Universul, aprilie 1924 (Anul 42, nr. 73-96)
1924-04-01 / nr. 73
Pnul vui-sr. 73 bis.»- Marți 1 Aprilie 1924 O conferinţă care nu s'a putut ţine — studenţii zădărnicesc o conferinţă financiară a d-lui Aristide Blank la Fundaţia Carol I I In ordinea conferinţelor or ■ganizate de „Institutul economic românesc“ în jurul problemei monetare era înscrisă pentru eri, la ora 6 seara, conferinţa d-lui Aristide Blank intitulată : „Problema valutară“. „ Amfiteatrul Fundaţiei Carol I, unde se ţin în fiecare Sâmbătă conferinţele din ciclul amintit, era înţesată de un public alcătuit din reprezentanţii cei mai autorizaţi ai vieţii noastre economice şi financiare, din economiştii profesori universitari şi fruntaşi politici din toate partidele. | I Relevăm prezenţa, între alţii, a d-lor: ministru N. Titulescu,Al. Kaida-Voevod, C. Argetoianu, dr. N. Lupu, dr. Şt. Cerkez, I. Răducanu, Oscar Kiriacescu, T. Căpitanovici, Gheron Netta, M. Săulescu, ş. a. • La om 6 seara, d. Aristide Blank îşi începe conferinţa. Pe peretele din spatele catedrei era expusă o hartă cu indicaţii asupra evoluţiilor monetei noastre naţionale, iar în stânga o tablă pentru demonstraţiuni de cifre. D. Aristide Blank subliniază în introducere importanţa problemei, reproducând cuvintele lui Gladstone, că nici dragostea n'a provocat atâta nebunie în lume, câtă au pricinuit cercetările asupra problemei monetare. Institutul economic românesc face o operă într'adevâr binefăcătoare, când, apelând la cunoştinţele specialiştilor, îşi propune să lămurească toate laturile problemei monetare. Conferenţiarul face o scurtă expunere asupra desvoltării schimbului, care, de la cel în natură (trocul) a evoluat cu timpul la schimbul bunurilor şi utilităţilor prin reprezentarea lor cu ajutorul monetei. Aceasta are într'adevâr valoare atât şi întrucât poate fi preschimbată în bunuri economice. De aci urmează, după părerea sa, că moneta trebue să fie în proporţie cu bunurile economice existente, sau pe cale de a fi creiate. Moneta corespunzătoare cu bunurile economice existente serveşte ca instrument de schimb; moneta corespunzătoare bunurilor economice pe cale de a fi creiate serveşte ca instrument de credit. • De aci şi deducţia conferenţiarului ,care formează însăşi ideea directivă a expunerei sale, că baza, acoperirea oricărei monezi, fie ea de hârtie sau de aur, sunt bunurile economice. Fără ele aurul devine un metal netrebnic, bancnota o simplă hârtiuţă. I STUDENŢII PĂTRUND IN , SALA I In cursul conferinţei, pe la ora 6 şi jumătate, grupuri de studenţi au apărut la toate intrările, cari dădeau în sală, manifestând împotriva conferenţiarului. Cea dintâi intrare s'a făcut pe uşa, care dă în balconul de mijloc al amfiteatrului şi imediat şi-au făcut intrarea şi celelalte grupuri. O furtună de fluerături şi de vociferări s'a pornit din rândurile studenţilor. Publicul a răspuns cu aplauze de simpatie pentru conferenţiar, care a rămas imperturbabil la tribună, gata să-şi continue expunerea. In cursul manifestaţiilor, d. Blank scria o serie de cifre pe tablă. Manifestanţii au interpretat atitudinea aceasta drept o provocare şi îndârjirea lor crescând, intrarea în sală a început cu mai multă furie. N. PANICA Lângă tribună a căzut la un moment dat un capăt de baston. Alte 3-4 i-au urmat. Panica s-a produs atunci printre doamnele din sală şi printre o parte din auditori, ceea ce a grăbit evacuarea sălii şi împresurarea conferenţiarului de către grupurile de studenţi. Intervenind însă auditorii din imediata vecinătate a d-lui Aristide Blank, acesta a fost condus în suliţa din dreptul lojei de la scana din stânga, a cărei uşe a fost încuiată. D-nii Şt. Cerkez, Gr. Gafencu, Corteanu ş. a. au rămas în loje, parlamentând cu studenţii. DEVASTAREA TRIBUNEI In pornirea lor, manifestanţii au spart lampa electrică de pe tribună, au sfâşiat harta demonstrativă şi au răsturnat tabla. In urmă s-au retras în rotonda Fundaţiei, ocupând toate ieşirile. In faţa manifestanţilor apare d. Tzigara-Samurcaş, care apelează la cuminţenia lor. Studenţii răspund că vor să aştepte trecerea d-lui Aristide Blank, luându-şi angajamentul, că vor manifesta numai cu ripostări verbale, fără nici un act de violenţă. BRUSCAREA D-LUI BLANK Puţin timp după aceasta, d. Blank însoţit de grupul prietenilor, se îndreaptă spre ieşire, trecând printre mulţimea studenţilor, aşezaţi pe două rânduri. Aproape de ieşire d-sa a fost bruscat de câţiva manifestanţi. Ajuns în stradă, s-a suit în automobil şi a plecat spre casă.♦ Este de menţionat faptul că în tot timpul acestei manifestaţii, nu s-a văzut nici un reprezentant al autorităţilor justiţiare sau poliţieneşti. Abia la 5 minute după plecarea d-lui Aristide Blank a sosit în faţa Fundaţiei un pluton de jandari pedeştri. Acest penibil incident a produs o profundă impresie în public. ma is .. UNIVERSUL CORPURILE LEGIUITOARE CAMERA Continuarea şedinţei de la 29 Martie Discuţia generală asupra comercializării C. D. R. IOANIŢESCU relevă marea importanţă a problemei pe care o pune pe tapet proiectul comercializării şi constată că partidul liberal evoluiază azi în economia practică de la sistemul monopolului la acel al cointeresării. Concesiunea este forma cea mai primitivă a exploatării, care transformă țara în colonie aservită capitalului strein. Ea a fost utilizată de răposatul I. Brătianu (concesiunea Strussberg), de D. Sturdza (proiectul de concesionare a petrolului către consorţiul Fiala). D. V. BRATIANU. I. Brătianu, după concesionare, a declarat că nu va mai concesiona cât va mai trăi, iar proiectul de concesiune al lui Sturdza era un act personal, care, când a fost adus la cunoştinţa partidului, însuşi Sturdza a trebuit să renunţe la el, astăzi n’ati concesionat „Opera“ şi n’ati concesionat exploatarea uzinelor de gaz şi electricitate? D. V. BRATIANU : Chiar în consiliul de eri s'a constatat, că societatea de gaz şi electricitate nu mai poate funcţiona şi că cea mai mare parte din curent îl procură însăşi primăria, ceea ce ne va determina să răscumpărăm obiectul concesiunii. D. D. R. IOANIŢESCU declară că nu este împotriva cointeresării, ci numai împotriva modului cum se urmăreşte realizarea ei, transformând izvoarele de bogăţie ale Statului în mijloace de tiranie contra muncii şi celorlalte forţe sociale. înainte de orice alte întreprinderi ale Statului, primele cari meritau întreaga atenţie a Statului trebuia sa fie căile fe-rate, poşta şi atelierele în directa legătură cu apărarea naţională şi cu susţinerea întregului aparat economic al Statului. Dar, spune d. Ioaniţescu, pe dv. nu vă interesează decât întreprinderile în care se pot angaja capitalurile băncilor liberale : Reşiţa, Petroşanii, petrolul, generatorii de energie... D. VINTILA BRATIANU: Viaţa ţârii!... I D. SEVER BOCU: Jaful ţării... D. D. R. IOANIŢESCU: Sunteţi inconsecvenţi, d-le V. Bră-tianu, după ce până mai dău , năzî aţi susţinut ideea punerii petrolului sub regim de mono- pol, cum şi a tuturor factorilor de energie, azi veniţi şi aplicaţi sistemul cointeresării. De aceeaşi inconsecvenţă v’aţi făcut vinovaţi şi în atitudinea dvs. faţă de capitalul străin. După ce aţi combătut participarea capitalului străin în întreprinderile statului, ostracizând timp de peste 30 de ani pe Take Ionescu, pentru că era de altă părere, azi faceţi apel la capitalul străin şî aduceţi omagii concepţiei lui Take Ionescu, pe care l-aţi combătut din această cauză. • Semnalându-se că adunarea nu mai e în număr, preşedintele a ridicat şedinţa la orele 5 şi luni, seara, anunţând pe cea viitoare pe Luni la 3 d. a. Naţionalizarea şcoalei gg Si lipnisk - Comunicarea d-lui şt. Zeletin la secţia sociologică a Institutului social român — D. prof. Şt. Zeletin, a făcut sociologic ştiinţific, care ca la secţia sociologică a Institu- sinteză superioară să absoarbă titlui Social Român o interes în sine atât clasicismul cât şi sântă comunicare despre „în- realismul. Aceasta ar fi formavăţământul sociologic în şcoala la pedagogică, cerută de nevoile română, sau naţionalizarea şcoa- sociale ale vremii noastre egale, pe baze sociologice române, litare. Şedinţa a fost prezidată de d.in ceea ce priveşte materia prof. D. Gusti. învăţământului românesc ea __ 1). Zeletin a spus că istoria trebue dedusă din nevoile conînvăţământului românesc este Ciete ale societăţii româneşti de istoria împrumuturilor din afa azi. Şi cum funcţiunea învăţără. De la regulamentul organic, mântului este solidarizarea incălăuzindu-se de legiuirea sco- dividului cu societatea în care iară prusiană şi până la refor- tră este, un studiu amănunţit la azi pe cale de înfăptuire, ştiinţific al societăţii este imenici unul din proectele noastre diat necesar. Ruptura bruscă de reformă nu şi-a luat fiinţă între România modernă şi Rodin nevoi interne. Această anomania veche agrară a produs şi malie se explică pran faptul că conflictul dintre sufletul româîntreaga desvoltaire a României nesc şi noua noastră orînduire modemne este istoria influenţelor socială, iar şcoala, în loc de a străine asupra vieţii noastre se solidariza sufletele tinere cu medale, lucru care se ’ntâlneşte de diul social, le năpusteşte conaltfel şi ’n desvoltarea tuturor tra lui, stateloar europene modeme. Sociologizarea învăţământului Problema naţionalizării şcoa- românesc este singurul mijlociei româneşti a fost pusă, dar de a reda şcoalei rolul său sprezolvarea ei e tot aşa de decar. Să opunem erestei create purte ca la început, de spiritul critic ştiinţa adevă-Explicaţia cauzală a materiei rară, cu scopul definit de a limtavăţământului trebue căutată pe zi tinerimii române necesitate ultima analiză, în structurarea istorică a societăţii în care societăţii din epoca respectivă, trăeşte şi a o solidariza sufle- In acest chip desvoltarea edu- teste cu această societate. De caţiei poate fî redusă la câteva ac,eta în centrul învăţământului '‘nuri istorice. Civilizaţia euro- român de azi trebue să stea soană modernă ne oferă trei ticologia, şi anume sociologia .■j. — -J—,x României, cu stăruinţă largă asupra României moderne. ori: a) educaţia medievală, regioasă; b) educaţia renaşterii, manială; c) educaţia modernă, stiinţifică realistă. Toate aceste ipuri sunt justificate de anumite condiţii istorico-socialei,peciale, şi ne arată că aceste îsteme de învăţământ, predemocratice, au un caracter de rasă, aşa încât trecutul nu neransmite un câştig pozitiv, ci un simplu război între direcţii puse. Nevoile sociale, la care trece să răspundă materia de înăţământ în democraţiile de azi unt: pregătirea profesională şi pregătirea politică. Nici clasicistm, nici realism în înţelesul mdiţionail, ci un învăţământ Fiica unui ministru s’a făcut manechin Cel mai frumos manechin din ■“Londra este fiica ministrului Ponsonby, subsecretar de stat la externe. Miss Elisabeths Ponsonby şi-a dat seama că existenţa familiei este grea şi că fetele fac mai bine să câştige ceva în mod cinstit, decât să se ţie de vopsit unghiile și de flirt. Contribuţiune la reforma învăţământului — Religia In şcoala primară — Chestiunea predării religiei în şcoala primară, de către învăţător sau preot, pusă de către onor minister al instrucţiei în desbaterile institutorilor din Bucureşti — nu şi a învăţătorilor de la sate — nu a putut fi rezolvată până în prezent, deşi s-au ţinut câteva şedinţe la soc. institutorilor. Coferenţiarii, împărţindu-se in două grupuri: unii pentru şi alţii contra preotului de a preda religia, au expus chestiunea numai din acest punct de vedere, fără să se discute cauzele cari au contribuit la slăbirea sentimentului religios în popor, fapt care a determinat— cred —c‘autoritatea şcolară să ia măsurile necesare, introducând pe preot în şcoală, alăturea de învăţător. In dorinţa de a clarifica această importantă chestiune, luându-se hotărârea ce trebue, acum în preajma reformei generale a învăţământului, voi da în vileag cauzele ce cred că au contribuit şi contribuesc şi azi la criza religioasă şi morală, ce se constată zilnic. La prima vedere, învăţătorul pare a fi răspunzător de această criză religioasă şi morală, cam prin învăţământul din şcoală, predat de el însuşi, nu a fost în stare să desvolte atât de puternic sentimentul religios, astfel ca toate generaţiile cari au trecut pe sub mână de atâtea decenii să fie pătrunse de ideia de D-zeu şi de practica religioasă, chiar preotul poate acuza pe învăţător de rezultatele slabe obţinute, pentru că preotul, având contactul cu tânărul şi cu omul matur, nu a avut ocazia să influenţeze asupra educării religioase în vârsta fragedă a copilăriei, educaţie rezervată învăţătorului. In fond vinovatul trebue căutat în altă parte, în programa şi metoda de învăţământ, cam de vreo 30 ani se aplică cu o rigurozitate şi scrupulozitate de admirat, cu concursul însăşi al oficialităţii. In genere, programele şi metodele de azi ale învăţământului mecanizează cunoştinţele, desvoltă numai puterea memorială a elevului, formând buni papagali, pe când simţul judecăţii şi al activităţii personaje rămân cu totul neglijate. Metodele din uz toarnă cunoştinţele în corpul elevilor după cum ai turna apă într’un vas, fasonează pe individ după un calapod anumit şi distruge orice spirit de iniţiativă ce natura pune la fraftere în copil. De aceea vedem cum absolvenţi ai cursului primar nu mai ştiu nimic din ce-au învăţat în şcoală şi nu sunt în stare să aplice în viaţă nici o cunoştinţă căpătată. Cu aceste programe şi metode puteau fi satisfăcătoare rezultatele învăţământului religios ? Când cunoştinţele acestui învăţământ sunt primite de către elevi numai pe cale intelectuală, printr'o memorizare seacă şi nu pe calea inimei, când multe lecţiuni sunt pline de abstracţiuni imposibil de aperceput de mintea unui copil, când în şcoală nu există tablouri religioase sugestive şi frumoase, se poate vorbi de formarea şi întărirea sentimentului religios în şcoala primară ? Programa şi metoda de predare alt; . invii'.'iim.’nlului religios nu sunt bazate pe psihologia copilului şi ca atare oricine ar preda azi, preotul, sau învăţătorul, risipeşte munca în vânt. Şi doamne ! Cât ar fi de dornic copilul să cunoască pe D-zeu, dacă învăţătorul bazat pe o autoritate morală asupra copilului, ar preda cunoştinţele religoase sub formă de povestiri vii, interesante şi emoţionante, dacă ar înlătura tot dogmatismul neînţeles de copii şi ar da la început personagiilor supranaturale un caracter antropomorfe şi ar avea putinţa să utilizeze alte tablouri decât cele din cărţile de cetire, (a sevedea studiul, religia pentru copii de I. Nisipeanu). Dar asemenea idei nu se pot aplica fără o reformă a programei, fără o refacere a cărţilor didactice, fără concursul efectiv a! oficialităţii de a îndrumă şi obligă corpul didactic să utili- zeze metodele noui ale Şcoalei active, care, slavă Domnului, şi în ţara noastră are câţiva discipoli, oropsiţi şi huliţi de oficialitate. Pentru întărirea sentimentului religios n’ar fi destul numai atât. O colaborare inteligentă între învăţător şi preot, care are misiune specială în mijlocul poporului, ar putea să dearezultatele cele mai fericite. Prin această colaborare s’ar înţelege participarea preotului la unele lecţii din clasă, tălmăcirea detailată de către preot în faţa elevilor atât a tablourilor şi icoanelor din biserică, cât şi a rugăciunilor şi slujbei, coruri de elevi, etc., cu un cuvânt a se stabili o legătură firească şi indispensabilă între toate cunoştinţele predate în clasă şi preot şi biserică, cu rezultatul evident, aprofundarea tuturor cunoştinţelor căpătate, cum şi cunoaşterea practicei religioase. Asociată şi familia la opera întreprinsă de către preot şi învăţător, prin unirea acestor trei factori: familia, şcoala şi biserica, s’ar obţine un mediu poprire desvoltării şi întăririi religiozităţii şi moralităţii în popor, unde nu s’ar ajunge în nici un caz numai prin acţiunea unilaterală a preotului, chiar dacă acesta ar predă religia în clasă cu tot sufletul şi după cele mai valoroase metode. (Ar fi foarte interesant de observat religiozitatea la copiii şi sătenii din satele unde preotul este şi învăţător). Sprijinit pe cele de mai sus, am credinţa că d. ministru al instrucţiunii, care după cum se ştie are întenţianea de a aşeza învăţământul pe baze solide, va modifica programele într’un spirit nou, va da impuls pentru adoptarea efectivă a metodelor şcoalei active, stabilind o colaborare între cei doi factori ai satelor, preotul şi învăţătorul, fără ca preotul să înlocuiască pe învăţător în predarea religiei în şcoală. Numai astfel va lua fiinţă o şcoală a vremurilor în care trăim şi va soluţiona problema religioasă şi morală, care este la ordinea zilei. Marin N. Bidulescu .I C3JLnémai ZEL**'' Soţia Şt. larinescu Ultimile zile în Capitală cel mai frumos film din lume cu preturile obişnuite adică PARTER lei 30 BAICOA lei 43 KOENIGSMARK OPERA COMPLECTA 12 ACTE - Reprezentaţiile încep fix la ora 3, 6 şi 9. Direcţiunea nu răspunde de locuri după ora 27. Acest film nu se va mai reprezenta la nici un alt local din Capitală Monopol GOUMONT MAGAZINUL IMPERIAL Calea Victoriei 47 (alături de Palatul Regal) !covertcot pentru Pardeisiuri şi Tailleur Stofe pentru Tailleur te- s săturî noui | Popiane pentru Rochii şi Tailleur | Mătăsuri pentru Rochii şi dubituri Mătăsuri noutăţi pentru pardesiuri Olănduri pentru lingerie mare asortiment Sifoane şi pânză de _ Cearceafuri zeiruri superioare noutăţi Prosoape calităţi superioare Mari asortimente in Stofe, Mătăsuri, Olandă, Pânzărie, Ciorapi, Mânuşi, Galanterie, Articole de menaj, Sticlărie, Porcelanuri, Argintărie etc. etc. ____________ Convocare Societatea cooperativă de economie şi ajutor reciproc „BANCA BASARAB“ Bucureşti Bulevardul Basarab 71 bis. face cunoscut că adunarea Generală are loc în zîlele de 30 Martie şi 6 Aprilie a. c. era 8 jum. dim., la Şcoala Primară de Băeţi Nr. 28, din calea Griviţei Nr. 199. Şi invită pe societari a lua parte la această adunare. » Consiliul de Ad-trafie SAPE de lei La Magazinul de Ferărie Ion I. OSIteanu S-sorin N. Madgeru & Go. Bucureşti, Str. SUntilor No. 71/79 Telefon 2/29 7833 in Mii 29 Strada Poincaré 29 (fost str. Academiei) Notaţi bine adresa nu confundați cu alte firme similare Stofef*îîă5 "■ Lei 139 Scheviot r,eoS „ 159 Stofeftochi „ 195 Popline VSr „ 399 Marocain tailleurs*3 ,, 450! Covertscoats Heurs „ 475! Crépe ”SS „ 225 Moar pentru rochii 420 Jersey matasă „ 609 Schifon prima 37 indian „um „ 45 Mare asortiment de Ciorapi, Mănuşi, Galanterie şi Zefiruri 7182 ULEI DE IN olandez, străin p. vopsit ULEI de COTON american ULEI de SOYA p. SALATA UNTDELEMN francez & grecesc in butoae si bidoane ULEI de Floarea Soarelui ULEI de VASSLINA american precum şi materii prime pentru toate industriile vinde avantajos, EN GROS 7850 immj. mei Galaţi, Str. Găgărlei, 1 Cumpăr teren central de circa 290 m. p. adresaţi Căsuța Poştală 87 2 ABATIQURE gata şi de comandă execută Industria ElectricăCalea Victoriei 161 fost 178 Revânzători rabat 14 filare Bilet a slujt Spălătorie şi vopsitorie Chimnică Intanj în funcţiune, având locuinţă cu 4 camere şi bae, situate pe un teren cu două faţade Si VINDE având altă ocupaţiuni. Oferte sub «Spălătorie» 2572 A se adresa la LIOJId-ExpresS Cluj, strada Memorandului 2419 Doamna Eugenia Pantazi more: Calea Victoriei 101 Reîntorcându-se din Paris anunţă deschiderea saisonului Luni 31 Martie. 3 Cereţi pretutindeni Sticlele bombate de ochelari Menisken din fabrica cari au avantagiul vedere clare în toată suprafaţa lor. Reprezentanţa şi Depozitul General Heinrich Einhorn Strada Carol 12 7307 S c, cedat IMEDIAT magazin 7 VeXS Vs.4.75înălţime şi o cameră mare prin centru. Oferte la ziar, căsuţa 4 T. 7816 O© winzara Tablouri antice obiecte de artă, piano marca germană, harmonium-birou, cărţi rare vinde din cauza plecărei. Troisi, Bulevardul Independenţei 24, Ploești * 1 Covoare Persians circa 70ms în diferite mărimi de vânzare foarte convenabil Yulu Meijer, Oradia Mare, Str. Episc. Ciorogariu 49. 7851 1) Motor 4 cylindrii 22 cai 2) Caroserie torpedo modernă 3) Capotă și perdele laterale impermiabile 4) Faruri electrice 5) Echipament complect 6) Carburator special asigurând o consumație de 10Lt./100 km. ■ Will 99 BUCUREȘTI Centrala: C-lea Victoriei 63 Sucurs.: C-lea Victoriei 203 Atelierele: B-dul Basarab 101 Garagele: B-dul Brătianu 74 17) Direcţiunea mai inclinată 8) Perne noi, tapiserie specială 9) Suspensiunea renforsată 10) Toate piesele interschimbabile. COLIN“ Sucursale şi Agenţii Arad: B-dul Carol, 70. Constanţa: Piaţa Ovidiu, 2. Oradia Mare : B-dul Regele Ferdinand, 13. Timişoara: Piaţa Sfântu Gheorghe 2. Alba-lulia — Braşov — Brăila — Kişinău-Ploeşti Craiova — Cernăuţi — Cluj — Tg. Mureş. 20924 revoluţie în industria Automobilelor S = 10 Caracteristice speciale : Preţul unui asemenea automobil FORD cu caroserie deschisă, complect, garantat, nou, invadă originală s Lei 112.50© Cu pornire automată : Dinam, electromotori acumulatori tablou și genți amoribile Dolari 720.— la cursul de azi c. a. 190 le£ LSÎ 136.80® Taxa de lux de 10c 13 in sarcina noastră. Pentru garagiști și revânzători prețuri speciale înscrierile se primesc ste pe scăita Sa: Cereți pretotiadeci delicioasele minurfiiKemény ele eftenesc traiul, scutesc gătitul, uşurează menajat specialităţi : Frankfurter-Cărnărei Pastete de ficat, ficat de gâscă şi estete Hasstrée-Tocatura, Gollîusch C©Slîţe de porc fără oase si MUŞChi de BFC ŞUNCI 111 CUÎn ’ toate bine preparate, ermetic închise în cutii de tablă D® vânzare la toate magazinele sie tielîsatese si deconisie Reprezentanta generală: Joseph FOCStern Si Ff Síi București, Rahovel 3, Telefon 361S0 * 78*7 Cinti Universul Literar Boalele căilor urinare se vindecă cu ea care face să dispară orice dureri. Se găseşte la toate farmaciile şi drogueriile. Ieriţi-vă de imitaţiuni inferioare. Cereţi „Urotropina“ Schering Reprezentant General: ARI ORNSTEIN, Câmpineanu 16 La WILHELM BELL mum mmm F. EILUMER Strada Bărăilei No. 4, 6 şi 8 Asortiment complect de tot felul de Pânzeturi. — Specialităţi in albituri de bumbac şi olandă Pânsă pluşată albă şi colorată Mantile, Covoraşe şi cearceafuri de bae în toate dirhensiunîle Prosoape pichetate şi pluşate dela Lei 28 bucata în sus Pânză pentru filtre şi transparente Stambă indigo elveţiană 80 cm. lat. Metrul Lei 40 Bluze confecţionate Lei 75 bucata Basmale, lână de tricotat şi multe alte articole cu 7 — PREŢGRI muDDRATIE Şl A3SODVT FIXE — ELifS A. Cf. Fm ELEKTRISCHE INDUSTRIE WIEN ■ 1 . Furnizează prompt din depozit Electromotoare şi Dinamuri In toate mărimile pentru curent continuu şi trifazat GRUPURI ELECTROGENE Motoare Electrice pentru Sonde Tablourile Distribuţie Oferte la Reprezentanţa Generală IVOEL s. A. R. de Tracţiune Mecanică X-W MO Bucureşti, Calea Victoriei No. 105 Toate Damele cochete se întâlnesc In $ *ICA.W 99 Fabrica Franco-Română de Pălării de Dame Str Carol 70, intrarea prin Str. Căldărari (vis-a-vis de Gofetăria Granilui) pentru a-și alege câte un model de pălării sosite astăzi. La plecare primește CADOU o Caschetă de Bae. 15 Toată lumea se poate convinge că la Fabrica ..O R £ O O L.“ — Sir. Caro! 49, (in curtea Bisericii) — se găsesc cele raai originale forme -ie Pai şi furnituri de Mod®. ENGROS ESiBEtast Primiţi o sticlă, de parfum CA.DOVJ Se piritnesc reparatiuni si de vopsit nț —~ ~~~mommismsest T--------------1—:—- 1 De închiriat imediat Apartament luxos cu tot confortul modern, compus din 5 odăi de stăpân, baie, oficiu, bucătărie, odăi de servitori, pivniţă şi pod, apă pretutindeni toată ziua, în Parcul Filipescu. Aleea Poetul Vlahuţă No. 2, TT, BtsKasoKsasww 3