Universul, aprilie 1924 (Anul 42, nr. 73-96)

1924-04-18 / nr. 88

W­EIE1P1U W IMITAT MOZAICURI EXPLORĂRI. — A plecat în­­tr-o călătorie de trei sute de zile o asociaţie savantă engleză ca să exploreze insulele prea puţin cunoscute din sudul Paci­ficului, între altele insula care — zîce-se — apare şi dispare. SUBMARINUL CEL MAI PERFECŢIONAT este super­­submarinul englez XI, fiind cel mai mare și mai iute din lume. Are o viteză de 22 de noduri pe oră, o deplasare de 3500 tone și o armătură de 6 tunuri de câte 120 milimetri. Sătenii din Chişcăreni, jude­­ţul Iaşi, s’au adunat şi au fă­cut jurământ, să ocolească al­coolul. Nu numai atât, dar s’au legat să consacre ridicării unei biserici o bună parte din su­mele smulse altădată­ de bău­tură şi au nădejdea că vor strânge un milion pentru sfân­tul locaş. „ Iată o faptă care merită să­­ fie privită cu atenţie, lăudată şi dată ca , exemplu, căci sun­tem încredinţaţi că sătenii din Chişcăreni se vor ţine de cu­vânt. Cărei fericite inspiraţiuni s'o fi datorind ea, nu ştim. Bă­nuim că preoţii şi învăţătorii nu sunt străini, fiindcă de cât­va timp în multe părţi, lumi­nătorii satelor s’au pus pe lu­cru în lupta contra alcoolismu­lui. Locuitorii cari au luat aceas­tă hotărîre şi cei cari le vor urma pilda, vor avea un în­treit folos. Pe de-o parte, sănătatea lor se va resimţi adânc, fiindcă va scăpa de urmările băutrii, mai ales de ale celei exagerate; energia lor productivă va spori mult, atât pentru că moleşeala căşunată de alcoolism (mole­­şală sub care se ascunde o tre­cătoare, înşelătoare şi veninoa­să înviora/v' «a dispare, cât şi pentru că vremea pierdută In chefuri va fi întrebuinţată in scopuri mai bune ; In sfârşit, urmaşii lor se vor înfăţişa în mult mai bune condiţii fizice, intelectuale, morala în al doilea rând, adversarii alcoolismului vor face o econo­mie simţitoare. Mai cu seamă în grelele vremuri în care trăim, sumele asvârlite pe lu­cruri nu numai nefolositoare,, dar chiar păgubitoare, au în­semnătatea lor. Nu e mai bine ca banii înghiţiţi de basamac şi alte băuturi de felul acesta, să ajute la o hrană mai bună a familiei, la o îngrijire medi­cală, a cărei lipsă are conse­cinţe aşa de rele la ţară, la o îmbrăcăminte mai curată, la instruirea copiilor, şi aşa mai departe ? ’ In al treilea rând, destinând scopurilor de folos public mă­car o parte din aceste econo­mii, — aşa cum au procedat cei din Chişcăreni, — se pot fa­ce lucruri mari, se pot îmbună­tăţi multe, se pot ridica bise­rici, şcoli, spitale, etc., şi în ori­ce caz, se poate ajuta vâr­tos la o întreţinere superioară a celor existente, avantaje re­vărsate de­sigur tot asupra pre­zenţilor şi urmaşilor lor. Nu mergem până acolo în­cât să socotim salutară numaî abţinerea totală şi permanentă de la orice băutură, în cantita­te mică, luate raţional, numai la vremea lor, şi evitând falsi­ficările şi alcool­urile combina­te fără milă de sănătatea con­sumatorilor, băuturile pot fi îngăduite. Abuzul, în orice în­ţeles, este cel care distruge să­nătatea şi ruinează gospodă­ria. Statul nu se poate plânge de succesul unei generalizări a anti-alcoolismului în fapt, întâi pentru că nu poate să aibă o preocupare mai însemnată de­cât asigurarea unei populaţii viguroase şi întărite, şî al doi­lea pentru că foloasele fiscale legate de desfacerea alcooluri- Ior ar fi cu prisosinţă compen­sate de lucrările presărate In tot cuprinsul ţării, cari, ieşit, din economiile procurat, de înfrânarea alcoolismului. Tar scuti de multe şi mari Chel­tueli Repetăm, fapta locuitorilor din Chişcăreni, care ştim că nu este izolată, merită toate lau­dele şî cu aceleaşi simţîmînte vom privi pe toţi aceia cari vor lua inițiative și hotărâri de fe­lul acesta. Snsemna mei® Asupra“ împroprietăririlor din Ardeal Am scris adesea asupra nere­gulelor, ce s'au săvârşit eu îm­proprietăririle. Iar dela o vre­me, deşi continuam să primim numeroase plângeri din partea sătenilor, nu le-am mai dat In vileag, socotind, că la ministerul de domenii se va ţine o făgădu­­ială dată public şi de d. minis­tru titular şi de d. subsecretar de stat, că se va face rânduială, acolo, unde s'a­ produs abuz. A trecut de-atunci vreme, tu care s'ar fi putut îndrepta unele rele. Nu ştim, dacă într'adevăr s'a îndrumat vreo îmbunătăţire, dar notăm un­­fapt. Subsecreta­rul de stat de la domenii a tre­buit să se ducă şi să constate personal nemulţumirile unor ţă­rani din Ardeal. Sunt multe luni, de când noi am relevat, ce nedreptăţi s'au făcut ţăranilor din jud. Cojoc­­na. Am scris, am insistat în re­petate rânduri să se facă anche­te. Dar la ministerul domeniilor se aştepa, probabil, primăvara, ca să se ţină o făgăduială şi să se înceapă o acţiune de îndrep­tare. Ne-am îngădui să credem, că începutul făcut de subsecretarul de stat de la domenii, d. Cipă­­ianui, nu se va opri in jud. Co­­jocna, ei va continua şi nu Bi­hor şi nu Maramureş şi nu toate judeţele din vechiul regat, fiind­că nedreptăţile e necesar să fie îndreptate, mai ales în ce pri­veşte pământul, de care e legat pe viaţă şi pe moarte primaito­­rul harnic de la ţară. Să aşteptăm deci! Pentru noi, e fa orice cai e satisfacţie, întrucât scriam după documente oficiale, că s'au fă­cut mari abuzuri şi formidabile călcări ale legii agr­are, pe cari le constată acum înşişi miniştri. h. o. 0 DECLARAŢIE a leplei Ferdinand asii caui îhî Popularia alsacîanfi şi prizonie­rii români. — Tributul de i«cu­­noştință al Româniai Citim ln „Le Matin“ „...In timp ce străbăteam alep- 1« cimitirului ,,Val-du-Pâlre“, Regele României a binevoit să-mi facă onoarea da a-mi acorda o mică convorbire. — „Sunt profund mişcat, mi-a spus M. Sa, de bunătatea, de care a dat dovadă populaţia al­­saciană faţă de nefericiţii noştri priionisri. Şi primul meu senti­ment, luând contact cu pământul acesta al Alsaciei, pe care nu-l străbătusem până în present de­cil în pripă, ca un simplu turist, e im sentiment de gratitudine, ştiu, cât de mult au suferit sol­daţii mei în ţara aceasta, unde a au fost exilaţi. Ştiu, că locuitorii euragioşi şi caritabili au încer­cat prin toate mijloacele să-i a­­jute in suferinţa lor. “rAm aflat azi, de ce moarte tragică au pierit, câţiva din ei... Acestea sunt aberaţiile grozave ale răsboiului... Nu voiu putea spune nici­odată sentimentul a­­dâne de recunoştinţă pe care-l simt faţă de Franţa întreagă, care ne-a ajutat cu nobleţe în clipele cele m­d grele ale războ­iului. „Nu voi uita de asemenea, ro­lul atât de preţios al misiunei d-voastră militare, condusă de şeful ei, generalul Berthelot. Noui legături de simpatie şi de stimă mutuală s'au creiat intre ambele ţări, făcând mai prof­un­­dă şi mai trainică prietenia lor tradiţională". Un­ DEFENSIV) franco-română — Ce spune presa franceză. — Stadiul Eniţial al tratativelor. — Obligaţiunile reciproca — Ziarele dîn Paris sunt Infor­mate, că ministrul român da­nterna, d. Duca, va rămâne două săptămâni la Paris, in ca­re timp vor fi discutate toate problemele la ordinea zilei. In prima conferinţă între pri­mul ministru francez şi d. Du­ca s-a discutat mai sine asupra chestiunii tratatului defensiv franco-român. Vorbind despre acest proiect ziarul „Lintransigeant“ spun­e că este vorba că cele două state se vor obliga să se sprijine re­ciproc, cu vederea mari ţinerii In vigoare a tratatelor de pace re­cunoscute. România ar mai ce­re, afară de aceasta, o obliga­ţiune dîn partea Franţei cu pri­vire la Bil**rabia. Ziarul consi­deră această chestiune ca leer­te delicată, adăugând că, deşi există la Paris dorinţa de a semna o nouă convenţie, care ar forma o nouă verigă în lan­ţul apărării, totes 90 obiectea­ză că ar fî greu să se Introducă tn convenţia franco-remfină de poriftuni speciale, cari nu rîgu­­roasă tn tratatele Încheiate cu celelalte state ala Micei înţele­geri. Acesta combinaţiuni se consi­deră deocamdată ca premature, întrucât tratativele nu au de­păşit Încă stadiul iniţial. Sa In­sistă în general asupra puncte­lor de vedere indicate in toa­sturile de la Paris, cari pot fi considerate ca feeză pentru e­­ven­tualele negocieri privitoare la tratat Declaraţiile d-lui Usca D. I. G. Duca, ministrul de ex­terne, a făcut următoarele decla­raţii unui redactor al ziarului „Le Matin“: — ,,Mă simt foarte fericit, să văd pe Suveranii români adu­când poporului francez expresia vechei afecţiuni, care uneşte cele două naţiuni şi tot astfel expre­sia recunoştinţei adânci pe care o păstrăm Franţei pentru spriji­nul pe care ni l-a dat în timpul războiului mondial. Franţa ne a permis să înfăptuim unitatea na­ţională a rasei noastre.­­ Vizita aceasta este pentru noi o manifestaţie a solidarităţii ce­lor două ţări, iar politica lor se inspiră din aceleaş principii, a­­nume de a consolida pacea sta­­bilită prin tratatul de pace. România va fi fericită să vadă strângându-se legăturile, care există intre ca şi Franţa. Am fost foarte mişcaţi de dovada de prietenie pe care guvernul şi par­lamentul d-voastră ni le-au dat ratificând tratatul Basarabiei si aceasta tocmai in clipa in care începeam in chestia" aceasta tra­tative la Viena, cu sovietele. Tra­tativele acestea n'au izbutit, dar s'au terminat fără animozitate si nădăjduesc că ele vor putea fi reluate". GRECIA POPA PLEBISCIT -Proclamarea stării de asediu­.-Proportia voturilor Athena, 15. CB. dor)­ — Guver­nul a proclamat starea de ase­diu in toată Greets.­­ Consiliul de miniştri a hotă­rit să dea o nouă amnistie pen­tru delictele din ultimele zile. ŞEFUL GUVERNULUI VA IN­VITA ŞI PE REGALIŞTI LA COLABORARE Atena, 16 (Rador). — Preşe­­dintele consiliului de miniştri ,L Papanastasiu, A declarat ziarişti­lor, că întrevederile sale cu şefii opoziţiei, ca şi articolele presaii regaliste ii inspiră convingerea că votul poporului va fi respec­tat de toţi. Lupta in chestia regi­mului va înceta şi ţara va intra pe calea vieţii normale politice. D. Papanastasiu a adăugat, că va invita pe şefii opoziţiei spre a trata cu ei colaborarea pentru stabilirea unei constituţiuni de­­mocratice. Această■ colaborare va face să dispară neîncrederea şi va uşura realizarea programului de recon­ciliere. ’­r­i­­ikiS­M­ Prepa opoziţionistă continuă să sfătuiască pe regalişti să accepte verdictul marei majori­tăţi a poporului. „Ziarul „Scrip“ scrie că repu­blica trebue să fie consolidată şi în consecinţă trebue să înce­teze orice discuţie relativă la chestiunea regimului. Ziarul „Poliţia“ scrie: „Suntem bătuţi şi trebue să recunoaştem că noua stare de lucruri nu mai poate fi schimbată. Trebue să ne mulţu­mim să revendicăm în cadrul regimului republican victoria noastră la viitoarele alegeri“. PAXGALOS Ministrul siguranţei public® P­roporţia voturilor De la corespondentul nostru particular Atena, 15. — Rapoartele sosite până astăzi arată cum că din 600.000 votanţi, 120.000 au vo­tat pentru republică iar 180.000 pentru regalitate. Acest număr ne ţine totalul votanţilor. «­Nu se mai crede necesar să se comunice direct regelui George sau prin guvernul român, rezul­tatul plebiscitului, regele putând lua cunoştiinţe de el din ziare. REGALIŞTI SE SUPUN VO­TULUI Generalul Ifetaxas şi ceilalţi şefi regalişti au declarat că pen­tru Grecia nu mai există ches­tie de­ regim, ea fiind rezolvita de popor, voinţei căruia ei se vor supune fără nici o discuţie. Şefii regalişti au mtţi declarat C­ă plebiscitul a fost cu desăvâr­şire liber şi cu toate garanţiile cerute de opoziţie. TITLUL REPUBLICS! GRE­CEŞTI Fa luat hotărârea ca Grecie să fie numită „Statul elen" (Po­litia) iar nu „Republica elenă". Şeful statului elen va purta tit­lul de guvernator, preşedinte al statului, iar nu preşedinte al re­publicat. • -tr Saveraaii lageslavUd se tiwroiseasi In vara aceasta Belgrad, 15. In corona rea Re­gain! Alexandra ti a Regine! Maria se vs fane in vr.in asana­ta in mAnărtirea din Glich, e ▼»ehe bazilică a roflilor sârbi, oara va fi restaurată cu această ocazie. Desfă$mraree ceremoni­­ei va fi reotrîvit ceremonienului tradiţional sârb, combinat e® ceremonialul din epoca da re­­galitate a Croaţiei, aara iţi va serba T­raileneul tot In acest an. Moartea prin înîai Roland Bonaparte Paris, 15 CRador). — Prințul Rolland Bonaparts a încetat ori din viață la Paria. FIL­AE Miss Gloria Foy este o glorie nu numai cu numele, dar şi cu reputaţia. Printre artistele americane, ea este una din cele mai admi­rate. Un prim motiv ca să fie încântată. Dar mai există unul şi de­sigur cel mai, mars : miss Foy este atât de frumoasă, în­cât de curând Legiunea ameri­cană din Chicago a calificat-o „cea mai delicioasă fată din lume“. In aceste condiţii, cine se poate socoti mai fericită de­cât ea ? Şi cu toate astea, mise Gloria este foarte amărâtă, din cauza unei împrejurări neaşteptate. Doritoare să fie iubită şi să iubească, să aibă casă şi fami­lie, se pregătea să-şi aleagă un soţ din numeroşi­ candidaţi la beneficiul graţiilor ei, rezer­­vându-şi totodată dreptul de a-şi continua cariera artistică. Dar iată că-i moare un unchiu şi-î lasă 75 milioane franci. De­sigur, un motiv ca fericirea să sporească, şi încă vârtos. Dar... căcă există un dar, te­stamentul prevede că miss Foy nu va putea primi moştenirea de­cât dacă se va căsători cel mai târziu în trei ani. De­­ci, două necazuri. Primul , ceea ce faci de bună voie, produce plăcere ; sala tot­deauna dezgustă. Căsătoria în care artista vedea un nou as­pect al vieţii sale mulţumite, a luat în sufletul său caracterul unei prozaice executări de obli­gaţiune. Tot farmecul a sburat. Al doilea neajuns: mulţi can­didaţi vor fi fost mai înainte , dar acum sunt ca nisipul mă­rit Nu e loc de unde să nu pri­mească scrisori, nu care i se o­­feră bărbat­ cu garanţia că o vor face fericită. Nu mai vor­bim de cei cari te prezintă în persoană, o acostează, îi trimit buchete şi cadouri. Îi cântă se­renade, o piseară şi o plicti­sesc, astfel în­cât de unde băr­batul se înfăţişa în mintea ei ca un ideal, astăzi a devenit ceva nesuferit, sugreet. Intere­sat. Seninătatea, veselia da odi­­nioară au făcut loc unei conti­nui preocupării, de care de­sigur ar scăpa numai dacă ar renun­ţa la moştenire. Dar act inter­vine altă chestie : cine dă cu piciorul la 75 milioane franci ? Şi iată «om un testament buclucaş poate »tinea dispoziţia chiar celei mai delicioase fete din lume­­ Don Joel. C­ronica externă . 16 Aprilie Când prinţul LouiaNajialéen a luat cunoştinţă de rezultatul favorabil dat de plebieeii, im­periului, el a spus: „Imperiul e pace»“. Franţa a făcut o experienţă cu imperiul şi după ceaea, când s’a instalat regimul '•«pu­blican, s’a opus. ..Republica e pacea, legalitatea, dreptuL..“ Acum, după rezultatul plebead­altului din Grec­ia, primul mi­nistru Papanastasiu a declarat: I ,,Republica e papaa, a reintre­­narea legalității, a stabilizarea­­ ordinei.“ Dacă popoarele își fa e ilu­­zîuni, guvernele sunt datoare să nu se lase târâte da iluziuni prea seducătoare... Rămâne să vedem cum vor rar», grecii că consolifisza noul regim republi­can. B. Foînoarfi a declarat la Ca­meră că în timpul eenferinfei nr­dele Cannes, Genova şl Haga, Franţa a fost dispusă că weta- Mlească relaţiunîle cu gu­ver­nul sovietelor In următoarele eoerdiţiuni: 1. Sovietele trebue să reva­­noască datoriile comtractate de guvernul rus cu privire la par­ticularii francezi şi să sa anga­jam, prin o Înţeleg­ere directă cu purtătorii, dmn regremen­­tanţii purtătorilor de titluri fremeere, că­reia serviciul da­ Seriei ruse. 2. Franţa va renunţa la arior carere da reparsţiuni pentru re­­tragerea Rusiei lta război, re­tragere, cere a echivalat eu o dezsa-lîune şî o călcare a anga­jamentelor sala. Notăm că refuzul Rusiei de a fi»«« războiul es­t? departe, a­­lături de aliaţi, a avut drept consecinţă, prelungirea ostilită­ţilor. 1 3. Franţa e dispusă să nu re­­clama Rusie! sumai# ps cere­­ !¡-» împrumutat în timpul răz­boiului cu condiţia ca Rusia să renunţe îa oriee cerere de dauna pentru operaţiunile În­dreptate contra sa, în Rusia o­­rientală şi Siberia. 1. Sovîotaîo să înceteze orîce propagandă In Franţa, i 5. DACA RUSIA SE ANGA­JEAZĂ SĂ NU ATACE STA­TELE IJMÎTROFE. FRANŢA ax TA ANGAJA BA NU AJUTE ACESTE STATE CÂND ELE VOR ATACA RUSIA, j Aceleaşi condiţii le susţine şl I ari guvernul francez. I Guvernul britanic atribue o »ara Însemnătate acordului ce s'ar putea kw Uza pe baza con­­•luriilor stabilite de experţi şi el * dispus s* sprijine proiectul «xtnstilor, tn totalitara sa.­­ Guvernul german a hotărît să eecspis ea bază pentru ne­­gorier? In chestia reparaţiilor, rgpcartele exwrrtilur. Acordul staMHt între puver­sul fron*»* industriaşi! cjer­­*»*»! din Ruhr a fost reinoît până la 15 luni« a. e. Suverani danez, in urma suc­cesului oseîaltctilor In alegeri, a denii».’anat. Regel« Dimsmar­­eoî a însărcinat pa d. Briating, șeful partidului socialist, cu form­area noului cabinet. In ajutorul students? lista deschisă de ziarul „Universul“ Au mei subscris: Colecta personalului indus­trial din Buştenari Lei 6855 Şcoala primară da fete No. 3 dîn Giurgiu SOM Baren­­aveostîlor din Romanaţi-Caracal 48©® Din iniţiativa d-lor C. Dumitrescu, Judecător Şuiei, şi G. Canat, Ileea­­nu, deputat de Argeş, ce lactaţi de la locuitorii co­munei Caiseni-Argeş UM Colecta d­ini LonlvswM Petru, prof. şcoala de a­­gricultură Cocororeni (Ju­deţul Orb­ol), 985 lei şi a­­numa, Ioan Popovici, di­rector Teodor Sârbu şef, Alex. Săcară contabil, Fosila Tatosk­e prof., P. Laxbr­­cchi prof. Tsefor Msrfâ­­nd­ prof. Alex. Calea, pro­fesor, Leon Corobea con­­tabil, toţi dopa lângă pe, de agr. Cocoreeani, câta 199 lei pe Colecta prost profesor Ni­­celae Fuznică, No.­­ 88 str. Căpitanului • Braşov, dela „Comp. Janii batrâul“ B-nli Opse® lenesen funcţionar, Th. I. Floricel funcționar, C. Pavlovici comersant şi Floran M. Prudein comersant, din Calafat Dolj, suma da 1*1 Slavii class I TlXI a R. ES. din liceul­­Elseoao­­riel-Lega“, Tlmişeera Dirigintele și elevii cla­sei a S­ s A. dela UomlI „Codreanu“ dla Bârlad Elevele el. IT, şcoala primară No. 4 fie fote, m­tz. Gogol Chism­an Prsota Kt. Dumitrescu Ion L Popa, Mare*­le­neseu, câte 88 lei Elevii anal I şi M dîn. sepsin da brigadiori sil­vici Căluţi, Jud. Bacău Xb lesni unşi coroane pe mezat Antal studentu­­lui In ârspt Alexandru Crleteean, pentru fondul studenţilor, de la bolnavii din sanatoria­ Geoagiul de Jea, Jud. Humefieara ICî Gheorghe G. Gsergesen, elev el. ÎT primară, Foc­şani, str. Plîvneî No. 2 190 Câţiva elevi din clasa T-a, şcoala normală, Târ- Sovişte 50 Paraesani!­sceţînnoi bac­­terîeîegice, laboratorul co­munal Brăila 2000 Clasa VII reală, liceul ,rS-ts Sava“ 1*00 Celeeta elevilor creștini din clasa Tl-a A. reală a liceului „Mihai­ Viteazu“ Bae«Z9gti 1020 Doctorand Kihall To­­*ss®en 500 Lt.-e®îesel Țăranu 400 Ecaterina Mîcolau, Coca Karin, Juana Hangropol, etere clasa ÎÎI-a primară pe ariesal „Avântul Cul­tural“ 140 ». X. 20 Elev cl. I primară Stelian C. Pop­escu, str. Ursului 32 10 Total 25.131 Suma din urmă lei 2.216.992 Tetal general lei 2.272.123 •«SUB 4M 182 258 4» Prietenia româno polwa Varşovia, 13. (Rador).—Minis­­trul de război polonez a dat «m­emoarea generalului Florescu • masă la care au participat colo­­nelul Trandafirescu, generalul Haller, şeful statului-major po­lonez ?» generalul Rozvadowski. Generalul Florescu şi generalul Haller au pronunţat discursuri subliniind amiciţia şi legăturile dintre Polonia şi România m HASE TALENT LITERAR ISTRATI : L.aw CUNOSCUT Ce STEVAN POPESCU Grija asigurării unei existenţe, j cât de modestă, se naşte în om j de îndată ce i se manifestă cons- j fiinţa'de determinarea unui rost. j Oricare i-ar fi­ alcătuirea intrin- j secă şi oricare i-ar fi podoabele, j cu care natura l-a înzestrat, de­­ rostul lui viitor hotărăsc în mare­­ parte şi condiţiile, în care se des­ve­­tă. Rare sunt fiinţele, care pot scăpa de influenţa mediului, sau­­ care pot să o domine; cele mai­­ multe i se supun orbeşte, ca unei­­ fatalităţi. Gândurile acestea m­i-au fost­­ sugerate ,de următoarea întâm-­­ plare : Mergeam pe „Promenade­­ des Anglais" la Nisa, cu copiii­­ mei, vorbind româneşte, când în , faţa noastră se aşeză la câţiva­ metri, cu un aparat fotografie, un domn înalt, uscăţiv, care mi se adresă intr'o românească cu­rată : — Domnule, vă rog, îngădui­ţi-mi să vă fac o fotografie. Pe această promenadă te întâl­neşti, la fiece pas, cu oameni cari au această îndeletnicire. Cuvân­tul românesc al celui care mi s’a adresat, m'a suprins însă şi ea să-i fac plăcere, am primit pro­punerea. Când i-am dat numele, ca a doua zi să-mi aducă foto­grafia, mi s’a adresat, bucuros: — D-ta eşti directorul Univer­sului? La răspunsul meu afirmativ, îmi spuse că se simte fericit, şî manifestă o bucuria deosebită. Acum fueei fu surprins de bucu­ria lui şi tntrebându-1 cum se numeşte şi de când este pe aci, îmi răspunse: — Istoria vieţi mele aste tris­tă. Mă numesc Panait latra­ti. Sunt de la Brăila. De aproape atee ani, n'am mai fost in ţară. Am colindat Turcia, Siria, Egip­tul, Grecia, Italia fi de şease ani sunt in Franţa. In timpul sezo­nului îmi câştig existenţa a ei, făcând fotografii, iar in celalt timp, stau la Paris, unde esseroii meseria de zugrav, cu destul de multe greutăţi. Cercetându-1 mai de aproape şi întrebâ­ndu-1 de ex rra se în­toarce în ţară, unde ar putea mai uşor să-şi câştige existenţa, îmi răspunse: — Acum e greu, fiindcă sunt legat de nişte afaceri, iar* recla­mă prezenţa mea aci, şi de unde nădăjduesc să pot câştiga şi eu ceva, ca să-mi schimb felul de viaţă de până acum. — Anume, ce afacere aşa im­portantă te reţine aci ? — Apoi, sunt şi eu scriitor... Şi scoase din porte-feuille, o carte poştală, drept mărturie a afirmaţiei, semnată de marele scriitor francez Romain Rolland care-l făcea cunoscut că editorul francez Rieder­s va pune sub ti­par fii curând romanul ritu .lfiyra Kyrallna“. Eram din ce în ce mai Intri­gat de ce vedeam și auzeam, și începui să mă interesez mai de aproape de starea interesantului necunoscut, pe care întâmplarea mi-l aducea înainte. El îmi ceru tăgăduirea, să vie după prânz la mine. Acceptai cu plăcere. De astădată, aflai lucruri şi piaf importante. „In ziua de 4 Ianuarie 1921, in faţa monaraentulor Conte- Karnhof din Nise, a fost găsit un individ care-şi tăiase gâtul ca un brichi şi in stare de ne­­simţire completă, — căci pier­duse foarte mult sânge, — a fost dus la spitaL In buzunarul hainei sale, el a găsit un earnst en diferite însemnări şi o scri­soare către Romain Rolland. Direcţia spitalului a trimis scrisoarea celui In drept, ears de Îndată ce a primit-o, a cerut sa i se trimită hârtiile găsită le acel individ, care nu era al­tul fie cât Panait Istratl. Romain Rolland cetind acele hârtii, a rămas surprins de ta­lentul de scriitor al disperatu­lui şi a cerut ca, dacă va scăpa cu viaţă, să-i fe trimis lui, la Paris. După câteva luni, Istratl­­ s'a insdravenit şi întâlni pe Romain Rolland, care la luat sub protecţia lui, cavânf­u­l să scrie cât mai mult. De atonei Istratl scrie necontanit, dar­­ nevoile existentei nu i-au per­mis să facă atât cât sr fi voit ! Şi abie anul acesta, el a ince­­r­pnt să publice in marea revistă­­ francară Europe primul său ro­­­­man Kyra Kyralina, un­ele An­­­­ghel şî Codîn. Ar fî inutil s& spun eu altel­­s va posta ceea ce a spus Ro­main Rolland, despre romanul „Kyra Kyralina“. Şi de aceea reproduc o s­ a scris Romain Rolland despre Istrati, calificându-l „un Gorki balcanic“. Panait Istrati „e un povestitor născut, e un povestitor din Orient, care se emoţionează de l,propriile lui povestiri şi dacă-şi­­ *) Kyra Kyrallna, dă drum povestirii, odată fuse­­pută povestea, nu ştie nimeni, nici chiar el nu ştie, dacă poves­tea va ţine un ceas, ori e mie fi una de nopt». Acest geniu de povestitor s aga de irezistibil, încât tn scrisoarea scrisă în ajunul sinuciderii, ffi întrerupe de două ori jelaniile disperate, ca să spună două po­veşti umoristice din viața lui de altădată. Vom­ hotărît să-și noteze o par­te din povestiri şî el s'a angajat la o lucrare de mai lungă du­rată, din care două volume sunt scrise. E o evocaţie a vieţii noi; lucrarea, ea şi viaţa-i, ar putea să fie dedicată Prieteniei, — căci ea e în omul acesta o pasiune sfinţită. Pe tot întinsul drumu­lui, el se opreşte la amintirea chipurilor întâlnite; fiecare-şi are enigma soartei, pe care el caută s'o deslege. Şi fiecare capitol din romani­ formează o nuvelă. Trei, ori pa­tru din aceste nuvele, în volume­­le, pe care le cunosc, siunt demne şi maeştri ruşi. El se deosebeşte de ei prin temperament şi lumi­nă, prin hotărîre, printr'o vese­lie tragică, prin acea bucurie a povestitorului, care dă drum su­fletului încătuşat Aşa scrie Romain Rolland de­­pre Panait Istrati !). Marea Casă de editură Riedar­d Comp. din Paris a luat asu­­pră-şi editarea şi răspândi­rea tu­turor scrierilor lui Istrati, care sunt cerute a îi traduce şi în An­glia şi America. Primul roman, Kyra Kyrattna, este sub presă şi va apare in cursul acestei luni Desigur, compatrioţii noştri nu ştiu mare lucru de existenţa arcelui nou şi mare talent ro-­­ raânesc, care din cauza unei soarte intrige, derutat de la me­nirea sa, pribegeşte prin ţări, deşi amice, totuş străine. Istrati n’a scăpat până acum da nevoi, ţi Imi fac o datorie, semnalându-i atenţiei publice ro­mâneşti, unde sunt convins că •­ Europe, Nr. 1 din 15 Aug. 1923, va avea aceeaş primire căldu­roasă, ca aceea pe care i-o face în lumea întreagă marele şi isî­­mosul Romain Rolland.­­ Eu am luat deocamdată mă­guri să-i vin în ajutor. Aprilie, Nisa. ’ ^AVs/vVWSAAAAAAA MARDI „DMERSUL“ Eu Sr. 11 Peste marile premii it primăvară Sititoril csrl vor să par­ticipa la marile premii de primăvara var stringa cu­­rroan­sis ee silnic vor îl pa­­bn­eata In acest ioc. Amânunte rompier* vor fi date 'a timp. ..v(

Next