Universul, aprilie 1923 (Anul 41, nr. 84-110)

1923-04-02 / nr. 85

^ Ziarul „UNIVERSUL“ ^ OM li 2 patra tragerea pre­miilor Ziarului „Ubi­­versul“ cititorilor şi sunaţilor săi diar careul Isnei Aprilie = 1923 = Păstraţi acest capon ^ îmbrăcăminte fină Bărbătească ^III | Broul Magazin în ţară Special anunţă soule transportări de primăvară şi vară ! P­ardesiuni ca 2 fete Jiostame toate nuanţele ardesinri toate nuanţele 9 costume pentru sport ; ardesinrifine englezeşti llostim­e p. promenadă I labardme n cnvercoîari v«stame de »ari impermiabile Costume Rngbi-Tenis : i PETOCI-FORAI |vând cheltueli mici, vinde ca preţ de con­­niMfllC EmaS 1K i »carenţă reputatul Magasin de încredere, riliVlwt Clici Iu Construcţiile Industriale şi Civile” ’soc. A IM O IM. C­apital social lei 10.000.000. — deplin vărsat. J R. O Si SE» JE! C3 HT Se aduce la cunoştinţa Domnilor Acţionari ai Societăţii „Pe­trol Foraj a fost „Construcţiile Industriale şi Civile* că con­form art. 5 din Statute, Consiliul de Administraţie este îm­puternicit să sporească capitalul Societăţii la 25.000 000 lei printr’o simpla hotărâre. Consiliul în şedinţa din 16 Iunie 1922 a hotărât să emită 30.000 acţiuni în valoare nominală de 500 lol fiecare, plus 50 lei pentru cheltueli de emisiune şi taxe­­eătre Stat, care se vor distribui în modul următor:­­ 20.000.—acţiuni vor fi rezervate vechilor acţionari la pro­porţie de o acţiune nouă pentru o acţiune veche, şi 1 10 000. — acţiuni vor rămâne la dispoziţia Consiliului de Ad­ministraţie pentru tratări de afaceri.­­ D-nii acţionari işi vor putea exercita dreptul de opţiune între Î-15 ffiprsSae 112S inclusiv, vărsând 50*/# plus cheltueli de emisiune adică lai 300 de fiecare acţiune. In contul acestui vărsământ se va ţine şi cuponul No. 2 la acţiunile pentru care se exercita opţiunea. I Vărsământul al II se va fixa ulterior de către Consiliul de­­Administraţie. Nouile acţiuni vor participa la dividendul exerciţiului 1923 ,cu Începere dela 1 Iulie 1923, pentru capitalul vărsat la acea dată Dreptul de preferinţă se va exercita de către acţionari: iţin Bucureşti la Banca Minelor, Str. M. F­ilpescu fostă scaune No. 7 Intre orele 10-12 a. m. şi 4-6 p. m. in fiecare zi de lucru.# In Ploieşti la Banca Centrală din Ploeşti, la aceleaşi ore.­­ Acţionarii cari nu-şi vor exercita dreptul de preferinţă în Interval de 1-15 Aprilie 1923, vor pierde acest drept, iar acţiunile nesubscrise vor rămâne la dispoziţia Consiliului de Amninisttraţie care se va distribui cum va crede de cuviinţă.­­ Pentru vărsămintele care nu se vor face la timp se va percepe­­o dobândă de 12®­, pe an. 3324 C­onsiliul »le Administrație F­OST Ad fiofit Parisien 33 Calea Victoriei 33 (lângă cinema Colos) Gabardine K* Lei 295 140 cm­. lat p. Tailleun Gabardine taillouri H 195 lână garantată Serife »S. „185 Stofă S,KSp- „175 Gorets-ceats ifotrrl ti 350 Tafta SAS?p- „ 475 Stole „ 139 Crepe £££? „199 Scharmeaze sitin ft 200 i * toate cutorie Scharmeuze sit’, 75 Fete „ 129 Servete ?«i“a „ 37M Pânza 159 Pânza ■’“'S“'"',. 98 Bapderep 10“' lei 59“ Gabardine A.„ 75 Maasseline St „ 38“° capoate Sifon “ °fS“la „ 3750 Offne« sspsrtor nesyfitnni 9«50 ylUltl p. lingerie ft Observați firma Au Gout Parisien INDUSTRIA DE MOBILE „âftăDU L" I - BUCUREŞTI - 1 Str. CIBOL, 70 (colţ elitori) DORMITOARE SUFRAGERII GARNITURI DE ANTREU MOBILE GORBATE SGAUNE'GUERE 81ROURI - CARTONIERE IN TOATE FORMELE PHEFIRI DE FABRICA EXPEDITII IN TOATA TARA­­U RM rr-‡ «‹? DETAIL 4 Doamnele si Domnişoarele ELEGN73TE întrebuinţează renumitele preparate de ÎNFRUMUSEŢARE Cremă ! Ai ai Pedră ! Săpunul | |||ll|| Apa de toaletă | 99 U IU II 0$ 15 Ani die Succes $$ Crema fereşte faţa de efectele vântului de pri­măvară şi o curăţă de pistrui, pete galbene, coşi, puncte negre şi de sbârcituri, dând pielei o strălucire si tinete ideală. Piadra CI©® preparată din amidonul de orez cel mai fin, măreşte efectele „Cremei Cleo“, dând tenului o albeaţă şi matitate marraoreană, se fabrică în : alb, roz, nature­ şi Rochol. • — 3 de vânzare piretuftlitcieni — Depozit Csestera! pentru toată ţara Ia: 1. 5ME.IL AN Str. Pitar Moşii No. 4 BUCUREŞTI ^De vânzare la toate Farma­­^ciile şi Drogueriile. THERMOGENUL Vindecă intr’o noapte, GRIPA, TUSCA, RHEUMATISSWUL, JUNGHUIL, Lt/IWBAGOS, ETC. DS VÂNZARE LA TOATE F­ARMACIILE Șl DROGUERÎÎLE Be V» gâsi pe dosul fiecarei cutii figura lui Pierrot suflind din gură foc m ÜNIVRPSui DUMINICA B Pentru sporirea fondului destinat reconstruirei Teatrului Naţional din Sofia, care a­bia de curând, ziarul „Echo de Bul­garie“ a organizat un bal la Union Club. Ziarul bulgar anunţă că balul, graţie concursului dat de mi­nistrul României d. Langa-Răş­­canu, preşedinte al Clubului, a avut un mare succes, realizân­­du-se un beneficiu de 150.000. leva.­­ Pe ziua de eri au mai ră­mas in Capitală, următoarele e­­pidemii: Scarlatină 56 cazuri, difterie ?, febră tifoidă 3, tifos exantematic 27, meningită cerebro-spinală 10 şi erisipel 7. Trager­ea boteriei societăţei de educations fizică înainte" s’a amânat pe ziua de 1 Iulie a. c. . ♦ Mai rămânând câteva liste de adeziuni neînapoiate, admi­nistraţia „Cercului de educaţie integrală“ roagă persoanele cari le mai posedă să le înapoieze sau să comunice de soarta lor în strada Polizu No. 9. * Societatea de urologie, gine­cologie și obstretică a ales ur­mătorul biurou provizoriu în vederea organizării Institutului Român pentru studiul, tratamen­tul și lupta contra cancerului: Prof. dr. Gheorghiu, d-nii Car­­nabel, Gh. Severeanu, L. Scu­­piewsky și Marius Georgescu. ■é In comuna Racovat (Soro­­ca) un grănicer, printr’o faptă nesocotită, a împuşcat pe lo­cuitorul Ganga. D. colonel Fotin Alexandra,­­ care a făcut ancheta, luând act­­ de starea nenorocită în care a­­ rămas familia acelui locuitor, a­­ adunat suma de 3551 lei, prin­­ subscrieri între ofiţeri, reanga­­j­­aţi şi trupa reg. Războeni No. I 15. Banii au fost înaintaţi a T I du­vei lui Ganga. Banca de Credit Popular,­­ Soc. an. Bucureşti Str Panii 14, face toate operaţiile ban-­­ care in condiţiile cel mai­­ convenabile. Primeşte depuneri, spre­­ fructificare, arne­ sume, ofe-­ rind dobânda cea mai avan­tajoasă. Cumpără şi vinde orice fel­ de acţiuni la cursul cel mai­­ convenabil- 29651 ♦ Autorul broşurii „înălţarea L­ubei Române“ roagă persoa­nele care încă nu -şi au expri­mat opiniunea, să binevoi­ască a-i răspunde, crezând necesar ca noua concepţie despre valoa­rea culturală a elementului daco-latin în trecut, faţă de neamurile înconjurătoare, să obţină o bază cât unai largă în conştiinţa competentă româ­nească. Răspunsurile primite a­­rată tot interesul şi aprobarea pentru opera întreprinsă, dar cele ce n'au sosit, n'ar trebuii să presupună o indiferenţă, când alte neamuri se întrec au şi valorifica drepturile, uneori chiar când nu le-au. Comisiunea plenară pentru­­ pregătirea lucrărilor antepro- j iectului de lege al Statutului , funcţi­onarilor publici din între­gul regat, va ţine şedinţă Mer­cur 1­4 Aprilie a. c ora 5 d. a. în localul înaltei Curţi de, Comp­­turi, sala secţiunilor unite. # Robert de Fiers, făcând în „Figaro“ darea de seamă a pie­sei „Le Carnaval des enfants'',­­ reprezentată la Comedia Fran­­­­ceză, scrie: In rolul Cu­m­ei (rolul principal), care a­ fost creiat de­­ d-şoara Serguie, d-şoara Ventu­ra a obţinut cel mai mare suc­ , ces; ea i-a imprimat un far­mec morbid şi o graţie dureroa-­­ să care au îndulcit cu niţică se- ’ mnătate aerul posomorât al­­ dramei“.­­*• l­ a Râmnicul-Sărat, strada Principele Ferdinand 101, locue-­­­şte tânărul Denoski Şofron­ie, tuberculos, fără nici un ajutor. II semnalăm inimilor carita­bile. I A Soc. pensionarilor „General­­ Praporgescu“ fac cunoscut pen-­­ sionarilor, foşti subofiţeri rean- I gajaţi, cari nau primit locul de casă de 2500 m. p., cu care au fost împroprietărit,­ conform le­­­­gii din anul 1913, să-şi trimită , adr­esele la sediul societăţii din­­ Calea Moşilor 275, precum şi lo-­­­calitatea unde doresc să li se a­­tribue locul de casă. „ Intre 16 şi 21 Mai c. va fi la Praga o expoziţie d­e agricul­tură, organizată de „Uniunea a­gricolă a republicei cehoslovace“. Scopul acestei expoziţii este să dea un tablou al stării actuale a producţiei şi industriei agricole din întreaga Cehoslovacie. Cu a­­ceastă ocazie se vor stabili rela­ţii directe între producători şi consumatori accelerându-se în acelaş timp şi progresul în agri­cultură. ♦ D. căpitan Svarcevschi a fost numit preşedinte în comi­­siunea interimară a volostei Ciocâltei, jud. Orhei, în locul d-lui Emanuil Ploşniţa lăsat în disponibilitate. B. dr. N. Gyorgyjakab, advo­cat, a fost numit jurisconsult la subprefectura judeţului Trei Scaune, în locul d-lui Béla Len­gue!, demisionat.­­*• Citiţi Ziarul Călătoriilor de Marţi, cu următorul sumar: Erbarul. — Profesorul Em. Po­­clitaru ; Turcia. —: Dr. I. Dus­­cianu; Măreţul Orenoc, Jules Ver­­ne; Cu Steaua, B. B. Trelamare; Mica farmacie, Medicus ; Asupra descoperirilor arheologice din Africa, Tib­lia; Vieaţa lui J. J. Rousseau, M. Eliade; O excursie în munţii Făgăraş, Tildi’. D. inginer Ioaniţiu a fost înaintat subdirector clasa­ I la direcţia industriei casnice din ministerul comerţului şi indus­triei. Ministerul de domenii face cunoscut că întreaga cantitate de peşte, ce va sosi azi în Ca­pitală, se va vinde numai la hale. ■6 Acum 2 ani d-nii Cruceru şi Mitucă au oferit comunei Ro­maneşti din Vâlcea moşia lor pentru islaz comunal, dându-li­­se, după lege, ca schimb de colo­nizare, o întindere echivalentă în Bărăgan.­­ Ministerul agriculturei vroind acu­m, să revie asupra schimbu­lui, o comisiune de săteni, care nu voesc să rămâe fără islaz, au venit în frunte cu primarul şi conduşi de trei deputaţi de Vâl­cea, să protesteze în faţa d-lor miniştri I. G. Duca şi Al. Cons­­tantinescu. „ D. Gh. Flomânda a fost nu­­­­mit ajutor de subprefect al plă­­şii Briceni (I­ Iotin), în locul d-lui Alexei Cărăuşu, revocat pentru nepricepere, neglijenţă în servi­ciu şi insubordonanţă. »TORTOIARE Magistraţii tribunalului Il­fov au avut Vineri o consfătuire, sub presidenţia d-lui Lascar Da­­vidoglu, prim preşedinte, în gestiunea salariilor. ŞCOLARE # S’a primit demisiunea d-nei Victoria Constantinescu, din pos­tul de directoare a şcoalei nor­male de fete din Beiuş. D-sa îşi va relua catedra sa de la Călăraşi. A D. Dionisie Ionescu, învăţă­tor la şcoala Nr. 1 de băeţi, din Islaz, a fost numit maestru de lucru manual la şcoala normală de băeţi din Brăila. ­-4 BSMsr» 300.000 Lei | ^IT JiL iLmOI JVwSii­­^UUL ^SSvSSmb!!« oferă 2»anul „UNIVERSUL" loF si ätolbonsi/feftJLcME» sä.i MARI P1EMII în BANI sl OBIECTE de însemnată valoare Cuponul Mo., 1 p fin pagina 2-a coloana 1 sus. P ÄSTRÄTi <CO'*»OM''a'S^ * Econom­ice-Rnantare bM silslii SaiiiiE fetul iiiislril­ al a depus la Cameră proectul de lege pentru înfiinţarea „So­­cietăţii naţionale de credit in­dustrial“. . Iată textul: ART. I. — Se autoriză minis­terul de finanţe, ministerul de industrie şi comerţ şi Banca Naţională a României să înfiin­ţeze cu participarea Statului şi a Băncei Naţionale o societate anonimă cu capital de 500.000.000 lei, din care 200.000.000 lei ca primă subscripţie, care va purta bardele de „Societatea Naţională de Credit industrial“ şi al cărui obiectiv va fi de­ a acorda cre­dite pentru industrii, de­ a înles­ni mobilizarea creanţelor in­dustriale şi comerciale şi de­ a încura­ja „desvoltarea industrială în România. ART. II.­ — Durata societăţei va fi nelimitată. Din 30 in 30 de ani, însă, Sta­tul va avea dreptul să retragă privilegiile acordate prin pre­zenta lege, împreună cu partici­parea lui. ART. III. — Societatea îşi va avea sediul în Bucureşti şi va înfiinţa sucursale sau agenţii în ţară, ori unde se va simţi ne­voe. ART. IV. — Statul va parti­cipa la capitalul social, la în­ceput, cu 40.000.000 lei iar Banca Naţională a României cu 60 milioane. Statul ca şi Banca Naţională vor putea ceda în parte subscrip­ţia lor, rămânând însă obligator în societate Statul cu 5 la sută din capitalul social, iar Banca Naţională cu 10 la sută.. ART. V. — Statul va garanta bonurile de casă ce va emite so­cietatea Naţională de Credit in­dustrial, împreună cu dobânda lor, precum va garanta şi cu­poanele obligaţiunilor simple şi ipotecare (scrisiri de credit in­dustrial) ce va emite societatea. AUT. VI. — Obligaţiunile e­­mise sau scrisurile de credit in­dustrial vor fi primite ca garan­ţii la Casele publice, la licita­­ţiuni şi la lombardul Băncei Na­ţionale. Se vor putea plasa în aceste titluri şi averile minorilor, inter­­zişilor şi averilo­r dotate. Casa de depuneri va putea să-şi plaseze disponibilul său în obligaţiuni sau scrisuri ale cre­ditului industrial ca şi în titlu­rile de Stat. Toate titlurile societăţii se vor bucura de toate privilegiile ti­tlurilor de rentă ale Statului. ART. VII. — Pentru plata a­ ------ I unităţilor la scrisurile de credit industrial judecătorii nu vor pu- ^ tea acorda termene de graţie. Plata lor nu va putea fi oprită prin nici o opoziţiune. Statul va avea numai un drept de precădere pentru acoperirea impozitului. ART. VIII. — Pentru acope­rirea creanțelor ce va avea. So­cietatea se va folosi de regulele din alăturatele statute sau va alege calea dreptului comun. In ambele cazuri însă, ea își păstrează drepturile prevăzute în prezenta lege și statute. Vânzările de mobile sau imo­bile pentru acoperirea creanţelor sale se vor face numai conform prezentei legi şi statute. In caz de concurs de urmăriri asupra mobilelor vreunui debi­tor societatea se va despăgubi cu privilegiu, asupra prețului, înaintea oricărui alt creditor, a­­fară de stat, pentru impozitele datorite şi de creditorii privile­giaţi, prevăzuţi de art. 1729, şi de aliniatele II, IV şi V de sub art. 1730 din codul civil. ART. IX. — In timp de 30 ani, creanţele, documentele, scri­surile funciare, certificatele şi actele Societăţei naţionale de credit industrial vor plăti jumă­tate drepturile de timbru şi în­registrare cerute pentru acela acte, iar scrisurile de credit in­dustrial vor­ plăti impozitele con­form celor stipulate în legea im­pozitelor pentru asociaţiunile mu­tuale de credit funciar. ART. X. — Toate operaţiunile Societăţii Naţionale de Credit Industrial sunt de natură co­mercială. Toţi acei cari vor fi participat la ele sunt justiţiabili de tribu­nalul comercial. ART. XI.— Societatea va func­ţiona conform cu statutele ce se alătură, la prezenta lege cari fac parte integrantă din ea a­­vând aceiaşi putere. Nici o modificare a statutelor nu se va putea face fără încu­viinţarea consiliului de miniştri, după raportul ministrului de fi­nanţe. ART. XII. — Societatea având caracter de instituţie naţională, va fi supusă controlului Statu­­­­lui, potrivit cu cele înscrise in statute. ART. XIII şi cel din urmă.— Ori­ce alte dispoziţiuni privitoare la creditele industriale, cum ar fi cele din legea caselor de îm­prumut pe gaj, se abrogă, întru cât ar fi contrarii prezentei legi şi statutelor anexate. Trafic direct­ de martori cu Germania București, 31 Martie TÂRGUL FINANCIAR Inchceii în bursa oficială: împrumutul refacerii 78%. Banca viticolă 290. Banca româ­­­­nească 670 ; 5- Steaua română 4560 ; 80 ; 600. Petro­ Block 1775 —1790 -1765. Concordia 2940; 50. S. R. D. 1310. * IN TÂRGUL LIBER, cursuri­­­le au oscilat între cifrele de mai jos. Cursurile însemnate cu asterisc sunt ultimele cursuri de eri; celelalte sunt ultimele cursurile anterior rămase. EFECTE CU DOB. FIXA r .ea« 1903 5 V. 104—106 j . 1913 4 V, %, 65—65 „ externă 4 V, 70 -71 j Bonuri de tezaur 1913 90 , 94 I Impr.nat. 1916, 5%, 797,—79*/« I . aniril 1919, 5 76 76’/. * im­pr. refac. 78*/«—79 Obl. jud., 5’/, 80—82 . . 4’­', 64—64V. . corn. Bucur. 4 •/„ 75—75'/. Seri*, rar. 6% 65—66 . » 4%, «■-«*/. * urb. Buc 5S/. 66 —65*/, „ , ieși, 5 V„ 7« 76V. I Boa. Casei rar., 5 */., 66—66’/. I Obl. Soc. loc.cft.5 %, 7S7,­­77 | BĂNCI , Banca Națională, 14100—14500 . I Marmor. Blank, ex. cap. 770—780 * Agricola 315—320 ‘Romanească Sa­purL ex. cap.­­ 670-675 . i B-ca Rom. Era. Vi 600 - 610 DIFERITE SOUETATI SOCIET. DE ASIGURARE t r PETROLIFERE l" ‘Steaua Română 4580 —4600 Astra Română stea^. 13000-13500 Idem emisune nouă 12800 -13200 Speranţa optate 8900—9000 d ‘Petrolul românesc 1500—1520 i, ‘Petrol Block optate 1765—1770 i- ‘Petrol Block, emis. nouă n pr. 600—GH N *Lr d-p. em. nouă 2080 209c 3 ‘Redevenţa optate 2100-212, ‘Redevenţa pul pr. 1350- 1360 •Sospiro 820—8SC Uniunea petroliferă 450 4tv România Petroliferă 1250-127 a România Petroliferă amis. O nouă 920—30£ s navigaţia PS CB RUTA SE VOR TART, TRANSPORTURILE De azi, 1 Aprilie, intră în vi­­itoare un tarif direct de mărfuri între Germania şi România. In acest tarif nu sun­t prevă­zute taxele ce urmează" a se plăti, ci numai dispoziţiuni re­gulamentare şi speciale, pentru expediera transporturilor. Dis­poziţiile regulamentare sunt cele prevăzute în convenţia de la Berna de la 14 octombrie 1920 care prevede expedierea cu o scrisoare de trăsură internaţio­nală. Dispoziţiunile speciale sunt referitoare la obiectele excluse la expediere, la obligaţiunile de transport ale c. f. r. la con­ţinutul scrisoarei de trăsură, la constatările făcute de c. f. ada­osul de taxe prescripţiuni va­male, acciz şi poliţe, calcularea şi achitarea taxelor de trans­port, ramburse şi de burse, la t­impul de predare, la vagoane­le particulare, etc. Traficul mai conţine şi un­­tablou de staţiunile de fron­tieră. Expedierea directă a trans­porturilor cu scrisoare de tră­sură internaţională se va pu­tea face pu rutele următoarelor 1­i state, a căror alegere este lă­­­­iată la aprecierea predatorului: Polonia, Silezia superioră po­lonă şi Polonia sau invers ; Cehoslovacia şi Polonia sau in­vers ; Cehoslovacia ; Cehoslova­cia şi Ungaria şi invers; Aus­­­tria şi Ungaria sau invers. Predătorul trebue să prevadă în scrisoarea de t­răsură ruta pe care urmează să se facă transportul. Expedierea, pe alte rute nu se admi­te şi nici prin mai multe ţări de transit (d. ex. Cehoslo­vacia, Ungaria şi Austria) de căt, cele indicate în acest tarif. Parte din­­taxele de transport se vor achita de către predator în staţia de predare , iar res­tul se transmit şi se încasează de la destinatar în staţia de des­tinaţie. Predătorul trebuie să se în­grijească de toate documentele vamale de import şi export şi tranzit cerute şi să ia la timp dispoziţiuni pentru achitarea drepturilor de export eventuale. BURSA OFICIALA DE DEVIZE Operaţiunile efectuate In ziua 39 Martie 1923 Ora de închidere 12.30 d. a. ITALIA Oferite 10,30, 10,29, 10,28. Cerute------­încheiate------­PARIS Oferite 13,73. Cerute 13,70,13,71. încheiate------­LONDRA Oferite 991 jum., 991, 990. Cerute------­încheiate -----­BERLIN Oferite 1,011. Cerute 1,05, 1,02, 1,03, 1,04. încheiate------­POLONIA Oferite 058, 0,57. Cerute------­încheiata -----­Exportul de conserve Comisiunea de import şi export, întrunîndu-se în Şe­dinţa de Joi împreună cu re­prezentanţii marilor fabrici de conserve din țară, a stu­diat modalitatea unui even­tual export liber de conserve leguminoase, în sensul de a se asigura prealabil consu­mul intern cu preţuri conve­nabile, dându-se în schimb siguranţă fabricanţilor că vor putea folosi exportul pe toată durata campaniei de lucru, adică pe un an întreg. După discuţiunîle urmate, comisiunea a admis să se pre­zinte de către fabricanţi un memoriu bazat pe calcule şi chestiunea va fi reluată în şedinţa viitoare­ ­i­ ca kom. em. VII compl. vărs. 600—610 De­scon­ ex. cup. 415—420 Of. Romania Lta.dupi 1500—1550 , Banca de credit 640—650 Banca Rea. română 470 - 480 1 Comerțului Craiova 660—665 Banca comercială 620 630 1 Națiunii 70-80 1 Franco-Rossână 326—335 Dacia-Traiani 230—260 * ‘Viticolă 290 — 390 * Fotrtuna 275 300 * Comerț și industrie 500 520 Sind. agr. lalomia 465 476 1 Banca Sind. agr. Uiov 380­ 390 Țărănească 235 245 i Cerealiștilor 890 400 B-ca minelor grupl. KfS. 830—840 i S. T.-B 650—56Q 3 Govora-Căilmănești 300—220 Dacia România 1800-1850 Nation­ala 940 950 Generala 1110 1110 e ! Agricola 735-740 Uraala 380 402 r Prevedere* 615—60u Rom-Belg, d« petr. 450-46C Generala petrol 430—440 e ‘Concordia 2940-20öi;. r ‘Creditul Minier 4150— 160 !_ ‘Idem. emis. nouă 4.050 —4.060 u *1. r. d. p. 2090 2100 România ex. cupon 1050 llo£ Maritima BrăU* 580 60S . Dunărea 750 - 80«. rt *S. n­. II I51», la.. cuPrima Moarte suspectă Şoferul Nicolae Tom­a, din strada Imprimeriei 46, a adus Vineri seara­ cu automobilul, la­ circ. 2, pe Uie Iacobescu, cu domiciliul necunoscut, care era în agrorie. Şoferul a­ declarat că l-a găzduit pe Iacobescu şi­ când a venit acasă l'a găsit în pat în nesimţire. Cu acelaş automobil Iaco­bescu a fost transportat la spital. Pe drum el a încetat din viaţă. Cadavrul a fost dus la morgă. Accident de muncă Lucrătorul şlefuitor Homo­­rat Andrei­ de la fabrica de o­­glinzi „Cristalul“ din str. Fi­­laret 37, pe când lucra la o maşină de­­şlefuit a fost vic­tima unui accident. Stând în apropierea unei roţi de transmisiune,­­ a apu­cat piciorul drept fracturân­­du-î-l mai jos de genunchi. ,­Victima a fost transportată la spitalul Brâncovenesc. O încercare de sinucodare în stradă ! Vineri seară, trecătorii din calea Plevnei au fost alarmaţi, de nişte vaete ce veneau din a­­propierea casei cu nr. 132. In faţa casei a fott găsită, o­­ femee, cam de 35—37­ ani, care i a­ spus, că a fnc crcat să-şi curme­ firul zilelor, înghiţind 3 . pastile de sublimat corosiv.­­ Cu ajutorul sal­a a fost­­ transportată la spitalul Colţea. La interogatoriul luat sinuci­gaşa a declarat »-s• numeşte I­lîlana Ionescu şi e de fel din­­ Doro­ioi­­i, în Capitală de 3 zile şi n’avea adăpost. Refuză să sp«1' ««auzele încer­­­­cărei de sinucidere. i Ketensan­ SDiui iscat inc­espe la i­taiu Un comunicat al ministerului finanţelor In conformitinie cu art. 100 din legea pentru unificarea con­­tribuţiunilor directe şi pentru in­­fiiniţarea impozitului pe venitul global, să aduce­ la cunoştinţa generală că recensământul con­­tribuţiunilor începe în toată ţa­ra pe ziua de 1 Mai 1923. Zilele în care com­isiunile vor lucra în fiecare comună sau su­burbie vor fi afişate la primării şi la percepţiile fiscale cu cel ■puţin 10 zile înainte de către Administraţiile financiare. Com­isiunile de recensământ vor stabili conform art. 131 pe lângă impunerea veniturilor pro­prietăţilor agricole sau clădite, şi impunerea celorlalte venituri ce se pot stabili pie loc, rămâ­nând ca impunerea veniturilor ce nu pot fi stabilite pe loc să se facă de către com­isiunile a­­nuale ce vor lucra la reşedinţa percepţiilor în zilele ce se vor publica ulterior şi în care con­tribuabilii vor fi citaţi. In interesul contribuabililor chiar, este nevoe ca ei să fie presenţi la locul d­e impunere, in persoană sau prin procuratori, împreună cu actele în zilele fi­xate. Diverse Aducându-se obiecţiuni rechi­ziţionării de grâu în oraşul Cluj pentru manutanţa locală, pe mo­tiv că astfel sunt lovite intere­sele morarilor, d. prefect A. şte­­fănescu, cu avizul C. F. P. a dis­pus ca grâul rechiziţionat de la mori pentru armată, să se dea sub formă de făină. Preţurile maximale sunt însă respectate. Osspă terminarea nsaveaei ISJB8RE STA­TOFiPiiG/11, vom începe pit'frîiscarea romanuhui Ini MiY ECSLAW, in tiulat O ALTETA IM­PERIAL­A, atrăgătoare descriere© a viţii­­c© ©Socotesc într* ',m și cari perîn­(f^mSn-se« win dibăcia autoruluij can © repe­ziciune uimitoare pe dinaintea ocbâseSui ci­­tstorssSuâ, 31 pasionează și î l silește să urmă­rească cu înfrigurată încordare conţinutul acestui roman civi decsefoir© interesant­ • "no* *l­.­­»r.

Next