Universul, noiembrie 1923 (Anul 41, nr. 280-304)

1923-11-01 / nr. 280

Preturi extrem de reduse la toate mărfurile | „AU BON GOUT“ Iull I Vânzare En-Gros şi En- Detail -----------------MARE ASORTIMENT -------- ” 11 --------------­Stofs p. costume bărbăteşti 150 m. Lei 200 b.§ Rochi şi mantouri p. dame dela 2500 1 I* de lână pură p. mantouri 140 „ „ 105 1 Paltonaşe, rochiţe şi costumaşe p. copii 400 Crepe marocain lână toate culorile „ 260 „8 încălţăminte p. copii 175 I Charmelle „ „ „ 250 „8 Ciorap şi chaussette negre marron 35 Captuselissafinate p. mantouri „ 80 „ 8 Bonetărie de lâna ultimele noutăţi § velour Anglais 110 cm. „ 525„Bevonul mătăsurilor preturi reduse Lingerie pentru tisme, Bone­térie, l^anteBe* Garnituri, Mânuşi, Voillette Pssrfumerie, Pălării pentru Dame, Articole Bărbăteşti 1 — PREŢURI EXCEPŢIONALE || H Rin ra—in" i 1 ....................m «mi PI i iui !■ iiii «111111 iii IMII ii ai i■ in i mi i mim —■■■■■ii 111 i n ■ ■■nr n mwiTr^TiTm­i­i HAINE DE LUX La­cal Fix Bucureşti. 112 Calea Ori­vitei, 112 (Sub Hotel Franaeite) care vinde produsele renumitei fabrici de haine bărbăteşti şi de copii dfh ,P R O S N E T W — V cu încălţăminte, pă­lării şi crolonterie —­Balone speciale MANSFELD’SCHER METALLHUNDMI Fabricate de aramă, alamă, aluminiu, Tablă, funduri bare, ţevi, sârmă, plăci şi focare complecte pentru locomotive, etc. DEPOZIT PERMANENT la Reprezentanţa Generală pentru România „W EXTERN“ Birou Technic Soc. Io Corn. Bucureşti, Str Sfinţilor 33 Tel. Ontr. 2-a No. 46 . BERLIN AVIZ Comercianţii de la sale cari au luat parte la Congresul Sfatului Negustoresc din Bucureşti, sunt încunoştiin­­ţaţi a face cumpărături convenabile In măr­furi de Mărunţişuri şi Anilin (Vopsele pen­tru lână şi bumbac) numai de la firma de încredere de en gros 5943 STANOIU & BUCUREŞTI— Strada Gabroveni 20 Gabriel Nasb­ach & Fiu FURNIZO­­L CURŢII REGALE - BUCUREŞTI.— 12 Strada Negru-Vodă 12, Etaj — cel mai bine asortaţi cu: Lămpi electrice, Vaze, Bomboniere, Jar­diniere etc. de GALLE, DAUME, DE.WEZ, WALTER,etc Obiecte orientale. Chinezeşti şi Japoneze. Mai ieftin ca ori­unde 6 UNWCIT strein, superior LIGNIT bolovani COCI ţinitru sobe şi forge BRICHETE streine pentru sobe teracotă cu greutate garantată la Hepoziful FELDMAN Caisa Privitei 24.—(lângă şcoala de Artilerie) N. B. Până la 1 Decembrie. D­nil funcţionari şi vă­duve, vor avea reducere lei 100, la tonă, 8 Preţ c­urentul despre vife altoite, pomi rc* d.loti, trandafiri, sparanghel A apărut: lihni Fisciior , [dl îl.­­ jud. Jud. Alba de Jos D­epozitul de GEAMURI al Primei Fabrici de Sticle cu gaz metan S. A. din Media, la Firma Siegmund Deutsch & Comp. Srap Livrează în conţinu toate soiurile de geamuri înconu­ițiu ___________oile cele mai ?v ^7H Persecuţiile romanilor­­ din Macedonia greceasca — Un protest al ptudepţilor macedo-români — Din partea soc. studenţilor macedo-români, primim urmă­torul protest: Societatea studenţilor macedo­români a fost înştiinţată despre persecuţiile suferite de fraţii noştri din Macedonia. După ce autorităţile de acolo ie-au închis toate locaşurile de cultură şi de rugăciune, după ce au expulzat peste graniţă pe intelectuali, după ce prin tot felul de perse­cuţii organizate au îndepărtat deja căminurile lor pe toţi frun­taşii neamului mai cu dare de mână, după ce au înăbuşit prin sânge şi exil orice încercare de manifestare naţională, după ce au deslănţuit contra elementului românesc de acolo o adevărată teroare pentru exterminarea lui ca neam, guvernul şi autorită­ţile greceşti au dat voe la cei aproap­e un militim de refu­giaţi greci din Asia Mică şi Tra­cia să dea năvală asupra sate­lor româneşti din Macedonia grecească, gonind cu dea­ sila pe stăpânii caselor şi pământurilor româneşti. In furia lor nebună ca şi In setea lor nesăţioasă de refugiaţi trecuţi prin foc şi sânge, alimen­tată şi de sprijinul făţiş al gu­vernului şi autorităţilor greceşti, ei stropesc în drumul lor cu sân­ge românesc mai toate satele care încearcă să opună o rezis­tenţă de legitimă apărare con­tra acestui puhoi copleşitor ce serveşte de instrument orb veş­nic mascaţilor şi nepedepsiţilor asasini ai neamurilor balcanice. Familii nenumărate sunt as­­vărlite fără milă pe drumuri a­­cum în ajunul iernei, iar în ca­sele lor se instalează nouii pro­prietari învestiţi cu puteri dis­creţionare de autorităţile gre­ceşti. Avutul şi gospodăria pro­verbială a fraţilor noştri trec di­rect în mâna refugiaţilor cotro­pitori, iar bătaia până la sânge şi moartea este singura lege care îi guvernează. In zilele din urmă câtiva din­tre colegii noştri au primit de acolo dureroasa veste a morţii părinţilor şi rudelor lor, căzuţi victime furiei acestor ucigaşi de meserie. Jalea şi doliul s'a lăsat peste regiunile aromâneşti ale Megle­­ni­ei, Veriei, Vodenei, etc... mii de glasuri sfâşietoare se îndreaptă din acele părţi spre noi, cei de aici. Ei cer doar atât: să-i mân­­gâem ca oameni, dacă nu ca ro­mâni, pe cari i-am uitat de mult... Noi, studenţimea macedo ro­mână, alături de colegii noştri de la cele patru Universi­tăţi ale , României­ Mari, interpreţi fideli ai fraţilor noştri de peste hotare, cu sufletele pline de revoltă şi durere ridicăm cei dintâi glasul nostru energic de pro^^^kn­..31 mod sistematic atrn^^^V la şcoala, biserica, avutul^^Bna fraţilor noştri, cu sperai^Bţ, la glasul nostru tremurător se vor alătura şi glasurile celor 18 mi­lioane de cetăţeni români ai Ro­­mâniei­ Mari, răzbătând măcar până în samavolnicii Balcani, veşnic stropiţi de sânge româ­nesc. REMDICIMI IARĂŞI DIPLOME FALSE Pe baza unui denunţ, s’au pornit cercetări împotriva tână­rului Ilie Hirschorn, din Capi­tală (str. Bărăţiei) şi s’a aflat că el reuşise, graţie unei diplo­me de absolvire a şcoalei de co­merţ superioare, falsificate, să facă serviciul militar cu ter­men redus. Plecând în Franţa acum doi ani, Hirschorn echivalase diplo­ma cu bacalaureatul francez şi se înscrisese la Sorbona. Cu instrucţia cazului fiind în­sărcinat de judecător Papadopol­­ de la cap. 5, d-sa a luat Luni un , interogator falsului student şi­­ faţă cu mărturisirea acestuia­­ că în adevăr a obţinut diplo­­­­ma fără a fi absolvit şcoala de­­ comerţ,­­ l-a arestat, sub acu­­zaţiunea de a se fi servit cu bună ştiinţă de un act public falsificat. Mandatul de arestare va fi su­pus astăzi tribunalului spre confirmare. Instrucţia urmează să stabi­lească în ce condiţiuni s’a o­­perat falsificarea diplomei şi cari sunt vinovaţii principali cât şi complicii. RECLAMAŢIA D-LUI I. FERMO Colegul nostru d. I. Fermo a depus plângere la parchet îm­potriva ziarului „Timpul”, care l’a învinuit că ar fi luat bani dela o legaţie străină. Primul procuror a repartizat afacerea, ale cărei cercetări au și început luni. __1 IN BUCOVINA 1 RĂDĂUŢI­­ Isprăvile unor evadaţi, — Pri­­copie Andrişan din Satul-Mare,­­ jud. Rădăuţi şi Dumitru Creţu din Coţmani, cunoscuţi spărgă­tori, au evadat din închisoarea centrală Cernăuţi in ziua de 13 Oct. a. c. Sosiţi în localitate în ziua de 18 Oct. a. c. şi găzduiţi la cojocarul Dumitru HâncU, de la data sosirii aci şi până în ziua de 25 Oct. a. c., când au fost­­ prinşi, au făcut mai multe spar­geri, între care la avocaţii Rei­­­­chenberg şi Menkes, judecătoria iocala, cismarul , Franz Pscheil şi la, cojocarul Maniu Honig I de unde au furat lucruri de ma- I re valoare. I­­ntre altele, au furat o maşină de scris de la avocatul Reichen­berg, cu care maşină au plăs­muit acte false şi au scris mai multe scrisori pe care le-au tri­mis recomandate prin poştă d-lor Brătianu, Nistor’ şi Jean Th. Flo­­rescu. De la judecătoria locală au fu­rat ştampile de cauciuc, pe care le-au transformat în stampila, comunei Satul-Mare, care ştam­pilă le-au servit la facerea acte­lor lor de identitate. Datorită măsurilor energice de urmărire, întreprinse de comisa­rul Romanescu şi d-l Semaca, şe­ful biroului de populaţie, numi­ţii au putut fi descoperiţi şi prinşi în ziua de 25 Oct., când sau putut găsi şi toate lucrurile furate. Pricopie a fost condamnat şi pentru profanare de morminte. Asupra lor s’au găsit, afară de documente false, şi m­ai multe instrumente pentru spargeri. Incendiul dela Herghelia Statu­lui din Frătăuţii-noui. — In ziua de 26 Opt. a. c. — ziua de fax­­ maroc la Rădăuţi — s’a bătut toba pe piaţă, spunându se că arde. Frătăuţii-noui şi îndem­nând populaţia din acea comună să plece imediat acasă. In cursul dimineţei s’a zvonit că au şi ars 15 gospodării. In realitate au ars 2 cirezi de ovăz îmblătit şi paiete precum­­şi maşina de îmblătit la herghe­lia Statului. Au ars vreo 8 va­goane ovăz. Pagubele sunt con­siderabile. Cauza incendiului nu­­ se cunoaşte. „Universul“ în ţară BRAILA Dela comisia interimară. — A­­restări. — Condamnări.—Nu­mire. — Diverse. Consiliul comunal a ţinut a­­seară şedinţă sub preşidenţia d-lui Radu Portocală, primarul oraşului. S’a discutat modificarea pre­ţurilor maximale la restauran­te, carne şi zarzavaturi. S’a decis să rămână tot preţurile vechi, afară de untură la care s’a admis majorarea până la 76 lei de kgr. S’au clasificat hotelurile in două categorii. Preturile pentru o cameră nu vor fi mai mari de 40 lei, inclusiv încălzitul şi lumina. Consiliul a aprobat să se cumpere diferite aparate in va­loare de 180.000 lei. S-a discu­tat oferta casei Poli Vacas care se oferă să furnizeze o pompă motor cu automobil remorcă pentru secţia de pompieri, care va costa 260.000 lei, adică mo­torul, iar automobilul remor­că 390.000 lei. Forţa motorului pompă va fi de 10 cai putere, cu 40.000 li­tri, asvârlind apa la o înăl­ţime de 25 metri. S-a aprobat cumpărarea lor. Consiliul, în urma raportului d-lui C. Toneanu, directorul tru­pei de teatru de la teatrul comu­nal, văzând starea materială precară a companiei, a admis să subvenţioneze teatrul local cu suma de 100.000 lei pe lună, ră­mânând ca mai târziu să se ma­joreze până la 1.000.000. S-a răspuns adresei d-lui Li­­chiardopulos prin care arată că bufetul gradinei publice i-a fost cesionat de Avram Nicolae. A rămas în suspensie oferta d-nei Mărgărit. Pretinde suma de 6000 lei ca să­ vânză imobilul din str. Militară, unde urmează să fie instalat dispensarul pro­stituatelor. Consiliul după ce a rezolvat alte chestiuni a luat sfârșit la ora 8 luni seara. — Comisarul Apostolescu a a­­restat pe Spiru Georgescu sem­nalat ca un spărgător abil, care a comis excrocherii. — A fost arestat Stan Pietraru care a furat mai multe dina­muri de la soc. Forestieră Ro­mână. — Organele poliţieneşti au ares­tat aseară pe femeia Rebeca Du­­mi­trescu în vârstă de 24 ani, care dădea semne de alienaţie mintală. Demenţa va fi înainta­tă la un ospiciu. — A fost arestat aseară Nicu Dmitrescu zis „Preoteasă" au­lru­l mai multor furturi și, spargeri. — Trib. local a confirmat mandatul de arestare al lui Stan Rădulescu acuzat pentru tâlhă­rie. — Radu Stoian a fost condam­nat la 5 luni închisoare pentru spargere. — D. comisar Casasovici a fost numit șeful biroului de circula­ţie de pe lângă prefectura poli­ţiei locale. — A fost respinsă cererea lui Paul I­ambobardi, antrepreno­rul lui Trocadero, ca să fie lo­calul deschis până la ora 4 di­mineaţa. — Atragem atenţia celor în drept asupra tripour­ilor ce func­­ţinează aproape la toate cafene­le!» din localitate. — Atragem atenţia autorităţi­lor poliţieneşti să impună şofe­rilor să­ respecte regulamentul circulaţiei, care limitează viteza automobilelor pe străzile oraşu­lui GALAŢI întrunire. — Omor. — Mort prin asfixie. — Noul coman­dant al pieţei. — Sinucidere. — Sosirea yahtului regal dela Belgrad. — Convocare. Aseară s’au întrunit la sin­dicatul muncitoresc, lucrăto­rii din port. S’a ales o dele­gaţie care va lua parte la des­­baterîie muncitorilor din port tori, carie se vor ţine în zilele de 4, 5 şi 6 Noembrie. — In urna unei certe, indi­vidul Gheorghe Lazăr din Ve­­reşti a omorât cu lovituri de cuţit pe consăteanul său Ni­­culae Bălăci. El a fost arestat. — Intr’un vagon în care îşi adusese efectele de strămuta­re de la Ghidiceni Galaţi impie­­gatul de mişcare Aurel Mo­­raru, a fosit găsit mort copilul Gheorghe al femeei Maria Ga­­rabet dîn serviciul numitului funcţionar. Se crede că copilul a murit asfixiat. —■ D. maior Bogza a fost numit comandantul pieţei Ga­laţi. — Vasile Dima Ghiculiţă din satul Comăneştii s’a sinu­cis strangulânduse­— Azi a sosit în localitate y­ahtul regal, care despărţin­­du-se de escadra de Dunăre a rămas la Belgrad pentru a a­­duce în ţară pe M. S. Regina Maria. — Sâmbătă 27 col’­, în loca­lul Camerei de Comerţ s’a convocat comitetul oraşului Galaţi sub preşidenţia d-lui Drăgănescu. S’au discutat diferite mă­suri ce trebuesc luate pentru operaţiunile de pe piaţă. CONSTANŢA Arestare. — 6 cazuri de scar­latină. — Din ceartă la cri­mă. — Diverse. In urma cercetărilor Între­prinse de către organele poliţie­neşti a fost arestat individul E­­nache Dorian originar din Bu­cureşti şi cunoscut ca fiind cel mai temut pungaş de buzunare. — Epidemia de scarlatină ca­re a făcut multe victime în o­­raşul nostru, s’a întins în satul Anadolchioi. Cu toate măsurile luate de serviciul sanitar al ju­deţului, totuşi pe ziua de ieri s’au înregistrat are 16 cazuri. — Azi dimineaţă la ora 12 s’a ivit o ceart­ă între lăcătuşul Za­­mof Constantin şi fochistul Năs­­tase. Secundul la un moment dat a luat o ţeava de fer cu care a lovit în cap pe primul. Acesta în stare gravă a fost transportat la spital, iar crimi­nalul arestat. — Intr­e Baleia şi Constanţa s-au observat flăcăii urmate de explozii repetate. Cerându-se in­­formaţiuni la căpitănia portu­lui, ni s’au dat 2 ipoteze : că ar fi xplodat vasul „City Deau“ plecat ieri din portul nostru, sau vasul „Letourneau“. CALARAŞI Culturale. — Sâmbătă 27 Oct. ora 4 d­­a. s’a ţinut, în sala de festivităţi a liceului de băeţi, a doua producţie a societăţii Ştir­­bei-Vodă. Şezătoarea a fost deschisă de corul soc., condus de Gh. Ţopes­­cu din cl. 7-a. D. profesor de limba franceză Rigobert Pauly a vorbit, în franţuzeşte despre „Contribuţia­ Franţei la războiul­ mondial D-sa, timp ,de o oră a ţinut încordată atenţiunea numerosu­lui auditoriu, care l-a aplaudat frenetic. Sâmbăta viitoare va sfârşi par­tea doua a interesantei d-sale conferinţe. 1 • Au urmat: citiri, recitări, cân­tece din vioară, mandolină. In azistenţă cităm pe: d. G. Constantinescu, prefectul judeţu­lui, toţi pr­ofesorii in frunte cu d. V. Marineanu, directorul liceului d-ra directoare a şc. profesionale cu profesoarele, elevele liceului de fete cursul superior, elevele şcoalei profesionale şi elevii de curs superior ai liceului. Şezătoarea s-a sfârşit la ora 6. — In­­curând „Cercul cultu­ral” local îşi­ va începe activita­tea. Pentru acest scop s’a ţinut Sâmbătă seara, în cancelaria li­ceului, o consfătuire a membrilor acelui cerc, când s’a hotărât data începerii şi s’a făcut înscrieri de conferenţiari.­­ Pentru refacerea laborato­rului de la liceu, distrus de ar­matele de ocupaţie, prefectura a donat 15 mii lei. Lipseşte, petrolul. De mai bine de 3 săptămâni lipseşte pe­trolul. Populaţia mărginaşe şi cei care n’au lumină electrică sunt nevoiţi să plătească 8—10 lei litrul, la speculanţi. Rugăm pe cei în drept să ia măsuri ca depozitele să nu mai dea ocazii la asemenea lipsui’i. Consfătuire. — Funcţionarii lipsiţi de case s’au adunat a doua oară, de data aceasta spre a asculta răspunsul dat de d. pri­­mar al oraşului comisiunii în­sărcinată în acest scop. D. medic­ primar Buda, după ce arată spusele d-lui primar, roagă pe funcţionari să aştepte până ce va sosi delegatul minis­terului de război, care, a spus­­ primar, va da pe seama comunii pământurile, azi în litigiu. Din port. — Din cauza secetii, apele Borcii scăzuseră neobiş­nuit. întreaga mişcare din port încetase de câteva zile apa ve­nind simţitor, toată întinderea portului s’a populat cu zeci de­­Iepuri şi zilnic sosesc altele spre încărcare cu cereale, cari s’au făcut din belşug anul acesta. Tot In­ port se lucrează la re­­facerea cheiului, care ajunsese in ruină. Explozia din jud. Dorohoi Un om ucis. — Se impun mă­suri grabnice pentru curăţi­rea terenului de explozibile. Dorohoi, 28 Octombrie In cei doi ani de neutralitate, adică în 1914 şi 1915, s’au dat lupte crâncene între ruşi şi au­striaci, după cum îşi amintesc cititorii „Universului”, pe fron­tul bucovinean, chiar la hota­rul jud. Dorohoi. Foarte adese­ori tirul de artilerie fiind gre­şit dirijat, au căzut obuze pe teritoriul judeţului nostru, o­­morând oameni şi vite, deva­stând şi ruinând gospodării în­tregi. . Ei bine, nici după trecere de 8 ani, terenul de la noi n’a fost curăţit de ghiulele căzute a­­tunci. Din­ această cauză , avem de semnalat din când în când nenorociri. Oamenii găsesc pe­ câmp obuze şi şrapnele, încăr­cate cu explozibile şi, fără a-şi da seamă de primejdie, demon­tează ghiulelele, cari fac explo­zie imediat şi omoară pe toţi cei dimpr­ejur. O nenorocire de acest fel a­­vem de înregistrat pe ziua de azi. Guardul Ion Scripa, de fel din satul Văleni, pendinte de corn. Buda a găsit pe câmp un obuz. Luându-l în mână, Scri­­pa a învârtit atât de mult o­­buzul, în­cât a făcut explozie, rănindu­-l mortal. In agonie bietul guard a fost transportat la spitalul din Cer­năuţi. Atragem atenţia celor în drept asupra pericolului per­manent ce-l prezintă aceste ex­plozibile aflate în abundenţă în apropierea fostei frontiere din­tre Bucovina şi jud. Dorohoi, spre a se lua cuvenitele mă­suri de curăţirea terenului şi strângerea obuzelor lin automobil surprins de tren — 2 MORŢI ŞI TREI RĂNIŢI — Alba-Iulia­, 29 Octombrie Azi dimineaţă un tren de per­soane a surprins pe linie în a­propierea Cugirului, la o rampă deschisă, un automobil în care erau 5 persoane, zdrobind com­­plet automobailul. Au murit î­e loc d­na Mesa­­roş d­e Turda şi încă o domni­şoară, a cărei identitate încă nu s’a putut constata, se prada că este d-şcara V. Mesardş, şef­­contabila băncii Izvorul din Alba-Iulia, fiica primei vistrina. Ceilalţi au fost aduşi la Alba- India şi internaţi în spital, gro­­zav mutilaţi. Cu mare greutate s’a putut constata că sunt: co­misarul de poliţie Alexandru Kedeseteş, d-sora Zoe Mesaroş şi şoferul. Nenorociţii veneau dela o nuntă din Cugir. Accidentul acesta a produs a­­dâncă impresie în oraşul nos­tru. Autorităţile cercetează spre a stabili asupra cui cade răspun­derea nenorocirii. inaugurarea căminului şi cantinei şcoa­­lei comerciale din Galaţi De mult se simţea nevoia ui­nui cămin şi a unei cantine la şcoala comer­cială elementară, din oraşul nostru. Astăzi, dato­rită energiei corpului profeso­­ral, in frunte cu d-nii Calmus­­chi, Anastasiu şi Paulescu, a­­ceastă operă a fost înfăptuită. Duminică 28 oct. în localul şcoalei, s-a inaugurat noul că­min şi cantina. Au luat parte în­tregul corp profesoral, primarul oraşului, reprezentanţii Came­rei de comerţ, elevii, etc. O slujbă religioasă a fost ofi­ciată de părintele Ştefănescu, se­condat de corul liceului ,,V. A­­lex­and­ri“ sub conducerea elevu­lui Ticulescu. A luat cuvântul d-l Anastasiu, directorul şcoaei I, care a arătat importanţa acestui cămin, as­tăzi când­ se ştie de toţi, cum se face îngrijirea copiilor la aşa zisele gazde. D-sa ar­ată numă­rul mai’e de elevi — fii de să­teni — cari s’au înscris la cursu­rile şcoalei comecriale, şi în ve­derea aceasta, s'a gândit la­ în­fiinţarea acestui cămin. D. prof. Calmuschi, preşedin­tele efor’iei şcoalei, vorbeşte des­pre starea mizerabilă în care trăiesc elevii la gazdele particu­lare. ..Mulţumeşte corpulu­i pro­fesoral, , care a putut, pune ba­zele acestui mic cămin, de o mare importanţă. D. Prodrom,, primarul oraşui­­lui, arată elevilor importanţa şcoalelor comerciale, în special astăzi. Mai vorbesc, d-nii Mun­­teanu, fost director al şcoalei superioare, şi Apostol Popa, re­prezentantul Camerei de Comerț. Puternic incendiu le Luncaviţa Constanţa, 30 Oct. lin puternic incendiu a­ iz­bucnit în pădurea de lângă Luncaviţa. S’au distrus peste 150 ha. pădure. Pagubele se ri­dică la 5 milioane lei. Se crede că la mijloc ar fi o mână criminală. I ­ „1111“ fir. 11 I CUPON I Spentru asigurarea iazului dry / invaliditate permanentă, pro- › › venită din accidente de tren, ? › tramvaie, vapoare fi automo- S c bile cu suma de: î 130.000 lei (treizeci mii:­­ ‡ [Numele şi pronumele › Ocupaţitinea şi adresa › N. B.­~ A­cest cupon destinat › a fi trimis împreună cu suma­­ de 5 lei. Soc. T,ounând. de asi-­­ milări STEAUA ROM­A­NIE 1,­­­ltr. Carol No. 19, asigură pes cutitorul expeditor contra inva- i lidităţii, până la 1 Decembrie­­ 1923, cu condiţia de a avea ins orice moment cele din urmă 100 nopoane. 5 I DECOLTEUL Când este de rigoare, tre-.j bue să aibă albeaţă şi xnati­­tatea impecabilă a marmorei. j Există un singur mijloc in- j ilibil pentru obţinerea du- VICTOR HUGO 84) Nouăzeci şi trei Partea treia IM V1N3EEA In fundul sălii de jos, pe o scândură lungă, se găsea de mâncare ca într’o cavernă ame­­rică, farfurii mari cu orez, friptură de viţel, un amestec de făină şi fructe, fierte în apă, oale pline cu cidru. Bea şi mânca cine vrea. Bubuitura de tun puse capăt la toate. Nu mai aveau de­cât o jumătate de ceas. Imanus, din vârful turnului, supraveghea apropierea vrăj­maşului. Laurenac dăduse po­runcă să nu se tragă ci să fie lăsaţi să se apropie. Spusese : . —­ Sunt patru mii cinci sute. Să-i omoram afară e în zadar. Nu ucideţi de­cât înăuntru. Căci aci egalitatea e refăcută. Şi a­­dăugase râzând: — Egalitate, fraternitate. Se înţelesese că, a­­tunci când inamicul îşi va înce­pe mişcarea, Imanus, eu cornul­ui, să le dea de veste. Toţi, în linişte, ascunşi după metereze, pe treptele scărilor, aş­teptau, cu o mână pe puşcă, cu alta pe mătănii. Starea de lucruri se hotărî şi iată cum sta: Pentru cei de afa­ră o spărtură de învins, un me­terez de înlăturat, trei săli su­­­­prapuse de cucerit prin luptă, una după alta, două scări în spi­rală de urcat în primejdie la fie­­treaptă, sub un nor de Im­­pușcături; celor dinnăuntru nu le rămânea decât să moară. VII Pregătiri Gauvain, la rându-i, orânduia atacul. El dădea cele din urmă lămuriri lui Cimourdain, care, ne aducem aminte, trebuia, fără să ia parte la desfăşurarea lup­telor, să rămâe pe podiş, şi lui Guechamp care trebuia să rămâe în supraveghere cu grosul arma­tei în tabăra din pădure. Se în­­ţ­eleseseră ca nici ba eria din pă­dure, nici cea de pe podiş să nu tragă decât atunci când dușma­nul era pe cale de a ieşi, ori în­cerca să iasă. Gauvain luase a­­supra-şi comanda coloanei d la spărtură. Dici această pricină se cutremura Cimourdain. Soarele apusese. Un turn pe câmp deschis pare o corabie în mijlocul mării. El trebue luat cu asalt în acelaş fel. E mai mult o ciocnire decât un asalt. Fără tunuri. Fără ni­mic ce n’ar aduce folos. La ce bun să baţi cu tunul un zid gros de cincisprezece picioare ? Un loc de trecere printr’o spărtură, unii cătând să înlăture piedici, alţii punându-le securi, cuţite, pistoale, pumni şi dinţi. Iată lupta. Gauvain simţea că n’ar fi alt mijloc de cucerit fortă­reaţa Tourque. Un atac dat In seama unui om care cunoaşte locul... Şi cunoştea interiorul turnului; fusese aci*ca copil. Ră­mase pe gânduri. La câţiva paşi de el, locote­nentul lui, Guechamp, cu un te­lescop în mână, privea orizontul dinspre Parigue. De­odată strigă: — Ah, în sfârșit! Strigătul lui trezi din gânduri pe Gauvain. — Ce s’a întâmpalt, Gue­champ ? — D-le comandant, iată scara. — Scara de scăpare ? — Da. — Cum­ n’am avut-o până a­cum ?­­ — Nu. Și eram neliniştiţi din această pricină. Trimisul­ de la Javené s’a reîntors. — Știu. — Ne-a dat de veste că a­ găsit intr’o lemnărie, din Javené scara, așa cum am voit, că a rechizi­ționat-o, că a pus scara într’o căruță, că a pregătit o escortă de doisprezece cavaleri și că a văzut căruța pornind către Pa­rigue, cu scara și escorta. Astfel că n’a întârziat cu nimic. — Ne-a spus într’adevăr toate acestea. A mai adăogat că a por­nit Căruţa pe la ceasui’ile două de dimineaţă, bine înhămată, şi că va­ fi aci înainte de apusul soarelui. Ştiu toate astea. Ei bine? — Ei Bine, d-le comandant, soarele a apus şi căruța care trebuia să aducă scara n’a venit încă. — E cu putință? Cu toate as­tea trebue să dăm, atacul. Vre­mea se apropie. Dacă întârziem, cei din tum vor crede că ne te­mem, . — D-le comandant, atacul se poate da. — Dar scara de scăpare e de trebuință. — .Fără îndoială. — Și n’o avem. — O avem. — Cum? — Asta m’a făcut să strig: Ah, în sfârșit!­Căruța nu ve­nea ; mi-am luat telescopul­ ,și am crecetat drumul de la Pari­gue la Tourque și, d-le coman­dant, sunt mulțumit. Căruța se vede venind cu escorta; coboară la vale. O puteți vedea. Gauvain luă telescopul și privi. — Intr’adevăr, iat-o. Nu e ne­­voe de lumină ca să deosibești totul. Escorta se vede, așa e. Dar îmi pare mult mai numeroasă de cum mi-ai spus, Guechamp. — Și mie. — Sunt aproape la un sfert, de leghe. — D-le comandant, scara de­ scăpare va fi aci într’un sfert de ceas. — Atunci, putem da atacul. Intr’adevăr, se apropia o că­ruţă, dar nu era aceea pe care o așteptau. Gauvain, reîntorcându-se, văzu în spatele lui pe sergentul Ra­­doub, drept, cu ochii plecați, sa­lutând­ milităreşte. — Ce este, sergentule Radoub ? —­ Cetățene comandant, noi, oamenii din batalionul Bonetu­­lui­ roşu, avem să vă cerem un lucru. — Anume ? — Omorâţi-ne. — Ah, zise Gauvain. — Veţi avea această bunătate. — Dar... lămureşte-mă, zise Gauvain. — Iată, d-le comandant. Di când cu afacerea de la Doi, nu mai suntem luaţi în seamă. Suntem încă doisprezece. — Ei bine? — Sunte­­ umiliţi. Sunteți in rezervă. -- Voim mai bine să fim a­vantgardă. ( ^ (Va urma)

Next