Universul, decembrie 1923 (Anul 41, nr. 305-331)
1923-12-08 / nr. 311
Administraţia în provinciile alipite Chestiunea administraţiei din provinciile alipite sau, mai precis, a funcţionarilor instituiţi acolo, dela centru, revine sistematic în discuţiune, la intervale aproape regulate. Problema, — pentru că e vorba, în adevăr, de o problemă,— are două laturi deosebite. Asistăm, pe deoparte, la incriminări de intoleranţă, — ca să nu ne ocupăm deocamdată de cât de acestea, — faţă de populaţiunea minoritară fostă până mai ori sub dominaţie neromânească. Realitatea care stă la baza unor atari plângeri, am avut ocaziunea, de nenumărate ori, s-o arătăm, stabilind netemeinicia protestelor din cari unii şi-au făcut un sistem. Pe de altă parte, însă, nu putem să nu relevăm, cu destulă uimire, o altă latură a chestiunii, destul de surprinzătoare şi aproape de necrezut. E vorba de atitudinea inexplicabilă şi atât de puţin raţională a unor organe administrative cari cad în păcatul opus, şi anume în păcatul de a lucra direct împotriva intereselor naţionale. In special, ceea ce se petrece in Basarabia, este inexplicabil. Starea de lucruri din Chişinău nu poate fi îngăduită sub nici un cuvânt. Elemente strâns legate de interesele contrarii ideei româneşti înţeleg, acolo, nu numai să se manifesteze făţiş împotriva tendinţelor noastre naţionale şi să se plaseze în rândurile adversarilor noştri, dar fac, pur şi simplu, operă de terorizare. Că menţionatele elemente simt în acest fel şi că Îşi mai fac iluzia revenirii unui regim care, patronat direct de Moscova, le-ar asigura beneficii şi situaţii pentru totdeauna pierdute, este explicabil. Explicabil este, de asemenea faptul că inima lor a fost şi a rămas departe de o idee pentru care alţii au jertfit, fără şovăire, suflet şi sânge, spre a realiza unirea fraţilor români basarabeni cu cei din ţara mumă. Dar ce explicaţiune se poate găsi pentru rolul pe care, cu bună ştiinţă şi în văzul public, înşişi organele de conducere îl încredinţează acestor străini de inima şi de nevoile noastre ? Ce explicaţiune poate avea faptul că aceşti străini, deşi lucrează, pe faţă, ca duşmani ai ideei naţionale, deşi au fost dovediţi şi sunt dovediţi în acest moment ca atare, sunt nu numai lăsaţi nesupăraţi, dar,—încurajaţi parcă, — li se îngăduie să-şi ia aere de oameni cai’i terorizează ! Noi nu voim să credem în lămurirea care ni s’a dat, — că „interese speciale de partid", dictează o asemenea atitudine a guvernanţilor. Refuzăm direct să credem o asemenea explicaţiune, care ar fi dezastruoasă. Socotim, mai curând, că lucrul a scăpat luării-aminte a cui trebuia. Şi aşteptăm, cu hotărîre şi cu încredere, să vedem luându-se, neîntârziat, măsurile de trebuinţă. Chişinăul este un oraş românesc, aparţinând României, iar nu altora. talul presei noastre — D. Const. Bacalbaşa şi „Universul“ — D. Const Bacalbaşa a publicat în „Dimineaţa" un articol sub titlul: „Un mahalagiu... Ion Popescu“, în care se ocupă, cu prilejul morte! regretatului nostru colaborator, Ion Popescu şi de începutul ziaruluî "Universul". D. Const. Bacalbaşa afirmă că în vremea aceea „Universul" ar fi fost un ziar „foarte puţin stimat", deoarece publica „fapte diverse, crime, anunţuri şi altele la fel" şi de aceea se bucura de „dispreţul lume! gazetăreşti de cl. I“, dar a ajuns repede foaia cu cel mai mare tiraj din ţară. De fondatorul ziarului nostru," Luigi Cazzavillan, d. Const Bacalbaşa îşi reaminteşte numai că a fost un „om practic“, care îşi făcea afacerile din reclame cu „hapurile de catramină“ şi din această cauză, atât el, cât şî redactorii săi, au fost loviţi de ostracism din partea „gazetarilor de cl. I“. Apoi, după ce aduce elogii memoriei lui Ion Popescu, pentru activitatea sa, care a onorat presa românească, confratele nostru închee reminiscenţele sale ca prima fază a ziarului nostru. De sigur că d. Const. Bacalbaşa n’a avut posibilitatea într’un articolaș de gazetă să facă un istoric precis și obiectiv al ziarului „Universul“. D-sa ne dă însă prilejul să reamintim că Luigi Cazzavillan a fost ceva mai mult decât un „om practic“, deoarece, cu tot os, tractomul de care era lovit din partea „gazetarilor de cl. I“ din acea epocă, a izbutit să modernizeze presa bucureşteană, să dea o mare desvoltare ştirilor din străinătate, să introducă în znrul său Independent, nesubvenţionat de nimeni, dar sprijinit călduros de cititorii săi, rubrici variate de interes general, reportagii interesante, ilustraţiuni, etc. Luigi Cazzavillan a desfăşurat intensă activitate la „Universul“ şi felul cum a ştiut el să organizeze această foae de mare tiraj, a dezvoltat gustul cetitului. In păturile cele mai adânci ale populaţiunii. Pe când „gazetarii de cl. I“ ai epocii, se aflau in serviciul celor două partide politice și nu izbuteau să mărească tirajul foilor politice, la care colaborau, nu din cauza lipsei talentului lor, modestul și ostracizatul Luigi Cazzavillan a făcut minunea să creeze un ziar popular independent, de mare tiraj. Omul acesta a izbutit apoi să intereseze lumea comercială în publicitatea ziarului său. Până la apariţia „Universului“ publicitatea comercială în ziare, era aproape nulă, din pricina viicului tiraj al foilor politice, T.nig( Cazzavillai) a procedat ‘ jj fiflBSfiiltudine exeminară Domnul Const Mnte a povestit, acum câtva timp, cum a încercat la „Adevărul" şî „Dimineaţa“ să lupte împotrivă publicităţii întinse a „Universului“, introducând anunţuri imaginare, dar n’a izbutit.. De altă parte, Luigi Cazzavellan, n’a fost numai un spirit organizator şi practic, el a făcut şi acte generoase, iar colaboratorii săi, modeşti, au fost la înălţimea misiunii lor. Şi cu tot „ostracismul“ şi „dispreţul“ de care a vorbit confratele nostru, că ar fi lovit pe primii redactori ai „Universului“, la acest ziar au colaborat cei mai mari scriitori români. I . . Eram datori să completăm reminiscenţele d-lui Constantin Bacalbaşa, din prima şi modesta fază de activitate a ziarului nostru. a murit^Barrés Paris, 5. — Maurice Barrés, deputat şi membru al Academiei franceze, a decedat. Marele şi distinsul scriitor a fost călăuzit şi în viaţa politică şi în arte, cu care a cinstit literatura franceză şi cugetarea civilizaţiei întregi, de un nobil sentiment al tradiţionalismului naţional. Lucrările marelui Barrés, ca şi literarele lui articole de ziar, din L’Echo de Paris erau pline de o adâncă învăţătură, menită să susţină mereu vibrant cultul artei clasice şi al naţionalismului senin. Născut la Lorainle in 1862 Barrés a publicat numeroase lucrări care au avut influenţă profundă asupra literaturii contimporane. A scris numeroase romane, studii critice, impresii de călătorie amora Italiei, Spaniei, Greciei şi Lyrie. Ca om politic, Barrés a fost deputat de Paris şi a publicat articole elocvente in timpul războiului, formând astfel cronica marelui război. Toate ziarele vorbesc despre emoţia produsă prin dispariţia subită a lui Maurice Barrés. Ziarul „Débats" scrie: „Barrés a predominat prin poezia şi măreţia cuvântului său precum şi prin ardoarea sufletului“. „Les Temps“ încheie: „Posteritatea va judeca cum Barrés a putut să-și asigure admirația unanimă a acelora cari sunt admiratorii unui limbagiu frumos, datorit operelor sale, a limbagiului și stilului său“. Catastrofa de!a Eergam AMĂNUNTE Roma, 5. — Ultimele telegrame din Bergam anunţă că ruptura digului centralei electrice dela Bergam, a provocat o catastrofă. Din amănuntele culese reese că toate râurile din vecinătate s’au revărsat in câmpie. Înconjurând şi devastând , at 'i: Dezzo, Gandino şi Coma, zmulgând arbori, din rădăcinile lor, scoţând cadavrele din morminte. Sunt peste 600 de morţi. Cinci uzine hydraulice au fost distruse. Pagubele întrec suma de 100 milioane de lire. Din curiozităţile toamnei de anul acesta Am arătat acum câtva timp cum in urma temperaturei ex.,cepţionale din toamna aceasta pomii au înflorit a doua oară, iar doi cititori ne-au adus la redacţie corcoduşe şi căpşuni de câmp. Emd. Ilie Ionescu din comuna Mănăstireni (Vâlcea), care după cum se știe e o localitate de munte, ne-a adus mai multe mere culese zilele acestea de mărimea unei nuci. Evreii Uni! „Adevărul“ a descoperit o nouă categorie de indivizi în ţară : evreii antisemiţi. (?!) La întrebarea noastră precisă pusă „Adevărului" şi formulată în termenii urmatori: „dacă în afacerea falsurilor descoperite la Iaşi sunt implicaţi indivizi partizani ai „obscurantismului politic fascisto-antisemit", ce rost are și amestecul unor evrei?“—• confratele nostru răspunde: ,J)acă „Universul“ insă se miră de prezenta unui evreu intre antisemiți e de notat că nici odată antisemiții nu s'au dat înapoi să se servească de evrei pentru interesele lor..." Cu alte cuvinte ,,Adevărul!“ susţine că antisemiţii din Iaşi au atras de partea lor şi pe evrei ! Cu această explicaţie umoristică fiecare va înţelege ce seriozitate prezintă campania confratelui nostru in chestia mai sus pomenită. Smt fi cererile iiei lui — Nicio nădejde de îmbunătăţirea salariilor. — Măsuri severe în caz ’o grevă — Cererile insistente ale corpului Udîm— preocup...pe guvernul şi în primul consiliu de miniştri, care se va ţine, revendicările profesorilor şi învăţătorilor, exprimate şi în recentele congrese, vor fi discutate. Din cercurile guvernului, cari au discutat în mod viu chestiunea îmbunătăţirii salariilor corpului didactic, am putut afla, că d. ministru de finanţe şi ceilalţi colegi ai săi, s’au exprimat că, oricâte presiuni s’ar face de către profesori şi oricâte ameninţări de părăsire a şcoalei s’ar repeta, guvernul nu se va abate dela politica sa financiară, ci va ajuta numai în măina ingeiduinţelor bugetare pe dascălii, cari se socotesc nedreptăţiţi prin aplicarea curbei de sporuri „Lalescu". In cazul extrem, adică atunci când profesorii şi învăţătorii ar întrebuinţa arma suspendării cursurilor, atunci, ne-au spus căţiva membri ai Guvernului, se va recurge la măsuri severe împotriva conducătorilor şi insufleţitorilor mişcării corpului didactic. O parte dintre membrii guvernului, cred, insă, că mișcarea corpului didactic nu este aşa de gravă, cât e de gureşe. Deputat maghiar provocat la dcei de contele Bethlen Din Budapesta se annunţa că primul-ministru contele Bethlen a trimis martori deputatului Rakovszky István. Bethlen s’a simţit ofensat printr’un discurs pronunţat de Rakovszky într’o şedinţă secretă a Adunării Naţionale maghiare asupra afacerii Ulain. Frământările din Grecia Corrupt of contra regelsi George? — Svonul se desminte — ConstantinopoL — Ziarele din localitate **A primit o telegramă din Atena, In cere anunță că s‘a descoperit un complot împotriva regelui George al GrecîeL Se prepara an atentat împotriva regelui. * Atena. — Un comunicat oficial desminte Informaţiile apărute in ziare, relativ la an atentat împotriva regelui George şî in consecinţă, sunt inexacte măsurile speciale luate de Guvern pentru siguranţa ''persoanei suveranului. Partidul republican se întăreşte Atena. 5.— Un nou grup de venizelişti s'a înscris in partidul republican. Pangalos credincios Ideii republicane Atena, 5.— Generalul Pangalos a telegrafiat din Salonic fruntaşilor venizelişti Averof, Simos şi Dalăla că nici un moment nu s’a gândit să se retragă din grupul republican. „Continuaţi, încheie Pangalos, lupta pentru cea mai nobilă ideie‘‘. Ajutoare refugiaţilor Atena, 5.— Banca Naţională a vărsat ministerului asistenţei sociale suma de 50 milioane drahme în contul împrumutului pentru refugiaţi Această sumă va servi la construcţia de noul clădiri pentru refugiaţi. Zairois părăseşte Grecia Atena, 8. (Rador). — Fostul prim-ministru Zaimis a declarat prietenilor săi că va părăsi Grecia şi se va stabili în străinătate. Venizelos se va stabili la Greta Atena, 6. (Rador) — Ziarele anunţă că Saridachi, un prieten intim al lui Venizelos, a primit însărcinarea de a transporta la Candia, mobilele lui Venizelos de la Atena. Venizelos intenţionează să se stabilească pa insula Creta un caz dacă partidul liberal va eşi învingător la alegeri. Grecia ameninţă Turcia ca represalii Atena, G. (Rador). — In legătură cu dificultăţile ce autorităţile din Constantinopole le fac grecilor cu paşapoarte in regulă, guvernul grec a anunţat guvernul turc că dacă aceste vexaţiuni nu vor înceta, se va vedea sfiit să recurgă la represalii împotriva supuşilor turci. Ce se crede In Anglia despre frământările din Grecia Londra. 5. Vorbind despre viitoarele alegeri din Grecia, ziarul „Times" subliniază nevoia imperativă a stabilităţii interne şi dezaprobă sentimentele de înverşunare, dintre partidele rivale. Prima dorinţă a prietenilor Greciei este o perioadă de guvernare orânduită şi paşnică, sub care poporul său mult încercat să putea să se consacre lucrărilor pentru refacerea economică a ţării sale. Oamenii de stat şi politicienii ale căror diverginţe asupra chestiunilor fundamentale sunt prea pronunţate, sunt un pericol pentru ţară, căci expun la noui tulburări interne şi la prelungirea actualei situaţii anormale. Vor suferi agricultura, comerţul şi finanţele, istovite după o serie de războaie şi revoluţiuni. Procesiunile, cari au loc la Atena, sunt calculate de a înflăcăra patimile şi nu pot conduce la hotărâri calme In acest moment important. Alegerile comunale din Grecia Atena, G. (Rador), — D. Gonatas a declarat că "alegerile comunale vor avea loc după terminarea alegerilor legislative şî după ce va fi trecută legea administrativă care urmăreşte o descentralizare a administraţiei. Odată cu alegerile comunale se vor face şi alegerile judeţene, după noul proiect de lege care prevede ca prefecţii să nu mai numiţi, ci aleşi. Când au înţeles germanii că starat înfrânţi — Declaraţiile lordului Derby — Londra, 5. — Lordul Derby, ministrul de război, vorbind la Întrunirea electorală din Liverpool, se referă la declaraţiunea făcută de Lloyd George, cum că francezii nu ar fi intrat în Ruhr, dacă dânsul ar fi fost prim-ministru. Lordul Derby urmează: Cunosc tot atât de bine poporul francez ca şi Lloyd George şi sunt sigur că chiar dacă acesta din urmă ar fi fost in funcţiune, francezii tot ar fi Intrat in Ruhr. Intr’adevăr când Lloyd George era prim-ministru, nimic n’a oprit pe francezi de a ocupa mai multe oraşe germane, pe care nu le-au părăsit, până când nu au obţinut indemnităţile cerute de dânşi. Nu sunt dintre acei, care cred — Închee lordul Derby — că ocupaţiunea Ruhrului ar fi ilegală. Franţa a realizat prin această ocupaţie un succes de netăgăduit căci pentru prima oară dela semnarea păcii Germania a trebuit să Înţeleagă că a fost Înfrântă şi că trebue să îndeplinească obligaţiunile sale. Ministru! de război al Statelor I se cere Mărirea armatei Londra. 5. — Se anunţă din Washington că în raportul său anual adresat Congresului, ministrul de război, Wecks, s’a opus la orice reducere a bugetului de război, deoarece Statele Unite au nevoe de noui credite necesare apărărei sale naţionale, în urma epuizării stocului său de război. Wecks susţine că pacea perpetuă e un vis şi marea republică trebue să poseadă o armată de uscat şi de mare bine organizată. Noua manetă germană: Rentenmark Politica de pace si amiciţie a Statelor-Unite — DECLARAŢIILE D-LUI HUGHES — Londra.— Se anunţă din Waschington, că in discursul, pe careL Hugues Va pronunţat la Filadelfia cu ocaiza centenarului lui Monroe, a declarat că politica externă a Statelor-Unite, atât in regiunea Oceanului Pacific şi Extremul Orient, cât şi in Europa, va fi o politică de izolare. Pace, amintite şi comerţ cu toate naţiunile, dar alianţe inutile cu nici una. Noi vom refuza, a spus el, să ne angajăm în eventualităţile necunoscutului. Noi cerem egalitate de tratament in teritoriile aflate sub mandat. In modul acesta Statele Unite rămân in cadrul politicei externe asa cum a fixat-o Monroe. Recordul mondial de înălțime cu hiydroavionul Paris, 5. — Pilotul Fernand Laporte, a atins recordul mondial de înălțime pentru hydroavion, atingând înălţimea de 5535 m.i M².' FILME A murit Maurice Barrés! Naţionaliştii francezi pierd pe unul din cei mai puternici promovatori ai lui. Patriotismul, în cel mai înnoit şi mai desăvârşit înţeles al cuvântului, avea în Maurice Barrés un strălucit apostol. Apostol în gând, în vorbă, în scris şi în acţiune, în cari, printr’un admirabil dar, împăca impetuozitatea cea mai înflăcărată cu un perfect simţ al măsurei şi cu un precis instinct al realităţilor. A fost un patriot, dar n’a fost un agitator. Rareori o inteligenţă atât de sclipitoare, un talent de o aşa delicată esenţă, o elocinţă atât de pătrunzătoare, au stat o viaţă întreagă, ca la Maurice Barrés, în slujba exclusivă a trecutului glorios, a drepturilor câştigate, a aspiraţiunilor unui mare popor. A evocat trecutul, a servit prezentul şi a pregătit viitorul cu un stăruitor şi gradat devotament, exprimat cu o gingăşie care nu excludea vigoarea, cu o căldură neatinsă de bombastic, cu o erudiţie lipsită de pedantism, cu accente cari emoţionau pe toţi, prieteni şi adversari, asigurându-i fanatismul unora, stima celorlalţi, admiraţia tuturora. Se vor pomeni multă vreme romanele sale, cuvântul „desrădăcinaţii", va veni pe buze de câte ori se va vorbi despre fiinţa abătută de la menirea ei, a celor smulşi din mediul lor prielnic desvoltârii şi aruncaţi în locuri străina de tradiţia şi educaţia lor; articolele sale vor reapare în mintea cititorilor ori când un eveniment naţional, o figură mare, un episod din istoria scrisă cu sânge va avea nevoe de un stil superior de accente puternice, de acel suflu care mişcă şi înnalţă. Dar ceea ce nu se va uita niciodată, va fi academicianul care intra sub Cupolă numai ca să voteze un literat cu talentul neîntinat de internaţionalism, sau ca să rostească un discurs care culmina în un adevărat imn naţional; deputatul ales întotdeauna de cartierele intelectualităţii fine a Parisului şi ascultat în Cameră cu o religiozitate pe care nici adversarii extremi nu cutezau s’o ştirbească. In şedinţele solemne unde cuvântul său, lipsit de interese politice, ieşit dintr’o absolută independenţă, era o adevărată trompetă pentru mobilizarea sufletelor. Patria mai presus de toate ! iată sentimentul care a vibrat o viaţă întreagă la ilustrul interpret al naţiunei sale şi de aceea imensa pierdere nu o suferă numai poporul pe care l-a slujit cu atâta credinţă, ci însăş ideea naţională. Astăzi când zăpăceala cosmopolită face ravagii, când curentele inferioare sarpă la temeliile aşezămintelor clădite cu munca şi sacrificiile generaţiilor, când haosul mintal, ori cum l-am numi, se întinde tot mai mult, Merice Barrés, care a avut norocul să-şi vadă ţara întregită printr’un avânt datorit în parte şi lui, trebuia să mai trăiască, spre a desfăşura marile-i virtuţi în folosul păcii reale, asigurată prin formarea conştiinţei generale că tezaurele naţionale, justificate prin drepturi imprescriptibile şi sacrificii fără seamăn, nu pot să piară. Dobrog. 6 Decembrie Azi, au inceput in Anglia alegerile generale. Cu toate excesele săvârşite de elementele comuniste, In timpul campaniei electorale, — excese dezavuate de toate partidele — guvernul a luat măsuri pentru asigurarea ordinei In cursul alegerilor. In urma exceselor săvârşite de comunişti, toate partidele au dezavuat asemenea acte. Reamintim programul de luptă al partidelor britanice: partidul conservator guvernamental, — program vamal protecţionist; partidul liberal, — program liber schimbist; „labourparty" (uniunile muncitoreşti),— liber schimbist şi Impozita mari pe capital. In comisia financiară a Senatului koncer, la care a participat şi primul ministru, Poincaré, s’a aprobat proectul relativ la Împrumuturile acordate Poloniei şi Iugoslaviei şi a rămas sf se discute Într’o şedinţă viitoare, proectul privitor la Împrumutul României. Se vor acorda 100 milioane fr. Poloniei, 300 milioane fr. Iugoslaviei şi 100 milioane fr. României. Provincia renană a refuzat şi ea să acorde încredere noului guvern german. In consecinţă cabinetul Marx nu sa bucură da Încrederea Renaniei, Saxoniei, Turingiei şi Braunschweig-uln. Azi, in faţa Senatului, preşedintele republicii Statelor Unite, va ceti mesajul de deschidere. In şedinţa de eri, dieta poloneză a ratificat 13 convenţii internaţionale. , Guvernul ungar vrea să contracteze un împrumut intern. La 0 Decembrie c. se deschide Sohrania. Se anunţă că de astă' dată, regele Boris va participa la deschiderea parlamentului şi va ceti mesajuL . In curând vor Începe tratati- j ve economice intre Ungaria şi Polonia. ] Pe când Zaimis se stabileşte In străinătate, Venizelos are in-' tenţia să se stabilească in In»’ sula Creta. După alegerile generale, vor avea loc în Grecia al** ger! comunale şi judeţene. Nincici, ministrul de extern** 1 iugoslav, a declarat că ţara sa’ se opune constituirii unei confsp ' derail! a statelor dunărene. BULEXIEI »11 ’. isn nitai imiti m niiici Sudul Bucovinei.—Punctul de vedere al lui Tisza« 0 supremă încercare.—„Vreau să rămân neutra !” PREŢUL UNOR TRANSPORTURI DE MUNIŢII La 22 Iunie Tarn anunţat pe cancelarul Germaniei că sunt gata să fac României, pe termen de o lună, propunerea să-i cedăm ’teritoriile locuite de Români ale Bucovinei ca contraserviciu pentru cooperarea întregei armate române alături de noi. Aceasta s’a întâmplat în ziua în care a fost recucerit Lemberg, aşa dară în momentul cel mai favorabil. La 25 iuni, a sosit la Viena cancelarul Germaniei însoţit de secretarul de stat Iagow. M’am bucurat foarte mult că am prilej să expun cancelarului german punctul meu de vedere în chestiunea concesiunilor teritoriale. Cancelarul n’a rămas neimpresionat de argumentele mele. Ne-am înţeles ca pentru risipirea oricărei îndoeli să-1 întrebăm pe Brătianu ce preţ cere pentru permiterea trecere! transporturilor de muniţii pe seama Turciei Răspunsul nu s’a lăsat aşteptat mult: Brătianu nu admitea cu nici un preţ trecerea prin România a muniţiilor destinate turcilor. POLITICA DE TARGIVERSARE Politica de tergiversare a României nu mai lua sfârşit,in consonanţă cu punctul de vedere al lui Brătianu, care credea că războiul va dura mult de tot şi că ţara sa nu poate să intre în nici o acţiune până când nu se va putea şti cu siguranţă de care parte va fi victoria, pentru că în acel moment România va putea să ia parte fără prea mari sforţări la luptele decisive alături de victorioşi. In răstimp, s’a străduit să menţină toate relaţiunile şi să ţină seamă de toate posibilităţile. La o vreme oarecare, s’a ajuns la legături comerciale foarte vii între Puterile Centrale şi România. S’au încheiat contracta de furnizări de cereale pe termen lung, cari au avut şi importanţă politică. Brătianu, cu toată convingerea sa mărturisită că victoria finală va fi a înţelegerii, a amânat mereu luarea unei deriziuni definitive. In anul 1916 se mai gândea şi la eventualitatea că războiul se va sfârşi fără deriziune şi că pacea se va încheia pe baza lui statu-quo. Până când această eventualitate nu era înlăturată, a crezut că este bine ca ţara sa să nu participe la războiu şi astfel să fie ferită de pierderi incomensurabile şi inutile. După succesele ofensivei lui Russilow din 1916, opinia publică română, până atunci espectativit, a început să fiarbă. Din nou a prins flăcări vechile nădejdi şi dorinţe şi din nou s’au început tratative cu Înţelegerea Hotărârile guvernului au început să ia caracter decisiv, dovadă concentrările de trupe dirijate spre frontierele n astre/ Nc-am ridicat cuvântul, la Bucu rești, imp. 4nvl acestor concentrări. Dar lipfa de forte dispuni.] 'bile ne împiedecau să luăm aff«* contra-măsuri mal notările. altă parte aveam tot interesul să. nu acceleram prin ultimate şi concentrări de trupe insuficient desfăşurarea evenimentelor. I D. Brătianu nu s’a grăbit însă nici ăl data aceasta. Trata cu asiduitate cu înţelegerea, fără să se fi angajat însă prin stabilirea unui termen fix. De altă parte avea şi nevoie de timp pentru transportarea materialului de războiu şi voia să treacă şi peste seceriş. ,jj Către sfârşitul verii nu mai puteam conta la neutralitatea României decât în cazul dacă am fi reuşit să-i oprim pe ruşi şi să-i înfrângem în mod hotă'rîtor. Brătianu credea că aceste lupte vor hotărî soarta frontului oriental. Simţea că acum se apropie ceasul lui Pregătirile de războiu ale României se urmau pe faţă. Eram perfect informaţi despre toate, dar, durere, eram cu atât mai puţin pregătiţi. Orice opintire împotriva politicei lui Brătianu părea zadarnică, cu atât mai mult că nu eram în stare să luăm măsuri mai energice. Ofertelor înţelegere, care promiteau totul în sarcina Austro-Ungariei, noi nu puteam să opunem decât oferta Basarabiei, care mai trebuia şi cucerită în înainte. Nici opoziţia conservatoare a României n'a putut să desfăşoare o acţiune destul de vie împotriva politicei populare a lui Brătianu 1) şi aşa nu ne-a 1) E vorba de gruparea d.lui Al. Marghiloman. N. R. mai rămas altă ieşire decât să ne îngrijim de apărarea graniţelor noastre primejduite. La 18 iulie am făcut o ultimă încercare la Regele Ferdinand. Săptămânile următoare Brătianu a continuat să-şi exprime dorinţa de a menţinea neutralitatea, dar înţelegerea îl strângea. Şi toată vremea trata cu reprezentanţii ei . (Citiţi continuarea în pag. 11 a)/ I