Universul, aprilie 1923 (Anul 41, nr. 84-110)

1923-04-01 / nr. 84

Biwl Xi­ -Hr. in C CORPURILE LEGIUITOARE SENATUL. Continuarea şedinţei dela 29 Martie S’au votat toate articolele din legea chiriilor DISCUTIA GENERALA D. ministru FLORESCU cere să se intervertească ordinea de zi şi sa se ia în discuţiune pro­fetul de lege al chiriilor. Majoritatea protestează, speci­ficând că nu cunoaşte modifică­rile aduse de comitetul delega­­tiunilor. I­. N. BOTEZ raportor, dfi ce­tire proectului de rege. D. ERMIL PANGRATI spune ca acest proect este mai bine ntocmit, decât proeetul de rege al chiriilor pe care l-am avut până acum. Totuşi are unele nepotriviri asupra cărora au ,tot trece. D-sa spune că nu se poate perpetua la infinit starea regimului de război, sub care trăim. In proprietate sunt în­vestite capitaluri formidabile şi nu putem lăsa ca această pro­prietate să fie distrusă. Proprietarii nu pot face repa­raţii, din cauză că chiria pe care o încasează, nu le ajunge să întreţină în stare bună, clă­dirile lor. Nu se poate prelungi la ne­sfârşit o lege care este o ne­dreptate socială. D. Pangrati arată apoi spe­cula care se face cu camerele mobilate, din care chiriaşul câş­tigă de zece ori mai mult decât proprietarul. O rezolvire a acestei chesti­uni, nu poate fi de­cât reîntoar­cerea la regimul normal. Nu putem admite confiscări­­ de bunuri, căci confiscările în­­tr’um stat sunt de domeniul foalei lui Lenin. Oratorul declară apoi că îşi rezervă dreptul de a depune a­­mendamente la discuţia pe ar­ticole.­­ N. G. POPOVICI crede că acei cari cred că vom ajunge imediat, la starea normală, se înşeală. Este insă mai bine să jignim o clasă socială restrân­să, de­cât să periclităm ordinea socială. Dar nu este brutalizat numai proprietarul, ci şi alte clase sociale au fost şi sunt greu lovite. Oratorul cere apoi ca legea să fie votată în redactarea ei. O singură excepţie însă trebue specificată : nu se poate admite c­a un chiriaş să plătească şease mii de lei chirie pe an şi să în­­cuiirieze cu 30.000 lei o odaie mobilată. RĂSPUNSUL D-LUI MINI­STRU DE JUSTIŢIE I­. ministru I. TH. FLORES­CU declară că este fericit că d. Pangrati — care a vorbit ca om de stat — a recunoscut nevoia unei prelungiri a contractelor de închiriere, cu oarecari excep­­ţiuni. D. ministru spune că legea la faţă este produsul unei munci uborioase. In lungile discuţiuni dela mi­nisterul justiţiei, două chestiuni au preocupat mai mult pe pro­prietari: 1) Chiriaşul milionar, au îmbogăţim! de răsboiu, să pu­se reazime pe spinarea pro­prietarilor; 2) Ca din produsul abînchierilor să ia jumătate şi ,.1­oprie­tarul. După ce d. M. POLICRAT con­stată că nu s’a adus la cunoştin­­ţa Senatului modificările făcuta proectului, legea este luată In considerare. DISCUŢIUNEA PE ARTI­COLE D. N. BOTEZ, raportor dă ce­­tire articolelor. La discuţiunea pe articole, numeroşi senatori protestează c­ă nu cunosc modificările adu­se proectului şi afară de aces­tea, nici nu se aude bine cetirea articolelor. D. TRANDAFIRESCU atrage a­tenţiunea­, că, de­oarece sunt doar 30 d­­ni senatori, Senatul nu mai este în număr şi şedinţ­­­ţa ar trebui ridicată. D. MIRONESCU constată că ste regretabil că Senatul nu cu­noaşte modificările aduse legei. Vorbind la art. 1 opinează că a- I «i chiriași cari subînchiriază, să cedeze aceste apartamente proprietarilor.­­ D. MOTAȘ răspunde că subin­­hirierile se fac pe baza contrac­­elor. D. PURCAREANU întreabă dacă procesele în cur’s se jude­că mai departe după legea in v­­igoare. D. MINISTRU AL JUSTIŢIEI­ăspunde afirmativ. D. H. ERACLIPE cere să se prevadă în lege sporul de chirie Şedinţa del Şedinţa se deschide la orele 3 şi jumătate sub preşidenţia d-nii m­­. Ferechide. Pe banca ministerială d-nii: general Văitoianu şi I. Th. Flo­­r­escu. D. N. TRANDAFIRESCU ci­teşte aceeaşi declaraţie in sensul celei cetite la Cameră, de către rep­reze­n­tan­tul partidului ţără­­nist, prin care se protestează ontra sancţionărei Constituţiei. D. GH. GUIBANESCU vorbeş­­c de ' ongresul profesorilor se­­.uu.lxd ţinut joi în Capitală şi -WW-' în evidenţă starea mate­riali a comitetului didactic, care (S'e îngrijitoare. E­­a cere să se ia măsuri de extreptare a s­tuaţiei acesta: corp. D. general LAMBRU se plân­ge că Joi seară, eşind dela Se­nat, a fost acostat de un It.-co­lonel invalid care i-a cerut so­coteală de atitudinea avută de d l-sa in Senat. D-sa afirmă că aceşti invalizi sunt o plagă so­­cială. D. GHIAŢA protestează In continuare ,d. von?ral LAM­BRUT cere să sc p un triaj care trebuie să-l plătească ins­tituţiile statului. D. MINISTRU DE JUSTIŢIE răspunde că nu pot fi conside­rate ca prăvălii, imobilele luate cu chirie de stat. D. BELETTI crede că statul nu trebuie i sa pună la adăpostul acestei legi şi din contră, el tre­buie să dea cel dintâi­u exem­plul pe cari unii proprietari II cer funcţionarilor statului, plă­tiţi cu’ lefuri de mizerie. D. GA­LIN întreabă cum va îi considerate la sporuri, cluburile politice. D. I. TH. FLORESCU. — Clu­burile politice sunt asimilate lo­cuinţelor. D. M. POLICRAT cere ca­­şi chir­ia prăvăliilor­­ să fie fixată de justiţie. D. MINISTRU AL. CONSTAN­­TINESCU răspunde că s’a pre­ferat să se fixeze dinainte chi­ria prăvăliilor, pentrucă s'ar împovăra prea mult justiția. D. M. POLICRAT. —Dar după un an prăvăliile vor fi scoase de sub regimul actual ? D. MINISTRU AL. CONSTAN­­TINESCU. — Vom vedea atunci. D. E. PANG­R­ATI atrage aten­țiunea maturului Corp. că nu te poate spori prea mult chiria prăvăliilor, spre a nu provoca scumpirea vieţii. PRIMIREA UNOR AMENDA­MENTE Se primesc apoi următoarele a­endamente: 1) Nu beneficiază de avan­taj iii c­­egei, cei stabiliţi in tară din 1914 şi cari au luptat in arma­­ele inamice contra armatei non- Arc sau armatelor aliate. 2) Toate imobilele cari rămân ibere in urma dispoziţiunilor /o•­­iii de­ faţă, prin bună învoială cu torţă majoră sunt la dispo­ziţia pro­prietenilor lor, cari dis­­jun de ele fără amestecul „Ofi­­iilor'' de închiriere, cu condifi­­unea ca să nu se ia chirii de ■pcculă. 3) Imobilele rechiziţionate de oficiile de închiriere ,­să nu vi­­re în prevederile legei”. D. M. POLICRAT cere ca în ategoria proprietarilor cari pot vacua pe chiriașii lor, să intre­­ acei proprietari cari au o sin­gură prăvălie. I­. TIBERIU AXENTE comba­­t această părere. ALT AMENDAM.­ENT PRIMIT Se primeşte un amendament în sensul ca proprietarii foşti comercianţi, cari au fost pe front, sau au fost nevoiţi să pri­mească prăvăliile în timpul ocu­paţiei duşmane, se poate să se întoac­ă la prăvăliile lor spre a face comerţ. Aceasta de la 26 Octombrie viitor.­ D. PANGRATI constată, că printre cei exceptaţi de paragra­ful 5, sunt şi unii avocaţi cari câştigă mult mai mult de­cât suma de 250.000 lei anual şi ce­re ca toţi acei cari câştigă peste această sumă, să fie trataţi la fel. D. ministru AL. CONSTANTI­­NESCU răspunde că pent­u toa­te profesiile libere, sa prevăzut această excepţie şi pentru că nici nu sar putea stabili uşor, veniturile profesiunilor libere, pentru că legea are o durată scurtă de un an. D. E. PANGRATI opinează că tuturor acelor cari au câştiguri peste 250.IKR) iei­, justiţia să li fixeze chiria reală. La paragraful 5 d. Trufin pro­pune un amendament în care ce­re ca imobilele ofiţerilor inva­lizi, ale invalizilor, văduvelor de războiu cu copiii cari nu se în­treţin de­cât din pensii, să fie scoase din legea chiriilor de la 23 octombrie a. c. La paragraful 1­. D. Trufin cere ca funcţionarii, văduvele de războiu cu copii şi invalizii să se poată muta în imobilele lor de la 23 Aprilie d­l. şi aceas­ta, fiind în raport cu paragra­ful 7 prin care statul are drep­tul să scoată pe­­funcţionarii săi, din imobilele statului, judeţului sau ai comunei, când ei îşi pierd funcţiunea prin darea lor afa­ră, sau licenţierea din oficiu. Paragrafele 0—9 se votează nemodificate. D. TONY ILIESCU propune un amendament în sensul ca proprietarul care are două sau mai multe imobile, să se poată muta în acela pe care-l crede mai convenabil. Amendamentul este primit Toate articolele au fost apoi votate. Votul în total a rămas pentru j şedinţa de Vineri d. a. __ j Şedinţa se ridică la orele 9.15.­­ I 30 Marla i serios al invalizilor, câci sunt mulţi dintre ei cari terorizează lumea. D. ministru FLORESCU. Ne închinăm în faţa ce­lor cari poartă semnul ero.zmului şi al j jertfei pentru neam. Se intră in ord­inea de zi şi : SE VOTEAZA PROECTUL DE LEGE AL CHIRIILOR, CU 30 VOTURI PENTRU SI 10 CON­TRA. Şedinţa se suspendă pe câte­va minute. La orele 4 şedinţa se redes­chide. D. general VAITOIANU depu­ne proectul pentru modificarea art. 133, 136 şi 139 din legea de organizare a comunelor rurale. Se admite urgenţa. Se votează fără discuţie pro­­cctul pentru modificarea unor articole din Legea vânatului. Se votează fără discuţiune proectul de lege, prin care di­recţia generală a teatrelor se trece, la ministerul art­el­or, for­mând o direcţiune la acest mi­nister.­­ Se r­ai votează proectul prin­­ caree taxele de spectacolelic , să se încaseze de min­isterul fi­nanţelor, vor trece pe viitor la ministerul artelor. Se citeşte proeetul pentru re­cunoaşterea, ca persoană morală şi juridică a soc. . Renaşterea" a preoţilor din eparhia Râmni­cului. Pr. PREOŢESCU combate proeetul şi sancţiunile la care sunt supuşi preoţii prin statu­tele acestei societăţi.­­ I­. C. BANL susţine proeetul­­ de lege şi roagă Senatul să-l a-­­ dopte, cu atât mai mult­, cu cât­­­­uptele politice, au influenţat a­­desea în rău preoţim­ea. Votul fiind nul, rămâne ca el să fie repetat în ședința de azi. Senatul ne mai fiind în nu­măr, ședința se ridică la orele .1­­1. 0. Azi ai orele 3 d. u. ședință. A %­SSL mt 3F2L A — Şedinţa data 31 m­artie — şedinţa se deschide la ora 3.30 sub prezidenţia d-lui M. Orleanu, pe banca ministerial fiind d dn­ I. G. Duca, Cosm­a. CERERILE PROFESORILOR D. TONI comunică guvernu­lui, moţiunea votată de congre­sul profesorilor secundari. Moţiunea spune, că profesorii din cauza, salariului insuficient sunt siliţi să îmbrăţişeze alte cariere, demisionând din învăţă­mânt. Guvernul e dator să ia r­epede măsurile necesare. Mai­ depune un prnect de lege pentru scutirea de taxe de cons­tituire a Soc. „Colaboraţie la­tină". D. BEŢIANU comunică d-lui ministru de finanţe, că locuito­rii din unele voloste din Basa­rabia au depus la oficiul poştal Lipcani suma de 911.250 ruble spre a fi păstrate şi totuşi n’au fost restituite echivalentele ace­lor ruble în lei. Mai spline că schimbul a! doilea de ruble in unele sate din Basarabia nu sa făcut. Şi mai comunică asupra situa­ţiei pensionarilor basarabeni. Iti Incheere face observaţiuni asupra abuzurilor administrative d­in comunele basarabene. D. N. FLONDOR cere să nu se desfiinţeze direcţia regională I a c. f. r. din Cernăuţi, fiind I foarte necesară. D. P. JECU face o seamă de observaţiuni asupra îndatoriri-­­ lor, pe care le are statul de a­­ ajuta pe studenţi, ca să nu­­ stagneze cultura naţională. Sgârcenia faţă de învăţământ­­ şi faţa de­ s­tudent, e nu numai­­ primejdioasă, dar nici nu se­­ poate concepe, să aibă posibili­tatea de a fi adoptată de stat. St­denţii români întâmpină dificultăţi mai numeroase şi mai apăsătoare decât studenţii de alte naţionalităţi, de aceia e firesc ca în noul buget să fie înscrise sume importante pen­tru studenţii români. Mai departe vorbeşte de o a­­nume proporţionalitate a elevi­lor nu numai la Universitate, ci in toate şcoalele publice, încheie, întrebând pe U. mini­stru al instrucţiunii cât mai poate dura situaţia de azi, când sunt atâtea frământări şi atât­ea dificultăţi în viaţa şcoalei înalte româneşti. D. dr. G. ANGELESCU răs­punde, că ln bugetul ministri­u­­lui inki'acţiunii s’au prevăzut d­oi­uri de 400 milioane Iei. Este suma­­.ca mai mare ce sa pu­tut acorda de ministerul de fi­nanţe, pentru cultura na'' mala. Şi ţarr­a trebue să fie iccunbs­­rătoare,—spune d. dr. C. Ango- { iescu -d-lui ministru de finanţe pentru aceasta. Guvernul ştie, că elementul şcolar românesc e în inferiori­tate faţă de celalt element. Dar, pentru începutul remedierii a­­cestei situaţii, d. ministru spu­ne că se vor înfiinţa internate şi şcoli de meserii, în mai toate oraşele din ţară. Regretări că Universităţile au fost închise, dar după înţelege­rea cu rectorii şi decanii se vor redeschide la 16 Aprilie. Expune apoi îmbunătăţirile ce se vor aduce vieţii universitare, prin nouile căminuri ce se vor înfiinţa. D-sa afirmă pentru a nu ştim câtă oară, că „numeros c­lau­­­sus’ nu se poate admite, căci­­ toţi cetăţenii ţării sunt egali la­­ drepturi şi datorii. DEPUNEREA LEGII CHIRII­LOR De ministru FLORESCU de­pune proiectul de lege al chirii­lor aşa cum a fost, admis de Senat şi cere urgenţa. Unii deputaţi cer să se exa­mineze proiectul în secţii, iar alţii se asociază propunerii de a fi admisă urgenţa în sensul ca imediat să se înceapă discu­ţia. In atmosfera de discuţii con­tradictorii cu caracter sgomo­­tos, preşedintele chiamă pe de­putaţi să voteze o serie de­ pro­iecte de însemnătate secundară. La 4 luni, şedinţa se suspen­dă, deputaţii trecând in sec­ţiuni spre a examina legea chi­riilor- l D. preşedinte Orleanu nr­./a in incintă la ora 6 jum. şi anunţă ridicarea şedinţei. Azi, la ora 3 d. a. şedinţă. După terminarea nuweîes ^USJBFtE STA­TORNICĂ, vom­ începe publicarea romanului lui ART EC9LAW, in KuBat G ALTETA IM­PERIALA, atrăgătoare descrie see a vicii­lor ce clocotesc intr* «sa palat ss cari perin­­dându-se, prin dibăcia autorului, cu o resus­­ziciune uimitoare pe dinaintea ochiului ci­­­­ti­torului, îl pasioneaz­ă şi îl sileşte să urmă­­­­rească cu înfrigurată încordare conţinutul­­ acestui roman cu deosebire interesant. MmlîM smiifrÉÉÉIi li fel — Miiîărîrsle rectorilor şi decanilor In urma consfătuirilor recto­rilor şi decanilor Universităţi­lor, a rectorilor Academiilor co­merciale şi şcolilor politechnice ţinute la zilele de 28, 29 şi 30 Martie, sub preşedinţia d-lui profesor dr. Angelescu, minis­trul instrucţiunii publice, şi după discuţiunile urmate s’a­u decis : 1. Deschiderea pe ziua rle III Aprilie 192? a­ tuturor Universi­tăţilor. Academiilor fi Politeeh­­nicelor. 2. Intrarea in localurile de in­­văţământ vii. este­ permisă de­­rât studenţilor regulat înscrişi la cursul respectiv, in conformi­tate cu dispoziţiunile luate de autorităţile şcolare in baza le­gitimaţiilor legale. 3. Cu începere de la 16 Aprilie nu se primesc şi nu rămân în căminari şi nu se acordă burse ■m­ane decât studenţilor cari dovedesc urmarea regului­ a cursurilor şi respectarea obli­­ga­tiunilor şcolare. Aceştia ca şi toţi cari urm­ea­ză regulat vor fi reintegraţi în toate drepturile avute în calita­te de studenţi. 4. La începutul anului şcolar IDS? — 1924, între I — Iii Octom­brie, toţi studenţii vor fi obli­gaţi să se înscrie din nou, pre­zentând toate actele cerute, înscrierile se fac prin recto­rate. înscrierea se fuce numai pe baza de acte originale. înscrierea provizorie şi admi­terea de audienţi, studenţi ex­traordinari, etc., este suspenda­tă până la noui dispoziţiuni. 5. Studenţii, cari vor fi con­­d­i­mnaţi pentru tulburări făcu­­te în afara instituţiilor unde sunt înscrişi sau cei cari vor face dezordine in interiorul a­­cestora, vor fi pedepsiţi cu eli­­mninarea. Aceiaş pedeapsă se va aplica­­celor cari vor împiedica pe toţii de a frecventa cursurile şi­ucrările. 6. In cazul când s'ar produce a­rburări în interiorul intruv­­iilor superioare de cultură, au­­orităţile şcolare vor face­ apel­­ forţa publică pentru a asigu­ra respectul legii şi a regula­mentelor şi cei aprcaiţi vinovaţi vor fi eliminaţi, imediat şi defe­riţi autorităţilor in drept pentru a fi judecaţi şi pedepsiţi ca tul­burători ai ordinei publice. 7. Spre a evita pierderea anu­lui şcolar, cursurile şi lucrările se vor per lungi până la­ sfârşi­tul lui iunie potrivit cu necesi­tăţile instituţiunilor şi după ho­­tăririle Consiliilor profesi­ale respective, ţss­ Iacobovici, rector Cluj ; E. Botezat, rector Cernăuţi ; Vasi­­lescu Carpen, dir. şc. Politech­­nice Bucureşti; V. Vâlcovici, dir. şc. Politechnice Timişoara; P. Missir, decanul făcuit, drept Bucureşti; C. Miculescu, deca­nul facult. ştiinţe Bucureşti; Al. Popoviei, decanul facuit. ştiinţe Iaşi; dr. C. Chiricescu, decanul facult. teologie Bucureşti; dr. V. Tarnavschi, decanul facult. teo­logie Cernăuţi; Al. Lepădatu, pro­ decanul facult. litere Cluj: C. Rădulescu, decanul facult. juridice Cernăuţi: C. Motaş, de­canul facult. med. veter. Bucu­reşti: D. Evolceanu, pro­decanul bicu­lt.­ litere Bucureşti; Radu Sbieru, decanul facult. filosofie Cernăuţi; G. Bratu, pro­ decanul facult. ştiinţe Cluj. io chest«a diplomelor false Galaţi, 30 Martie — Jude­cătorul de Instrucţie a lansat mandat de arestare contra tâ­nărului­ Teodosiu, care s-a servit de un certificat fals de frequentâ­­şcolară pentru a­­mânar­ea incorporat'd mili­tare. Tribunalul a confirmat mandatele tinerilor Şt. Mus­că ,şi Moise Haria Luca,cu, primul cu o diplomă a şcoa­lei de meserii falsificată de el, al doilea cu o diplomă falsă a cursului comercial seral. Inspectorul învăţământului profesional, d. Gavănescu, continuă verificarea scripte­­lor şcoaleî din timpul t­recuteî administraţii. D.sa a descoperit lipida—­torva diplome din coto^^ \ cari nu se știe ce s’a * universul DEMONSTRAŢIILE DE IAŞI ARESTĂRILE Iaşi. 90.­­ Ancheta tulburări­­lor de eri noapte a continuat toată ziua de eri. Au fost devastate 14 străzi. Cercetările sunt conduse de prefectul poliţiei împreună cu şeful siguranţei locale. Au fost înaintaţi parchetului 23 de manifestanţi. Parchetul, prin procurorii Coroiu, Cerbu şi Pogonat, a luat interogatorii a­­restaţilor. Au fost daţi în judecata mi­cului parchet : Ştefan Dum­itreş­tu­, fost funcţionar la Sf. Spiri­don , Scarlat Capră, de la şcoa­la de mişcare a căilor ferate; Romulus Andrei, C. Bălănescu, Const. Coroiu, N. David şi V. Armand, tineri iulie 18—20 ani. Ei au fost depuşi la peniten­ciar. Aseară, judele de instrucţie Caprici a luat un lung intero­gatoriu studentului Cornel­iu Ze­­lea-Codreanu, care a fost depus la penitenciar. NUMEROŞI CREŞTINI PĂ­GUBIŢI Intre cei cari au avut de su­ferit de pe urma manifestaţiilor sunt şi d-nii profesor dr. Tănă­­sescu­, colonelul pensionar Du­ru­itriu, avocatul Alexandrescu, d-na dr. Ferigile şi numeroşi creştini, între cari­­şi cofetarul Ionescu. CONFIRMAREA MANDATU­LUI DE ARESTARE A STU­DENTULUI Z. CODREANU Tribunalul secţia I, a cercetat azi apelul tânărului Corneliu Z. Codreanu contra arestării sale. După o lungă desbatere, tri­bunalul a confirmat mandatul, astfel ca Zelea Codreanu a fost retrimis la penitenciar. Cu această ocazie numeroşi studenţi naţionalişti au manifes­tat în semn de simpatie pentru cel arestat. Tânărul Codreanu este trimis in judecata micului parchet. In chestia menţinerii celor­lalţi 6 arestaţi tribunalul se află în deliberare. Parchetul mai cercetează şi a­­cuzaţiunile ce se aduc altor 30 tineri că au contribuit la acele nourândueri. Până acum Insă nici unul din aceştia na fost arestat. ANCHETA D-LUI MINIS­TRU MARZESCU D. ministru Mârzescu sosind la laşi, s’a pus în contact, cu autorităţile care anchetează neo- ‘ rânduelile petrecute. Din ra-­­ poartele oficiale, d. ministru s a putut convinge, că ştirile unor ziare din Bucureşti, care au dat proporţii alarmante celor petre­cute în Iaşi, sunt exagerate.­­ Unul din aceste ziare venite aci afirmă că aci ar fi fost vărsări­­ de sânge, lucru absolut inexact.­­ Alt ziar a anunţat că au fost­­ 30 răniţi, fapt de asemeni vie­­i vari. Lucrurile s-au petrecut în cadrul celor anunțate de „Uni­­v­ersul”. PA JES wzL ir» » asau BucîUCS^î, 30 Marţi© TÂRGUL FINANCTAR Ind­esti în bursa oficială: împrumutul unirei T­ î. Îm­prumutul refacerii 79 jum. , şi trei sferturi. Obl­iaţiunle comunei Bucureşti 1900 lei 08 jum. Banca naţională 14100. Banca românească 670. Banca agricolă 320. Banca viticolă 300. Mica 2020. Petrol Blok 1800 ; 790; 75 ; 70 ; 800 ; 770 ; 50 ; 70 ; 80 ; 75 . Concor­­dia 2950. Steaua română 4475 ; 50. Atelere de Vulcan 800. pararea si oferta în tftrcju­ liber : Resița 1920.1930. Mica 1980.2010. Concordia 2­950- 2960. Creditul minier, vechî 3830-3850. Idem. noul. 3750— 3760. I. r. d. p. 2120-2130. Idem noui 2020-2030. Sospiro 830- 840 IN TÂRGUL LIBER, cursuri­­ile au oscilat sHre cifrele de mai jos. Cursurile însemnate cu asterisc sunt ultimele cursuri de om­, celelalte sunt ultimele cursurile anterior rămase. EFECTE CU DOBJJIXA. enM 1903 5 v, 104—106 , 1913 4 65—65 , externă 4 70 -71 Boauri de tezaur 1913 91 , 94 i Trim­.aut. 1916, 5%. 797,—79’/« * . unirii 191" 5 / 70 76'/4 * liupr. refac. 78'/,— 79'/, Obl­­ud.. 57s v 80—82 . .. 4 , 64-647, . coni. ucur. 4 •/,, 75-757, Scria. rur. 5% 65 -66 . i%, 6C-60', * * ifb. «uc 5%. 6o 05'/, 1 NH 1 Prima şi cea mai veche Seminteria este l­a BUNUL GRĂDINAR­I. CLOUARD „ Seminţe tagere, Vitemi, Legume şi flori Catalogul se trimite gratis şi franco la cerere ■«■*» Bucureşti, Strada Carol 38 Icons ííice-Rnamiare ÎKStn­cţiî psalm întocmirea (îug^tîror comunale M «isterii! de interne, direcţia administraţiei şi contabilităţi comunale, a făcuî, cunoscut tu­­turor corn. urbane şi rurale dir. toată ţara, 'ă in vederea în­locui'! rii bugetelor comuna!» ne anul viitor aruncai precum şi ori­ce alte impozite prevăzute în bugetele actuale ale comune­­lor se desfiinţează pe ziua de 1 Aprilie, prin noua lege a im­pozitelor comunale. In schim­b se va înscrie In bu­­getul fiecărei comune, la veni­turi, o sumă representâ­nd drep­turile ce vor reveni comunei din cotele adiţionale fixate în noua lege. Se at­rage''atenţiunea că suma ce se va­ înscrie nu trebue să întreacă venitul corespunzător ce se strângea din aruncuri şi celelalte impozite care acum se desfiinţează. Din cauza întârzierei noului recensământ­ nouile impozite a­­diţionale nu vor putea fi înca­sate de comună în primele luni. Pentru a se face faţă cheltueli­­lor comunelor, ministerul de fi­­nanţe, va avansa comunelor prin administraţiile financiare, în fiecare lună, cota parte ce li se cuvine din suma fixată în bugetul lor la venituri. Acest avans va fi reţinut în urmă de către stat, din încasă­rile impozitelor ce vor percepe comunele. Ceverile industriaşilor ateralurgici O delegaţie a „Uniunei indus­triilor metalurgice" a prezentat o cerere ministerului de indus­trie şi comerţ, cu scopul de a garanta existenţa industriei me­talurgice, care va avea de su­portat impozite grele stabilite prin noua lege. Astfel, cer ca paralel cu mă­rirea taxelor vamale să se aplice o serie de măsuri de favorizarea industriei metalurgice. Intre altele ei pretind că favo­rizarea industriei indigene cu 5 la sută la licitaţiile statului este insuficientă şi ar trebui urcată la cel puţin tiz la sută; mai cer: scutirea de taxe vamale pentru produsele metalurgice; măsuri de protecţiune pentru materialul necesar industriei petrolului şi gazului întrucât acestea se fa­brică în ţară. Dacă nu s ar obţine această, protecţiune nu se va ajunge niciodată in România să se puie bazele fabricaţiunii de materiale şi unelte de sondagiu. „ . 5 V 76 76V« 5./-.. ■. '«•»ii rdlf., 5 •/- . 66—66'/, Obi. Soc. loc.cft.5 ’ 76V, 77 BĂNCI jhihm NațiuaaD, 14100-14300 1 Marinar. fllanv.ex. cap. 760—765 ♦Agricola 315-020 ♦Komaneascl la pub­. ex. cup. DiFERKrt- S­OCIETATI 8» T* B 550—560 Gov­ora-Cilimănești 200-220 Soc. de locuințe eftic« optate 200-220 m­cVext.postav.Bnh. 1600 1620 Cartea românească 570 580 Forestiera Urania 950 ÎOOJ Creditul tehnic 3go 390 Clădirea românească 420 430 "Mica (deof. vars.) 2000 -2020 Postavul 400—420 Carpatina UOO 6lo Creditul extern 390 XX) .Uxinele chimice 300 - 329 Rh­eiu et Comp Miniera 250 280 Indust. agr. 300 - 310 esita 1900- 1919 SOCIET. DE ASIGURARE PETROLIFER^ Steaua Română 4450—4475 Astra Română Siam?. 13909-13590 idem emisane nouâ 12899-13200 Speranța optate 85W0—9000 Petrolul românesc 1449—1450 'Petrol Block optate 1750-1769 , ‘Petrol Block, emis. nouă or. 620—030 1 Rom-Belg, de petr. 450-160 Generala petrol 439—440 ‘Concordia 2946—2950 'Creditul Minier 3850—3870 'Idem, emis. nouă 375o-376u d­­r. d. p. 2120 2180 i.r d.p. em. nouă 2100 2110 Re­devența optate 2200—222.1 Redevența pm pr. 138o - 14­10 Sospiro 860—37u Uniunea petroliferă 459 469 România Petroliferă 125o - 1279 România Petroliferă em­s. nouâ 929-309 *'« A V i :J I L A ..ouiaui, ex. cupon luăO lloo I Măriții..., 580- 602 ■ Dunărea 750 - 866 S. i­. ■ 1190 13 ro BURSA OFICIALA DE * DEVIZE , operațiunile efectuate In ziua 30 Martie 1923 Ora de închidere 12.30 cL a.­­ LONDRA Oferite 992. Cerute 989, 990, 992, 989, 90 jum. încheiate ; 991, 990, 990 im., 990 (sub 500.000 leii. PARIS Oferite 13.75. Cerute 13.73, 13.74, 13.75, 3.72, 13.75. încheiate 13.73, 13.72, 13.74, 3.73, 13.71 13.72 jum., 13.72. * ELVEȚIA * Oferite-----­Cerute­­ încheiate 39.25. ITALIA Oferite 10.30. Cerute----- ,­­ încheiate -----­POLONIA Oferite------­Cerute ------­încheiate 0.58. NEW-YORK Oferite 210. Cerute------- ! încheiate 211 i mTTrmmrratmnmmm nwtiniwuMZ&bttcimsKttiKMSMXBaaixxssBTvirHiBavitnTvrHWbi ci 660—665 ♦ii-ca Rom. Em. VI 600 6to B-ea Rom. era. VII coropl. vărs. 609—610 Ds scont ex. cap. 415-420 Of. Romania Ltu.dupl 1500-1550 Banca de credit 640 -650 Banca gen. român* 470 480 i umeri­ului Craiova 660-665 Banca comercialii 620 630 'aduni 1­70-80 Franco-Români 325—335 Dacia-Traiaat 230—260 •Viticolă 300—310 i­ orluna 275 -300 Comerț şi iud.»trie 500 520 Sind. agr. Ialomița 465 - 475 Banca Sind. agr. Ilfov 380- 390 Ţărănească 235 245 Coreafish­ter 390 400 R-ca minei:', coup!, virs. 830—840 Banca de credit national 720-730 D­acia România 1800-1859 Naționala 040-950 Generala 1110 - lile Agricola 730-74,­ Urania 380 - 402 Prevederea 615-609 Fabrica da Clopote „OITUZ1 SotietaSâ írt nnâm® «aSssfiv — Jylalul 5. A, Eosetl fia, 14, Basursştl — Sucursală: Ploeşti Piaţa Mare, contuna Horo­­dnic­u d­e Jos, Judeţul Rădăuţi, Bucovina Execută şi se găseşte un depozit Clopote din ma­terial special cu preţurile cele mai convenabile* Garantez sunetul și durabilitatea pe timp de 50 ani „Saxonia“ No. 665 Teren Industrial în Brass» c­ca. 10.00© m. p. c m cfidiîri și cm posibilitatea a sa sMvele • 5sss CSIHH & fMCO§! £=£ Brașov. - Strada AgrişeîW 7.—Tel. 3­82 _____ adr. teregr­asiha Brașov 3265 PCC00WII im (Seme VITE ALTOITE de prima cantare, bine selecţionate, eftine şi deo prindere sigură să facă de îndată comanda la Pepiniera Ocrosi-Brâncoveni Moşia Brâncoveni gara Vlăduieni, judeţul Romanaţi Catalog gratis la cerere. ’ m i cu toti bine »sort* BUCUT­ESII Balfin­e&.loria1 fiamioS llSffiSllîai(ii*ii] m toste aliajele și neutra orice rszisteiîă Fabrica de Hraafyri IPESmOOHtCaLaR. București Str. Uuftuir 21-31-33. Telsf. 55119 vinde Convena&îl if Cele mai buni SiSMIfițS se găsesc la SEMINIER!A~!,FLQRAM ASaOIS Kiuafili, București, Str. Caro! 19 Magazin special pentru aprovizionarea grădinăriilor ___ Plretisrî curente la cerere 2696 2696 "palAKII BĂRBĂTEȘTI" Forme moderne FET^y si LAIUA preiam sl «4S pentru păsării VANZAREA NUMAI EN G­ROS­­_A. Befiozitiii „SPERAWTO“ M. Uf. îl “eetgmeme" Vinciuri, Macarale» TroStaari. Aparate d­a­rfidioat tăiat feruS - PaTER-NOSTER, CONCASCAVE -seasi din depozit ing. HEMM*.. ZOLDY BUCURESTI. Edgard Vuinet 3, Tel. 34152 3109

Next