Universul, aprilie 1923 (Anul 41, nr. 84-110)
1923-04-02 / nr. 85
TELEFON: Direcţia 13/72 Administraţia 13/71 Secretariatul de redacţie 56/43 Redacţia: coresp. cu provincia 2/0S şi 35/31 Nu este bine Ziarele au arătat după telegramele sosite, starea de Intoleranţă religioasă care se manifestă in Rusia, atât din partea autorităţilor de a f contra creştinilor, cât şi din partea populaţiei contra evreilor, pe care ii socotesc cauza persecuţiei contra fostei religii dominante , a pravoslavnicei Rusii. De cele ce se petrec tn fostul colos Moscovit nu suntem surprinşi, căci era fatal să ajungă aci, din ceasul tn care anarhia s’a întronat tn locul ordinei. Dar ceea ce ne surprinde adânc, este că astfel de acte se petrec şi tn alte părţi ale lumei, socotite civilizate, în acest secol, când din toate bunurile dobândite de cultură, libertatea de gândire şi de credinţă religioasă se socotea ca definitiv câştigată de omenire. Cum am arătat şi altă dată, sângeraseră destule secole oamenii din cauza diferenţelor de credinţe religioase, pentru ca cel puţin din această parte, pacea să le fie asigurată. ■ Poate că reamintind rezultatul luptelor religioase din trecut, vom face pe toţi cei ce le-au uitat sau le-au ignorat să-şi aducă aminte de cuvintele, trase, din înţelepciunea moralei creştine, de Sf. Atanase, care spune: „Nu prin persecuţii ci convotvând faci să triumfe credinţa ta". Cum putem dar să uităm, cât de dureroase au fost persecuţiile contra creştinilor, cât rău a făcut civilizaţiei cruciada contra Albigesilor, care a înecat in sânge o întreagă viaţă de splendoare a ţinuturilor provenţate; cum exterminarea Maurilor şi Evreilor a adus ruina Spaniei; cum tirania religioasă a lui Filip II şi a ducelui d'Alba în Ţările de Jos, a adus împărţirea nu două pentru totdeauna a acestui frumos stat; dar războiul de 30 de ani care a pustiit adânc toată Germania şi a dat-o înapoi cu mai mult de un secol; apoi autodafeul inchiziţiei din Spania, Portugalia şi Sicilia; persecuţiile contra disidenţilor catolici şi puritani din Anglia; persecuţia Bogomilă in Bosnia. Unde au dus toate acestea? La ruina popoarelor şi a ţărilor cari s'au lăsat a fi teatrul acestor lupte religioase. Numai Filip al II-lea zicea: „Mai bine vreau o ţară depopu- Iată decât populată cu heretici Credem că astăzi nu se mai poate judeca tn felul acesta. Persecuţiile în materie de conştiinţă sunt hotărît contrarii chiar învăţămintelor lui Cristos. „Datoria guvernului este să facă să înceteze jugul tiraniei asupra conştiinţelor ca să se vadă nu numai un act de justiţie către popoarele oprimate, dar să şi aşeze libertatea şi pacea publică pe interesul conştiinţei tuturor". Aşa zicea Roger Wiliams, un binefăcător al omenirii în 1633, când propovăduind nu numai toleranţa, dar completa egalitate a cultelor înaintea legii, reuşi pe acest principiu să fondeze un stat: „Rhode Island“. Reînvierea luptelor religioase denotă nu numai oprirea în loc a civilizaţiei ci şi darea înapoi din drumul ei. Este destul de regretabil, şi pentru noi Românii din cale afară de întristător, când vedem că lupta religioasă necunoscută la noi în ţară, se manifestă acum cu atâta perseverenţă de la o vreme încoace. Intoleranţa religioasă, ori din partea cui ar veni, fie creştini contra evreilor, fie evrei contra creştinilor, este una din greşelile de care mai curând sau mai târziu, omenirea se va ruşina, socotind-o ca o nebunie, contra căreia orice om cu mintea întreagă trebue să se opue, mai ales, când la baza acestei intoleranţe nu mai este nici măcar substratul mistic al evului mediu. Luptele religioase de azi ascund luptele economice, dintre indivizi, dintre popoare, dintre rase, şi, in loc de a se da pe faţă, această luptă, se prezintă ochilor naivilor mirajul religiei. Or, dacă adevărul este altul, pentru ce aceia cari se socotesc în drept a duce această luptă nu-l dau pe faţă, şi făţiş la lumina zilei, să caute pe calea aceasta triumful cauzei lor. Nu urgisind religia unui popor, oricare ar fi el, se poate asigura isbănda unei cauze, chiar de ar fi dreaptă, ci punând faţă în faţă adevărul cu minciuna, pentru ca oamenii de bună credinţă să poată alege. Iată de ce noi încă odată desaprobăm excesele antisemite şi cele ce s-au petrecut la Iaşi, ne umple sufletul de durere, fiindcă, dacă studenţii sau poporul, au ceva de revendicat contra evreilor, nu pe calea luptelor religoase îşi pot câştiga revendicările, ci arătându-şi făţiş aceea ce vor pentru ca lumea toată să ştie de ce este vorba. Sarah Bernhardt şi-a făcut programul înmormântării pe patul fie moarte uc.iraaraiwi. Ziarele din Paris scriu că la ziua morţii sale, Sarah Bernhardt a dat dovada unei excepţionale vitalităţi. Ea a spus doctorilor că agonia, ale cărei începuturi le simţea, va dura mult şi a expus celor dimprejur liniile generale ale înmormântării, tot aşa cum odinioară dedea indicaţii pentru punerea în scenă a celebrelor sale reprezentaţii. Un esemplu de urmat Miss Gealibrand din înalta societate engleză și care s’a căsătorit îa Londra cu marchizul de Casa Maury. Mireasa poartă o rochie rară nici o podoabă foarte simplă rară beteală și eftină. Cuponul de premii N-rul 2 se găsese în ziarul de azi, în capul primei coloane de pe pag. II a ziarului. Noul turb&bire în Bulgaria Sofia 30. — (Rador). Autorităţile au luat măsuri severe ca să se împotrivească acţiunea teroriste pornită de câtteva grupuri anarhiste. Aceste măsuri au provocat câteva incidentele Sofia şi YamboU, unde poliţia a întâmpinat o vie rezistenţă pe când proceda la mai multe arestări. La Sofia, un terorist s’a sinucis. La Yamboli, au fost ciocniri între anarhişti şi jandarmi. Un jandarm a fost ucis. Imediat după aceste mişcări, s’a restabilit ordinea deplină în toată ţara. Manifestaţii ostile comisiunei interaliate in Ungaria Budapesta, 30. — Irt arma unui denunţ, comisiunea militară interaliată a sosit ori în localitatea Kecsemet, pentru a face percheziţii şi a descoperi depozite de arme ascunse. Comisia a percheziţionat un mare număr de case, fără a găsi o singură armă. In timpul cercetărilor, s’a strâns un mare număr de lucrători agricoli, femei şi copii, cari au început să insulte pe ofiţerii străini, protestând îrt contra faptului că Ungaria este •nevoită, să plătească soldele ofiţerilor misiunei interaliate. Când comisiunea a părăsit localitatea, o piatră aruncată de manifestanți a spart Un geam la Uni automobil. Guvernul a luat măsuri pentru a stabili responsabilitatea manifestanților. (Rador). Sociologia franceză — Conferinţa d-lui Bougie — O inteligenţă sclipitoare, dublată de un talent oratoric şi o erudiţie vastă, consacră pe d. C. Bougié, printre cei mai de seamă învăţaţi ai Franţei contimporane. După prima conferinţă, care a stârnit entuziasmul publicului intelectual bucureştean, cu aceiaşi vervă caracteristică rasei franceze, d. Bouglé a vorbit despre „sociologia franceză“. Conferenţiarul a făcut la Început o caracterizare a precursorilor sociologiei. A spus că in Franţa, sociologia este prin excelenţă individuală, chiar de la începuturile ei, contrastând cu cea a poporului german, măsurat în toate manifestările sale, suferind tradiţia hegeliană, care spunea că statul este o creaţie a lui Dumnezeu în lume. Vorbind despre precursori, trece în revistă teoriile sociale începând cu Montesquieu, Saint Simon şi Karl Marx, August Comte, Spencer, Proudhon. După precursori, trece la fondatorii sociologiei, expunând pe larg teoriile lui Tarde, care Îşi bazează tot sistemul său pe instinctul de imitaţie şi a lui Dürkheim, ale cărui teorii concepute pe o obiectivitate absolută, creiază sistemul colectiv. După ce ilustrează cu exemple variate aceste teorii, termină arătând că sociologia se îndreaptă pe drumul care limitează tendinţele şcoalei materialiste. ____ imigrările din Austria in 1922 In România au intrat din Austria 2586 persoane din totalul de 23.880, fiind ţara cea mai preferată de pe Continent. După ea urmează Germania cu 1719 persoane, Iugoslavia cu 891, Albania 755, Olanda 442, Italia 327, urmând apoi celelalte state cu mai puţin de 300 persoane. Printre emigranţii din România cei mai mulţi sunt metalurgişti 708, meseriaşi în maşini, aparate, instrumente 690, constructori 177, lucrători în lemn 165, lucrători ajutori şî cu ziua 121, confecţîuni 121, etc. CHESTIUNE*. RUHR CE URMĂREŞTE FRANŢA Declaraţiile D-lui Poincaré Lafaye’ête, 80.— D. Poincaré reaminteşte în Cameră declaraţiunea făcută anterior referitor la ocupaţia din Ruhr: „Am arătat, zice d. Poincaré, că nu vom primi propuneri indirecte sau neoficiale. Am arătat că atunci, când Germania se va convinge, că rezistenţa ei este păgubitoare faţă de ea Însăşi şi când va trimite propuneri directe Franţei sau tuturor aliaţilor, acestea vor fi examinate cum se cuvine. I (Lungi aplauze). Adaog că este nu numai copilăros dar şi urât să se atribue Franţei planuri secrete de anexare. Am declarat întotdeauna că noi ne am dus în Ruhr numai pentru a urmări năzuinţele noastre economice şi că nu dorim să ne apropriem nici cea mai mică porţiune din teritoriul german, dar că nici cea mai mică porţiune din teritoriul german, dar că nici nu vom renunţa la garanţiile noastre decât atunci când vom obţine avantagii substanţiale (aplauze). Ne vom retrage forţele din Ruhr numai în proporţie cu plăţile primite (lungi aplauze). Germania nu are datorii, este mai puţin îngreuiată decât Franţa, este deci echitabil ca să repare toate pagubele, pe care le-a cauzat“. GERMANIA N’A CERUT INTERVENŢIA AMERICEI Berlin. 30. (Rador). — Din sursă oficială germană se desminte ştirea pe care agenţia ,,Reuter“ a transmis-o din Washington, cum că guvernul german s’ar fi adresat Statelor.Unite spre a le solicita intervenţia in chestia Ruhr IZOLAREA ORAŞULUI DÜSSELDORF Lafayette, 30. — Se află din Düsseldorf că In urma atentatului comis la Metteori contra unui comandant de escadră a cuirasierilor, oraşul a fost izolat de azi dimineaţă. Primăria a fost indicată să aresteze pe cei 2 vinovaţi. Circulaţiunea tramvailor a fost suspendată, iar plecarea călătorilor din gară a fost interzisă. CE CHELTUELI DE OCUPAŢIE PRETINDE AMERICA Berlin, 30. (Rador). — Se aminţă că conferinţa de la Paris pentru fixarea cheltuelilor de ocupaţie a ajuns la o Înţelegere stabilind suma totală de un miliard de mărci aur pe care Germania trebue să o plătească în timp de 12 ani. Din această sumă Franţa va reţine 40 de milioane mărci aur pentru livrările ce ie-a făcut armatei americane de ocupaţie după încheierea armistiţiului. Mii fi totininii O noua nenorocire se abate peste fraţii noştri, românii din Macedonia. Massa refugiaţilor greci din Asia mică, este instalată în Macedonia, iar guvernul grec profită de dânşii înfiltrânduî în comunele româneşti, aducând prin aceasta pe români la ruină şi silindu-î la emigrare, începutul s’a făcut în comunele din jurul oraşului Veria de lângă Salonic. Românii de acolo au adresat guvernului român precum şi oamenilor noştri politici un memoriu în care, între altele, ei spun: Năvala refugiaţilor greci în Macedonia ne-a dezorientat în mersul economic. Ocupaţia de predilecţie a românilor macedoneni este : a) creşterea vitelor, în special a oilor; b) industria lâneî şî a laptelui; c) negoţul cu derivatele lânei şî a laptelui. In câte şî trele ocupaţîuni suntem loviţi în mod ireparabil: a) Instalarea refugiaţilor a adus cultivarea locurilor de păşunat şi ca urmare imposibilitatea întreţinerii turmelor de oi. b) Oile lipsind, şomajul celor cari se îndeletnicesc cu industria lânei şi a laptelui este inevitabil. c) Printre refugiaţi fiind prea mulţi neguţători cu capî-i taluri mari, privilegiaţi şi toţt neguţătorilor noştri este anihilată. Bucuros ne-am fi dedat agriculurii; pământ însă n’avem şi nici nu mi se poate da, suprafaţa arabilă fiind prea mică faţă de numărul refugiaţilor, pe cari guvernul grec se vede obligat a-i preferi la împroprietărire. Nu vedemeşirea decât în emigrare. Şi dorind a ne arunca în braţele patriei mume, avem onoare a vă ruga să binevoiţi a interveni pe lângă guvernul român. 1) Să ne admită Intrarea în România, 2) Să intervină pe lângă guvernul grec ca să ni se asigure libera eşire, 3) să ne împroprietărească şî să ne înlesnească pe cât îi va sta în putere transportul şi instalarea în ţară. Având în vedere gravitatea faptului, am căutat să aflăm părerea românilor macedoneni stabiliţi în ţară. Iată ce-mi spune d-l T. Hagigogu, un fruntaş din Veria, care este bine informat asupra situaţiei din Grecia: ,,Părerea mea, pe care vă rog s’o înregistraţi sub rezerva cuvenită, este că intervenţia românilor de acolo constitue o protestare deghizată faţă de colonizările grecilor din Asia, cari nu justifică de loc dizlocarea bruscă a românilor. îmi reamintesc de o declaraţie a d-lui Venizelos făcută haralui grecesc de aci „Eth- ÎÎS? şi din care reeşea că Macedonia are pământuri pentru de trei ori atâta populaţie. Se făcea chiar apel pe lângă grecii din România să colonizeze Grecia nouă. D-l N. Iorga, care are darul să observe totul, obiecta că grecii din România nu vor găsî în Grecia ce aveau ca bun în România. Ce va trebui făcut după aceasta incumbă guvernului român şi celuî grecesc, ca să găsească soluţia, înainte de toate civilizată, pentru înlăturarea unei catastrofe. V. C. Hrisîcu — O mişcare pentru susţinerea magistraturei. — Nu trebue să se întindă coarda prea malt. — Datoria guvernului — Din diferite părţi ale ţării vine ştirea că se iau iniţiative serioase pentru susţinerea cauzei magistraţilor. Ca efect al fireştei legături sufleteşti şi profesionale dintre barou şi magistratură, avocaţii, cari în atâtcea rânduri au cerut să se îmbunătăţească soarta colaboratorilor lor in lupta pentru dreptate, au trecut de astă dată la acte concrete şi anume s-au hotărît să nu mai pledeze câtă vreme nu se va rezolva chestiunea. Această mişcare e legitimată de două consideraţiuni. Una : desbaterile proceselor nu se pot face decât înaintea unor judecători cu existenţa asigurată, deci în măsură să-şi concentreze atenţia exclusivă asupra chestiunilor în litigiu, ceea ce nu se poate pretinde unor oameni lipsiţi de strictul necesar. A doua consideraţiune, care de asemenea interesează justiţia şi pe justiţiabili, barourile au voit să-şi afirme din nou simpatia pentru magistraţi şi adânca lor nemulţumire, faţă de menţinerea unei situaţii cu totul anormale, aceea de a se cere unor oameni să facă dreptate altora atunci când nu li se face lor dreptate ; de a se admite idma condamnabilă că trebue lăsate să plece unele după altele elementele cele mai bune; de a se abandona cele cari mai au virtutea să rămână, în condiţii absolut insuportabile. Ceea ce s-a întâmplat, opreşte cursul justiţiei, păgubeşte pe justiţiabili, prelungeşte prevenţiile, creiază o sumedenie de neajunsuri grave. De aceea, guvernul e dator să rezolve chestiunea şi să nu se mărginească la făgăduieli lipsite de preciziune. Omul trebue să trăiască şi viaţa nu se mulţumeşte cu speranţe. Şi mai ales când e vorbe de cei cari au în mână balanţa dreptăţii, trebue să ne gândim că este în inntteresul întregii societăţi sâ le asigurăm existenţa şi independenţa. Orice Întârziere e fatală. Rezultatele s‘au văzut. Cel puţin să le oprim. Mai târziu s‘ar putea să fie prea târziu. Academia Română CMUNNICAREA D-LUI PROF. PARVAN Vineri, d. prof. V. Pârvan a făcut la Academia Română o comunicare cu privire la descoperirile făcute de d-sa în Histria. Multe din monumentele aflate în Dobrogea au fost ridicate de bulgari şi nemţi în timpul vremelnicilor lor ocu- păţii. Unele dintre ele au fost regăsite şî aduse în tară, mul- te însă n’au mai fost găsite. Printre acestea e un frumos stâlp de marmoră găsit în Iulie 1916, pe care era săpată o, epigramă. Din fragmentele de fraze, care s’au mai putut cîtî pe pietrele descoperite de d-sa, se poate vedea că erau însem- j nate laude aduse unor cetă- ţeni cari făceau fapte mari. Pentru ţară. Altele se ridicau în onoarea împăratului de unii cetăţenii cari fondau câte un sat. Dintr’un fragment de mo- nument găsit la poarta Hristinei şi care datează din anul 300 înainte de Christos, se vede că în locul acesta se afla şi o universitate. In satul Quintiu a descoperit cinci monumente, care datau din anii 173, 174, 175, 170, 177. Partea interesantă e că toa- te aceste documente au fost ridicate în aceiaşi zi a anului şi anume la 13 Iunie (ziua Rosaliilor), zi în care se făceau praznicele şi cultul zeilor, precum şi faptele mai de seamă ale unei familii. In 1914, a descoperit lângă poarta cea mare a Histrîeî o piatră de prin anul 149—155 cu o inscripţie în latineşte. Această piatră scoasă şî ridicată de bulgari, avea aceiaşi inscripţie în greceşte pe ambele feţe, cea ce dovedeşte că era aşezată pe stâlpul unei străzi. 1 Prima femee doctor în istorie primită la Sorbnaa Zilele acestea, d-na Madeleine Dories, fiica unui istoric apreciat, a obţinut la Sorbonna cu menţiune onorabilă titlul de doctor în litere pentru istorie. Este prima oară când o femee cucereşte acest titlu. FILIAE IN 1915 Icsuiescu vrea să cumpere casă, dar n'are bani. Dubluvescu are o sută de mii de lei şi vrea să-i plaseze cu dobândă. Zetilescu are o sută de mii de lei şi s'ar mulţumi chiar cu venit mai mic, numai să facă şi o fap'că bună. IN 1916 .Icsuiescu convine cu Dubluvescu : cel dintâi se împrumută de la cel de al doilea cu o sută de mii de lei, exact prețul cu care cumpără casa. Prin actul de vânzare se constitue în favoarea creditorului privilegiul prevăzut de lege pentru cel care dă banii, exigibil peste șapte ani, cu dobândă de 12 la sută. In modul acesta Icsuiescu devine proprietar şi Dubluvescu şi-a plasat banii. Zetulescu, doritor să-şi aju’te ţara, îşi bagă suta de mii de lei în împrumutul Naţional, cu dobânda mică dar cu mulţumire sufletească. IN 1923 Icsuiescu, care n‘a avut nici un ban, se felicită că n‘a vândut casa în 1921 cu un milion jumă’cate şi-l chinueşte gândul dacă, dând-o acum cu două milioane jumătate, cât i se oferă, nu va pierde diferenţa faţă de preţul ce i s'ar putea da în 1924. Deci câştig sdravăn faţă de vremea dinaintea războiului. Dubruvescu îi dă ghes lui Ieştii eseu să-şi vândă imobilul, ca să-i plătească datora de o sută de mii de lei, la care deocamdată debitorul întârziază cu numărarea dobânzilor. Deci, pierdere faţa de vremea dinaintea războiului, căci banul nu mai are valoarea de atunci. Zetulescu cioceşte zilnic rubrica bursei Şi constată cu durere că cursul efectelor este cu mult sub cel cu care le-a cumpărat, în afară de faptul că banul nu mai are valoarea d'a , Vanei. Deci dublă pierdere. Icsuiescu îi tratează dta când în când cu şpriţuri şi-i mângăe: — Dragă, în viitorul război să faceţi ca mine. Meşteşugul nu e să câştigi cu parale , asta știe ori-cîne. Chestia e să câștigi fără să ai nimic ; aici să vă văd ! Don José 31 Martie | Se anunţă că în răspunsul dat de aliaţi guvernatul din Angora, in legătură cu contra-propunerile Turciei, s-a respins cererea relativă la modificarea frontierei greco- turceşti. Turcia a propus ca linia de frontieră să fie talve ,gul cursului principal al flu-viului Mariţa. Linia aceasta, dacă nu prezintă importanţă azi, ar putea prezintă în vii- tor, de oarece regimul apelor , din bazinul Mariţeî ar deveni o sursă de conflicte serioase, în cazul când s’ar schimba cursul râului şî deci s'ar schimba talvegul. De aceea experţii au respins, din motive de ordin neografic şi strategic, modificarea teritorială cerută de Turcia. : ( iMjţP) S'a respins şi cererea turcilor de a nu supune Curţii permanente de justiţie de la Haga chestia împrumuturi-or, care sunt în legătură cu datoria otomană şi cu sarcinele unor linii ferate asiatice. Regimul concesiunilor a fost amendat de aliaţi. Chestia despăgubirilor de război, pusă de Turcia, în sensul ca Grecia să plătească despăgubiri, va fi tranşată le conferinţa păcei, care va fi convocată, probabil între ÎS şi 25 Aprilie a. c. Drepturile Belgiei sunt menţinute. Nu s’a fixat încă localitatea unde se va ţine conferinţa. Se vorbeşte iarăşi de ConstantinopoL In rezoluţia votată de partidul ţărănist-croat, de sub şefia lui Rădici, se cere revizuirea constituţiei statului iugoslav, prin orice mijloace, deci şi ilegale. Guvernul din Belgrad, manifestă nelinişte faţă de activitatea politică a lui Rădici şi a partizanilor acestuia ,care tinde la zdruncinarea unităţii statului sârbo-croatosloven. Markovici, ministrul justiţiei, a declarat că datoria guvernului din care face parte e să supravegheze de aproape acţiunea lui Rădici. La Roma, primul ministru Mussolini a avut lungi intrevederi cu ministrul de externe a! Poloniei şi cu Seiper cancelarul Austriei .In anulHH de întrevederi s’a discutat chestiuni de ordin economii şi s’au luat unele hotărlrî importante pentru ţările respective. " Sensaţionalele destăinuiri la soc. de propagandă a ungurilor Cluj, 28 Martie Cu multe greutăţi trimisul nostru din Budapesta ne-a transmis o dare de seamă a adunării generale a celei mai şoviniste societăţi ungureşti, alcătuită după război in scop de propagandă şi de revanşă, a „Asociaţiunei naţioanle maghiare“ (Magyar Nemzeti Szövetség). Această societate iredentistă şi-a ţinut adunarea generală la Budapesta în Duminica Floriilor. N'au participat decât exclusiv membrii, cari se puteau legitima. Intr'o sală mare, care era totuşi neîncăpătoare pentru toţi, cei prezenţi, in picioare, au recitat în cor, crezul iredentist. Preşedintele general al Asociaţiei, Zsigmond Perenyi, deschide şedinţa şi, printre altele, roagă pe membri să se străduiască să câştige, noui adesiuni de înscriere in societate, întrucât eficacitatea luptei şi desvoltărei Asociaţiei depinde tocmai de numărul mare al membrilor. Okolcsamyi László citeşte un interesant raport despre activitatea comitetului executiv şi, declarându-se nemulţumit de roadele de până acum, îndeamnă la o acţiune mai energică. Din raportul său reiese extraordinara propagandă pe care Asociaţia a făcut-o in Franţa, Italia şi Anglia. Şi suntem nevoiţi să ne întrebăm ce am făcut noi spre a contrabalansa acţiunea pe care ungurii au întreprins-o în câştigarea de prieteni. Un alt preşedinte, Szortsey, arată celor de faţă cum fiecare membru e dator să lucreze spre a contribui la propaganda externă. Faţă cu străinii veniţi în Ungaria, în afară de răpitori (noi şi celelalte state moştenitoare ale Austro-Ungariei) fiecare trebue să fie excesiv de ospitalier primindu-i în familiile lor, copleşindu-i de cadouri, etc., şi mai ales demonstrându-le cu orice prilej „nedreptatea strigătoare la cer ce s'a făcut cu îmbucătâţirea Ungariei (!) „păcat făptuit împotriva civilizaţiunii mai ales", îndeamnă pe fiecare membru al Asociaţiei să nu neglijeze să infiltreze copiilor şi elementelor tinere dorul de a revedea patria reîntregită şi orice adunare familiară sau de prieteni să fie în primul rând o adunare şi o o sărbătoare naţională. Dr. Kristies relatează despre activitatea secţiunii externe a Asociaţiei şi,nai optimist, recunoaşte că s'au obţinut succese mari, căştigându-se multe simpatii în străinătate. Roagă membrii să are în legături cu rudele şi cunoscuţii din străinătate, să le amintească mereau suferinţa sufletului maghiar şi să obţie cât mai mulţi partizani binevoitori pentru, idealurile lor-Cei din societate cari au posibilitatea să-şi trimeată copiii în străinătate şi fiecare copil să fie pioner al intereselor superioare maghiare şi agent de propagandă. Majoros subdirectorul Asociaţiei, face raportul situaţiei financiare şi arată membrilor că e nevoe da multanta la «filoane de coroane pentru tipări-• turile şi propaganda activă a asociaţiei. Nimeni nu trebuie să se dea înlături de la nici un sacrificiu pentru îndeplinirea „Operei visate“.* E nevoe să mai adăugăm ceva ! Ziarul Universul şi-a făcut datoria de a da şi această nouă dovadă, acest nou document despre pericolul pe care, orbiți de patima luptelor politice din in- terior, ne încăpățânăm să nu li vedem, la hotarele noastre... . Chestia Orientului . Peste 15 zile reîncep tratativele Lafayette 30. — Scrisoarea, ce trebue trimisă guvernului! din Angora învitându-1 la re- luarea tratativelor din Lau-sanne, fiind redactată șî aprobată de primii miniștri al Marilor Puteri, va îi trimisă Vineri. Ea va sosi im capitala turcă abia j I nist II zile. Ini. consecinţă, tratativele nu vor putea fi reluate înainte de 1? sau 20 Aprilie. KEMAL PAŞA ASTE APT. COMUNICĂRI OFICIALE DELA LONDRA Roma, 31. — Din Angora ce anunţă că Must afa Kema şi-a întrerupt călătoria în in* tenorul Anatoliei, reîntoreându se la Angora unde așteaptă comunicările oficiale ale consfătuirilor din Londra. Bande magheiara în Slo * vacia ! Praga, 30. — După ziarul Nar Listy se constată o creș- tere a contrabandei maghiare, tot deodată și dese incui* sîuni a bandelor maghiare în Slovacia. Guvernul va intro- i duce dealungul frontierei înj tre Bratislava șî Kovavno un serviciu aeronautic regulat care va fi executat de aerorome speciale. jiirTFl ~ din 2 Aprilie 9923 „ CUPON l ' pentru asigurarea cazului de invaliditate permanentă, pro- 5 venită din accidente de tren, tramvaie, vapoare și automo- bile cu suma de : $ Lei 30.000 (treizeci mii) › ? Numele și pronumele › Ocupajiunea și adresa! N. b. — Acest cupon destinat a fi trimis impreună ,cu suma de 5 lei, Soc. Română de ăsi■ Zurări STEAUA ROMANIEI 5 I Str. Carol No. 19, asigură pe cititorul expeditor contra invalidităţii, până la 1 Decembrie 1923, cu condiţia de a avea în , orice moment cele din urmă la cupoane. 1