Universul, aprilie 1923 (Anul 41, nr. 84-110)
1923-04-01 / nr. 84
Biwl Xi -Hr. in C CORPURILE LEGIUITOARE SENATUL. Continuarea şedinţei dela 29 Martie S’au votat toate articolele din legea chiriilor DISCUTIA GENERALA D. ministru FLORESCU cere să se intervertească ordinea de zi şi sa se ia în discuţiune profetul de lege al chiriilor. Majoritatea protestează, specificând că nu cunoaşte modificările aduse de comitetul delegatiunilor. I. N. BOTEZ raportor, dfi cetire proectului de rege. D. ERMIL PANGRATI spune ca acest proect este mai bine ntocmit, decât proeetul de rege al chiriilor pe care l-am avut până acum. Totuşi are unele nepotriviri asupra cărora au ,tot trece. D-sa spune că nu se poate perpetua la infinit starea regimului de război, sub care trăim. In proprietate sunt învestite capitaluri formidabile şi nu putem lăsa ca această proprietate să fie distrusă. Proprietarii nu pot face reparaţii, din cauză că chiria pe care o încasează, nu le ajunge să întreţină în stare bună, clădirile lor. Nu se poate prelungi la nesfârşit o lege care este o nedreptate socială. D. Pangrati arată apoi specula care se face cu camerele mobilate, din care chiriaşul câştigă de zece ori mai mult decât proprietarul. O rezolvire a acestei chestiuni, nu poate fi decât reîntoarcerea la regimul normal. Nu putem admite confiscări de bunuri, căci confiscările într’um stat sunt de domeniul foalei lui Lenin. Oratorul declară apoi că îşi rezervă dreptul de a depune amendamente la discuţia pe articole. N. G. POPOVICI crede că acei cari cred că vom ajunge imediat, la starea normală, se înşeală. Este insă mai bine să jignim o clasă socială restrânsă, decât să periclităm ordinea socială. Dar nu este brutalizat numai proprietarul, ci şi alte clase sociale au fost şi sunt greu lovite. Oratorul cere apoi ca legea să fie votată în redactarea ei. O singură excepţie însă trebue specificată : nu se poate admite ca un chiriaş să plătească şease mii de lei chirie pe an şi să încuiirieze cu 30.000 lei o odaie mobilată. RĂSPUNSUL D-LUI MINISTRU DE JUSTIŢIE I. ministru I. TH. FLORESCU declară că este fericit că d. Pangrati — care a vorbit ca om de stat — a recunoscut nevoia unei prelungiri a contractelor de închiriere, cu oarecari excepţiuni. D. ministru spune că legea la faţă este produsul unei munci uborioase. In lungile discuţiuni dela ministerul justiţiei, două chestiuni au preocupat mai mult pe proprietari: 1) Chiriaşul milionar, au îmbogăţim! de răsboiu, să puse reazime pe spinarea proprietarilor; 2) Ca din produsul abînchierilor să ia jumătate şi ,.1oprietarul. După ce d. M. POLICRAT constată că nu s’a adus la cunoştinţa Senatului modificările făcuta proectului, legea este luată In considerare. DISCUŢIUNEA PE ARTICOLE D. N. BOTEZ, raportor dă cetire articolelor. La discuţiunea pe articole, numeroşi senatori protestează că nu cunosc modificările aduse proectului şi afară de acestea, nici nu se aude bine cetirea articolelor. D. TRANDAFIRESCU atrage atenţiunea, că, deoarece sunt doar 30 dni senatori, Senatul nu mai este în număr şi şedinţţa ar trebui ridicată. D. MIRONESCU constată că ste regretabil că Senatul nu cunoaşte modificările aduse legei. Vorbind la art. 1 opinează că a- I «i chiriași cari subînchiriază, să cedeze aceste apartamente proprietarilor. D. MOTAȘ răspunde că subinhirierile se fac pe baza contracelor. D. PURCAREANU întreabă dacă procesele în cur’s se judecă mai departe după legea in vigoare. D. MINISTRU AL JUSTIŢIEIăspunde afirmativ. D. H. ERACLIPE cere să se prevadă în lege sporul de chirie Şedinţa del Şedinţa se deschide la orele 3 şi jumătate sub preşidenţia d-nii m. Ferechide. Pe banca ministerială d-nii: general Văitoianu şi I. Th. Florescu. D. N. TRANDAFIRESCU citeşte aceeaşi declaraţie in sensul celei cetite la Cameră, de către reprezentantul partidului ţărănist, prin care se protestează ontra sancţionărei Constituţiei. D. GH. GUIBANESCU vorbeşc de ' ongresul profesorilor se.uu.lxd ţinut joi în Capitală şi -WW-' în evidenţă starea materiali a comitetului didactic, care (S'e îngrijitoare. Ea cere să se ia măsuri de extreptare a stuaţiei acesta: corp. D. general LAMBRU se plânge că Joi seară, eşind dela Senat, a fost acostat de un It.-colonel invalid care i-a cerut socoteală de atitudinea avută de d l-sa in Senat. D-sa afirmă că aceşti invalizi sunt o plagă socială. D. GHIAŢA protestează In continuare ,d. von?ral LAMBRUT cere să sc p un triaj care trebuie să-l plătească instituţiile statului. D. MINISTRU DE JUSTIŢIE răspunde că nu pot fi considerate ca prăvălii, imobilele luate cu chirie de stat. D. BELETTI crede că statul nu trebuie i sa pună la adăpostul acestei legi şi din contră, el trebuie să dea cel dintâiu exemplul pe cari unii proprietari II cer funcţionarilor statului, plătiţi cu’ lefuri de mizerie. D. GALIN întreabă cum va îi considerate la sporuri, cluburile politice. D. I. TH. FLORESCU. — Cluburile politice sunt asimilate locuinţelor. D. M. POLICRAT cere caşi chiria prăvăliilor să fie fixată de justiţie. D. MINISTRU AL. CONSTANTINESCU răspunde că s’a preferat să se fixeze dinainte chiria prăvăliilor, pentrucă s'ar împovăra prea mult justiția. D. M. POLICRAT. —Dar după un an prăvăliile vor fi scoase de sub regimul actual ? D. MINISTRU AL. CONSTANTINESCU. — Vom vedea atunci. D. E. PANGRATI atrage atențiunea maturului Corp. că nu te poate spori prea mult chiria prăvăliilor, spre a nu provoca scumpirea vieţii. PRIMIREA UNOR AMENDAMENTE Se primesc apoi următoarele aendamente: 1) Nu beneficiază de avantaj iii cegei, cei stabiliţi in tară din 1914 şi cari au luptat in armaele inamice contra armatei non- Arc sau armatelor aliate. 2) Toate imobilele cari rămân ibere in urma dispoziţiunilor /o•iii de faţă, prin bună învoială cu torţă majoră sunt la dispoziţia proprietenilor lor, cari disjun de ele fără amestecul „Ofiiilor'' de închiriere, cu condifiunea ca să nu se ia chirii de ■pcculă. 3) Imobilele rechiziţionate de oficiile de închiriere ,să nu vire în prevederile legei”. D. M. POLICRAT cere ca în ategoria proprietarilor cari pot vacua pe chiriașii lor, să intre acei proprietari cari au o singură prăvălie. I. TIBERIU AXENTE combat această părere. ALT AMENDAM.ENT PRIMIT Se primeşte un amendament în sensul ca proprietarii foşti comercianţi, cari au fost pe front, sau au fost nevoiţi să primească prăvăliile în timpul ocupaţiei duşmane, se poate să se întoacă la prăvăliile lor spre a face comerţ. Aceasta de la 26 Octombrie viitor. D. PANGRATI constată, că printre cei exceptaţi de paragraful 5, sunt şi unii avocaţi cari câştigă mult mai mult decât suma de 250.000 lei anual şi cere ca toţi acei cari câştigă peste această sumă, să fie trataţi la fel. D. ministru AL. CONSTANTINESCU răspunde că pentu toate profesiile libere, sa prevăzut această excepţie şi pentru că nici nu sar putea stabili uşor, veniturile profesiunilor libere, pentru că legea are o durată scurtă de un an. D. E. PANGRATI opinează că tuturor acelor cari au câştiguri peste 250.IKR) iei, justiţia să li fixeze chiria reală. La paragraful 5 d. Trufin propune un amendament în care cere ca imobilele ofiţerilor invalizi, ale invalizilor, văduvelor de războiu cu copiii cari nu se întreţin decât din pensii, să fie scoase din legea chiriilor de la 23 octombrie a. c. La paragraful 1. D. Trufin cere ca funcţionarii, văduvele de războiu cu copii şi invalizii să se poată muta în imobilele lor de la 23 Aprilie dl. şi aceasta, fiind în raport cu paragraful 7 prin care statul are dreptul să scoată pefuncţionarii săi, din imobilele statului, judeţului sau ai comunei, când ei îşi pierd funcţiunea prin darea lor afară, sau licenţierea din oficiu. Paragrafele 0—9 se votează nemodificate. D. TONY ILIESCU propune un amendament în sensul ca proprietarul care are două sau mai multe imobile, să se poată muta în acela pe care-l crede mai convenabil. Amendamentul este primit Toate articolele au fost apoi votate. Votul în total a rămas pentru j şedinţa de Vineri d. a. __ j Şedinţa se ridică la orele 9.15. I 30 Marla i serios al invalizilor, câci sunt mulţi dintre ei cari terorizează lumea. D. ministru FLORESCU. Ne închinăm în faţa celor cari poartă semnul ero.zmului şi al j jertfei pentru neam. Se intră in ordinea de zi şi : SE VOTEAZA PROECTUL DE LEGE AL CHIRIILOR, CU 30 VOTURI PENTRU SI 10 CONTRA. Şedinţa se suspendă pe câteva minute. La orele 4 şedinţa se redeschide. D. general VAITOIANU depune proectul pentru modificarea art. 133, 136 şi 139 din legea de organizare a comunelor rurale. Se admite urgenţa. Se votează fără discuţie procctul pentru modificarea unor articole din Legea vânatului. Se votează fără discuţiune proectul de lege, prin care direcţia generală a teatrelor se trece, la ministerul artelor, formând o direcţiune la acest minister. Se rai votează proectul prin caree taxele de spectacolelic , să se încaseze de ministerul finanţelor, vor trece pe viitor la ministerul artelor. Se citeşte proeetul pentru recunoaşterea, ca persoană morală şi juridică a soc. . Renaşterea" a preoţilor din eparhia Râmnicului. Pr. PREOŢESCU combate proeetul şi sancţiunile la care sunt supuşi preoţii prin statutele acestei societăţi. I. C. BANL susţine proeetul de lege şi roagă Senatul să-l a- dopte, cu atât mai mult, cu câtuptele politice, au influenţat adesea în rău preoţimea. Votul fiind nul, rămâne ca el să fie repetat în ședința de azi. Senatul ne mai fiind în număr, ședința se ridică la orele .11. 0. Azi ai orele 3 d. u. ședință. A %SSL mt 3F2L A — Şedinţa data 31 martie — şedinţa se deschide la ora 3.30 sub prezidenţia d-lui M. Orleanu, pe banca ministerial fiind d dn I. G. Duca, Cosma. CERERILE PROFESORILOR D. TONI comunică guvernului, moţiunea votată de congresul profesorilor secundari. Moţiunea spune, că profesorii din cauza, salariului insuficient sunt siliţi să îmbrăţişeze alte cariere, demisionând din învăţământ. Guvernul e dator să ia repede măsurile necesare. Mai depune un prnect de lege pentru scutirea de taxe de constituire a Soc. „Colaboraţie latină". D. BEŢIANU comunică d-lui ministru de finanţe, că locuitorii din unele voloste din Basarabia au depus la oficiul poştal Lipcani suma de 911.250 ruble spre a fi păstrate şi totuşi n’au fost restituite echivalentele acelor ruble în lei. Mai spline că schimbul a! doilea de ruble in unele sate din Basarabia nu sa făcut. Şi mai comunică asupra situaţiei pensionarilor basarabeni. Iti Incheere face observaţiuni asupra abuzurilor administrative din comunele basarabene. D. N. FLONDOR cere să nu se desfiinţeze direcţia regională I a c. f. r. din Cernăuţi, fiind I foarte necesară. D. P. JECU face o seamă de observaţiuni asupra îndatoriri- lor, pe care le are statul de a ajuta pe studenţi, ca să nu stagneze cultura naţională. Sgârcenia faţă de învăţământ şi faţa de student, e nu numai primejdioasă, dar nici nu se poate concepe, să aibă posibilitatea de a fi adoptată de stat. Stdenţii români întâmpină dificultăţi mai numeroase şi mai apăsătoare decât studenţii de alte naţionalităţi, de aceia e firesc ca în noul buget să fie înscrise sume importante pentru studenţii români. Mai departe vorbeşte de o anume proporţionalitate a elevilor nu numai la Universitate, ci in toate şcoalele publice, încheie, întrebând pe U. ministru al instrucţiunii cât mai poate dura situaţia de azi, când sunt atâtea frământări şi atâtea dificultăţi în viaţa şcoalei înalte româneşti. D. dr. G. ANGELESCU răspunde, că ln bugetul ministriului inki'acţiunii s’au prevăzut doiuri de 400 milioane Iei. Este suma.ca mai mare ce sa putut acorda de ministerul de finanţe, pentru cultura na'' mala. Şi ţarra trebue să fie iccunbsrătoare,—spune d. dr. C. Ango- { iescu -d-lui ministru de finanţe pentru aceasta. Guvernul ştie, că elementul şcolar românesc e în inferioritate faţă de celalt element. Dar, pentru începutul remedierii acestei situaţii, d. ministru spune că se vor înfiinţa internate şi şcoli de meserii, în mai toate oraşele din ţară. Regretări că Universităţile au fost închise, dar după înţelegerea cu rectorii şi decanii se vor redeschide la 16 Aprilie. Expune apoi îmbunătăţirile ce se vor aduce vieţii universitare, prin nouile căminuri ce se vor înfiinţa. D-sa afirmă pentru a nu ştim câtă oară, că „numeros clausus’ nu se poate admite, căci toţi cetăţenii ţării sunt egali la drepturi şi datorii. DEPUNEREA LEGII CHIRIILOR De ministru FLORESCU depune proiectul de lege al chiriilor aşa cum a fost, admis de Senat şi cere urgenţa. Unii deputaţi cer să se examineze proiectul în secţii, iar alţii se asociază propunerii de a fi admisă urgenţa în sensul ca imediat să se înceapă discuţia. In atmosfera de discuţii contradictorii cu caracter sgomotos, preşedintele chiamă pe deputaţi să voteze o serie de proiecte de însemnătate secundară. La 4 luni, şedinţa se suspendă, deputaţii trecând in secţiuni spre a examina legea chiriilor- l D. preşedinte Orleanu nr./a in incintă la ora 6 jum. şi anunţă ridicarea şedinţei. Azi, la ora 3 d. a. şedinţă. După terminarea nuweîes ^USJBFtE STATORNICĂ, vom începe publicarea romanului lui ART EC9LAW, in KuBat G ALTETA IMPERIALA, atrăgătoare descrie see a viciilor ce clocotesc intr* «sa palat ss cari perindându-se, prin dibăcia autorului, cu o resusziciune uimitoare pe dinaintea ochiului cititorului, îl pasionează şi îl sileşte să urmărească cu înfrigurată încordare conţinutul acestui roman cu deosebire interesant. MmlîM smiifrÉÉÉIi li fel — Miiîărîrsle rectorilor şi decanilor In urma consfătuirilor rectorilor şi decanilor Universităţilor, a rectorilor Academiilor comerciale şi şcolilor politechnice ţinute la zilele de 28, 29 şi 30 Martie, sub preşedinţia d-lui profesor dr. Angelescu, ministrul instrucţiunii publice, şi după discuţiunile urmate s’au decis : 1. Deschiderea pe ziua rle III Aprilie 192? a tuturor Universităţilor. Academiilor fi Politeehnicelor. 2. Intrarea in localurile de invăţământ vii. este permisă derât studenţilor regulat înscrişi la cursul respectiv, in conformitate cu dispoziţiunile luate de autorităţile şcolare in baza legitimaţiilor legale. 3. Cu începere de la 16 Aprilie nu se primesc şi nu rămân în căminari şi nu se acordă burse ■mane decât studenţilor cari dovedesc urmarea regului a cursurilor şi respectarea obligatiunilor şcolare. Aceştia ca şi toţi cari urmează regulat vor fi reintegraţi în toate drepturile avute în calitate de studenţi. 4. La începutul anului şcolar IDS? — 1924, între I — Iii Octombrie, toţi studenţii vor fi obligaţi să se înscrie din nou, prezentând toate actele cerute, înscrierile se fac prin rectorate. înscrierea se fuce numai pe baza de acte originale. înscrierea provizorie şi admiterea de audienţi, studenţi extraordinari, etc., este suspendată până la noui dispoziţiuni. 5. Studenţii, cari vor fi condimnaţi pentru tulburări făcute în afara instituţiilor unde sunt înscrişi sau cei cari vor face dezordine in interiorul acestora, vor fi pedepsiţi cu elimninarea. Aceiaş pedeapsă se va aplicacelor cari vor împiedica pe toţii de a frecventa cursurile şiucrările. 6. In cazul când s'ar produce arburări în interiorul intruviilor superioare de cultură, auorităţile şcolare vor face apel forţa publică pentru a asigura respectul legii şi a regulamentelor şi cei aprcaiţi vinovaţi vor fi eliminaţi, imediat şi deferiţi autorităţilor in drept pentru a fi judecaţi şi pedepsiţi ca tulburători ai ordinei publice. 7. Spre a evita pierderea anului şcolar, cursurile şi lucrările se vor per lungi până la sfârşitul lui iunie potrivit cu necesităţile instituţiunilor şi după hotăririle Consiliilor profesiale respective, ţss Iacobovici, rector Cluj ; E. Botezat, rector Cernăuţi ; Vasilescu Carpen, dir. şc. Politechnice Bucureşti; V. Vâlcovici, dir. şc. Politechnice Timişoara; P. Missir, decanul făcuit, drept Bucureşti; C. Miculescu, decanul facult. ştiinţe Bucureşti; Al. Popoviei, decanul facuit. ştiinţe Iaşi; dr. C. Chiricescu, decanul facult. teologie Bucureşti; dr. V. Tarnavschi, decanul facult. teologie Cernăuţi; Al. Lepădatu, pro decanul facult. litere Cluj: C. Rădulescu, decanul facult. juridice Cernăuţi: C. Motaş, decanul facult. med. veter. Bucureşti: D. Evolceanu, prodecanul bicult. litere Bucureşti; Radu Sbieru, decanul facult. filosofie Cernăuţi; G. Bratu, pro decanul facult. ştiinţe Cluj. io chest«a diplomelor false Galaţi, 30 Martie — Judecătorul de Instrucţie a lansat mandat de arestare contra tânărului Teodosiu, care s-a servit de un certificat fals de frequentâşcolară pentru amânarea incorporat'd militare. Tribunalul a confirmat mandatele tinerilor Şt. Muscă ,şi Moise Haria Luca,cu, primul cu o diplomă a şcoalei de meserii falsificată de el, al doilea cu o diplomă falsă a cursului comercial seral. Inspectorul învăţământului profesional, d. Gavănescu, continuă verificarea scriptelor şcoaleî din timpul trecuteî administraţii. D.sa a descoperit lipida—torva diplome din coto^^ \ cari nu se știe ce s’a * universul DEMONSTRAŢIILE DE IAŞI ARESTĂRILE Iaşi. 90. Ancheta tulburărilor de eri noapte a continuat toată ziua de eri. Au fost devastate 14 străzi. Cercetările sunt conduse de prefectul poliţiei împreună cu şeful siguranţei locale. Au fost înaintaţi parchetului 23 de manifestanţi. Parchetul, prin procurorii Coroiu, Cerbu şi Pogonat, a luat interogatorii arestaţilor. Au fost daţi în judecata micului parchet : Ştefan Dumitreştu, fost funcţionar la Sf. Spiridon , Scarlat Capră, de la şcoala de mişcare a căilor ferate; Romulus Andrei, C. Bălănescu, Const. Coroiu, N. David şi V. Armand, tineri iulie 18—20 ani. Ei au fost depuşi la penitenciar. Aseară, judele de instrucţie Caprici a luat un lung interogatoriu studentului Corneliu Zelea-Codreanu, care a fost depus la penitenciar. NUMEROŞI CREŞTINI PĂGUBIŢI Intre cei cari au avut de suferit de pe urma manifestaţiilor sunt şi d-nii profesor dr. Tănăsescu, colonelul pensionar Duruitriu, avocatul Alexandrescu, d-na dr. Ferigile şi numeroşi creştini, între carişi cofetarul Ionescu. CONFIRMAREA MANDATULUI DE ARESTARE A STUDENTULUI Z. CODREANU Tribunalul secţia I, a cercetat azi apelul tânărului Corneliu Z. Codreanu contra arestării sale. După o lungă desbatere, tribunalul a confirmat mandatul, astfel ca Zelea Codreanu a fost retrimis la penitenciar. Cu această ocazie numeroşi studenţi naţionalişti au manifestat în semn de simpatie pentru cel arestat. Tânărul Codreanu este trimis in judecata micului parchet. In chestia menţinerii celorlalţi 6 arestaţi tribunalul se află în deliberare. Parchetul mai cercetează şi acuzaţiunile ce se aduc altor 30 tineri că au contribuit la acele nourândueri. Până acum Insă nici unul din aceştia na fost arestat. ANCHETA D-LUI MINISTRU MARZESCU D. ministru Mârzescu sosind la laşi, s’a pus în contact, cu autorităţile care anchetează neo- ‘ rânduelile petrecute. Din ra- poartele oficiale, d. ministru s a putut convinge, că ştirile unor ziare din Bucureşti, care au dat proporţii alarmante celor petrecute în Iaşi, sunt exagerate. Unul din aceste ziare venite aci afirmă că aci ar fi fost vărsări de sânge, lucru absolut inexact. Alt ziar a anunţat că au fost 30 răniţi, fapt de asemeni viei vari. Lucrurile s-au petrecut în cadrul celor anunțate de „Universul”. PA JES wzL ir» » asau BucîUCS^î, 30 Marţi© TÂRGUL FINANCTAR Indesti în bursa oficială: împrumutul unirei T î. Împrumutul refacerii 79 jum. , şi trei sferturi. Obliaţiunle comunei Bucureşti 1900 lei 08 jum. Banca naţională 14100. Banca românească 670. Banca agricolă 320. Banca viticolă 300. Mica 2020. Petrol Blok 1800 ; 790; 75 ; 70 ; 800 ; 770 ; 50 ; 70 ; 80 ; 75 . Concordia 2950. Steaua română 4475 ; 50. Atelere de Vulcan 800. pararea si oferta în tftrcju liber : Resița 1920.1930. Mica 1980.2010. Concordia 2950- 2960. Creditul minier, vechî 3830-3850. Idem. noul. 3750— 3760. I. r. d. p. 2120-2130. Idem noui 2020-2030. Sospiro 830- 840 IN TÂRGUL LIBER, cursuriile au oscilat sHre cifrele de mai jos. Cursurile însemnate cu asterisc sunt ultimele cursuri de om, celelalte sunt ultimele cursurile anterior rămase. EFECTE CU DOBJJIXA. enM 1903 5 v, 104—106 , 1913 4 65—65 , externă 4 70 -71 Boauri de tezaur 1913 91 , 94 i Trim.aut. 1916, 5%. 797,—79’/« * . unirii 191" 5 / 70 76'/4 * liupr. refac. 78'/,— 79'/, Oblud.. 57s v 80—82 . .. 4 , 64-647, . coni. ucur. 4 •/,, 75-757, Scria. rur. 5% 65 -66 . i%, 6C-60', * * ifb. «uc 5%. 6o 05'/, 1 NH 1 Prima şi cea mai veche Seminteria este la BUNUL GRĂDINARI. CLOUARD „ Seminţe tagere, Vitemi, Legume şi flori Catalogul se trimite gratis şi franco la cerere ■«■*» Bucureşti, Strada Carol 38 Icons ííice-Rnamiare ÎKStncţiî psalm întocmirea (îug^tîror comunale M «isterii! de interne, direcţia administraţiei şi contabilităţi comunale, a făcuî, cunoscut tuturor corn. urbane şi rurale dir. toată ţara, 'ă in vederea înlocui'! rii bugetelor comuna!» ne anul viitor aruncai precum şi orice alte impozite prevăzute în bugetele actuale ale comunelor se desfiinţează pe ziua de 1 Aprilie, prin noua lege a impozitelor comunale. In schimb se va înscrie In bugetul fiecărei comune, la venituri, o sumă representând drepturile ce vor reveni comunei din cotele adiţionale fixate în noua lege. Se atrage''atenţiunea că suma ce se va înscrie nu trebue să întreacă venitul corespunzător ce se strângea din aruncuri şi celelalte impozite care acum se desfiinţează. Din cauza întârzierei noului recensământ nouile impozite adiţionale nu vor putea fi încasate de comună în primele luni. Pentru a se face faţă cheltuelilor comunelor, ministerul de finanţe, va avansa comunelor prin administraţiile financiare, în fiecare lună, cota parte ce li se cuvine din suma fixată în bugetul lor la venituri. Acest avans va fi reţinut în urmă de către stat, din încasările impozitelor ce vor percepe comunele. Ceverile industriaşilor ateralurgici O delegaţie a „Uniunei industriilor metalurgice" a prezentat o cerere ministerului de industrie şi comerţ, cu scopul de a garanta existenţa industriei metalurgice, care va avea de suportat impozite grele stabilite prin noua lege. Astfel, cer ca paralel cu mărirea taxelor vamale să se aplice o serie de măsuri de favorizarea industriei metalurgice. Intre altele ei pretind că favorizarea industriei indigene cu 5 la sută la licitaţiile statului este insuficientă şi ar trebui urcată la cel puţin tiz la sută; mai cer: scutirea de taxe vamale pentru produsele metalurgice; măsuri de protecţiune pentru materialul necesar industriei petrolului şi gazului întrucât acestea se fabrică în ţară. Dacă nu s ar obţine această, protecţiune nu se va ajunge niciodată in România să se puie bazele fabricaţiunii de materiale şi unelte de sondagiu. „ . 5 V 76 76V« 5./-.. ■. '«•»ii rdlf., 5 •/- . 66—66'/, Obi. Soc. loc.cft.5 ’ 76V, 77 BĂNCI jhihm NațiuaaD, 14100-14300 1 Marinar. fllanv.ex. cap. 760—765 ♦Agricola 315-020 ♦Komaneascl la pub. ex. cup. DiFERKrt- SOCIETATI 8» T* B 550—560 Govora-Cilimănești 200-220 Soc. de locuințe eftic« optate 200-220 mcVext.postav.Bnh. 1600 1620 Cartea românească 570 580 Forestiera Urania 950 ÎOOJ Creditul tehnic 3go 390 Clădirea românească 420 430 "Mica (deof. vars.) 2000 -2020 Postavul 400—420 Carpatina UOO 6lo Creditul extern 390 XX) .Uxinele chimice 300 - 329 Rheiu et Comp Miniera 250 280 Indust. agr. 300 - 310 esita 1900- 1919 SOCIET. DE ASIGURARE PETROLIFER^ Steaua Română 4450—4475 Astra Română Siam?. 13909-13590 idem emisane nouâ 12899-13200 Speranța optate 85W0—9000 Petrolul românesc 1449—1450 'Petrol Block optate 1750-1769 , ‘Petrol Block, emis. nouă or. 620—030 1 Rom-Belg, de petr. 450-160 Generala petrol 439—440 ‘Concordia 2946—2950 'Creditul Minier 3850—3870 'Idem, emis. nouă 375o-376u dr. d. p. 2120 2180 i.r d.p. em. nouă 2100 2110 Redevența optate 2200—222.1 Redevența pm pr. 138o - 1410 Sospiro 860—37u Uniunea petroliferă 459 469 România Petroliferă 125o - 1279 România Petroliferă ems. nouâ 929-309 *'« A V i :J I L A ..ouiaui, ex. cupon luăO lloo I Măriții..., 580- 602 ■ Dunărea 750 - 866 S. i. ■ 1190 13 ro BURSA OFICIALA DE * DEVIZE , operațiunile efectuate In ziua 30 Martie 1923 Ora de închidere 12.30 cL a. LONDRA Oferite 992. Cerute 989, 990, 992, 989, 90 jum. încheiate ; 991, 990, 990 im., 990 (sub 500.000 leii. PARIS Oferite 13.75. Cerute 13.73, 13.74, 13.75, 3.72, 13.75. încheiate 13.73, 13.72, 13.74, 3.73, 13.71 13.72 jum., 13.72. * ELVEȚIA * Oferite-----Cerute încheiate 39.25. ITALIA Oferite 10.30. Cerute----- , încheiate -----POLONIA Oferite------Cerute ------încheiate 0.58. NEW-YORK Oferite 210. Cerute------- ! încheiate 211 i mTTrmmrratmnmmm nwtiniwuMZ&bttcimsKttiKMSMXBaaixxssBTvirHiBavitnTvrHWbi ci 660—665 ♦ii-ca Rom. Em. VI 600 6to B-ea Rom. era. VII coropl. vărs. 609—610 Ds scont ex. cap. 415-420 Of. Romania Ltu.dupl 1500-1550 Banca de credit 640 -650 Banca gen. român* 470 480 i umeriului Craiova 660-665 Banca comercialii 620 630 'aduni 170-80 Franco-Români 325—335 Dacia-Traiaat 230—260 •Viticolă 300—310 i orluna 275 -300 Comerț şi iud.»trie 500 520 Sind. agr. Ialomița 465 - 475 Banca Sind. agr. Ilfov 380- 390 Ţărănească 235 245 Coreafishter 390 400 R-ca minei:', coup!, virs. 830—840 Banca de credit national 720-730 Dacia România 1800-1859 Naționala 040-950 Generala 1110 - lile Agricola 730-74, Urania 380 - 402 Prevederea 615-609 Fabrica da Clopote „OITUZ1 SotietaSâ írt nnâm® «aSssfiv — Jylalul 5. A, Eosetl fia, 14, Basursştl — Sucursală: Ploeşti Piaţa Mare, contuna Horodnicu de Jos, Judeţul Rădăuţi, Bucovina Execută şi se găseşte un depozit Clopote din material special cu preţurile cele mai convenabile* Garantez sunetul și durabilitatea pe timp de 50 ani „Saxonia“ No. 665 Teren Industrial în Brass» cca. 10.00© m. p. c m cfidiîri și cm posibilitatea a sa sMvele • 5sss CSIHH & fMCO§! £=£ Brașov. - Strada AgrişeîW 7.—Tel. 382 _____ adr. teregrasiha Brașov 3265 PCC00WII im (Seme VITE ALTOITE de prima cantare, bine selecţionate, eftine şi deo prindere sigură să facă de îndată comanda la Pepiniera Ocrosi-Brâncoveni Moşia Brâncoveni gara Vlăduieni, judeţul Romanaţi Catalog gratis la cerere. ’ m i cu toti bine »sort* BUCUTESII Balfine&.loria1 fiamioS llSffiSllîai(ii*ii] m toste aliajele și neutra orice rszisteiîă Fabrica de Hraafyri IPESmOOHtCaLaR. București Str. Uuftuir 21-31-33. Telsf. 55119 vinde Convena&îl if Cele mai buni SiSMIfițS se găsesc la SEMINIER!A~!,FLQRAM ASaOIS Kiuafili, București, Str. Caro! 19 Magazin special pentru aprovizionarea grădinăriilor ___ Plretisrî curente la cerere 2696 2696 "palAKII BĂRBĂTEȘTI" Forme moderne FET^y si LAIUA preiam sl «4S pentru păsării VANZAREA NUMAI EN GROS_A. Befiozitiii „SPERAWTO“ M. Uf. îl “eetgmeme" Vinciuri, Macarale» TroStaari. Aparate darfidioat tăiat feruS - PaTER-NOSTER, CONCASCAVE -seasi din depozit ing. HEMM*.. ZOLDY BUCURESTI. Edgard Vuinet 3, Tel. 34152 3109