Universul, octombrie 1923 (Anul 41, nr. 254-279)

1923-10-14 / nr. 265

n­i. * JVina Had­iude I Deavut S cu. o cuacL juzturrta&z de UROLIZINA d^mcd­ă de gute. de 5 oti Tncu. activă capipeva^mi si. de 37cnzmai adină casamule de litiu căci ea topește acidul uuc dim „ * sznae szjio/mzz cctwxâ. ac ^ a arei o. o­r^YJ' dfîeecum. apa. calota, topește jc Duferite Gufoase dispar . Bzttmec in. PRIMA FABRICA CEHO-SLOVACA ICE HAIMES BĂRBĂTESTI ===== 'JA­­ COR’D Ultimul cuvânt în fabricaţia pneului i! define Fabrics yBONYEBR TIRE & RUBBER Comp. Akron-America peste 50 000 000 de pneuri fabricate pânâ azi o dovedesc Reprezentant exclusii şi stock complect proaspât rie conturi cu pro ** LA CONSTANTIN S. MIHAESCU în fa|a Ministerului de Război Strada Walter Mărăcineanu No. 2.—Telefon 47[72 Adresa telegrafică GOODY AR îpare farmaciile și dragueriile. : BV CI B3EST1, Strada Barg­ai 94—90.­­Raglane ... Costume Berby Costume sport Pardesiuri \ | t Costume jacquet Paltoane cu mătase,' ; Pantaloni satin, etc. Haine p. lucrători FftEGOLINE AAS «arme p. birou uzine, etc. N N E R sârmă neagră NGA, sâr­mă de sonerie, liță, etc. Conducte electrice normale: Mrm5 (î rahîr.ri ennri^fi* sâ’n'Vi debohm^iv, Origin­al-Hackethal JuiulB pi IQ11 li!­SPEllâfC. sârmă ţi cabluri pentru telefon şi tele­graf, etc. Tab­luri «Uleie enh ntanh pentru toate tensiunile, în construc­­liiDiUn Blröclfe SED PiflolU­tium normale »­ speciale. DEPOZIT PERMANENT la Reprezentanţa Generală p. România: „WEXTERN“ Biurou Technic Soc. în Com. — București, Tel. Centr. 11/46, Str. Sfinţlor 33 — 6613 MOBILE TAPISATE GARNITURIde* SALOn! GARNI­T­URI de BIROTOLIUFAUR1. SCUO­NE de SUFRAGERIE etc FINE, SOLIDE Șl MAI EFTIN CA ORI­ENDE , la. marele Depou S. REICHSTADT, Str. Cuza-Vodd 19. 1. — ATELIERE PR­OPRII. — PRIMESC ȘI COMENZI — SOSIT NOBILE TIPURI „Mercedes“ 6125 si 10­40 HP cu compresor 28­95 HP sport COMPANIA ANGLO-AMERICAN­A — Bucureşti, Calea Victoriei 90 (fost Olso) — IDE ÎNCHIRIAT Prăvălii şi localuri pentru Birouri, Societăti, Comercianţi in clădirea Societăţii „IMOBILIARA" Strada Luterană No. 4 Doritorii se vor adresa la sediul Societăţii „Imobiliara“ l­n Strada Academiei No. 19, scara 6. Pasagiul Victoria (fost Imobiliara) între orele 10—12 a. m­. 5658 BUCUREŞTI Haine scurte Haine de piele Haine de piele tolănite Uniforme şcolare Hantile p. Medici, laboratoare, etc. Autotractoarele „C­A­SI“ cu cari s’au făcut demonstra­­ţiuni în ţară, au dat cele mai bune rezultate, se vând cu preţuri ce desfid orice concu­renţă 20/40 Hp, trăgând 6 Brazde preţ real Lei 450.000 se vând numai cu Lai 160.000 12 25 Hp trăgând 3 Brazde preţ real Lei 250.000 se vând numai cu Lei 125.000. Domnii cumpărători sunt ru­gaţi a se grăbi cu comenzile fiind ultimele maşini ce se pun in vânzare cu acest preţ. Motoarele acestor tractoare se mai pot adapta excelent şi la ori­ce maşini agricole şi in special la mori ţărăneşti. Comp- Dobrogeană M. A. T. • Strada Jules Michelet 20 Bucureşti 5590 Doamnelor! La Teatrul NAŢIONAL a stârnit admiraţia unanimă, Pălăriile din Loji, ale casei 11 Fabrica Franco-Români de Pălării de Dame Strada Carol 70. (Intrarea prin str. Căldărari, 2). vis-a-vis de cofetăria feţulescu 18 i­ne­i cu motor de 6—8 c. p. ULTIMA PERFECŢIUNE De vânzare cu preţuri foarte con­venabile la CH. BRECHER Birou Technic, Bucureşti, Strada Poliţiei 2.—Telefon 18­50 6722 UniVCI­OVL irwiwwiw *»n­? »«.'•—m. D .UNIVERSUl' IN TARA se * ^ I j ----------^ — CONSTANȚA ! Incendiu. — Spargere. — Vizită ministerială. — Incendiul de la Palas. — Abuz de Încre­dere. Aseară s’a declarat un incen­diu in strada Avram Iancu 51, in curtea caselor d-lui Amet Kurd­. Focul a prefăcut un cenușe o magazie și o clae de fân. Se crede că focul a fost pus.. Este de observat că de câtva timp aproape in fiecare seară a­­vem de înregistrat incendii prin curţile oamenilor cari au depo­zitat fân şi pae. Poliţia cercetează să afle mis­terul acestor incendii. — O mare spargere s’a comis astă noapte la locuinţa d-lui Ia­­cob Ganea din str. Griviţei 31. Spărgătorii s’au introdus prin­­tr’o cameră unde d. Ganea avea depozitată o mare cantitate de mărfuri. Se bânuește că furtul a fost comis de o bandă numeroasă întru cât un singur om n’ar fi putut transporta marfa furată. — Parchetul a arestat pentru pederastie pe Constantin Stra­­jan, un tip curios al oraşului. Instrucţia a constatat că a­­ceastă bestie a făcut peste 100 victime printre elevii de liceu între 13 şi 15 ani. Astăzi Strajan a fost depus la penitenciar. Cercetările conti­nuă. — Astă noapte la ora 1­­un, un puternic incendiu s’a decla­rat la peria statului, situată a­­proape de gara Palas. Flăcările s’au întins cu repeziciune cu­prinzând construcţiunile perii, transformându-se într'un mor­man de cenuşă. Au pierit un mare număr de oi cari au fost carbonizate. Focul a fost locali­zat tocmai dimineaţa. — Mâine soseşte în localitate d. dr. Angelescu, ministrul ins­trucţiunii pentru a asista la so­lemnitatea punerii pietrii funda­mentale la liceul şi la cele trei şcoli primare ce se construesc acuma.­­ Comerciantul Leon Klein din Brăila, sosind în portul Ol­­tina a încredinţat un giaman­­tan agentului navigaţiunei flu­viale române d. Ieşeanu,cu ru­gămintea de a-l păstra în biu­rou. Peste câteva ore d. Klein ce­rând giamantanul d-lui agent, acesta i-a răspuns că nu-şi a­­minteşte să-i fi încredinţat aşa ceva. D. Klein avea în giamantan pe lângă alte obiecte şi suma de 32.000 lei precum şi diferite poliţe în valoare de 62.000 lei. El a reclamat cazul autorităţilor cari au început cercetări. jenţă. Pagubele sunt de 40.000 lei. ,p\ ^ • -n •* CONSTANTA / $ ! jontfi. Pagubele sunt de 40.000 \ nusont tn subsuoara mfm­ei ! Toate areatea au ajun­s in ura- I direcţia aceia, a ajuns a doua in vindecă, sigu­r BRAXLA Rănire gravă.— Flăcăul Ne­­culae P. Elisei, în etate de 21 ani, din com. Slava-Rusă, în­­tâlnindu-se cu Ieremia N. Iva­­nof, s’au luat la ceartă. Ivanof sărind în ajutorul lui Ieremia, a tăiat mâna dreaptă și l’a lovit în spate pe Neculae Elisei cu un cuțit. Criminalul a dispărut. Ca­uza certei a fost o chestie de dragoste. — In Pripravă se construeşte un dig spre a apăra satul de inundaţii. CALARAŞI Pedeapsă naturală. — Locui­torul Ion Coman din Căndeşti (Buzău) se afla la munca câm­pului pe teritoriul comunei Bu­­cu din judeţul nostru. Luându­­se la ceartă cu Ghiţă Marines­cu şi cu tatăl acestuia, a smuls o armă Încărcată, din mâna lui Ghiţă şi a vrut să lovească cu patul armei pe bătrân. întâm­plarea a făcut ca arma să se descarce şi agresorul să fie îm­puşcat în subsuoara inim­ei drepte, din care cauză a încetat din viaţă. Crimă din greşală. — Tot la munca câmpului, locuitorul Io­­niţă Zaharia din comuna Eliza- Stoeneşti, fiind cu soţia şi un copil mic de 20 de zile, şi-a ucis copilul fără să vrea. Tatăl a voit să se aşeze jos pentru odih­nă şi neobservând copilul, care era învăluit în ţoale, s’a aşezat peste el, omorându-l. Şcolare. — Şcoala Nr. 3 de fete din oraşul nostru s-a insta­lat în noul local donat de moş­tenitorii răposatului mare pro­prietar Marinache Popescu, pen­tru veşnica pomenire a părinţi­­lor lor „Ana şi Marinache Po­­pescu“. Localul nu e nou ca con­strucţie, dar e una din casele cele mai solide din oraş. Ca va­loare, după preţurile locale, trece de 2 milioane. Diverse.­ D. Dinu Cristea a fost înaintat contabil al primă­riei, în locul d.lui Dumitru Mi­­tulescu, ieşit la pensie. împuşcat din imprudenţă. — Nenorocim. — Crimă. Tânărul Hie Ionescu din com. Cioara Radu-Vodă, pe când cu­răţa un revolver, arma luând foc, un glonte l'a rănit în pi­cior. In stare gravă a fost dus la spital. , „ — Marinarul Pavlu Farcaş pe când ieşea din vapor a alune­cat de pe schelă, căzând în Du­năre unde s'a înecat Cadavrul luî a fost pescuit . In gara locală a fost găsit în nesimţire bătrânul Nae Ghe­­orghiu. S’a constatat că numitul avea două puternice leziuni la cap şi pe faţă,, aplicate de un corp CRTS« Dus la domiciliul său din str. Graţiei nr. 2„ rănitul a încetat din viaţă. TULCEA Incendii.— Un foc a isbucnit la casa femeii Rozina F. Haide­­rit din satul Colib­a arzându-i a­­coperişul. Focul a luat naştere din neglijenţa chiriaşului X. Ma­­dovai, care a făcut foc în mijlo­cul casei. — Alt incendiu a distrus locu­inţa lui Toma Teodorof din Ca­­raom­an. Focul a fost cauzat de nişte copii, cari se jucau. Pa­gubele sunt de 20.000 lei. — La locuinţa lui Toader C. Dobre din corn. Frecăţei a is­bucnit un incendiu, care La dis­trus casa, un grajd şi o şiră de pae. Focul a isbucnit din negri­BRAŞOV Festival. — Astăzi Sâmbătă, 13 Oct., ora 9 seara, la teatrul „Reduta“ va fi un mare festival dat de artistul popular Cioro­­bea, cu concursul mai multor ar­tişti şi artiste. Se va cânta mai multe doine şi balade culese din diferite părţi locuite de ro­mâni, precum şi muzica clasică. TIMIŞOARA Crimă.­­ Locuitorul Ion Mo­­soni din Medveş vânduse joia trecută la târgul din Timişoara o pereche boi pentru care încasase 32000 lei; tot din aceiaş zi numi­tul locuitor dispăruse fără a i se da de urmă. Marţi, apa canalu­lui Bega din Timişoara a arun­cat la mal cadavrul lui Moşoni. Făcându-se autopsia cadavrului s-a constatat numeroase leziuni pe cap, date cu un corp tare. Poliţia având oarecari indicii a început cercetările şi a şi a­­restat pe unul dintre criminali anume Simion Butea, care a de­clarat că în unire cu Iosif Sibe­­reis şi cu victima s’au dus după vânzarea boilor la o cârciumă să se cinstească. Când eu eşit din cârciumă, fiind noaptea târziu, pe podul de pe apa Bega au dat victimei mai multe lovituri cu un ciomag în cap, omorându-l. I-au luat apoi portofelul în care au găsit numai 2000 lei, după care au aruncat cadavrul în apă. Ba­nii i-au împărţit în părţi egale. Celalt criminal Siberiei, nea­gă participarea lui la crimă şi furt. Poliţia a constatat că suma de 30.000 lei fusese încredinţată de victimă mamei sale imediat după vânzarea boilor. Ambii criminali sunt arestaţi la poliţie. După încheerea actelor vor fi înaintaţi parchetului. Condamnaţi pentru lovire. —­ Tinerii Ion Tesler şi Nicolae Fiş au fost condamnaţi de către ju­decătoria de ocol la câte 14 zile Închisoare şi câte 500 lei amen­dă pentru că au bătut în cursul lunei Iulie, după o petrecere, pe tânărul Chiroiu Silviu. Alţi doi părtaşi la bătae, cari au fost încorporaţi sub drapel, vor fi judecaţi de către instanţele judi­ciare militare, judecătoria de o­­col declinându-şi competinţa. Hoţ prins. — Poliţia a arestat pe Antal Ganz, originar din Se­­ghedin, care a venit în ţară fără acte In regulă, autorul a două furturi prin spargere In su­burbia Mehala din Timişoara. Cu actele dresate a fost îna­intat parchetului Neglijenţă in serviciu.­­ Pri­măria locală are un serviciu de curăţit coşurile sobelor. Parte din lucrătorii acestui serviciu nu-şi îndeplinesc conştiincios datoria, aşa că până acum s’au primit numeroase reclamaţiuni contra acestor lucrători. Una din ulti­mele dovezi de modul puţin con­­ştiincios de cum îşi îndeplinesc meseria este că Joi s’a aprins coşul imobilului din str. Băei No. 5, suburbia Fabric, proprie­­tatea preotului Bugariu, coş ce fusese curăţit de serviciul în chestiune cu trei zile mai înainte. Primăria locală are datoria să supravegheze mai de aproape a­­cest serviciu. Condamnat pentru crimă. — Curtea de apel din Timișoara a condamnat la 6 ani închisoare, în apel, pe tânărul Căliun Teo­dor în etate de 17 ani, ucigașul mamei sale. Un escroc original. — Un ne­cunoscut s’a prezentat Sâmbătă 6 c, îmbrăcat în uniformă de ofi­ţer de marină la prefectura poli­ţiei Timişoara, unde a înmânat comisarului de serviciu o tele­gramă către Casa Regală cu ur­mătorul cuprins: „Am aranjat totul împreună cu autorităţile pentru primirea M. M. L. L. Regele Şi Regina. D. prefect al poliţiei luând cu­noştinţă de acest fapt a rămas surprins de oarece d-sa prin nici o altfel de cale n’avea cunoştinţă despre sosirea Familiei Regale. Imediat s’au luat măsuri spre a se afla acest pseudo­ofiţer. Cu ocazia cercetărilor s’a dovedit că falsul reprezentant al Casei Re­gale a colectat o sumă destul de frumoasă de la băncile şi magazinele mai mari din locali­tate în vederea ridicării unui monument eroilor morţi în răz­­boiu. De Luni 8 c, dibaciul escroc a dispărut din localitate. Poliţia a luat măsuri pentru prinderea escrocului. Hoţ prins. — D. comisar An­­ghelescu, şeful poliţiei gării Ti­­mişoara, a arestat în seara zilei de 10 c. pe lucrătorul c. f. r. Mi­­hali Kiss, în momentul când transporta un bal de 72 kgr. tal­pă în valoare de 32000 lei ce-i furase din vag. colectiv No. 53939 pe care-1 spărsese. Cazul se cercetează. PIETROȘANI Cadavru găsit. — Intre hota­rul comunelor Petroșani și Li­­vezeni, în grădina țăranului P. Bilei s’a descoperit un cadavru omenesc, a cărui identitate încă nu s’a putut afla. Victima fusese ucisă, apoi as­cunsă în fân. După îmbrăcă­minte, pare a fi un român din Maramureş. , Hoţ de porci. — In com. Pe­tros fraţii Dănilă au intrat în­­tr’o noapte în curtea lui Petru Costea şi i-au furat porcii. In apropierea casei lor i-au tăiat îngropând intestinele, iar carnea au ascuns-o la locuinţa lor. Jandarmeria, anunţată, a dat repede de urmele hoţilor pe feam­ i-a legat de mâini, apoi punân­­du-le carnea şi intestinele porci­lor furaţi în spinare, i-au purtat prin comună spre­­fisul tuturor. Grădină de copii.­­ Cu înce­pere de la 8 Oct. s’a deschis în Petroşani o grădină de copii pe lângă şcoala primară „Dr. P. Şpan”. Conducătoarea grădinei de copii este d-ra Alexandrina Petrescu. S-au înscris elevi foar­te mulţi d­intre ei mulţi evrei şi unguri. Nemulţumiri din cauza ne­­plăţii salariilor. — învăţătorii din întreagă Vale a Jiului sunt grozav de nemulţumiţi din cau­za insuficienţei salariilor şi mai ales pentru întârzierea prea ma­re a plăţii acestor salarii, care se face întotdeauna după cel pu­ţin două luni. Ordonanţarea sa­lariilor de asemenea se face gre­şită de multe ori. Toate acestea au ajuns la ure­chia soţului, care nu găsea pen­tru necredincioasa soţie decât cuvinte blânde de dojană. In cele din urmă însă soţia l-a pă­răsit şi s’a întors la mama ei. Au trecut la mijloc 4 luni, ani, în care timp soţia sa ducea o viaţă dezordonată. • Desperatul soţ însă n’a pu­tut s’o uite şi de aceea a încer­cat toate chipurile ca so readu­că lângă dânsul, dar toate încer­cările au fost zadarnice. Nici in­tervenţia preotului satului na putut opri din calea greşită pe necredincioasa soţie. Toate le-ar fi îndurat Mihai Coiţan, dar su­fletul i sa revoltat din momen­tul ce soţia sa s’a mutat la unul din amanţii ei, cu care trăia în concubinaj. Din acest moment asupra lui Coiţan sau abătut­­ gânduri din ce în ce mai negre­­ şi el s’a închis tot mai mult în­­ sufletul său. O ultimă sforţare de a readuce pe soţie la domici­liul ei legitim a rămas fără re­zultat. In iunie aî acestui an, pe când Coiţan puţin ameţit se întorcea acasă, a dat din întâmplare cu ochii de soţia lui cu iubitul ei. A mustrat-o iarăşi pentru ne­credinţa ei, dar ea a trecut ne­­păsătoare fără măcar să-i arun­ce o privire. Exasperat de purta­rea ei şi pierzându-şi un mo­ment raţiunea, Colţan scoate un revolver şi-l descarcă în pieptul soţiei sale, care a rămas pe loc moartă. Curtea cu juraţi l-a achitat pe Colţan. Teatrale. — Compania Leo­nard îşi continuă cu succes se­ria reprezentaţiilor. După câte­va operete, s-au reprezentat cu succes operele „Cavaleria rusti­cana”, „Pagliacci” şi „Werther“. Ansamblul dramatic a dat în 9 crt. a doua premieră, Ciuta, de V. I. Popa, care s’a bucurat de o interpretare excelentă. Un agresor prins. — Am anun­ţat la vreme, că în parcul Schil­ler s’au întâmplat câteva agre­siuni asupra pietonilor paşnici, cari au fost jefuiţi de bani şi obiecte preţioase. In urma unor cercetări anevoiaşe, poliţia a reuşit sa pună mâna pe un a­­gresor cu numele Cery, care a fost recunoscut ca un vechiu bandit. CÂMPULUNG Nenorocire. — Pintilie Mutu, din com. Gura Negrii, jud. Câm­pulung, a mers cu soţia sa Nas­­tasia să sape lut. După ce a să­pat dintr’un deal, iar soţia lui punea lutul în saci, s’a năruit dealul peste ei acoperindu-i cu pământ. Locuitorii din apropiere obser­vând acest accident, au alergat la faţa locului şi au putut salva viaţa lui Pintilie Mutu, iar fe­meia acestuia, după o muncă grozavă, a fost scoasă moarta. Cadavrul femeii a fost dus acasă de locuitorii din apropiere. Lipsă de chibrituri. — In oraş şi judeţ este mare lipsă de chi­brituri. Totuşi cu preţuri de spe­culă se capătă chibrituri, cu 2 lei cutia, fără ca cineva să in­­tervie. Prea adesea se întâmplă aici ca produsele B. M. S. să lip­sească cu totul de pe piaţă. VATRA-DORNEI Un director de şcoală parali­zat de frică.— D-l dir. Mohorâ­­tul din Cârlibaba a fost zilele aceste la Dorna, de unde a în­­casat vre­o 100.000 lei pe nişte lemne. Ca precauţiune a împăr­ţit banii în sume mai mici, bă­­gându-le în diferite părţi ale corpului, nu însă în locul unde purta de obiceiu banii. La gara Vatra-Dornei aşteptând să se deschidă cassa, a vorbit cu felu­riţi cunoscuţi şi negustori cari aşteptau ca şi el. Deodată d. Mohorâtul se duce la o parte şi începe să se caute prin buzunare şi ţipă de câteva ori grozav. Când a venit lumea să vadă ce-i cu el, nu mai putea vorbi, nici scrie, ci arăta speriat la buzu­nare.­­ Cunoscuţii au observat sub ha­ine la spate ceva şi i-au arătat, iar speriatul băgând mâna a scos un pachet de bani pe care luându-l în mână a dispărut pe drum spre Cârlibaba, care e cam 20 k­m. departe de Doina. Suin­­du-se în căruţe cari mergeau în direcţia aceia, a ajuns a doua zi acasă.­­ I lvi Acasă a început să numere ba­nii şi să spună câteva cuvinte ce mai putea rosti. Aşa a făcut vr’o câteva zile, voind mereu să explice celor de acasă ce s’a în­­tâmplat cu el, dar n’a reuşit. Acum a început să poată scrie numele şi să înţeleagă ce i se vorbeşte. Banii îi­ avea când a venit a­­casă. IN ARDEAL IN BUCOVINA ____ CERNĂUŢI Şi-a omorât femeia şi a fost achitat. — Locuitorul Mihai Coiţan din Vaslăuţi, gospodar cinstit şi harnic, s a însurat a­­cum 5 ani cu Maranda, o fată frumoasă din sat Dragostea lui către dânsa nu cunoştea mar­gini, dar soţia lui nu s’a arătat vrednică de această aplecare. Nu multă vreme după căsătorie, soţia lui a început a cocheta cu alţi flăcăi din sat, a le cerceta jocurile şi a se întreţine cu ei. AFACEREA paşapoartelor false Brăila, 12 Oct Siguranţa din Galaţi a trimis siguranţei de aci, în urma cere­rii acesteia, pe Dumitrescu Tu­­dorică, fost portar la hotel High-Life din localitate, care făcea parte din banda trafican­ţilor de paşapoarte. Sediul bandei era la Brăila, unde avea ca şef pe agentul Petre Vasilescu, care dintr’o condamnabilă tolerare, timp de un an şi jumătate, cât a patro­nat prefectura poliţiei, nu a co­mis de­cât excrocherii şi cele mai grave abuzuri. * . Se anunţă că zilele acestea vor fi arestaţi trebui persoane, bă­nuite ca implicate în traficul de paşapoarte. David Drucker, cel mai prin­cipal autor în această afacere şi care—a fost trimis cu o zi mai­ înainte de sosirea d-lui jude Bolintin, la Văcăreşti,—în ajunul plecării a spus că va face măr­turisiri sensaţionale d-luî jude Bolintin, de modul cum opera banda precum şi casa unde se elibera paşapoarte şi încasa banii şi unde se petrecea cele mai mari destrăbălări, cu dife­rite demimondene. — ^ Rarele incendiu • din Roşiori PAGUBE DE 10 MILIOANE ROŞIORI, 12. — Astă-noapte, la ora 12, un groaznic incendiu s’a declarat la moara Angelescu et Bnzamb­hi din acest oraş. Ia mai puţin de o oră întreaga clă­dire cu patru etaje era cuprinsă de limbi uriaşe de joc. Dtindu-se alarma, a sosit i­­mediat la faţa locului secţia de pompieri militari care a înce­put operaţiunile de izolare a ve­cinătăţilor şi a două rezervoare de benzină care erau in pers­pectivă de a fi cuprinse de foc. Pagubele se evaluiază la sume de zece milioane. Pocni continuă. Amănunta ur­mează. Sport Mâine, Duminică, ora 9 a. m. va fi pe terenul fraţilor Mi­­chăescu (Eliade) un match de foot-ball ass, între echipele „U­*­nirea” şi­­ţ.Voinea“ (echipa fa­­bricei de locomotive).ţ C1T1T1 Ziarul Călătoriilor VAVWWWWS JRET »15 CUPON ► pentru asigurarea cazului de›­­invaliditate permanentă, pro-J I venită din accidente de tren,, › tramvaie, vapoare fi automo-‡ I bile cu suma de: 30.000 Lei (treizeci mii)« Numele și pronumele ›Ocupafiunea și adresat r N. B— Acest cupon destinat › a fi trimis împreună cu suma­­de 5 lei, Soc. Română de asi­­­gurăn STEAUA ROMÂNIEI,­­ Str. Carol No. 19,­ asigură pe­­cititorul expeditor contra inva­­liiditaţii, pană la 1 Decembrie­­ 1923, cu condiţia de a avea in­­ orice moment cele din urmă, 1­0­­ cupoane. fCelula Nervoasei oboseşte când ii lipseşte elemen­tul său hrănitor, care este fosfo­rul. Acesta lipsă se restrânge a­­supra întregului organism, re­­ducându-i vitalitatea. Glicerofosfatul de Calce, al La­boratorului 1TEAM­, redă celulei VICTOR HUGO 72) Douăzeci şi trei P­artea treia IN VENDEE. De altfel, lovită de un Gau­­vain, apărata de un Gauvain, această veche locuinţă revenea, în plină revoluţie franceză, la obiceiurile-i feudale. Războaele între neamuri sunt întreaga is­torie a epocii de mijloc; Eteo­­cle şi Polynice sunt gotici după cum sunt greci şi Hamlet să­vârşeşte în Elsenor ceia ce fi­reşte a săvârşit In Argos. XII. Scăparea Toată noaptea se făcură pre­gătiri de-o parte şi de­ alta. Du­pă convorbirea ce avusese loc,­ra dintâi grijă a lui Gauvain fu să-şi cheme locotenentul. Guechamp, pe care-l cunoa­ştem, era un om cumsecade, cinstit, cutezător, mai bun sol­dat decât şef, cuminte până la punctul datoriei de a nu înţe­lege, neînduioşător, cu neputin­ţa de înduplecat spre rău, de pildă vânzându-şi conştiinţa prin tri­dare, nici spre bine, vânzându-şi dreptatea prin milă. Purta pe suflet şi inimă o umbră, disciplina și consemnul, ca un cal cele două apărătoare în dreptul ochilor, și mergea drept înainte vi zarea ce i se lăsa deschisă. Pasul ei era drept, dar calea strâmtă. De altfel, om hotărît, rece în comandă, neșovăelnic în supu­nere. Gauvain vorbi în grabă cu, Guechamp. — Guechamp, o scară. — D-le comandant, n’avem. — Trebue să fie una. — De suit­ă­­ . — Nu, de scoborât. ift . Guechamp rămase pe gânduri și răspunse : — Pricep. Dar pentru ceia ce vrei, ar trebui una Înaltă. — Până aproape de catul al treilea. — Da, d-le comandant, cam aceasta ar fi înălțimea. — Totuși, ar trebui să depă­­şască Înălţimea, ca să fim si­guri că vom putea­ isbuti. — Fără îndoială. — Cum se face că n’aveţi scară ? — D-le comandant, nu v’aţi gândit, că Veţi lua cu asalt for­tăreaţa spre podiş, v’aţi mulţu­mit s’o cuceriţi din partea a­­ceasta ; a­ţi voit să loviţi, nu de pe punte, ci spre turn. Nu ne-am dat seama că­­va mai fi nevoe de altceva afară de mină și n’are luat nici o scară. — Trebue să găsim una. — O scară de trei caturi e greu de găsit Adaogă câteva scări mai mici cap la cap. — Dar nu le avem. . — Caută. I — Nu vom găsi. Pretutindeni țăranii au distrus scările, după cum au sfărmat căruțele și po­durile. — Vor să înfrângă republica, e-adevărat. — Ar voi să nu ne putem du­ce transportul, să nu putem trece un rău, să nu putem urca pe un zid. — Totuși, îmi trebue o scară. — D-le comandant, știu că la Jovené, lângă Fongeres, e o cherestea. Am putea găsi una acolo. — Nu mai e nici o clipă de pierdut. — Când vrei să ai scara? — Mâine, la aceiași oră, cel mai târziu. —­ Voi trimite la Javene un post de cavalerie care va alcă­tui escorta. Scara o putem avea mâine. Înainte de apusul soare­lui. — Bine, zise Gauvain, va fi venită la vreme. Grăbește. După zece minute, Guechamp se întoarse și zise : — D-le comandant, trimisul a plecat la Javené. Gauvain urcă pe podiş şi ră­mase câtva timp cu ochii țintă spre punte, dincolo de prăpa­stie. Creasta fortăreței, fără altă fereastră decât intrarea în­chisă de puntea de trecere, fă­cea faţă povârnişului prăpas­­tiei. Ca să treci de pe podiş la poalele stâlpilor punţii, trebuia să cobori de-a lungul acestui po­vârniş, ceia ce nu er® cu ne­­neputinţă, din stufiş în stufiş. Dar odată ajuns în groapă, nă­vălitorul era expus proiectilelor ce puteau ploua din câte­ şi trele caturi. Gauvain ră­mase încredințat că pe punctul unde era împre­­surarea, adevăratul atac se pu­tea face prin spărtura turnului. Luă toate măsurile ca fuga să nu fie cu putinţă; strânse ar­matele în jurul fortăreţei; a­­propie batalioanele, astfel ca nimeni să nu poată trece prin­tre rânduri. Gauvain şi Cimour­­dain îşi împărţiră împresura­­rea; Gauvain luă partea pă­durii şi dete lui . Cimourdain partea podişului. Se învoiră ca, pe când Gauvain, întovărăşit de Guechamp, va îndrepta asaltul prin spărtură. Cimourdain, cu torţele bateriei aprinse, să fie cu luare-aminte spre punte şi prăpastie. XIII Ce face marchizul Pe când afară urmau pregăti­rile atacului, înăuntru se fă­ceau pregătiri de împotrivire. Adeseori turnul e un butoi şi-un turn e lovit, de mină ca butoiul de ciocan. Zidul e străpuns ca o vrană. Aceasta se întâmplă fortăreţei Tourque. Puternica lovitură dată de două sau trei chintale de praf, îngăuri zidul în câteva locuri. Gaura porni de la poalele tur­nului, străbătea zidul in grosi­me și se deschidea în încăpe­rile de jos ale fortăreţei. De­­afară, năvălitori, ca să facă ac­­eastă gaură prielnică a saltu­lui, o lărgiseră cu ghiulele de tun. încăperile de pe unde pătrun­­­dea spărtura, erau o sală ma­re, rotundă și goală, cu stâlp în mijloc și boltită. Această sală, care era cea mai largă din turn, n avea decât patruzeci di picioare In diametru. Fiecare cat al turnului, se alcătuia din­tr’o astfel de încăpere, dar maî puţin largâ, cu loji îmbucă­turile găurilor de tun. Sala de jos n’avea găuri de tun, nici răsuflători, nici ferestre; era o Încăpere fără lumină şi aer, ca un mormânt. Poarta temniţei, făcută mai mult de fier decât din lemn, era în această sală. O altă ușă se deschidea într’o scară ce ducea la odăile de sus. Toate scările erau săpate în grosimea zidu­lui. (la BTM)

Next