Universul, septembrie 1923 (Anul 41, nr. 228-253)
1923-09-01 / nr. 228
Bi FORD ilTBfllEllEfs CAMIONETE de 1 TONA 11 TRACTOARE 11 11 POROSON 11 în depozit permanent la Calea Victoriei 105 (fost 117) „ Grivitei 187-191 6244 WATSON &YOUELL S. A. R. de import şi Export Bucureşti, Galeţi. Brăila Giurgiu furnizează prompt din Depozit: Presseşte vin, Sdrabitori de struguri Pompe de vin, Furtun da cauciuc Motoare, Mori, Mat ni da tâmplărie G tereiFerestrae de gatere fi cir udare Curele de paie Bahia şi păr da cămilă Articole technics şi Victore Saci, Pânză Hessians și Muşamale impermîabile Case de Pani etc., etc. CfiKOUl ÎÎIQlEZESTi COCS de FOMOERIE M. EMBiRICOS & Co. GRANA, GALATZ, CGMSTANTZA Vânzare fcNGftOS şi OSTIL predare la orice gară sau staţie din toată ţara. — A se adresa M. EMBIRICOS & Co. Bucureşti str. Academiei 2BOalatz Brăila „ Belvedere 1 g Constanta Speranţa 28 t»iirCittrtit fn depoz tele DEUTSCHE KUNSTLEDER A. G. MU PANZA PENTRU LE0AT0RIE KALIKO-Bvkram-Canvas- Creoon-Patmma- Beruda-Shirting Hejigaee - Gr adi etc. PANZA PENTRU CĂPTUŞIT GEAMANTANE prompt din cozinul Bucureşti cu preţurile originale ale fabricei la Inginer HERM. ZÜLDY, Bucureşti Str JBdpmrd Qwimot 3 I T. Teletöm 94 | 93 MOTOARE t aVat LEMNE CU MERSUL AUTOMAT (AUTOMOBILE) PRODUCTIE /INMCA 5-6 VAGOANE SE VINDE IEFTIN la: SOCiET. fiNON. ROMANA DE COMERT Riso Fost INC. FT HER 5180 BUCURESTI STRADA SMARDAN No 1 Lemne de foc CARBUAl,COCSi LIGNIT li Sic. S-a aprilst Einireie Vinurile DEALUL ZORILOR Calea Victoriei 107 teref 16159 (Secţia combustibil) Cere|I =ATENŢIUNE= Oxigen INDUSTRIA! Fabricile PHENIX, OXIGENUL şi FRIGUL Aduc la cunoştinţa onor clientelei câ cu începere de la 1 Septembrie, vânzarea se va face prin BirouS AcetISox Str. Smârdan 41 Bucureşti Desfacerea Islaenului Str. Smârdan 41 Mama este sufletul comerţii Pemru orice informa* iuni a se adresa Ia WD SO I. s. inii Mm ti iii In deposit ia IBI ORHSTEDK Str. Giffipiieaan li Teltta li.3S5, 4Si,2S[47. COVOARE si SOMITE se repară artBtlc se curăță şl spală tn ce*l mal scurt timp la Negasifusl CâUCAZ F^OTii 8A«tÎiSi!Arf Calea Victoriei No. 70 ________ . »1 237 ÎUWlăSn^eliISiiLSâl Vindecarea rapidă a tirular accidentelor ca o serie de 4 inipctH de Iiydf'rgol. spec-f c anii* jfii‘tic. Experiment și aprobat de conul clan tar superior Wasserman negativ, Se află la toate farmaciile. Citiţi broșura Co odoterapia in srfbfs 5254 111 m ui cel mai mare depozit de motoare renovate aproape noui d.-la 660 H.P. VflVDE BANCA AGRICOLA SECTIA MA F J*41 Str. Lipscani, 3. Etaj li. 39« Vipssaua da păr RAPID este incontestabil cm mai bună■ /.«ci de mii de ftersmme o intrebuințeaeă cu cel mai deplin succes. DECOLTEUL Când este de rigoare, trebue să aibă albeaţă şi matitatea impecabilă a marmorei. Există un singur mijloc infailibil pentru obţinerea durabilă a acestor calităţi ale decolteului: Laptele de crin (Lait de Lys) „Flora“.—Conformaţii mei elegante a unui corp, adăugându-i-e efectul incomparabil al Laptelui de Crin „Flora“, se obţine întruchiparea frumosului, recunoscută de cel mai fin cunoscător^_____________________ Cumpăr OINTI plătite preţuri mari pentru denturi vechi de cauciuc şi aur, chiarpicate. Cumpăr argintărie bijuterii uzate. Adresaţi direct ccastrulturia „CRONO8“ str. Academiei 95234 TTVTVE 175UL CONGRESUL ASTREI“ Ziua II-a Şedinţa se deschide la ora 10 dimineaţa în sala cazanului civilo-militar, care e arhiplina. Intrarea în sală a fruntaşilor partidului naţional Mahia-Vaida e salutată cu aplauze îndelungate. ACTIVITATEA „ASTREI“ Doctorul Cornel Rusu deschide şedinţa. D-r 1l Popp, raportor, citeşte darea de seamă asupra activităţii societăţii în anul curent începând cu un mic istoric, scoate în evidenţă acţiunea deosebită a oraşului Timişoara, arată importanţa şi faptele marilor înaintaşi, explică programul de muncă viitoare. Face an rezumat, al luptei întreprinsă contra analfabetismului, intensificării acţiunii economice pe baze naţionale şi a propagandei pentru teatru, danţurile şi cântecile româneşti, condamnând pe cele străine, apoi prin înfiinţarea de muzee, şcoli şi altele. Proclamă membrii de onoare pe d-nii Bribicescu, fost guvernator al băncii naţionale, profesorii Crîstescu şi Paulian din Severin. Mulţumeşte tuturor organizatorilor congresului, asemeni donatorilor, generalul Găvănescu (10 mii lei), primăria (8 mii), banca Timişana (5 mii lei). ". .. .. UN EPISCOP CATOLIC LA CONGRES Intrarea în sală a episcopului catolic Pacha face deosebită impresie. I se dă loc la masa comitetului. Profesorul Bogdan Durcă face unele obiecţiuni şi observaţiuni asupra raportului anual, cere sistematizarea culturii populare prin biblioteci speciale, mai multe donaţii şi muncă mai productivă. Secretarul Georgescu răspunde chestiunilor discutate. Protopopul Breban cere majorarea taxelor de membru. Doctorul Mirodin Cristea cere mărirea fondului pentru teatru din Braşov. Directorul Lupu prezintă raportul financiar pe 922- 923, cere şi obţine descărcarea gestiunea vechiului comitet. Se votează bugetul pe anul 1924. ALEGEREA DLUI GOLDIŞ CA PREŞEDINTE Se pune apoi la vot alegerea preşedintelui „Astreî”. Profesorul Marin Ştefănescu din Cluj arată cele 5 condiţiuni ce se cer persoanei noului preşedinte. D-rul Lanaş aduce rezultatul comisiei, de candidare, care proclamă ales pe d. Goldiş. Noul ales ţine un important discurs, cerând concursul marilor oameni ai ţărei. Spune că programul său vor fi faptele sale, iar „Astra" va fî organismul social pe al cărei drapel trebue să strălucească steaua culturii şi ideei naţionale. Evidenţiază respectul datorit monarhismului şi in special dinastiei noastre naţionale, asemeni dragostea pentru biserică şi îngrijirea sufletului poporului. ÎNCHIDEREA CONGRESULUI După aceasta trimiţându-se telegrame Familiei Regale şi Ligei culturale, congresul e declarat închis. După amiază, în sala teatrului comunal, s-au ţinut conferinţele profesorului Silviu Dragomir despre populaţiile străine în Banat şi a doamnei Marilina Bocu despre „primirea industriei casnice românești la America“. Seara a fost un mare bal în sala cazanului militar. Din casa fie bilete Sbilbeni lipsesc 80.608 lei Chişînău, 29. Ni se comunică din Ungheni, că la controlul casei de bilete din această staţie, s-a descoperit de către controlorul direcţiei lipsa sumei de 80.000 lei. Vinovate sunt cele două casieriţe : d-na Rădulescu şi d-ra Jurjeskaia. Ambele au fost suspendate. Dramă Conjugală — Un tâmplar îşi Înjunghie soţia şi apoi Se sinucide — Craiova. 29 August Tâmplarul Gh- Prejbeanu, din strada Prîmăvereî, având dese certuri cu soţia sa, aceasta la părăsit şi s’a mutat în strada Poporului, unde lucra croitoria. Eri Prejbeanu îmbătându- se, s’a dus la fosta lui soţie şi i-a pretins să vie acasă, ceea ce dânsa a refuzat. Atunci tâmplarul a scos un cuţit cu care venise desigur pregătit, şi i-a dat două lovi- YEMI- turi în spate, culcând-o la pământ într’un lac de sânge. Crezând-o moartă, a plecat spre casă. Pe drum însă, înainte de a ajunge, pe când trecea pe strada Belizarie, apucat probabil de remuşcări, cu acela scuţit cu care îşi înjunghiase soţia, şi-a dat patru lovituri în abdomen. După câteva minute a murit, unde a fost găsit de sergentul din post. . Soţia lui, în stare îngrijitoare, a fost transportată la spitalul Filantropia. Sunt puține speranţe că va scăpa cu viața, te&xfir» 4a •.( n. ■ i Artistice-Culturale EXPOZIŢIA DIN SOARA „Asociaţia de arte frumoase“ a aranjat la 28 August a. c., o expoziţie artistică, la care colaborează deocamdată artiştii din Banat. Această expoziţie va rămânea deschisă până la 30 Septembrie şi in zilele când vor vizita Timişoara MUN. II. Regele şi Regina. In acest scop se va completa cu lucrările artiştilor din vechiul regat, respective, cu operele de valoare ale tuturor artiştilor din ţară. Termenul pentru trimiterea lucrărilor pentru expoziţia mare s’a fixat la 15 Sept. a. c. ♦ Toate spectacolele turneului» Baldwin doctor onorific de propagandă, pe care îl orga- I ------ Jiuia Bein nizează pentru viitoarea stagiu ! În Octombrie prim-ministrul de Teatrul Naţional din Bucu- englez Baldwin va primiMareşti, vor fi precedate de o con- universitatea scoţiană Saintferinţă a d-lui Ion Marin Sado- Andrews pălăria de doctor cu veant directorul propagandei obişnuitul ceremonial. Aceasculturare prin teatru, care va ta e o cinste de care cu greu vorbi despre opera autorilor poate scăpa un ministru binrespectiv*._ _ _________ teme. Aşa Lloyd George a fost proclamat doctor onorific de către trei universităţi adică Oxford, Edinburg şi universitatea din Wales- Recordul îl ţine însă Balfour care se poate lăuda că e doctor .- Arderea magaziilor tramvaiului norific a unsprezece urdversităţi. Incendiu! . din Satu-lung cu aburi Braşov, 29 August Aseară la orele 8 un violent incendiu s’a declarat în Satul- Lung la magaziile antrepozitelor de la tramvaiele cu amin. A ars în întregime magazia la combustibil, o remiză în care erai vre-o 2 circulare pentru tăiat lemne, cum și o mare cantitate de lemne. Din cauza vântului, focul cu greu a putut fi stins de pompierii din Satul Lung și Brașov. Focul a luat naștere de la scânteile locomotivelor care manevra.]. Pagubele sunt mai mult de 200 mii lei. Buletin Meteorologic ___ PE ZIUA DE 30 AUGUST CASAMENU & Co. TEMPERATURA PE CENTIGRADE ! Miezul nopţii -f-16« c. 7 ore dimineaţa -f-18« c. Miezul zilei +24» c- înălţimea barometrică 758. Starea cerului puţin noros. Barometri e mn urcare. * Vântul din Est Dela,Uniunea ofiţerilor d de rezervi“ „Uniunea ofiţerilor de rezervă", convocată In prima adunare generală In ziua de 28 August la cinema „Cercul Militar", a ales prin aclamaţiuni şi a cooptat următorul comitet provizoriu de acţiune: General Rusescu Gh., preşedinte ; col. Homoriceanu şi ma- , iar Cemat C„ vicepreşedinţi; ; membri: Abrudeanu sublocot.; Botan C. căpitan; Candiano locot.; Cantavara N. col.; Cos- I tescu Stere col.; Cioran Aug. , col. ; Darian loan int. col.; Do- | nici N. căpit.; Florescu I. Mi- ■ bail căpit.; Ionescu Basile, loc- • col; Gănescu căpitan; Greorghi- Radi Gh. loc.; Iarca C. loc.; Maigheru Gh. maior; Rădulescu D. col.; Răutu Mihai maior; Stoica V. loc.; Stoica Aug. col.; Şeicaru Pamfil loc.; Teiuşanu Liviu loc.-col. înv. 1. Zăvoianu Ştefan locot.-col.; secretar general ; Maior Ştefănescu-Drăgăneşti. • S’a dispus trimiterea urmă- \ toarei telegrame : M. S. REGELUI! * „Ofiţerii de rezervă şi In retragere, strângându şi r&nduri- le după şapte ani dela declararea războiului de desrobire, In „Uniunea ofiţerilor de rezervă", spre a putea participa salutar la prosperarea şi consolidarea României Mari făcută cu jertfe de neuitat, îndreaptă respectul şi credinţa în reuşita aspiraţiunilor lor către marele căpitan, făuritorul unităţii naţionale. Să trăiţi, Majestate, fericit alături de buna şi mândra noastră Regină ! Să trăiască Dinastia! Preş. „Uniunii ofiţerilor de rezervă". General, George Rusescu A hotărât apoi convocarea unei a doua adunări generale la 11 Noembrie (Duminică, ziua armistiţiului), ora 9 dim. în aceeaşi sală In scopul de a se lua In consideraţie propuneri privitoare la statute şi a se vota comitetul central definitiv. Roagă pe toţi aderenţii din provincie să constitue de inda- ,tă secţiunile judeţene în confor- mitate cu statutele, comuniclnd rezultatele comitetului central. Pentru informaţiuni a se adresa maiorului Ştefănescu- Drăgăneşti, str. general Anghelescu 74. București. SINAIA Procesul unor monarchiști maghiari Se știe că cu prilejul ultimei lovituri a lui Carol de Habsburg pentru reantrenarea sa ca rege al Ungariei, guvernul maghiar dispusese arestarea unui mare număr de fruntași politici maghiari, pentru faptul că a luat parte la întreprinderea fostului rege, împotriva acelor politicieni, printre cari figurează şi contele Andrassy, se deschisese acţiune pentru revoltă şi Ies maiestate, dar procesul nu s'a judecat şi toţi politicianii implicaţi au fost puşi incă de atunci în libertate. Precum se anunţă acum din Budapesta, ministrul de justiție ar fi luat hotărârea ca acest proces să se judece anul acesta. Şefei pireî Bucovăţ avizat de furtul unui vagon cu stânci firi Chişinău, 29. Acum câteva zile parchetul local a primit o plângere, cum că şeful staţiei Bucovăţ şi-ar fi însuşit aproape un vagon de scânduri, din marfa depozitată în această gară de câţiva comercianţi. Parchetul a dispus facerea unei descinderi, care s a făcut In prezenţa unui delegat al direcţiei c. f. r., anime şeful staţiei Călăraşi. S'a găsit Intr'adevăr In podul locuinţei lui Rusu, şeful staţiei Bucovăţ, un număr oarecare de scânduri, pe care acesta declară că le-a cumpărat fără a putea dovedi aceasta. Până In prezent nu s'a luat nici o măsură In contra Iui. PFU« W.—WCZ» . PIEILE 111 PENTRU ABONAŢI Şl CITITORI 50.600 lei Un dormitori alt», ripolînal fin pentru domnişoară compus din: (Jim şifonieră pentru rochii ş» lingerie, in put eu somieră tapis»!. Una noptieră cu plaeft «ie cristal şi ogumiă hizotată Lua to»*etă cu ojţtin«iă ovară bizotală şi piaet. «ie cristal. Lna masă ovală (tentru «forniltor. Un fotoliu tapisat. Lna jardinieră de flori Furnizate de liU tlils Sl9i C. .*a da încrederi ora mil Pint »sortnta cu mobile solide, elefant, şi cu preţurile cele mai avantajoase. Bucureşti, Strada Carol No. 70 Etnjul 1 — T-lef.- 9ih8 buni strada Blănari No. 14 telefon 39 pe 82. „ . . . I UN MANTOU DE LANA dela Un varon isnins «fi ÎOC. marele magazin „Voaleta”, BI- 9 curești. i 36 BUC. SĂPUN ENGLEZESC VERITABIL „Prerce’s” Bath Bouquet I 36 cf. Vopsea „Iris” in pastă (săpun) pentru vopsit în casă orice obiect de Lână, Bumbac şi Mătase, furnizate de marea Drognerie „Sf. Gheorghe“, din Str Lipscani, 80. Telefon 2273. UN CLAXON ELECTRIC de automobil marca „Torpedo” de la fabrica de piese, maşini şi unelte de automobile, E. I. Resse* Str. Olimp, 42, Bucureşti. UNA MANTILA de cauciuc pentru dame brodată cu mătase furnizată de d. I. ILIESCU fabricant de mantale de cauciuc calea Călăraşilor 2S9 Bucureşti. Primeşte, execută comenzi şi pentru provincie. UN SERVICIU COMPLET DE BIROU compus din una călimară galvanisată cu două vase, un tampon, un toc, una papetieră, un coup papier, una chîmbritelniță cu scrumieră, furnîsate de LIBRĂRIA ASTRA str. Brezoianu Nr. 4 vis-a-vi» de hotel Princiar. UNA PĂLĂRIE FETRU ultimul model pentru doamne dela I magazinul de mode D rele Brand, Str. Lipscani, 20, etaj. UNA CAPA DE LANA după alegere dela sucursala magazinului „Voaleta”, Lipscani, 3. 2 COŞULEŢE DE METAL alb argintate pentru fructe de la vechea şi renumita casă Th. Radivan, Bulev. Elisabeta 9 bis. 22 CEASORNICE cristal pentru masă special lucrate pentru premiile „Universului”. UNA VIOARA de la magazinul de note şi instrumente muzicale Georg Degen, Calea Victoriei. UNA GARNITURA OALE smălţuite pentru bucătărie de la marele magazin „Menajera” Bulevardul Elisabeta, 2. 10 CUTII PIROGRAVATE conţinând fiecare cremă, săpun, pudră, apă de toaletă „Cleo“ preparate în marele laborator al farmacistului Const. Chihăescu, calea Victoriei, 75. UN tIUI’AR elegant cu cercuri de fag, cu etajere, practicaşi solid pentru voiaj îmbrăcat în pânză gudronată culoare maron cu două broaşte fine speciale lucrat de la fabrica de . Articole de voiaj A. Şerbănescu & G Iliescu Str. Colţei No. 16 1 CUTIE DE PĂLĂRII, pentru voiaj îmbrăcată în pânză dela fabrica de Articole de voiaj A. Şerbiinescu & G. Liescu Str. Colţei No. 16. 1 GALERIE DE ALAMA pentru perdele dela Magazinul A. Şerbănescu as G. Iliescu Str Colţei No. 16. .. , 3 M53TRI LINOLEUM de 200 c. ,m. lăţime desen după alegere dela Magazinul A. Şerbănescu & G. Iliescu Str. Colţei No. 18. UNA MAŞINA DE ÎNDOIT şina pentru roţi dela fabrica de maşini şi turnătorie Dumitru Voină fost E. Chiriach III, Câmpul Moşilor. 28. Un PULVERIZATOR fin de Baccarat, fabricaţiune Marcel Franck Paris, de la Parfumaria Paul Milker Sr„ Calea Victoriei. 86. Un PORT VISIT fin de pieli de la primul magasin cu Articole de Voiaj, Paul Milker Sr„ Calea Victoriei. 86 Uîl APARAT DS RAS COLLETTE cu 6 lame de rezervă, un săpun’Erasmic și o pensii* fină de rai de la Parfumeria Paul Milker Sr, Calea Victorîei. 86. MA LADA DIN NEÎNTRECUTUL SĂPUN PENTRU RUPE „SCHICHT« HAHOI UNA MAŞINA DE SCRIS „Remington Portabilă" întrebuinţată şi de M. S. Regele de la: Reprezentanţii generali ai Fabrîcelor „Remington" şi caselor de înregistrat „Naţional". Nicolae Ivanovici & Co. Calea Victoriei 28 Furnizorii Curţii Regale. UN PAT DE BItrONZ de 2 persoane cu somieră de oţel furnizat de către vechea şi cunoscuta fabrică specială de mobile de bronz şi fer Gutman Marcus din Bucureşti Str. Sf-ţii Apostoli 72 colţ prin Calea Rahovei telef. 2563. 1 BURAT DUBLU (SCHNEL LSÎCHTER) din renumita Fabrică pentru Instalaţiuni de Mori Fraţii Schiel S. A. Braşov, având doi cilindri suprapuşi de câte 2 m. lungime, cel deasupra îmbrăcat cu pânză de sârmă, cel de desupt cu pânză de mătase elveţiană, producând 2—3 calităţi de făină şi scoţând separat tărâţele, cu o capacitate de 4.450 lg. făină pe oră. Forţa motrică necesară 3 c. p. Lei 35.688. UNA MAŞINA CUSUT. UNA MAŞINA BUCĂTĂRIE emailată format masă dela Compania Anglo Americană Str. Carol 50. UNA LADA DIFERITE: Ciocolată şi bomboane fine de la fabrica de Ciocolată şi bomboane M. Ştefănescu „Griviţa S. A.“ Str. Lânăriei 85—97 Bucureşti. 3 CĂMĂŞI COLORATE pentru Doamne sau Domni de la marile magazine „Bertheil" Bucureşti Cafea Victorei 56. UN PLUG B 6 cu o brazdă din depozitele de maşini agricole şi industriale „Universala" Soc. An. Str. Paris 4 bis Bucureşti. 5 CÂŞTIGURI constând fiecare din materialul (după cerere) pentru una pereche ghete sau pantofi (după dorinţă) de la pielăria la „Cocoş", Calea Moşilor. 34. UNA MAŞINA DE CUSUT cu aparat de brodat furnizată de Industria Română Bogdan Geambasopol, depozit de maşini de cusug, orice sistem de accesorii, reparaţiuni de maşini de cusut şî gramofoane. Calea Moşilor 407, Bucureşti. UN PLUG CU 2 BRAZDE marca „Porc Mistreţ" Z. E. 5 „Libelle“ din marele depozit de maşini şi unelte agricole: Samy M. Cappon Bucureşi, b-dul Ferdinand 98. UNA MIE Egc. LEMNE CER fag şi una tonă lignit de Schitul Goleşti, procurate dala Puma „Dacia-Carpafi* proprietatea dial Nicolae L Pleşoianu, cu birourile de comandă În str. Cfimpineanu 19 şi str. Sfinţilor 66MA LADA P. D. R. No. 8 conţinând 6 sticle coniac Naviile Jubileu din cea mai neîntrecută distilerie 2 sticle Vermut P. D. R. 2 sticle Vin Muscat 2 Sticle vin Clairette 2 sticle vin Beerheef 2 sticle vin Riesling UNA MASA, DOUA TABUBELE şi UNA BANKETA frumos pirogravate de la marea expoziţie de obiecte de Artă Naţională „Marcu” Bd. Elisabeta , cel mai bine asortat în această branşă. UNA TONA COCS, UNA TONA LIGNIT de Schitu Goleşti furnizate de Societatea „Ardea, tals depozit de lemne şi căi„CERB" din renumita fatifică «Sten«". . . s . jism.ni . CUPON I 1 pentru asigurarea casotm de învăluit laie permanenți, pro-' venită din accidente de tren, ‘1 tramvaie, valoare ft automo- ¥ j bite ea suma de: s 36.600 Lei (treizeemii)]. VICTOR HUGO 44) Nouăzeci şi trei ism, sub supunere, sub mânie, gloata posomorâtă a celor necunoscuţi. Tot ce putea fi mai josnic în adunare se numea Prostimea. Aci erau cei mulţi, oameni neîncrezători, şovăelnici, nehotărât, cari ocolesc, se tem unul de altul Montague era ceva distins, Gironda, de asemeni. Prostimea era poporul. Prostimea se aduna în jurul lui Sieyes. Sieyes, om de seamă care devenise găunos, se oprise la a treia stare, neputând ajunge până la popor- Minți anumite sunt făcute să rămâe deoparte. Sieyes numea tigru pe Robespierre cărei mare fi' ‘cian tindea, nu la înţelepciune, ci la răbdare. Era curtezan, un servitor al revoluţiei. Luai lopată şi se ducea cu poporul să lucreze la Champ de Mars, înhămat la aceeaş căruţă cu Alexandru de Beauhamains. Sfătuia energia de care nu se folosea. Spunea girondinilor: „Indrenifcaţi tunul cu gura spre voi“. Adesea cugetătorii sunt luptători; aceştia sunt cum erau Condorcet cu Vergütend şi Camille Desmoulins cu Danton. Sfimi cugetători cari vor să trăiască ; printre aceştia era şi Sieyes. In orice butoi rămâne drojdia la fund- Char sub Prostime era Mlaştina. Murdărie care lăsa să se întrevadă egoismul. Aci mişuna gloata celor nemernici. Nimic mai mizerabil. Destrăbălare, fără ruşine; mânie ascunsă; revoltă sub robie; erau îngroziţi prosteşte: aveau curajul laşităţii; s’ar fi îndreptat spre Gironda, dar alegeau Montagne; descordământul atârna de el, dar cercetau, arătau pe Ludovic XVI lui Vergütend, pe Vergmand lui Danton, pe Danton lui Robespierre, pe Robespierre lui Tallien. Dispreţuiau pe Marat cel viu, şi divinizau pe Marat cel mort. Susţineau totul până în ziua când prăbuşeau totul. Aveau pornirea de a îmbrânci tot ce-ar putea şovăi. In ochii lor, cum fuseseră puşi în slujbă cu învoiala ca totul să fie puternic, a şovăi însemna a fi o trădare. Erau mulţimea, puterea, teama. De aci îndrăzneala infamiei. De aci 31 Mai, 11 Germinal, 9 Thermidor , tragedii înnodate de uriaşi şi desnodate de pitici. VI . Dar printre aceşti oameni pătimaşi erau amestecaţi şi visători. Planul era aci în toate felurile: războinic, care primea eşafodul; nevinovat, cerând desfiinţarea pedepsei cu moartea; fantomă, în partea tronurilor; înger în Partea poporului. In ceea ce priveşte pe cei ce doreau lupta, erau alţii cari rămâneau pe gânduri. Unii aveau în cap războiul, alţii pacea; im creer, Camot, zămisli 14 armate; alt creer, Jean Debry, se gândea la o reunire democratică universală. Printre aceste elocvenţe furioase. Printre aceste glasuri şuerătoare, erau şi tăceri adânci. Lakanai tăcea, şi îşi închipuia în gând educaţia publică naţională; Laulthanas tăcea şi înfiinţa şcoalele primare; Reveiliere-Lapeaux tăcea şi visa la ridicarea filozofiei la demnitatea de religie; alţii se îndeletniceau cu lucruri de amănunt, »»uit mai mici Şi mult mai de folos. Guyton-Morveau studia curăţirea de miazme a spitalelor. Maire desfiinţarea supunerii silite, Jean-Bon-Saint-André desfiiiţarea inchisoarei pentru datorii. Romme propunerea lui Chanpe. Dubce orânduirea arhivelor, Coren-Fustier, înfiinţarea cabinetului de anatomie şi a muzeului de istorie naturală, Guyomard I nav gaţiţa fluvială şi răgazul Escautului. Arta îşi avea fa if aticii şi monomanii săi. La 21 Ianuarie, pe când capul monarhiei cădea în piaţa evoluţiei, Bezard se ducea să vadă un tablou de Rubens într’o cocioabă din strada Sf. Lazăr. Artişti, oratori, profeţi, uriaşi ca Danton, pitici ca Cloots, gladiatori şi filozofî, toţi mergeau spre aceieşi ţintă: progresul Nimic nu li se împotrivea. Măreţia Convenţiei fu să caute cât realism există în ceea ce oamenii numesc cu neputinţă. La unul din aceste capete, Robespierre privea ţintă spre drept; la celai, Condorcet privea ţintă spre datorie. Condorcet era un om al închipuirii, al luminii;^ Robespierre era un om al înfăptuirii; şi adeseori, în boala spre sfârr a societăţilor îmbătrânite, înfăptuire înseamnă moarte. Revoluţiile au două povârnişuri, urcuş şi scoborâş, purtându-şi pe aceste povârnişuri treptat toate anotimpurile, dela ghiaţă până la flori Fiecare zonă a acestor povârnişuri produce oameni ’tot t ti vatr’o climă anumită, dela cei ce trăiesc în soare, până la cai ea trăiesc între fulgera. VII îşi arătau un colţ al gangului din stânga unde Robespierre şoptise la urechea lui Garat, prietenul lui Claviens acest cuvânt groaznic: „Claviere a conspirat oriunde a respirat“. In acelaş loc prielnic cuvintelor şi mâinilor spuse în şoaptă, Fabre d’Eglantîne se certase cu Romme şi-l dojenise câ-şi bătuse joc de calendar schimbând pe „Fervidor“ în „Thermidor“, îşi arătau locul unde şedeau, îmbrâncindu-se cu coatele, cei şeapte reprezentanţi din Haute-Garonne, care, chemaţi cei dintâi să pronunțe verdictul asupra luî Ludovic XVI, răspunseră, unul după altul: Mailhe: moartea. — Deletes: moartea. — Projean: moartea. — Cales: moartea. — Ayral: moartea. — Julien: moartea. — Desascy: moartea. Veşnică I ref*'Angere care umpli întreaga istorie și care, de rând flexista dreptatea omenească, Kamele și pronumele !! ———....—------———......11 Ocupaţia şi adresa !| a svârlit ecoul mormântului între zidurile tribunalului. Arătau cu degetul, în amestecul de chipuri, pe toţi acei dintre cari pornise sgomotul voturilor ucigaşe. Pă gand, care spusese: „moartea”; „Un rege ,nu e de folos decât prea moarte” ; M. Beend, care spusese: „Astăzî, dacă moarta» n’ar fi exisitat, trebuia s’o născocim”; Bătrânul Raffron di Troublet, care spusese : „Moarte grabnică!“; Goupilleau, care strigase: „Eșafodul cât mai în grabă. Zăbavi nelinişteşte moartea“; Sieyes care spusese aceteş cuvânt funebru : „moartea” ; Thurîot, care aruncase strîgăitul poporului propus de Buzot: „Cei adunări primare 7 Ce ? Patruzeci şi patru de mii de tribunale 7 Proces fără termen. Capul lui Ludovic XVI va avea timp să albească până să cadă!“ Augustin-Bon Robespierre, care după fratele său, strigase: „Nu cunosc omenirea care sugrumă poporul și iartă călăilor. La moa * • * -Va urma) i “