destinaţie şi despăgubeşte , pe cei în drept în caz, de pierdere a pachetului, BL N. Criza politica dînSerbia MINIŞTRI DEMISIONAŢI.— PLECAREA REGELUI LA PARIS AMANATA Lafayette, 25. — Miniştri Grerovici, Serbci şi Zupanici au demisionat. Guvernul a examinat situaţia creiată prin alegerile legislative. Duminică s’a discutat chestiunea osmanierei complete şi imediate a cabineteului, sau înlocuirea miniştrilor demisionaţi, in aşteptarea noiile adunări a Scupcinei. Presa anunţă că a fost amânată călătoria Regelui la Paris 5’KSS3l*&5S! Vu uitaţi ca deja Agss*5S5s să strângeţi cupoanele de premii ale UNIVERSULUI cu care veţi perficipa la tragerea PREMIILOR LUNARE de 300.000 lei. _____________________ 300.€#€p€J TSI lm , 'JLa 'O' AT oferă piarcai eltitoz*ilo»Jp si ab®natll©-i» . w' tf- ' • % isi EAMî si OBIE2CTI3 Me fesemsiaîi valoare CittîoBrit, simi tiitjâfd să fiiiceapS. a strânge delet 1 APHSUE CMPOMELE numerotate «Ie premii ate „UNIVfllESlIftUtf'' cu către voi lua parte ist tragerea premiilor lin fiecare ILIIM «C. Premiile sunt î«i vaSoare da 3 000»«000 şi se vor tratge regulat în fiecare U1M&.oferă «ied acest fel cititorilor şi afoo» nesfiipr săi premii alraate în valoare totală «le 3.0QO.OOO JEsCî’I Citiţi deci M1UNIVERSUS«" şî pâstraţi zslîtite capcanele. i STURM MSBBIB va fi prosternată ft Rusia swietifti Riga. — Ziarul „Izvestia" a fublicat o proclamaţie a comitetului executiv central panrus, în care se cere introducerea stărei de asediu în urma trecerei puterii discreţionare triumviratului Ryskoi-Kamene,‘Stalin, căci numai prin lua-,rea de măsuri energice se va putea apăra opera săvârşită de revoluţie. Teoriile Mitestein comfittrfere.im savant francez Un savăift francez, Duport, profesor onorar la facultatea ştiinţelor din Dijon, a publicat un volum in care combate teoriile lui Einstein asupra relativităţii. Duport susţine că nu e nici un motiv serios să remunţăm la edificiul ştiinţific bazat pe geometria şi mecanica lui Newton, spre a adopta în locul vechilor teorii, teoriile imaginate de Einstein. Pentru savantul francez, opoziţia între fenomenele aberaţiei şi experienţa lui Michelson şi Morlay, nu există. Eterul ea imobil în spaţiul gol, dar o ’ parte dintr’insul e târât de pă. mânt în aşa fel, în cât toate fe- * * * I * * * * &nomenele produse la suprafaţa pământului sunt independente de aceste mişcări, iar fenomenul aberaţiei se produce la separaţia intre eterul imobil şi Elterul Vârât. ■ —■«»«»c-iga-aâflam—...•« Consiliul is miniştri INCENDIUL DELA. POSTA.— SITUAŢIA IN COLONII Roma, 25. — Eri după amiază în consiliul de miniştri, directorul poştei a dat informaţioni amănunţite asupra, incendiului din palatul poştelor, asigurând că imediat serviciul telegrafic va fi complet restabilit. Consiliul a luat act. Mussolini a declarat că în ur-ma operaţiunilor de revizuire a bilanţului de către ministerul de finanţe, poşta a realizat până acum o economie de 502 milioane. Consiliul a aprobat apoi planul decretului pentru aprobarea celor două convenţiuni semnate la Saint Germain între Italia şi celelalte state, relativ la regula- rea în unele regiuni din Africa, a navigaţiunei câtorva lacuri şi râuri mai mari şi protecţiunea indigenilor. Ministrul Federizouli* a discu- tat asupra situaţiilei actuale , din colonii. Guvernatorii din Tripolitania şi Cirenaca, veniţi la Roma, pentru câteva zile au avut cu ministrul convorbiri importante spre a restabili, în cele două colonii o ordine politică, ce ar permite o acţiune mai intensă de colonizare. Ministrul spune că această acţiune se aşteaptă în cea mai mare parte de la iniţiativa privată, ajutată de înţelepciunea guvernaţivă a ministerului, a mai discurcat şi asupra situaţiunei din Unirea. In baza acestor relaţiuni subsecretarul Macchi a pus în re- lief unele publicaţiuni nefundate. Dit rara eter alarmant şi pesimist, răspândite zilele acestea. Guvernul ţine cu orice preţ ca disciplina şi respectul faţă de guraje în acele colonii. Federizoni s’a mai ocupat şi de alte afaceri de ordin administrativ. Desbaterile s'au sfârşit aproape de orele 22 după 7 ore de muncă încordata. * pansy Npdifficftri tisul® tratatului dels Lausanne Unde sa va tine iova canfarinîi Londra, 25. — Ziarele ia-1 i formează că counisiunea poli.îcă şi juridică a experţilor a- Laţi ar fi adus puţine modificăii tratatului dda Lau- 1 saune. Posesiunea insular Ca. 1 stellorizzo s’ar fi recunoscut în mod incontestabil, Italia, • ‘ chc-'lângă Mase* iLF ' { lăsat in seama tratativelor directe intre Anglia şi Turcia. , După cum s’a propus la , Lausanne, noua conferinţă orienîaîâ, care va urma după răspunsul pe care aliaţii îl vor da la contra-propunerile • turceşti, se va ţine în Italia, GRECIA NU PLĂTEŞTE DESPĂGUBIRI , Paris, 25. — Havas“ prî j nieste din Londra s irsa că ] experţii n’au ascultat încă pe î Venizeles şi se pas:® că Grecia ar refuza orîce plată de in- î demnitate de război, dacă Turcia ele ar accoepta ca che- stiune reparaţiunilor sa fis . supusă counsiuhei arbitrare ! EMPOZÎTS GRELE ASUPRA , STRĂINILOR DIM TURCIA ] Constantindpol, .26. — Adnan • Bey discută cu înalții. comisari , î ssîrra-tî! «1 ?-iv* ! * ,cositelor asupra străinilor. Turcia cere aplicarea lor imediată. Itecât să suporte aceste gr-Ie impozite, societăţile anonime străine preferă să suspende oparaţiunile. UA CONFERINŢA LA LAUA.v'SANNE , Constantinopol, 20. (Rador). — la cercurile diplomatice de atei se afirmă că conferinţa pentru pace va fi covocată din nou la Lausanne. TURCII AU FĂCUT ULTIMELE CONCESIUNI Constantinopol, 26. — Ziarele din Anţora vorbind despre conferinţa experţilor de la Londra afirma că condiţiunile formulate de Turcia afin? limita peste care nu se risti poate trees. Dacă Europa doreşte cu adevărat pacea — spun ziarele — nu trebuie să ia viaţa poporului turc. Turcia doreşte pacea, dar înţelege să-şi păstreze neştirbite drepturile istorice şi etnologie® cum şi independenţa economică. (Hador). I Căutarea paterniii a protecfiunui co^HSriel din prima ş .a d©ssa vârstS In curând vom avea o lege care să punăstavilă mortalităţii copiilor din prima şi a doua Vârstă. Intr-adevăr ravagiile pe care ie face proasta îngrijire a copiilor mici au determinat, asistenţa socială din ministerul sănătăţii publice să se gândească la o legiferare a acestei chestiuni, care pune in pericol existenţa neamului nostru. Copiii m nioştri trebue ocrotiţi şi ajutaţi să se desvolte sub o strictă supraveghere de la naştere până la majorat. Aceasta este preocuparea, de căpetenie a comisiunei de doctori, ce se ocupă cu legiferarea copiăriei. Evident că idei este bună și merită săfie admisă de întreaga opinie publică. Rămâne să vedem care vor fi mijloacele practice pentru rea. Uzarea acestui măreţ plan de salvare a copilăriei Din câte am putut afla până in prezent, noua lege a copilăriei se va ocupa şi de căutarea paternităţii. Nu vom mai avea de aci înminte „copii ai nimănui“, căci mama părăsită, în afară fie căsătorielegitimă pe bază de dovezi scrise şi mărturii serioase, are dreptul să se adreseze justiţiei pentru dovedirea tatălui prezumtiv al copiii lului. Ea o va putea face : 1) atunci când a trăit în stare de concubinaj cu pretinsul părinte şi in perioada legală de cricepţiune. 21 când seducţiunea mamei a fost îndeplinită prin mijloace dolosive, abuz de autoritate, promisiune de căsătorie sau logodnă, dacă există un început de probă scrisă şi 3) în cazul când există un înscris conţinând mărturisirea neindostnica a paternităţii. ,oaca sum mai mulţi presuppuşi părinţi — plurium concabinenţium — şi numai în cazurile când a fost combinaţiune sigură şi suficientă cu manta copilului, fără însă ca paternitatea unuia să fie clar stabilită, ’ presupuşii părinţi sunt obligaţia indemniza cu toţii în solidar sau fiecare pentru partea sa, ocrotirile sociale in sarcina că-i reia cade creşterea Copilului fărăcată. Fac excepţie dela aceasta femeile recunoscute că îndepU. inesc în mod obişnuit prostitu. ia.. Mama, părinţii sau tutorele, dacă fata este minoră, nu pot avea alte drepturi decât numai în ceea ce priveşte despăgubirile materiale. Proiectul de lege dă dreptul presupusului părinte sâ dovedească prin probe directe şi siigure, contrariu. Un ultim articol privitor la cercetarea paternităţii spune că tatăl dovedit, în urma unei hotârâri judecătoreşti, este obligat să plătească către Stat, în contul Ocrotirei sociale, un impozit fixat de justiţie, până la vârsta de 16 ani a copilului, fără nici o altă obligaţiune , către mamă şi copilul respectiv. Legiuitorul nostru s a condus la intocmiea acestui capitol din proiectul protecţiei copilăriei, de jurisprudenţele streine, care au admis de mult că mama părăsită de către tatăl copilului poate să reclame de la seducător o indemnitate pentru repararea prejudiciului cauzat. Elaborată pe astfel de principii sănătoase, legea pentru protecţiunea copilăriei promite să aducă noui foloase și să umple un mare gol social. Maia. Stereanssigyri din Germania COMPLOT CONTRA GUVERNULUI PRUSIAN Lafayett ce, 25.— Din Germania: Relativ la ştirile asupra complotului contra guvernului prusan, se anunţă că s-au găsit scrisori la domiciliul fostului locotenent Rossbach, care arată că naţionaliştii ar fi organizat un adevărat complot contra guvernului prusian. FILME Când l-a văzut că se apropie de uşa a simţit că i se sgârceşte pielea. — Iar îmi face vr’un bucluc! se gândi el, aducându-şi aminte de cele trei procese de evacuare, pe care proprietarul le perduse. Dar fiindcă e om civilizat, i-a deschis şi l-a lăsat să intre. Musafirul i-a întins mâna cu oprietenie care l-a mirat şi i s’a adresat cu glas domol. — Aş vrea să găsim soluţia ca să ne împăcăm. In definitiv şedem in aceeaşi curte; e păcat să nu ne avem bine. — Şi eu zic..., îngână chiriaşul emoţionat. — De ce să ne certăm ?. De ce familiile noastre să nu trăiască in pace? De ce să nu ne vedem şi să nu stăm seara la taifas ? Ce naiba! Locuinţele nu sunt aproape lipite; nu ne desparte decât locul acesta gol, de trei metri lăţime. . Şi-i arătă cu degetul o fâşie de teren descoperit între cele două apartamente, unde se depuneau gunoade dintr’o parte şi din alta. — Ca să-ţi dau o dovadă de simpatic şi de bunele mele intenţii, m’am hotărât să prelungesc acoperişul meu până la al d-tale, pe d’asupra locului gol, şi să-i trântesc o uşă. Astfel, câştigăm incă ocameră, pe care ţi-o pui la dispoziţie, fără nici un spor de chirie. Cred că vei aprecia gestul meu. Chiriaşul n’a mai putut să zică nimic. S’a repezit la proprietar şi l-a sărutat. Apoi şi-a chemat nevasta şi copiii, ca să-i facă temenele. A doua zi tâmplarul, tinichigiul şi zidarul se puseră pe lucru. Intr’o săptămână odaia fu gata, unind cele două apartamente sub acelaş acoperiş şi luând rolul de stvagerie a chiriaşului, spre bucuria lui, bucurie tot atât de mare cât îi fu desperarea la momentul când primi, după altă săptămână, o citaţie cu copie de pe o acţiune şi cu următorul cuprins: Domnule judecător, Conform aliniatului c, art. 2, din legea închirierilor, care prevede pentru proprietarul împovăratde necesităţile familiare să ceară evacuarea chiriaşului cu care locueşte sub acelaşi acoperiş, vă rog să ordonaţi evacuarea chiriaşului meu, întrucât ne găsim în condiţiunile prescrise de lege.11 * I * * * * & Toate rugămintele ■ pârâtului fură zadarnice. Proprietarul nu cedă. Judecata pronunță rezilierea contractului. Apartamentul se goli. Nici până azi fostul chiriaș nu-și iartă cum a putut să cadă în cursa ce i s’a întins. Don José Cronica ©reterna 28 Martie. Din Constantinopol se afimţă că noua conferinţă orientală va fi convocată tot la Lausanne. Presa turcă suţine că contra projrtfiserile de pace formulate de Turda ating o limită extremul peste care nu mai poate trece. „Izgeati»“ anuţă că iine urma trecerii puterii în mâinile triumviratului Rykof.Kamenei-Siatin, e necesar să se proclame soarea de asediu în Huniri ,spre a se putea apăra opera revoluţiei bolşeviste. O proclamaţie a fost redactată în acest sens. Misiunea tehnică din Ruhr s-a instalat la Düsseldorf. Ministru de finanţe al Germaniei a anunţat consiliul Haishului că deficitul pe exerciţiul 1022 —Aprilie 1523 se ridică la 7.100 miliarde mărcii cu 6.200 miliarde mai mult decât evaluarea făcută in cursul toamnei trecute. Cancelarul german, dr. Cuno a declarat că protestarea formulată de Guvernul său asupra partei Prusiei orientale, detaşată din teritoriul Germaniei, e menţinută, iar populaţia din Memei poate să dispună de dreptul de auto-determinare . Ia chestia Ruhr, cancelarul a spus că ocuparea acestui ţinut n’a avut repercusiune în provinciile Germaniei de la Est. ” * Anul financiar britanic, care se va termina la 31 Martie a. c., acuză un precedent de 120 milioane Evro Sterlinge. In Camera comunelor s’a discutat din nou situaţia statului Irak din Asia. Partidul liberal menţine punctul său de vedere asupra necesităţii evacuării Mesopotamia». Lordul Asmith a propus ca trupei» britanicse să se retragă •la Bapgorab, Lloyd George , ostil evacuării Mesopotamia*. Guvernul polon a comuni- | cat tuturor ţărilor, cu car» ’ Polonia întreţine relaţîieni di.plomatice, dectaia conferinţei ambasadorilor din Paris relativă la recunoaşterea frontierelor orientale. Senatul belgian a reapins cu 76 voturi contra 58, proiectul «e lege, votat de Camr. ro KrtvttOT la flamandîzarea universităţii franceze din Gând. Nu se poate încă trage nici o concluzie definitivă din acest vot, deoarece s’ar putea lua nule dispoziţii pe cale de amendament. Alegerile generale fftoteciare vor face după înshreirea păcii cu Turcia. pucrnim suim vr t* Toruri BmmxcfotKmi KKKmt Iii iii Itt 1 franis pot sal¥a Oeymama Ecîiunaa cancelarului Cum» criticată Berlin, 25. — Siarul ,Ver. waer s“ stikîîmază disoctsul echivoc, ne caia I-a ţinut cancelarul Cuno îa Mna'ch, reclamând evacuarea Ruhra-lni, înainte fia a începe disecţiile condiţiilor fi® evacuare. Cî Cercurile extremiştilor din dreapta din Reichstag caută să obţie ca Reichul să nu cedeze de loc asupra acestui punct fără de care nu e isosi■ bil să netrocieza condiţiile I înaintea evacuării Ruhrului de către fransazi şi belgieni. , dacă guvernul pomnan ar ; susţine cu încăpăţânare acest punct de vedere, situaţia tă, î reî ar deveni critică; orice I persoană cu judecată şi-s eă , nu esistă decât un singur mijlea ca să elibereze populaţia dîn Ruhr, acela fie a angaja negocieri imediat ce.s’ar simţi posibilitatea unui succes. NOUI EXPULZARI DIN RUE în Coblent, 25. — Comisiunea interaliată a decretat expulzarea altor 4 funcţionari. ÎNSEMN LA REZISTENŢA Londra, 25. — „Daily Mail“ speră intr'un apropat succes in Ruhr şi sfătiieşte pe aliaţi să nu cedeze. ALIAŢII IAU NOUI MASURI DE REPRESALII Lafayette, 25. — Postul francez intre gara Vorhalle .yi Wohlrmarstein, atacat de niste indivizi ascunsi la marginea unei păduri, a răspuns omorând un agresor. & Politia germană din Colonia a arestat, pe Karl Deutzman bănuit a fi autorul atentatului contra lui Smeets. ... In aplicarea ordonanţei comisiunii interaliate din ţările rrenane blocând în regiunile ocupate mărfurile care trebuiau livrate aliaţilor cu titlul de restituire, 1300 tone maşini industriae în valoare de aproape 5 milioane franci, şi luate in depoul maşinelor din Duesseldorf, vor fi repartizate intre Franţa şi Belgia. Aceiaşi sechestrare a fost î la Siegborg. Adunarea şi ridi- j i carea cocsului v continuă in şantiere. Belgienii au sechestrat si, ci cocsul in portul Duisburg din Ruhr. . . GERMANIA FAÎÂ GREŞELI Fraga, Sîi. — Corespondentul lui „Cesko-Slovo“ notează: Populaţia germană din teritoriul ocupat a început să-şi dea seama., că guvernul din Berlin face rourc cerând evacuarea Ruhmlui ca condiţie. Inabile 'la Intei~ pierea negocierilor. . Se ştie că Germania 'nu e în masutft să dicteze condiţiile Franţei. ' A. .f \l DOUA TRENURI SE CIOCNESC •RĂNIND 0 PERSOANE Lafayette, 26. — Se anunță din Düsseldorf că trenurile cari veneau din Colonia și Tréves s'au ciocni la Gerolstein. Au fort !) răniți. "j 8EEHEEZEEÍ zvazr&MSSTGTasnmmKammifţ WWWMm aaaarmwBvr-iuBimanwuii«— ,,1111“ Ir. 1 I diu 28 tlai'Ho J.9VU | ' eEi.po.M i v p intru asigurarea cazului de $ X invaliditate permanefitd, pro- S , venită din accidente de tren, cu tramvaie, vapoare și antomio- rabile cu suma de: . S l Lel 30.0S0 (treizeci mii) | ^ .KuaieSe si promimeie | ^ \. ^ ......... | $ Ocupaîn snea și adresa^ Î N. V. Acest cupon destinată a fi trimis împreună cu suma C de ii lei, Soc. Română de asi- V gurâri Si EAU A ROMANIEl,Î Str. Barol No. 19, asigură? pe c cititorul expeditor contra invastidităţii, până ■ la 1 Decembrie $ 1923, cu condiţia de a avea in orice moment cele din urmă 10 $ cupoane. t . Tancuri francize patrulai ici pe simiriie din BocDiuiu Deps pomilor ffi»aiclifes'5 ss pot câștiga sssme iiBseoîiKOSe, dar pentru acessea ireposîssî caspățifi d© Oblixi.