Universul, aprilie 1924 (Anul 42, nr. 73-96)
1924-04-18 / nr. 88
WEIE1P1U W IMITAT MOZAICURI EXPLORĂRI. — A plecat într-o călătorie de trei sute de zile o asociaţie savantă engleză ca să exploreze insulele prea puţin cunoscute din sudul Pacificului, între altele insula care — zîce-se — apare şi dispare. SUBMARINUL CEL MAI PERFECŢIONAT este supersubmarinul englez XI, fiind cel mai mare și mai iute din lume. Are o viteză de 22 de noduri pe oră, o deplasare de 3500 tone și o armătură de 6 tunuri de câte 120 milimetri. Sătenii din Chişcăreni, judeţul Iaşi, s’au adunat şi au făcut jurământ, să ocolească alcoolul. Nu numai atât, dar s’au legat să consacre ridicării unei biserici o bună parte din sumele smulse altădată de băutură şi au nădejdea că vor strânge un milion pentru sfântul locaş. „ Iată o faptă care merită să fie privită cu atenţie, lăudată şi dată ca , exemplu, căci suntem încredinţaţi că sătenii din Chişcăreni se vor ţine de cuvânt. Cărei fericite inspiraţiuni s'o fi datorind ea, nu ştim. Bănuim că preoţii şi învăţătorii nu sunt străini, fiindcă de câtva timp în multe părţi, luminătorii satelor s’au pus pe lucru în lupta contra alcoolismului. Locuitorii cari au luat această hotărîre şi cei cari le vor urma pilda, vor avea un întreit folos. Pe de-o parte, sănătatea lor se va resimţi adânc, fiindcă va scăpa de urmările băutrii, mai ales de ale celei exagerate; energia lor productivă va spori mult, atât pentru că moleşeala căşunată de alcoolism (moleşală sub care se ascunde o trecătoare, înşelătoare şi veninoasă înviora/v' «a dispare, cât şi pentru că vremea pierdută In chefuri va fi întrebuinţată in scopuri mai bune ; In sfârşit, urmaşii lor se vor înfăţişa în mult mai bune condiţii fizice, intelectuale, morala în al doilea rând, adversarii alcoolismului vor face o economie simţitoare. Mai cu seamă în grelele vremuri în care trăim, sumele asvârlite pe lucruri nu numai nefolositoare,, dar chiar păgubitoare, au însemnătatea lor. Nu e mai bine ca banii înghiţiţi de basamac şi alte băuturi de felul acesta, să ajute la o hrană mai bună a familiei, la o îngrijire medicală, a cărei lipsă are consecinţe aşa de rele la ţară, la o îmbrăcăminte mai curată, la instruirea copiilor, şi aşa mai departe ? ’ In al treilea rând, destinând scopurilor de folos public măcar o parte din aceste economii, — aşa cum au procedat cei din Chişcăreni, — se pot face lucruri mari, se pot îmbunătăţi multe, se pot ridica biserici, şcoli, spitale, etc., şi în orice caz, se poate ajuta vârtos la o întreţinere superioară a celor existente, avantaje revărsate desigur tot asupra prezenţilor şi urmaşilor lor. Nu mergem până acolo încât să socotim salutară numaî abţinerea totală şi permanentă de la orice băutură, în cantitate mică, luate raţional, numai la vremea lor, şi evitând falsificările şi alcoolurile combinate fără milă de sănătatea consumatorilor, băuturile pot fi îngăduite. Abuzul, în orice înţeles, este cel care distruge sănătatea şi ruinează gospodăria. Statul nu se poate plânge de succesul unei generalizări a anti-alcoolismului în fapt, întâi pentru că nu poate să aibă o preocupare mai însemnată decât asigurarea unei populaţii viguroase şi întărite, şî al doilea pentru că foloasele fiscale legate de desfacerea alcooluri- Ior ar fi cu prisosinţă compensate de lucrările presărate In tot cuprinsul ţării, cari, ieşit, din economiile procurat, de înfrânarea alcoolismului. Tar scuti de multe şi mari Cheltueli Repetăm, fapta locuitorilor din Chişcăreni, care ştim că nu este izolată, merită toate laudele şî cu aceleaşi simţîmînte vom privi pe toţi aceia cari vor lua inițiative și hotărâri de felul acesta. Snsemna mei® Asupra“ împroprietăririlor din Ardeal Am scris adesea asupra neregulelor, ce s'au săvârşit eu împroprietăririle. Iar dela o vreme, deşi continuam să primim numeroase plângeri din partea sătenilor, nu le-am mai dat In vileag, socotind, că la ministerul de domenii se va ţine o făgăduială dată public şi de d. ministru titular şi de d. subsecretar de stat, că se va face rânduială, acolo, unde s'a produs abuz. A trecut de-atunci vreme, tu care s'ar fi putut îndrepta unele rele. Nu ştim, dacă într'adevăr s'a îndrumat vreo îmbunătăţire, dar notăm unfapt. Subsecretarul de stat de la domenii a trebuit să se ducă şi să constate personal nemulţumirile unor ţărani din Ardeal. Sunt multe luni, de când noi am relevat, ce nedreptăţi s'au făcut ţăranilor din jud. Cojocna. Am scris, am insistat în repetate rânduri să se facă anchete. Dar la ministerul domeniilor se aştepa, probabil, primăvara, ca să se ţină o făgăduială şi să se înceapă o acţiune de îndreptare. Ne-am îngădui să credem, că începutul făcut de subsecretarul de stat de la domenii, d. Cipăianui, nu se va opri in jud. Cojocna, ei va continua şi nu Bihor şi nu Maramureş şi nu toate judeţele din vechiul regat, fiindcă nedreptăţile e necesar să fie îndreptate, mai ales în ce priveşte pământul, de care e legat pe viaţă şi pe moarte primaitorul harnic de la ţară. Să aşteptăm deci! Pentru noi, e fa orice cai e satisfacţie, întrucât scriam după documente oficiale, că s'au făcut mari abuzuri şi formidabile călcări ale legii agrare, pe cari le constată acum înşişi miniştri. h. o. 0 DECLARAŢIE a leplei Ferdinand asii caui îhî Popularia alsacîanfi şi prizonierii români. — Tributul de i«cunoştință al Româniai Citim ln „Le Matin“ „...In timp ce străbăteam alep- 1« cimitirului ,,Val-du-Pâlre“, Regele României a binevoit să-mi facă onoarea da a-mi acorda o mică convorbire. — „Sunt profund mişcat, mi-a spus M. Sa, de bunătatea, de care a dat dovadă populaţia alsaciană faţă de nefericiţii noştri priionisri. Şi primul meu sentiment, luând contact cu pământul acesta al Alsaciei, pe care nu-l străbătusem până în present decil în pripă, ca un simplu turist, e im sentiment de gratitudine, ştiu, cât de mult au suferit soldaţii mei în ţara aceasta, unde a au fost exilaţi. Ştiu, că locuitorii euragioşi şi caritabili au încercat prin toate mijloacele să-i ajute in suferinţa lor. “rAm aflat azi, de ce moarte tragică au pierit, câţiva din ei... Acestea sunt aberaţiile grozave ale răsboiului... Nu voiu putea spune niciodată sentimentul adâne de recunoştinţă pe care-l simt faţă de Franţa întreagă, care ne-a ajutat cu nobleţe în clipele cele md grele ale războiului. „Nu voi uita de asemenea, rolul atât de preţios al misiunei d-voastră militare, condusă de şeful ei, generalul Berthelot. Noui legături de simpatie şi de stimă mutuală s'au creiat intre ambele ţări, făcând mai profundă şi mai trainică prietenia lor tradiţională". Un DEFENSIV) franco-română — Ce spune presa franceză. — Stadiul Eniţial al tratativelor. — Obligaţiunile reciproca — Ziarele dîn Paris sunt Informate, că ministrul român danterna, d. Duca, va rămâne două săptămâni la Paris, in care timp vor fi discutate toate problemele la ordinea zilei. In prima conferinţă între primul ministru francez şi d. Duca s-a discutat mai sine asupra chestiunii tratatului defensiv franco-român. Vorbind despre acest proiect ziarul „Lintransigeant“ spune că este vorba că cele două state se vor obliga să se sprijine reciproc, cu vederea mari ţinerii In vigoare a tratatelor de pace recunoscute. România ar mai cere, afară de aceasta, o obligaţiune dîn partea Franţei cu privire la Bil**rabia. Ziarul consideră această chestiune ca leerte delicată, adăugând că, deşi există la Paris dorinţa de a semna o nouă convenţie, care ar forma o nouă verigă în lanţul apărării, totes 90 obiectează că ar fî greu să se Introducă tn convenţia franco-remfină de poriftuni speciale, cari nu rîguroasă tn tratatele Încheiate cu celelalte state ala Micei înţelegeri. Acesta combinaţiuni se consideră deocamdată ca premature, întrucât tratativele nu au depăşit Încă stadiul iniţial. Sa Insistă în general asupra punctelor de vedere indicate in toasturile de la Paris, cari pot fi considerate ca feeză pentru eventualele negocieri privitoare la tratat Declaraţiile d-lui Usca D. I. G. Duca, ministrul de externe, a făcut următoarele declaraţii unui redactor al ziarului „Le Matin“: — ,,Mă simt foarte fericit, să văd pe Suveranii români aducând poporului francez expresia vechei afecţiuni, care uneşte cele două naţiuni şi tot astfel expresia recunoştinţei adânci pe care o păstrăm Franţei pentru sprijinul pe care ni l-a dat în timpul războiului mondial. Franţa ne a permis să înfăptuim unitatea naţională a rasei noastre. Vizita aceasta este pentru noi o manifestaţie a solidarităţii celor două ţări, iar politica lor se inspiră din aceleaş principii, anume de a consolida pacea stabilită prin tratatul de pace. România va fi fericită să vadă strângându-se legăturile, care există intre ca şi Franţa. Am fost foarte mişcaţi de dovada de prietenie pe care guvernul şi parlamentul d-voastră ni le-au dat ratificând tratatul Basarabiei si aceasta tocmai in clipa in care începeam in chestia" aceasta tratative la Viena, cu sovietele. Tratativele acestea n'au izbutit, dar s'au terminat fără animozitate si nădăjduesc că ele vor putea fi reluate". GRECIA POPA PLEBISCIT -Proclamarea stării de asediu.-Proportia voturilor Athena, 15. CB. dor) — Guvernul a proclamat starea de asediu in toată Greets. Consiliul de miniştri a hotărit să dea o nouă amnistie pentru delictele din ultimele zile. ŞEFUL GUVERNULUI VA INVITA ŞI PE REGALIŞTI LA COLABORARE Atena, 16 (Rador). — Preşedintele consiliului de miniştri ,L Papanastasiu, A declarat ziariştilor, că întrevederile sale cu şefii opoziţiei, ca şi articolele presaii regaliste ii inspiră convingerea că votul poporului va fi respectat de toţi. Lupta in chestia regimului va înceta şi ţara va intra pe calea vieţii normale politice. D. Papanastasiu a adăugat, că va invita pe şefii opoziţiei spre a trata cu ei colaborarea pentru stabilirea unei constituţiuni democratice. Această■ colaborare va face să dispară neîncrederea şi va uşura realizarea programului de reconciliere. ’riikiSM Prepa opoziţionistă continuă să sfătuiască pe regalişti să accepte verdictul marei majorităţi a poporului. „Ziarul „Scrip“ scrie că republica trebue să fie consolidată şi în consecinţă trebue să înceteze orice discuţie relativă la chestiunea regimului. Ziarul „Poliţia“ scrie: „Suntem bătuţi şi trebue să recunoaştem că noua stare de lucruri nu mai poate fi schimbată. Trebue să ne mulţumim să revendicăm în cadrul regimului republican victoria noastră la viitoarele alegeri“. PAXGALOS Ministrul siguranţei public® Proporţia voturilor De la corespondentul nostru particular Atena, 15. — Rapoartele sosite până astăzi arată cum că din 600.000 votanţi, 120.000 au votat pentru republică iar 180.000 pentru regalitate. Acest număr ne ţine totalul votanţilor. «Nu se mai crede necesar să se comunice direct regelui George sau prin guvernul român, rezultatul plebiscitului, regele putând lua cunoştiinţe de el din ziare. REGALIŞTI SE SUPUN VOTULUI Generalul Ifetaxas şi ceilalţi şefi regalişti au declarat că pentru Grecia nu mai există chestie de regim, ea fiind rezolvita de popor, voinţei căruia ei se vor supune fără nici o discuţie. Şefii regalişti au mtţi declarat Că plebiscitul a fost cu desăvârşire liber şi cu toate garanţiile cerute de opoziţie. TITLUL REPUBLICS! GRECEŞTI Fa luat hotărârea ca Grecie să fie numită „Statul elen" (Politia) iar nu „Republica elenă". Şeful statului elen va purta titlul de guvernator, preşedinte al statului, iar nu preşedinte al republicat. • -tr Saveraaii lageslavUd se tiwroiseasi In vara aceasta Belgrad, 15. In corona rea Regain! Alexandra ti a Regine! Maria se vs fane in vr.in asanata in mAnărtirea din Glich, e ▼»ehe bazilică a roflilor sârbi, oara va fi restaurată cu această ocazie. Desfă$mraree ceremoniei va fi reotrîvit ceremonienului tradiţional sârb, combinat e® ceremonialul din epoca da regalitate a Croaţiei, aara iţi va serba Traileneul tot In acest an. Moartea prin înîai Roland Bonaparte Paris, 15 CRador). — Prințul Rolland Bonaparts a încetat ori din viață la Paria. FILAE Miss Gloria Foy este o glorie nu numai cu numele, dar şi cu reputaţia. Printre artistele americane, ea este una din cele mai admirate. Un prim motiv ca să fie încântată. Dar mai există unul şi desigur cel mai, mars : miss Foy este atât de frumoasă, încât de curând Legiunea americană din Chicago a calificat-o „cea mai delicioasă fată din lume“. In aceste condiţii, cine se poate socoti mai fericită decât ea ? Şi cu toate astea, mise Gloria este foarte amărâtă, din cauza unei împrejurări neaşteptate. Doritoare să fie iubită şi să iubească, să aibă casă şi familie, se pregătea să-şi aleagă un soţ din numeroşi candidaţi la beneficiul graţiilor ei, rezervându-şi totodată dreptul de a-şi continua cariera artistică. Dar iată că-i moare un unchiu şi-î lasă 75 milioane franci. Desigur, un motiv ca fericirea să sporească, şi încă vârtos. Dar... căcă există un dar, testamentul prevede că miss Foy nu va putea primi moştenirea decât dacă se va căsători cel mai târziu în trei ani. Deci, două necazuri. Primul , ceea ce faci de bună voie, produce plăcere ; sala totdeauna dezgustă. Căsătoria în care artista vedea un nou aspect al vieţii sale mulţumite, a luat în sufletul său caracterul unei prozaice executări de obligaţiune. Tot farmecul a sburat. Al doilea neajuns: mulţi candidaţi vor fi fost mai înainte , dar acum sunt ca nisipul mărit Nu e loc de unde să nu primească scrisori, nu care i se oferă bărbat cu garanţia că o vor face fericită. Nu mai vorbim de cei cari te prezintă în persoană, o acostează, îi trimit buchete şi cadouri. Îi cântă serenade, o piseară şi o plictisesc, astfel încât de unde bărbatul se înfăţişa în mintea ei ca un ideal, astăzi a devenit ceva nesuferit, sugreet. Interesat. Seninătatea, veselia da odinioară au făcut loc unei continui preocupării, de care desigur ar scăpa numai dacă ar renunţa la moştenire. Dar act intervine altă chestie : cine dă cu piciorul la 75 milioane franci ? Şi iată «om un testament buclucaş poate »tinea dispoziţia chiar celei mai delicioase fete din lume Don Joel. Cronica externă . 16 Aprilie Când prinţul LouiaNajialéen a luat cunoştinţă de rezultatul favorabil dat de plebieeii, imperiului, el a spus: „Imperiul e pace»“. Franţa a făcut o experienţă cu imperiul şi după ceaea, când s’a instalat regimul '•«publican, s’a opus. ..Republica e pacea, legalitatea, dreptuL..“ Acum, după rezultatul plebeadaltului din Grecia, primul ministru Papanastasiu a declarat: I ,,Republica e papaa, a reintrenarea legalității, a stabilizarea ordinei.“ Dacă popoarele își fa e iluzîuni, guvernele sunt datoare să nu se lase târâte da iluziuni prea seducătoare... Rămâne să vedem cum vor rar», grecii că consolifisza noul regim republican. B. Foînoarfi a declarat la Cameră că în timpul eenferinfei nrdele Cannes, Genova şl Haga, Franţa a fost dispusă că weta- Mlească relaţiunîle cu guvernul sovietelor In următoarele eoerdiţiuni: 1. Sovietele trebue să revanoască datoriile comtractate de guvernul rus cu privire la particularii francezi şi să sa angajam, prin o Înţelegere directă cu purtătorii, dmn regrementanţii purtătorilor de titluri fremeere, căreia serviciul da Seriei ruse. 2. Franţa va renunţa la arior carere da reparsţiuni pentru retragerea Rusiei lta război, retragere, cere a echivalat eu o dezsa-lîune şî o călcare a angajamentelor sala. Notăm că refuzul Rusiei de a fi»«« războiul est? departe, alături de aliaţi, a avut drept consecinţă, prelungirea ostilităţilor. 1 3. Franţa e dispusă să nu reclama Rusie! sumai# ps cere !¡-» împrumutat în timpul războiului cu condiţia ca Rusia să renunţe îa oriee cerere de dauna pentru operaţiunile Îndreptate contra sa, în Rusia orientală şi Siberia. 1. Sovîotaîo să înceteze orîce propagandă In Franţa, i 5. DACA RUSIA SE ANGAJEAZĂ SĂ NU ATACE STATELE IJMÎTROFE. FRANŢA ax TA ANGAJA BA NU AJUTE ACESTE STATE CÂND ELE VOR ATACA RUSIA, j Aceleaşi condiţii le susţine şl I ari guvernul francez. I Guvernul britanic atribue o »ara Însemnătate acordului ce s'ar putea kw Uza pe baza con•luriilor stabilite de experţi şi el * dispus s* sprijine proiectul «xtnstilor, tn totalitara sa. Guvernul german a hotărît să eecspis ea bază pentru negorier? In chestia reparaţiilor, rgpcartele exwrrtilur. Acordul staMHt între puversul fron*»* industriaşi! cjer*»*»! din Ruhr a fost reinoît până la 15 luni« a. e. Suverani danez, in urma succesului oseîaltctilor In alegeri, a denii».’anat. Regel« Dimsmareoî a însărcinat pa d. Briating, șeful partidului socialist, cu formarea noului cabinet. In ajutorul students? lista deschisă de ziarul „Universul“ Au mei subscris: Colecta personalului industrial din Buştenari Lei 6855 Şcoala primară da fete No. 3 dîn Giurgiu SOM Barenaveostîlor din Romanaţi-Caracal 48©® Din iniţiativa d-lor C. Dumitrescu, Judecător Şuiei, şi G. Canat, Ileeanu, deputat de Argeş, ce lactaţi de la locuitorii comunei Caiseni-Argeş UM Colecta dini LonlvswM Petru, prof. şcoala de agricultură Cocororeni (Judeţul Orbol), 985 lei şi anuma, Ioan Popovici, director Teodor Sârbu şef, Alex. Săcară contabil, Fosila Tatoske prof., P. Laxbrcchi prof. Tsefor Msrfând prof. Alex. Calea, profesor, Leon Corobea contabil, toţi dopa lângă pe, de agr. Cocoreeani, câta 199 lei pe Colecta prost profesor Nicelae Fuznică, No. 88 str. Căpitanului • Braşov, dela „Comp. Janii batrâul“ B-nli Opse® lenesen funcţionar, Th. I. Floricel funcționar, C. Pavlovici comersant şi Floran M. Prudein comersant, din Calafat Dolj, suma da 1*1 Slavii class I TlXI a R. ES. din liceulElseoaoriel-Lega“, Tlmişeera Dirigintele și elevii clasei a S s A. dela UomlI „Codreanu“ dla Bârlad Elevele el. IT, şcoala primară No. 4 fie fote, mtz. Gogol Chisman Prsota Kt. Dumitrescu Ion L Popa, Mare*leneseu, câte 88 lei Elevii anal I şi M dîn. sepsin da brigadiori silvici Căluţi, Jud. Bacău Xb lesni unşi coroane pe mezat Antal studentului In ârspt Alexandru Crleteean, pentru fondul studenţilor, de la bolnavii din sanatoria Geoagiul de Jea, Jud. Humefieara ICî Gheorghe G. Gsergesen, elev el. ÎT primară, Focşani, str. Plîvneî No. 2 190 Câţiva elevi din clasa T-a, şcoala normală, Târ- Sovişte 50 Paraesani!sceţînnoi bacterîeîegice, laboratorul comunal Brăila 2000 Clasa VII reală, liceul ,rS-ts Sava“ 1*00 Celeeta elevilor creștini din clasa Tl-a A. reală a liceului „Mihai Viteazu“ Bae«Z9gti 1020 Doctorand Kihall To*ss®en 500 Lt.-e®îesel Țăranu 400 Ecaterina Mîcolau, Coca Karin, Juana Hangropol, etere clasa ÎÎI-a primară pe ariesal „Avântul Cultural“ 140 ». X. 20 Elev cl. I primară Stelian C. Popescu, str. Ursului 32 10 Total 25.131 Suma din urmă lei 2.216.992 Tetal general lei 2.272.123 •«SUB 4M 182 258 4» Prietenia româno polwa Varşovia, 13. (Rador).—Ministrul de război polonez a dat «memoarea generalului Florescu • masă la care au participat colonelul Trandafirescu, generalul Haller, şeful statului-major polonez ?» generalul Rozvadowski. Generalul Florescu şi generalul Haller au pronunţat discursuri subliniind amiciţia şi legăturile dintre Polonia şi România m HASE TALENT LITERAR ISTRATI : L.aw CUNOSCUT Ce STEVAN POPESCU Grija asigurării unei existenţe, j cât de modestă, se naşte în om j de îndată ce i se manifestă cons- j fiinţa'de determinarea unui rost. j Oricare i-ar fi alcătuirea intrin- j secă şi oricare i-ar fi podoabele, j cu care natura l-a înzestrat, de rostul lui viitor hotărăsc în mare parte şi condiţiile, în care se desvetă. Rare sunt fiinţele, care pot scăpa de influenţa mediului, sau care pot să o domine; cele mai multe i se supun orbeşte, ca unei fatalităţi. Gândurile acestea mi-au fost sugerate ,de următoarea întâm- plare : Mergeam pe „Promenade des Anglais" la Nisa, cu copiii mei, vorbind româneşte, când în , faţa noastră se aşeză la câţiva metri, cu un aparat fotografie, un domn înalt, uscăţiv, care mi se adresă intr'o românească curată : — Domnule, vă rog, îngăduiţi-mi să vă fac o fotografie. Pe această promenadă te întâlneşti, la fiece pas, cu oameni cari au această îndeletnicire. Cuvântul românesc al celui care mi s’a adresat, m'a suprins însă şi ea să-i fac plăcere, am primit propunerea. Când i-am dat numele, ca a doua zi să-mi aducă fotografia, mi s’a adresat, bucuros: — D-ta eşti directorul Universului? La răspunsul meu afirmativ, îmi spuse că se simte fericit, şî manifestă o bucuria deosebită. Acum fueei fu surprins de bucuria lui şi tntrebându-1 cum se numeşte şi de când este pe aci, îmi răspunse: — Istoria vieţi mele aste tristă. Mă numesc Panait latrati. Sunt de la Brăila. De aproape atee ani, n'am mai fost in ţară. Am colindat Turcia, Siria, Egiptul, Grecia, Italia fi de şease ani sunt in Franţa. In timpul sezonului îmi câştig existenţa a ei, făcând fotografii, iar in celalt timp, stau la Paris, unde esseroii meseria de zugrav, cu destul de multe greutăţi. Cercetându-1 mai de aproape şi întrebându-1 de ex rra se întoarce în ţară, unde ar putea mai uşor să-şi câştige existenţa, îmi răspunse: — Acum e greu, fiindcă sunt legat de nişte afaceri, iar* reclamă prezenţa mea aci, şi de unde nădăjduesc să pot câştiga şi eu ceva, ca să-mi schimb felul de viaţă de până acum. — Anume, ce afacere aşa importantă te reţine aci ? — Apoi, sunt şi eu scriitor... Şi scoase din porte-feuille, o carte poştală, drept mărturie a afirmaţiei, semnată de marele scriitor francez Romain Rolland care-l făcea cunoscut că editorul francez Rieders va pune sub tipar fii curând romanul ritu .lfiyra Kyrallna“. Eram din ce în ce mai Intrigat de ce vedeam și auzeam, și începui să mă interesez mai de aproape de starea interesantului necunoscut, pe care întâmplarea mi-l aducea înainte. El îmi ceru tăgăduirea, să vie după prânz la mine. Acceptai cu plăcere. De astădată, aflai lucruri şi piaf importante. „In ziua de 4 Ianuarie 1921, in faţa monaraentulor Conte- Karnhof din Nise, a fost găsit un individ care-şi tăiase gâtul ca un brichi şi in stare de nesimţire completă, — căci pierduse foarte mult sânge, — a fost dus la spitaL In buzunarul hainei sale, el a găsit un earnst en diferite însemnări şi o scrisoare către Romain Rolland. Direcţia spitalului a trimis scrisoarea celui In drept, ears de Îndată ce a primit-o, a cerut sa i se trimită hârtiile găsită le acel individ, care nu era altul fie cât Panait Istratl. Romain Rolland cetind acele hârtii, a rămas surprins de talentul de scriitor al disperatului şi a cerut ca, dacă va scăpa cu viaţă, să-i fe trimis lui, la Paris. După câteva luni, Istratl s'a insdravenit şi întâlni pe Romain Rolland, care la luat sub protecţia lui, cavânful să scrie cât mai mult. De atonei Istratl scrie necontanit, dar nevoile existentei nu i-au permis să facă atât cât sr fi voit ! Şi abie anul acesta, el a incerpnt să publice in marea revistă francară Europe primul său roman Kyra Kyralina, unele Anghel şî Codîn. Ar fî inutil s& spun eu altels va posta ceea ce a spus Romain Rolland, despre romanul „Kyra Kyralina“. Şi de aceea reproduc o s a scris Romain Rolland despre Istrati, calificându-l „un Gorki balcanic“. Panait Istrati „e un povestitor născut, e un povestitor din Orient, care se emoţionează de l,propriile lui povestiri şi dacă-şi *) Kyra Kyrallna, dă drum povestirii, odată fusepută povestea, nu ştie nimeni, nici chiar el nu ştie, dacă povestea va ţine un ceas, ori e mie fi una de nopt». Acest geniu de povestitor s aga de irezistibil, încât tn scrisoarea scrisă în ajunul sinuciderii, ffi întrerupe de două ori jelaniile disperate, ca să spună două poveşti umoristice din viața lui de altădată. Vom hotărît să-și noteze o parte din povestiri şî el s'a angajat la o lucrare de mai lungă durată, din care două volume sunt scrise. E o evocaţie a vieţii noi; lucrarea, ea şi viaţa-i, ar putea să fie dedicată Prieteniei, — căci ea e în omul acesta o pasiune sfinţită. Pe tot întinsul drumului, el se opreşte la amintirea chipurilor întâlnite; fiecare-şi are enigma soartei, pe care el caută s'o deslege. Şi fiecare capitol din romani formează o nuvelă. Trei, ori patru din aceste nuvele, în volumele, pe care le cunosc, siunt demne şi maeştri ruşi. El se deosebeşte de ei prin temperament şi lumină, prin hotărîre, printr'o veselie tragică, prin acea bucurie a povestitorului, care dă drum sufletului încătuşat Aşa scrie Romain Rolland depre Panait Istrati !). Marea Casă de editură Riedard Comp. din Paris a luat asupră-şi editarea şi răspândirea tuturor scrierilor lui Istrati, care sunt cerute a îi traduce şi în Anglia şi America. Primul roman, Kyra Kyrattna, este sub presă şi va apare in cursul acestei luni Desigur, compatrioţii noştri nu ştiu mare lucru de existenţa arcelui nou şi mare talent ro- raânesc, care din cauza unei soarte intrige, derutat de la menirea sa, pribegeşte prin ţări, deşi amice, totuş străine. Istrati n’a scăpat până acum da nevoi, ţi Imi fac o datorie, semnalându-i atenţiei publice româneşti, unde sunt convins că • Europe, Nr. 1 din 15 Aug. 1923, va avea aceeaş primire călduroasă, ca aceea pe care i-o face în lumea întreagă marele şi isîmosul Romain Rolland. Eu am luat deocamdată măguri să-i vin în ajutor. Aprilie, Nisa. ’ ^AVs/vVWSAAAAAAA MARDI „DMERSUL“ Eu Sr. 11 Peste marile premii it primăvară Sititoril csrl vor să participa la marile premii de primăvara var stringa curroansis ee silnic vor îl pabneata In acest ioc. Amânunte rompier* vor fi date 'a timp. ..v(