Universul, octombrie 1923 (Anul 41, nr. 254-279)
1923-10-14 / nr. 265
ni. * JVina Hadiude I Deavut S cu. o cuacL juzturrta&z de UROLIZINA d^mcdă de gute. de 5 oti Tncu. activă capipeva^mi si. de 37cnzmai adină casamule de litiu căci ea topește acidul uuc dim „ * sznae szjio/mzz cctwxâ. ac ^ a arei o. or^YJ' dfîeecum. apa. calota, topește jc Duferite Gufoase dispar . Bzttmec in. PRIMA FABRICA CEHO-SLOVACA ICE HAIMES BĂRBĂTESTI ===== 'JA COR’D Ultimul cuvânt în fabricaţia pneului i! define Fabrics yBONYEBR TIRE & RUBBER Comp. Akron-America peste 50 000 000 de pneuri fabricate pânâ azi o dovedesc Reprezentant exclusii şi stock complect proaspât rie conturi cu pro ** LA CONSTANTIN S. MIHAESCU în fa|a Ministerului de Război Strada Walter Mărăcineanu No. 2.—Telefon 47[72 Adresa telegrafică GOODY AR îpare farmaciile și dragueriile. : BV CI B3EST1, Strada Bargai 94—90.Raglane ... Costume Berby Costume sport Pardesiuri \ | t Costume jacquet Paltoane cu mătase,' ; Pantaloni satin, etc. Haine p. lucrători FftEGOLINE AAS «arme p. birou uzine, etc. N N E R sârmă neagră NGA, sârmă de sonerie, liță, etc. Conducte electrice normale: Mrm5 (î rahîr.ri ennri^fi* sâ’n'Vi debohm^iv, Original-Hackethal JuiulB pi IQ11 li!SPEllâfC. sârmă ţi cabluri pentru telefon şi telegraf, etc. Tabluri «Uleie enh ntanh pentru toate tensiunile, în construcliiDiUn Blröclfe SED PiflolUtium normale » speciale. DEPOZIT PERMANENT la Reprezentanţa Generală p. România: „WEXTERN“ Biurou Technic Soc. în Com. — București, Tel. Centr. 11/46, Str. Sfinţlor 33 — 6613 MOBILE TAPISATE GARNITURIde* SALOn! GARNITURI de BIROTOLIUFAUR1. SCUONE de SUFRAGERIE etc FINE, SOLIDE Șl MAI EFTIN CA ORIENDE , la. marele Depou S. REICHSTADT, Str. Cuza-Vodd 19. 1. — ATELIERE PROPRII. — PRIMESC ȘI COMENZI — SOSIT NOBILE TIPURI „Mercedes“ 6125 si 1040 HP cu compresor 2895 HP sport COMPANIA ANGLO-AMERICANA — Bucureşti, Calea Victoriei 90 (fost Olso) — IDE ÎNCHIRIAT Prăvălii şi localuri pentru Birouri, Societăti, Comercianţi in clădirea Societăţii „IMOBILIARA" Strada Luterană No. 4 Doritorii se vor adresa la sediul Societăţii „Imobiliara“ ln Strada Academiei No. 19, scara 6. Pasagiul Victoria (fost Imobiliara) între orele 10—12 a. m. 5658 BUCUREŞTI Haine scurte Haine de piele Haine de piele tolănite Uniforme şcolare Hantile p. Medici, laboratoare, etc. Autotractoarele „CASI“ cu cari s’au făcut demonstraţiuni în ţară, au dat cele mai bune rezultate, se vând cu preţuri ce desfid orice concurenţă 20/40 Hp, trăgând 6 Brazde preţ real Lei 450.000 se vând numai cu Lai 160.000 12 25 Hp trăgând 3 Brazde preţ real Lei 250.000 se vând numai cu Lei 125.000. Domnii cumpărători sunt rugaţi a se grăbi cu comenzile fiind ultimele maşini ce se pun in vânzare cu acest preţ. Motoarele acestor tractoare se mai pot adapta excelent şi la orice maşini agricole şi in special la mori ţărăneşti. Comp- Dobrogeană M. A. T. • Strada Jules Michelet 20 Bucureşti 5590 Doamnelor! La Teatrul NAŢIONAL a stârnit admiraţia unanimă, Pălăriile din Loji, ale casei 11 Fabrica Franco-Români de Pălării de Dame Strada Carol 70. (Intrarea prin str. Căldărari, 2). vis-a-vis de cofetăria feţulescu 18 inei cu motor de 6—8 c. p. ULTIMA PERFECŢIUNE De vânzare cu preţuri foarte convenabile la CH. BRECHER Birou Technic, Bucureşti, Strada Poliţiei 2.—Telefon 1850 6722 UniVCIOVL irwiwwiw *»n? »«.'•—m. D .UNIVERSUl' IN TARA se * ^ I j ----------^ — CONSTANȚA ! Incendiu. — Spargere. — Vizită ministerială. — Incendiul de la Palas. — Abuz de Încredere. Aseară s’a declarat un incendiu in strada Avram Iancu 51, in curtea caselor d-lui Amet Kurd. Focul a prefăcut un cenușe o magazie și o clae de fân. Se crede că focul a fost pus.. Este de observat că de câtva timp aproape in fiecare seară avem de înregistrat incendii prin curţile oamenilor cari au depozitat fân şi pae. Poliţia cercetează să afle misterul acestor incendii. — O mare spargere s’a comis astă noapte la locuinţa d-lui Iacob Ganea din str. Griviţei 31. Spărgătorii s’au introdus printr’o cameră unde d. Ganea avea depozitată o mare cantitate de mărfuri. Se bânuește că furtul a fost comis de o bandă numeroasă întru cât un singur om n’ar fi putut transporta marfa furată. — Parchetul a arestat pentru pederastie pe Constantin Strajan, un tip curios al oraşului. Instrucţia a constatat că această bestie a făcut peste 100 victime printre elevii de liceu între 13 şi 15 ani. Astăzi Strajan a fost depus la penitenciar. Cercetările continuă. — Astă noapte la ora 1un, un puternic incendiu s’a declarat la peria statului, situată aproape de gara Palas. Flăcările s’au întins cu repeziciune cuprinzând construcţiunile perii, transformându-se într'un morman de cenuşă. Au pierit un mare număr de oi cari au fost carbonizate. Focul a fost localizat tocmai dimineaţa. — Mâine soseşte în localitate d. dr. Angelescu, ministrul instrucţiunii pentru a asista la solemnitatea punerii pietrii fundamentale la liceul şi la cele trei şcoli primare ce se construesc acuma. Comerciantul Leon Klein din Brăila, sosind în portul Oltina a încredinţat un giamantan agentului navigaţiunei fluviale române d. Ieşeanu,cu rugămintea de a-l păstra în biurou. Peste câteva ore d. Klein cerând giamantanul d-lui agent, acesta i-a răspuns că nu-şi aminteşte să-i fi încredinţat aşa ceva. D. Klein avea în giamantan pe lângă alte obiecte şi suma de 32.000 lei precum şi diferite poliţe în valoare de 62.000 lei. El a reclamat cazul autorităţilor cari au început cercetări. jenţă. Pagubele sunt de 40.000 lei. ,p\ ^ • -n •* CONSTANTA / $ ! jontfi. Pagubele sunt de 40.000 \ nusont tn subsuoara mfmei ! Toate areatea au ajuns in ura- I direcţia aceia, a ajuns a doua in vindecă, sigur BRAXLA Rănire gravă.— Flăcăul Neculae P. Elisei, în etate de 21 ani, din com. Slava-Rusă, întâlnindu-se cu Ieremia N. Ivanof, s’au luat la ceartă. Ivanof sărind în ajutorul lui Ieremia, a tăiat mâna dreaptă și l’a lovit în spate pe Neculae Elisei cu un cuțit. Criminalul a dispărut. Cauza certei a fost o chestie de dragoste. — In Pripravă se construeşte un dig spre a apăra satul de inundaţii. CALARAŞI Pedeapsă naturală. — Locuitorul Ion Coman din Căndeşti (Buzău) se afla la munca câmpului pe teritoriul comunei Bucu din judeţul nostru. Luânduse la ceartă cu Ghiţă Marinescu şi cu tatăl acestuia, a smuls o armă Încărcată, din mâna lui Ghiţă şi a vrut să lovească cu patul armei pe bătrân. întâmplarea a făcut ca arma să se descarce şi agresorul să fie împuşcat în subsuoara inimei drepte, din care cauză a încetat din viaţă. Crimă din greşală. — Tot la munca câmpului, locuitorul Ioniţă Zaharia din comuna Eliza- Stoeneşti, fiind cu soţia şi un copil mic de 20 de zile, şi-a ucis copilul fără să vrea. Tatăl a voit să se aşeze jos pentru odihnă şi neobservând copilul, care era învăluit în ţoale, s’a aşezat peste el, omorându-l. Şcolare. — Şcoala Nr. 3 de fete din oraşul nostru s-a instalat în noul local donat de moştenitorii răposatului mare proprietar Marinache Popescu, pentru veşnica pomenire a părinţilor lor „Ana şi Marinache Popescu“. Localul nu e nou ca construcţie, dar e una din casele cele mai solide din oraş. Ca valoare, după preţurile locale, trece de 2 milioane. Diverse. D. Dinu Cristea a fost înaintat contabil al primăriei, în locul d.lui Dumitru Mitulescu, ieşit la pensie. împuşcat din imprudenţă. — Nenorocim. — Crimă. Tânărul Hie Ionescu din com. Cioara Radu-Vodă, pe când curăţa un revolver, arma luând foc, un glonte l'a rănit în picior. In stare gravă a fost dus la spital. , „ — Marinarul Pavlu Farcaş pe când ieşea din vapor a alunecat de pe schelă, căzând în Dunăre unde s'a înecat Cadavrul luî a fost pescuit . In gara locală a fost găsit în nesimţire bătrânul Nae Gheorghiu. S’a constatat că numitul avea două puternice leziuni la cap şi pe faţă,, aplicate de un corp CRTS« Dus la domiciliul său din str. Graţiei nr. 2„ rănitul a încetat din viaţă. TULCEA Incendii.— Un foc a isbucnit la casa femeii Rozina F. Haiderit din satul Coliba arzându-i acoperişul. Focul a luat naştere din neglijenţa chiriaşului X. Madovai, care a făcut foc în mijlocul casei. — Alt incendiu a distrus locuinţa lui Toma Teodorof din Caraoman. Focul a fost cauzat de nişte copii, cari se jucau. Pagubele sunt de 20.000 lei. — La locuinţa lui Toader C. Dobre din corn. Frecăţei a isbucnit un incendiu, care La distrus casa, un grajd şi o şiră de pae. Focul a isbucnit din negriBRAŞOV Festival. — Astăzi Sâmbătă, 13 Oct., ora 9 seara, la teatrul „Reduta“ va fi un mare festival dat de artistul popular Ciorobea, cu concursul mai multor artişti şi artiste. Se va cânta mai multe doine şi balade culese din diferite părţi locuite de români, precum şi muzica clasică. TIMIŞOARA Crimă. Locuitorul Ion Mosoni din Medveş vânduse joia trecută la târgul din Timişoara o pereche boi pentru care încasase 32000 lei; tot din aceiaş zi numitul locuitor dispăruse fără a i se da de urmă. Marţi, apa canalului Bega din Timişoara a aruncat la mal cadavrul lui Moşoni. Făcându-se autopsia cadavrului s-a constatat numeroase leziuni pe cap, date cu un corp tare. Poliţia având oarecari indicii a început cercetările şi a şi arestat pe unul dintre criminali anume Simion Butea, care a declarat că în unire cu Iosif Sibereis şi cu victima s’au dus după vânzarea boilor la o cârciumă să se cinstească. Când eu eşit din cârciumă, fiind noaptea târziu, pe podul de pe apa Bega au dat victimei mai multe lovituri cu un ciomag în cap, omorându-l. I-au luat apoi portofelul în care au găsit numai 2000 lei, după care au aruncat cadavrul în apă. Banii i-au împărţit în părţi egale. Celalt criminal Siberiei, neagă participarea lui la crimă şi furt. Poliţia a constatat că suma de 30.000 lei fusese încredinţată de victimă mamei sale imediat după vânzarea boilor. Ambii criminali sunt arestaţi la poliţie. După încheerea actelor vor fi înaintaţi parchetului. Condamnaţi pentru lovire. — Tinerii Ion Tesler şi Nicolae Fiş au fost condamnaţi de către judecătoria de ocol la câte 14 zile Închisoare şi câte 500 lei amendă pentru că au bătut în cursul lunei Iulie, după o petrecere, pe tânărul Chiroiu Silviu. Alţi doi părtaşi la bătae, cari au fost încorporaţi sub drapel, vor fi judecaţi de către instanţele judiciare militare, judecătoria de ocol declinându-şi competinţa. Hoţ prins. — Poliţia a arestat pe Antal Ganz, originar din Seghedin, care a venit în ţară fără acte In regulă, autorul a două furturi prin spargere In suburbia Mehala din Timişoara. Cu actele dresate a fost înaintat parchetului Neglijenţă in serviciu. Primăria locală are un serviciu de curăţit coşurile sobelor. Parte din lucrătorii acestui serviciu nu-şi îndeplinesc conştiincios datoria, aşa că până acum s’au primit numeroase reclamaţiuni contra acestor lucrători. Una din ultimele dovezi de modul puţin conştiincios de cum îşi îndeplinesc meseria este că Joi s’a aprins coşul imobilului din str. Băei No. 5, suburbia Fabric, proprietatea preotului Bugariu, coş ce fusese curăţit de serviciul în chestiune cu trei zile mai înainte. Primăria locală are datoria să supravegheze mai de aproape acest serviciu. Condamnat pentru crimă. — Curtea de apel din Timișoara a condamnat la 6 ani închisoare, în apel, pe tânărul Căliun Teodor în etate de 17 ani, ucigașul mamei sale. Un escroc original. — Un necunoscut s’a prezentat Sâmbătă 6 c, îmbrăcat în uniformă de ofiţer de marină la prefectura poliţiei Timişoara, unde a înmânat comisarului de serviciu o telegramă către Casa Regală cu următorul cuprins: „Am aranjat totul împreună cu autorităţile pentru primirea M. M. L. L. Regele Şi Regina. D. prefect al poliţiei luând cunoştinţă de acest fapt a rămas surprins de oarece d-sa prin nici o altfel de cale n’avea cunoştinţă despre sosirea Familiei Regale. Imediat s’au luat măsuri spre a se afla acest pseudoofiţer. Cu ocazia cercetărilor s’a dovedit că falsul reprezentant al Casei Regale a colectat o sumă destul de frumoasă de la băncile şi magazinele mai mari din localitate în vederea ridicării unui monument eroilor morţi în războiu. De Luni 8 c, dibaciul escroc a dispărut din localitate. Poliţia a luat măsuri pentru prinderea escrocului. Hoţ prins. — D. comisar Anghelescu, şeful poliţiei gării Timişoara, a arestat în seara zilei de 10 c. pe lucrătorul c. f. r. Mihali Kiss, în momentul când transporta un bal de 72 kgr. talpă în valoare de 32000 lei ce-i furase din vag. colectiv No. 53939 pe care-1 spărsese. Cazul se cercetează. PIETROȘANI Cadavru găsit. — Intre hotarul comunelor Petroșani și Livezeni, în grădina țăranului P. Bilei s’a descoperit un cadavru omenesc, a cărui identitate încă nu s’a putut afla. Victima fusese ucisă, apoi ascunsă în fân. După îmbrăcăminte, pare a fi un român din Maramureş. , Hoţ de porci. — In com. Petros fraţii Dănilă au intrat într’o noapte în curtea lui Petru Costea şi i-au furat porcii. In apropierea casei lor i-au tăiat îngropând intestinele, iar carnea au ascuns-o la locuinţa lor. Jandarmeria, anunţată, a dat repede de urmele hoţilor pe feam i-a legat de mâini, apoi punându-le carnea şi intestinele porcilor furaţi în spinare, i-au purtat prin comună sprefisul tuturor. Grădină de copii. Cu începere de la 8 Oct. s’a deschis în Petroşani o grădină de copii pe lângă şcoala primară „Dr. P. Şpan”. Conducătoarea grădinei de copii este d-ra Alexandrina Petrescu. S-au înscris elevi foarte mulţi dintre ei mulţi evrei şi unguri. Nemulţumiri din cauza neplăţii salariilor. — învăţătorii din întreagă Vale a Jiului sunt grozav de nemulţumiţi din cauza insuficienţei salariilor şi mai ales pentru întârzierea prea mare a plăţii acestor salarii, care se face întotdeauna după cel puţin două luni. Ordonanţarea salariilor de asemenea se face greşită de multe ori. Toate acestea au ajuns la urechia soţului, care nu găsea pentru necredincioasa soţie decât cuvinte blânde de dojană. In cele din urmă însă soţia l-a părăsit şi s’a întors la mama ei. Au trecut la mijloc 4 luni, ani, în care timp soţia sa ducea o viaţă dezordonată. • Desperatul soţ însă n’a putut s’o uite şi de aceea a încercat toate chipurile ca so readucă lângă dânsul, dar toate încercările au fost zadarnice. Nici intervenţia preotului satului na putut opri din calea greşită pe necredincioasa soţie. Toate le-ar fi îndurat Mihai Coiţan, dar sufletul i sa revoltat din momentul ce soţia sa s’a mutat la unul din amanţii ei, cu care trăia în concubinaj. Din acest moment asupra lui Coiţan sau abătut gânduri din ce în ce mai negre şi el s’a închis tot mai mult în sufletul său. O ultimă sforţare de a readuce pe soţie la domiciliul ei legitim a rămas fără rezultat. In iunie aî acestui an, pe când Coiţan puţin ameţit se întorcea acasă, a dat din întâmplare cu ochii de soţia lui cu iubitul ei. A mustrat-o iarăşi pentru necredinţa ei, dar ea a trecut nepăsătoare fără măcar să-i arunce o privire. Exasperat de purtarea ei şi pierzându-şi un moment raţiunea, Colţan scoate un revolver şi-l descarcă în pieptul soţiei sale, care a rămas pe loc moartă. Curtea cu juraţi l-a achitat pe Colţan. Teatrale. — Compania Leonard îşi continuă cu succes seria reprezentaţiilor. După câteva operete, s-au reprezentat cu succes operele „Cavaleria rusticana”, „Pagliacci” şi „Werther“. Ansamblul dramatic a dat în 9 crt. a doua premieră, Ciuta, de V. I. Popa, care s’a bucurat de o interpretare excelentă. Un agresor prins. — Am anunţat la vreme, că în parcul Schiller s’au întâmplat câteva agresiuni asupra pietonilor paşnici, cari au fost jefuiţi de bani şi obiecte preţioase. In urma unor cercetări anevoiaşe, poliţia a reuşit sa pună mâna pe un agresor cu numele Cery, care a fost recunoscut ca un vechiu bandit. CÂMPULUNG Nenorocire. — Pintilie Mutu, din com. Gura Negrii, jud. Câmpulung, a mers cu soţia sa Nastasia să sape lut. După ce a săpat dintr’un deal, iar soţia lui punea lutul în saci, s’a năruit dealul peste ei acoperindu-i cu pământ. Locuitorii din apropiere observând acest accident, au alergat la faţa locului şi au putut salva viaţa lui Pintilie Mutu, iar femeia acestuia, după o muncă grozavă, a fost scoasă moarta. Cadavrul femeii a fost dus acasă de locuitorii din apropiere. Lipsă de chibrituri. — In oraş şi judeţ este mare lipsă de chibrituri. Totuşi cu preţuri de speculă se capătă chibrituri, cu 2 lei cutia, fără ca cineva să intervie. Prea adesea se întâmplă aici ca produsele B. M. S. să lipsească cu totul de pe piaţă. VATRA-DORNEI Un director de şcoală paralizat de frică.— D-l dir. Mohorâtul din Cârlibaba a fost zilele aceste la Dorna, de unde a încasat vreo 100.000 lei pe nişte lemne. Ca precauţiune a împărţit banii în sume mai mici, băgându-le în diferite părţi ale corpului, nu însă în locul unde purta de obiceiu banii. La gara Vatra-Dornei aşteptând să se deschidă cassa, a vorbit cu feluriţi cunoscuţi şi negustori cari aşteptau ca şi el. Deodată d. Mohorâtul se duce la o parte şi începe să se caute prin buzunare şi ţipă de câteva ori grozav. Când a venit lumea să vadă ce-i cu el, nu mai putea vorbi, nici scrie, ci arăta speriat la buzunare. Cunoscuţii au observat sub haine la spate ceva şi i-au arătat, iar speriatul băgând mâna a scos un pachet de bani pe care luându-l în mână a dispărut pe drum spre Cârlibaba, care e cam 20 km. departe de Doina. Suindu-se în căruţe cari mergeau în direcţia aceia, a ajuns a doua zi acasă. I lvi Acasă a început să numere banii şi să spună câteva cuvinte ce mai putea rosti. Aşa a făcut vr’o câteva zile, voind mereu să explice celor de acasă ce s’a întâmplat cu el, dar n’a reuşit. Acum a început să poată scrie numele şi să înţeleagă ce i se vorbeşte. Banii îi avea când a venit acasă. IN ARDEAL IN BUCOVINA ____ CERNĂUŢI Şi-a omorât femeia şi a fost achitat. — Locuitorul Mihai Coiţan din Vaslăuţi, gospodar cinstit şi harnic, s a însurat acum 5 ani cu Maranda, o fată frumoasă din sat Dragostea lui către dânsa nu cunoştea margini, dar soţia lui nu s’a arătat vrednică de această aplecare. Nu multă vreme după căsătorie, soţia lui a început a cocheta cu alţi flăcăi din sat, a le cerceta jocurile şi a se întreţine cu ei. AFACEREA paşapoartelor false Brăila, 12 Oct Siguranţa din Galaţi a trimis siguranţei de aci, în urma cererii acesteia, pe Dumitrescu Tudorică, fost portar la hotel High-Life din localitate, care făcea parte din banda traficanţilor de paşapoarte. Sediul bandei era la Brăila, unde avea ca şef pe agentul Petre Vasilescu, care dintr’o condamnabilă tolerare, timp de un an şi jumătate, cât a patronat prefectura poliţiei, nu a comis decât excrocherii şi cele mai grave abuzuri. * . Se anunţă că zilele acestea vor fi arestaţi trebui persoane, bănuite ca implicate în traficul de paşapoarte. David Drucker, cel mai principal autor în această afacere şi care—a fost trimis cu o zi mai înainte de sosirea d-lui jude Bolintin, la Văcăreşti,—în ajunul plecării a spus că va face mărturisiri sensaţionale d-luî jude Bolintin, de modul cum opera banda precum şi casa unde se elibera paşapoarte şi încasa banii şi unde se petrecea cele mai mari destrăbălări, cu diferite demimondene. — ^ Rarele incendiu • din Roşiori PAGUBE DE 10 MILIOANE ROŞIORI, 12. — Astă-noapte, la ora 12, un groaznic incendiu s’a declarat la moara Angelescu et Bnzambhi din acest oraş. Ia mai puţin de o oră întreaga clădire cu patru etaje era cuprinsă de limbi uriaşe de joc. Dtindu-se alarma, a sosit imediat la faţa locului secţia de pompieri militari care a început operaţiunile de izolare a vecinătăţilor şi a două rezervoare de benzină care erau in perspectivă de a fi cuprinse de foc. Pagubele se evaluiază la sume de zece milioane. Pocni continuă. Amănunta urmează. Sport Mâine, Duminică, ora 9 a. m. va fi pe terenul fraţilor Michăescu (Eliade) un match de foot-ball ass, între echipele „U*nirea” şiţ.Voinea“ (echipa fabricei de locomotive).ţ C1T1T1 Ziarul Călătoriilor VAVWWWWS JRET »15 CUPON ► pentru asigurarea cazului de›invaliditate permanentă, pro-J I venită din accidente de tren,, › tramvaie, vapoare fi automo-‡ I bile cu suma de: 30.000 Lei (treizeci mii)« Numele și pronumele ›Ocupafiunea și adresat r N. B— Acest cupon destinat › a fi trimis împreună cu sumade 5 lei, Soc. Română de asigurăn STEAUA ROMÂNIEI, Str. Carol No. 19, asigură pecititorul expeditor contra invaliiditaţii, pană la 1 Decembrie 1923, cu condiţia de a avea in orice moment cele din urmă, 10 cupoane. fCelula Nervoasei oboseşte când ii lipseşte elementul său hrănitor, care este fosforul. Acesta lipsă se restrânge asupra întregului organism, reducându-i vitalitatea. Glicerofosfatul de Calce, al Laboratorului 1TEAM, redă celulei VICTOR HUGO 72) Douăzeci şi trei Partea treia IN VENDEE. De altfel, lovită de un Gauvain, apărata de un Gauvain, această veche locuinţă revenea, în plină revoluţie franceză, la obiceiurile-i feudale. Războaele între neamuri sunt întreaga istorie a epocii de mijloc; Eteocle şi Polynice sunt gotici după cum sunt greci şi Hamlet săvârşeşte în Elsenor ceia ce fireşte a săvârşit In Argos. XII. Scăparea Toată noaptea se făcură pregătiri de-o parte şi de alta. După convorbirea ce avusese loc,ra dintâi grijă a lui Gauvain fu să-şi cheme locotenentul. Guechamp, pe care-l cunoaştem, era un om cumsecade, cinstit, cutezător, mai bun soldat decât şef, cuminte până la punctul datoriei de a nu înţelege, neînduioşător, cu neputinţa de înduplecat spre rău, de pildă vânzându-şi conştiinţa prin tridare, nici spre bine, vânzându-şi dreptatea prin milă. Purta pe suflet şi inimă o umbră, disciplina și consemnul, ca un cal cele două apărătoare în dreptul ochilor, și mergea drept înainte vi zarea ce i se lăsa deschisă. Pasul ei era drept, dar calea strâmtă. De altfel, om hotărît, rece în comandă, neșovăelnic în supunere. Gauvain vorbi în grabă cu, Guechamp. — Guechamp, o scară. — D-le comandant, n’avem. — Trebue să fie una. — De suită . — Nu, de scoborât. ift . Guechamp rămase pe gânduri și răspunse : — Pricep. Dar pentru ceia ce vrei, ar trebui una Înaltă. — Până aproape de catul al treilea. — Da, d-le comandant, cam aceasta ar fi înălțimea. — Totuși, ar trebui să depăşască Înălţimea, ca să fim siguri că vom putea isbuti. — Fără îndoială. — Cum se face că n’aveţi scară ? — D-le comandant, nu v’aţi gândit, că Veţi lua cu asalt fortăreaţa spre podiş, v’aţi mulţumit s’o cuceriţi din partea aceasta ; aţi voit să loviţi, nu de pe punte, ci spre turn. Nu ne-am dat seama căva mai fi nevoe de altceva afară de mină și n’are luat nici o scară. — Trebue să găsim una. — O scară de trei caturi e greu de găsit Adaogă câteva scări mai mici cap la cap. — Dar nu le avem. . — Caută. I — Nu vom găsi. Pretutindeni țăranii au distrus scările, după cum au sfărmat căruțele și podurile. — Vor să înfrângă republica, e-adevărat. — Ar voi să nu ne putem duce transportul, să nu putem trece un rău, să nu putem urca pe un zid. — Totuși, îmi trebue o scară. — D-le comandant, știu că la Jovené, lângă Fongeres, e o cherestea. Am putea găsi una acolo. — Nu mai e nici o clipă de pierdut. — Când vrei să ai scara? — Mâine, la aceiași oră, cel mai târziu. — Voi trimite la Javene un post de cavalerie care va alcătui escorta. Scara o putem avea mâine. Înainte de apusul soarelui. — Bine, zise Gauvain, va fi venită la vreme. Grăbește. După zece minute, Guechamp se întoarse și zise : — D-le comandant, trimisul a plecat la Javené. Gauvain urcă pe podiş şi rămase câtva timp cu ochii țintă spre punte, dincolo de prăpastie. Creasta fortăreței, fără altă fereastră decât intrarea închisă de puntea de trecere, făcea faţă povârnişului prăpastiei. Ca să treci de pe podiş la poalele stâlpilor punţii, trebuia să cobori de-a lungul acestui povârniş, ceia ce nu er® cu neneputinţă, din stufiş în stufiş. Dar odată ajuns în groapă, năvălitorul era expus proiectilelor ce puteau ploua din câte şi trele caturi. Gauvain rămase încredințat că pe punctul unde era împresurarea, adevăratul atac se putea face prin spărtura turnului. Luă toate măsurile ca fuga să nu fie cu putinţă; strânse armatele în jurul fortăreţei; apropie batalioanele, astfel ca nimeni să nu poată trece printre rânduri. Gauvain şi Cimourdain îşi împărţiră împresurarea; Gauvain luă partea pădurii şi dete lui . Cimourdain partea podişului. Se învoiră ca, pe când Gauvain, întovărăşit de Guechamp, va îndrepta asaltul prin spărtură. Cimourdain, cu torţele bateriei aprinse, să fie cu luare-aminte spre punte şi prăpastie. XIII Ce face marchizul Pe când afară urmau pregătirile atacului, înăuntru se făceau pregătiri de împotrivire. Adeseori turnul e un butoi şi-un turn e lovit, de mină ca butoiul de ciocan. Zidul e străpuns ca o vrană. Aceasta se întâmplă fortăreţei Tourque. Puternica lovitură dată de două sau trei chintale de praf, îngăuri zidul în câteva locuri. Gaura porni de la poalele turnului, străbătea zidul in grosime și se deschidea în încăperile de jos ale fortăreţei. Deafară, năvălitori, ca să facă această gaură prielnică a saltului, o lărgiseră cu ghiulele de tun. încăperile de pe unde pătrundea spărtura, erau o sală mare, rotundă și goală, cu stâlp în mijloc și boltită. Această sală, care era cea mai largă din turn, n avea decât patruzeci di picioare In diametru. Fiecare cat al turnului, se alcătuia dintr’o astfel de încăpere, dar maî puţin largâ, cu loji îmbucăturile găurilor de tun. Sala de jos n’avea găuri de tun, nici răsuflători, nici ferestre; era o Încăpere fără lumină şi aer, ca un mormânt. Poarta temniţei, făcută mai mult de fier decât din lemn, era în această sală. O altă ușă se deschidea într’o scară ce ducea la odăile de sus. Toate scările erau săpate în grosimea zidului. (la BTM)