Universul, aprilie 1924 (Anul 42, nr. 73-96)

1924-04-01 / nr. 73

Pnul vui-sr. 73 bis.»- Marți 1 Aprilie 1924 O conferinţă care nu s'a putut ţine — studenţii zădărnicesc o conferinţă financiară a d-lui Aristide Blank la Fundaţia Carol I­ I In ordinea conferinţelor or ■ganizate de „Institutul econo­mic românesc“ în jurul proble­mei monetare era înscrisă pen­tru eri, la ora 6 seara, conferin­ţa d-lui Aristide Blank intitu­lată : „Problema valutară“. „ Amfiteatrul Fundaţiei Carol I, unde se ţin în fiecare Sâm­bătă conferinţele din ciclul a­­mintit, era înţesată de un pu­blic alcătuit din reprezentanţii cei mai autorizaţi ai vieţii noastre economice şi finan­ciare, din economiştii profesori universitari şi fruntaşi politici din toate partidele. | I Relevăm prezenţa, între alţii, a d-lor: ministru N. Titulescu,­­Al. Kaida-Voevod, C. Argetoia­­nu, dr. N. Lupu, dr. Şt. Cer­­kez, I. Răducanu, Oscar Kiria­­cescu, T. Căpitanovici, Gheron Netta, M. Săulescu, ş. a. • La om 6 seara, d. Aristide Blank îşi începe conferinţa. Pe peretele din spatele cate­drei era expusă o hartă­ cu in­dicaţii asupra evoluţiilor mo­­netei noastre naţionale, iar în stânga o tablă pentru demon­­straţiuni de cifre. D. Aristide Blank subliniază în introducere importanţa pro­blemei, reproducând cuvintele lui Gladstone, că nici dragostea n'a provocat atâta nebunie în lume, câtă au pricinuit cerce­tările asupra problemei mone­tare. Institutul economic românesc face o operă într'adevâr bine­făcătoare, când, apelând la cu­noştinţele specialiştilor, îşi pro­pune să lămurească toate la­turile problemei monetare. Conferenţiarul face o scurtă expunere asupra desvoltării schimbului, care, de la cel în natură (trocul) a evoluat cu­­ timpul la schimbul bunurilor şi utilităţilor prin reprezentarea lor cu ajutorul monetei. Aceas­ta are într'adevâr valoare a­­tât şi întru­cât poate fi pre­schimbată în bunuri economice.­­ De aci urmează, după părerea sa, că moneta trebue să fie în proporţie cu bunurile economice existente, sau pe cale de a fi creiate. Moneta corespunzătoa­re cu bunurile economice exis­tente serveşte ca instrument de schimb; moneta corespunzătoa­re bunurilor economice pe cale de a fi creiate serveşte ca in­strument de credit. • De aci şi deducţia conferen­ţiarului ,care formează însăşi ideea directivă a expunerei sale, că baza, acoperirea oricărei mo­nezi, fie ea de hârtie sau de aur, sunt bunurile economice. Fără ele aurul devine un me­tal netrebnic, bancnota o sim­plă hârtiuţă. I STUDENŢII PĂTRUND IN , SALA I In cursul conferinţei, pe la ora 6 şi jumătate, grupuri de studenţi au apărut la toate in­trările, cari dădeau în sală, manifestând împotriva confe­renţiarului. Cea dintâi intrare s'a făcut pe uşa, care dă în balconul de mijloc al amfi­teatrului şi imediat şi-au făcut intrarea şi celelalte grupuri. O furtună de fluerături şi de vociferări s'a pornit din rându­rile studenţilor. Publicul a răspuns cu a­­plauze de simpatie pentru con­ferenţiar, care a rămas imper­turbabil la tribună, gata să-şi continue expunerea. In cursul manifestaţiilor, d. Blank scria o serie de cifre pe tablă. Manifestanţii au interpretat atitudinea aceasta drept o pro­vocare şi îndârjirea lor cres­când, intrarea în sală a în­ceput cu mai multă furie. N. PANICA Lângă tribună a căzut la un moment dat un capăt de bas­ton. Alte 3-4 i-au urmat. Pa­nica s-a produs atunci printre doamnele din sală şi printre o parte din auditori, ceea ce a grăbit evacuarea sălii şi îm­­presurarea conferenţiarului de către grupurile de studenţi. Intervenind însă auditorii din imediata vecinătate a d-lui Aristide Blank, acesta a fost condus în suliţa din dreptul lojei de la scana din stânga, a cărei uşe a fost încuiată. D-nii Şt. Cerkez, Gr. Gafencu, Corteanu ş. a. au rămas în loje, parlamentând cu studenţii. DEVASTAREA TRIBUNEI In pornirea lor, manifestanţii au spart lampa electrică de pe tribună, au sfâşiat harta de­monstrativă şi au răsturnat ta­bla. In urmă s-au retras în ro­­tonda Fundaţiei, ocupând toate ieşirile. In faţa­ manifestanţilor apare d. Tzigara-Samurcaş, care ape­lează la cuminţenia lor. Stu­denţii răspund că vor să aştepte trecerea d-lui Aristide Blank, luându-şi angajamentul, că vor manifesta numai cu ripostări verbale, fără nici un act de violenţă. BRUSCAREA D-LUI BLANK Puţin timp după aceasta, d. Blank însoţit de grupul priete­nilor, se îndreaptă spre ieşire, trecând printre mulţimea stu­denţilor, aşezaţi pe două rân­duri. Aproape de ieşire d-sa a fost bruscat de câţiva manifes­tanţi. Ajuns în stradă, s-a suit în automobil şi a plecat spre casă.♦ Este de menţionat faptul că în tot timpul acestei manifes­taţii, nu s-a văzut nici un re­prezentant al autorităţilor jus­tiţiare sau poliţieneşti. Abia la 5 minute după plecarea d-lui Aristide Blank a sosit în faţa Fundaţiei un pluton de­­ jan­­dar­­i pedeştri. Acest penibil incident a pro­dus o profundă impresie în public. m­a is­ .. UNIVERSUL CORPURILE LEGIUITOARE CAMERA Continuarea şedinţei de la 29 Martie Discuţia generală asu­pra comercializării C. D. R. IOANIŢESCU relevă marea importanţă a problemei pe care o pune pe tapet proiec­tul comercializării şi constată că partidul liberal evoluiază azi în economia practică de la siste­mul monopolului la acel al coin­­teresării. Concesiunea este forma cea mai primitivă a exploatării, care transformă țara în colonie aser­vită capitalului strein. Ea a fost utilizată de răposa­tul I. Brătianu (concesiunea Strussberg), de D. Sturdza (pro­­iectul de concesionare a petro­lului către consorţiul Fiala). D. V. BRATIANU. I. Brăti­­anu, după concesionare, a decla­rat­ că nu va mai concesiona cât va mai trăi, iar proiectul de concesiune al lui Sturdza era un act personal, care, când a fost adus la cunoştinţa partidului, însuşi Sturdza a trebuit să re­nunţe la el, astăzi n’ati concesionat „Opera“ şi n’ati concesionat exploatarea uzinelor de gaz şi electricitate? D. V. BRATIANU : Chiar în consiliul de eri s'a constatat, că societatea de gaz şi electricitate nu mai poate funcţiona şi că cea mai mare parte din curent îl procură însăşi primăria, ceea ce ne va determina să răs­­cumpărăm obiectul concesiu­nii. D. D. R. IOANIŢESCU decla­ră că nu este împotriva cointe­resării, ci numai împotriva mo­dului cum se urmăreşte reali­zarea­ ei, transformând izvoa­rele de bogăţie ale Statului în mijloace de tiranie contra mun­cii şi celorlalte forţe sociale. înainte de orice alte între­prinderi ale Statului, primele cari meritau întreaga atenţie a Statului trebuia sa fie căile fe-­­rate, poşta şi atelierele în direc­­­­ta legătură cu apărarea naţio­­nală şi cu susţinerea întregului aparat economic al Statului. Dar, spune d. Ioaniţescu, pe dv. nu vă interesează decât în­treprinderile în care se pot an­gaja capitalurile băncilor libe­rale : Reşiţa, Petroşanii, petro­lul, generatorii de energie... D. VINTILA BRATIANU: Via­­­­ţa ţârii!... I D. SEVER BOCU: Jaful ţării... D. D. R. IOANIŢESCU: Sun­teţi inconsecvenţi, d-le V. Bră-­­tianu, după ce până mai dău­ , năzî aţi susţinut ideea punerii­­ petrolului sub regim de mono-­­ pol, cum şi a tuturor factorilor de energie, azi veniţi şi aplicaţi sistemul cointeresării. De aceeaşi inconsecvenţă v’aţi făcut vinovaţi şi în atitudinea­­ dvs. faţă de capitalul străin.­­ După ce aţi combătut participa­­rea capitalului străin în între­­prinderile statului, ostracizând timp de peste 30 de ani pe Take Ionescu, pentru că era de altă părere, azi faceţi apel la capi­talul străin şî aduceţi omagii concepţiei lui Take Ionescu, pe care l-aţi combătut din această cauză. • Semnalându-se că adunarea nu mai e în număr, preşedin­tele a ridicat­ şedinţa la orele 5 şi luni, seara, anunţând pe­­ cea viitoare pe Luni la 3 d. a. Naţionalizarea şcoalei gg Si lip­nisk­ - Comunicarea d-lui şt. Zeletin la secţia socio­logică a Institutului social român — D. prof. Şt. Zeletin, a făcut sociologic ştiinţific, care ca­­ la secţia sociologică a Institu- sinteză superioară să absoarbă titlui Social Român o interes în sine atât clasicismul cât şi sântă comunicare despre „în- realismul. Aceasta ar fi forma­­văţământul sociologic în şcoala la pedagogică, cerută de nevoile română, sau naţionalizarea şcoa- sociale ale vremii noastre ega­le, pe baze sociologice române, litare. Şedinţa a fost prezidată de d.­in ceea ce priveşte materia prof. D. Gusti. învăţământului românesc ea __ 1). Zeletin a spus că istoria trebue dedusă din nevoile con­­învăţământului românesc est­e Ci­ete ale societăţii româneşti de istoria împrumuturilor din afa­ azi. Şi cum funcţiunea învăţă­­ră. De la regulamentul organic, mântului este solidarizarea in­­călăuzindu-se de legiuirea sco- dividului cu societatea în care iară prusiană şi până la refor- tră este, un studiu amănunţit la azi pe cale de înfăptuire,­ ştiinţific al societăţii este ime­­nici unul din proectele noastre di­at necesar. Ruptura bruscă de reformă nu şi-a luat fiinţă între România modernă şi Ro­din nevoi interne. Această ano­­mania veche agrară a produs şi malie se explică pran faptul că conflictul dintre sufletul româ­­întreaga desvoltaire a României nesc şi noua noastră orînduire modemne este istoria influenţelor socială, iar şcoala, în loc de a străine asupra vieţii noastre se­ solidariza sufletele tinere cu me­­d­ale, lucru care se ’ntâlneşte de diul social, le năpusteşte con­­altfel şi ’n desvoltarea tuturor tra lui, stateloar europene modeme.­­ Sociologizarea învăţământului Problema naţionalizării şcoa- românesc este singurul mijloc­iei româneşti a fost pusă, dar de a reda şcoalei rolul său sp­rezolvarea ei e tot aşa de de­­c­ar. Să opunem erestei create pu­rte ca la început, de spiritul critic ştiinţa adevă-Explicaţia cauzală a materiei rară, cu scopul definit de a lim­­tavăţământului trebue căutată pe zi tinerimii române necesita­te ultima analiză, în structura­rea istorică a societăţii în care societăţii din epoca respectivă, trăeşte şi a o solidariza sufle- In acest chip desvolta­rea edu- teste cu această societate. De caţiei poate fî redusă la câteva ac,eta în centrul învăţământului '‘nuri istorice. Civilizaţia euro- român de azi trebue să stea so­­ană modernă ne oferă trei ti­­c­ologia, şi anume sociologia .■j. — -J—,x României, cu stăruinţă largă a­supra României moderne. ori: a) educaţia medievală, re­­gioasă; b) educaţia renaşterii, manială; c) educaţia modernă, stiinţifică realistă. Toate aceste ipuri sunt justificate de anu­­mite condiţii istorico-socialei,­peciale, şi ne arată că aceste îsteme de învăţământ, prede­­mocratice, au un caracter de rasă, aşa încât trecutul nu ne­ransmite un câştig pozitiv, ci un simplu război între direcţii puse. Nevoile sociale, la care tre­ce să răspundă materia de în­­ăţământ în democraţiile de azi unt: pregătirea profesională şi pregătirea politică. Nici clasic­istm, nici realism în înţelesul mdiţionail, ci un­­ învăţământ Fiica unui ministru s’a făcut manechin Cel mai frumos manechin din ■“Londra este fiica ministrului Ponsonby, subsecretar de stat la externe. Miss Elisabeths Ponsonby şi-a dat seama că existenţa familiei este grea şi că fetele fac mai bine să câştige ceva în mod cinstit, de­cât să se ţie de vopsit unghiile și de flirt. Contribuţiune la reforma învăţământului — Religia In şcoala primară — Chestiunea predării religiei în şcoala primară, de către învă­ţător sau preot, pusă de către onor minister al instrucţiei în desbaterile institutorilor din Bucureşti — nu şi a învăţători­lor de la sate — nu a putut fi rezolvată până în prezent, deşi s-au ţinut câteva şedinţe la soc. institutorilor. Coferenţiarii, împărţindu-se in două grupuri: unii pentru şi alţii contra preotului de a preda religia, au expus chesti­unea numai din acest punct de vedere, fără să se discute cau­zele cari au contribuit la slăbi­rea sentimentului religios în popor, fapt care a determinat— cred —c‘autoritatea şcolară să ia măsurile necesare, introdu­când pe preot în şcoală, alătu­rea de învăţător. In dorinţa de a clarifica această importantă chestiune, luându-se hotărârea ce trebue, acum în preajma re­formei generale a învăţământu­lui, voi da în vileag cauzele ce cred că au contribuit şi contri­­buesc şi azi la criza religioasă şi morală, ce se constată zilnic. La prima vedere, învăţătorul pare a fi răspunzător de aceas­tă criză religioasă şi morală, cam­ prin învăţământul din şcoală, predat de el însuşi, nu a fost în stare să desvolte atât de puternic sentimentul religios, astfel ca toate generaţiile cari au trecut pe sub mână de atâ­tea decenii să fie pătrunse de ideia de D-zeu şi de practica religioasă, chiar preotul poate acuza pe învăţător de rezultate­le slabe obţinute, pentru că preotul, având contactul cu tâ­nărul şi cu omul matur, nu a a­­vut ocazia să influenţeze asu­pra educării religioase în vârs­ta fragedă a copilăriei, educa­ţie rezervată învăţătorului. In fond vinovatul trebue cău­tat în altă parte, în programa şi metoda de învăţământ, cam­ de vre­o 30 ani se aplică cu o rigurozitate şi scrupulozitate de admirat, cu concursul însăşi al oficialităţii. In genere, progra­mele şi metodele de azi ale în­văţământului mecanizează cu­noştinţele, desvoltă numai pute­rea memorială a elevului, for­mând buni papagali, pe când simţul judecăţii şi al activităţii personaje rămân cu totul negli­jate. Metodele din uz toarnă cunoş­tinţele în corpul elevilor după cum ai turna apă într’un vas, fasonează pe individ după un calapod anumit şi distruge ori­ce spirit de iniţiativă ce natura pune la fraftere în copil. De a­­ceea vedem cum absolvenţi ai cursului primar nu mai ştiu ni­mic din ce-au învăţat în şcoală şi nu sunt în stare să aplice în viaţă nici o cunoştinţă căpă­tată. Cu aceste programe şi meto­de puteau fi satisfăcătoare re­zultatele învăţământului reli­gios ? Când cunoştinţele acestui învăţământ sunt primite de că­tre elevi numai pe cale intelec­tuală, printr'o memorizare sea­că şi nu pe calea inimei, când multe lecţiuni sunt pline de ab­stracţiuni imposibil de aperce­­put de mintea unui copil, când în şcoală nu există tablouri re­ligioase sugestive şi frumoase, se poate vorbi de formarea şi întărirea sentimentului religios în şcoala primară ? Programa şi metoda de pre­­­­dare alt; . invii'.'iim.’nlului re­li­­gios nu sunt bazate pe psiholo­gia copilului şi ca atare ori­ci­ne ar preda azi, preotul, sau în­văţătorul, risipeşte munca în vânt. Şi doamne ! Cât ar fi de dornic copilul să cunoască pe D-zeu, dacă învăţătorul bazat pe o autoritate morală asupra copilului, ar preda cunoştinţele religoase sub formă de poves­tiri vii, interesante şi emoţio­nante, dacă ar înlătura tot dog­matismul neînţeles de copii şi ar da la început personagiilor supranaturale un caracter an­tropomorfe şi ar avea putinţa să utilizeze alte tablouri decât cele din cărţile de cetire, (a se­­vedea­­ studiul, religia pentru­­ copii de I. Nisipeanu). Dar asemenea idei nu se pot aplica fără o reformă a progra­mei, fără o refacere a cărţilor didactice, fără concursul efectiv a! oficialităţii de a îndrumă şi­­ obligă corpul didactic să utili-­­ zeze metodele noui ale Şcoalei active, care, slavă Domnului, şi în ţara noastră are câţiva disci­poli, oropsiţi şi huliţi de oficia­litate. Pentru întărirea sentimentului religios n’ar fi destul numai atât. O colaborare inteligentă în­­tre învăţător şi preot, care are misiune specială în mijlocul po­porului, ar putea să dea­­rezulta­tele cele mai fericite. Prin aceas­tă colaborare s’ar înţelege parti­ciparea preotului la unele lecţii din clasă, tălmăcirea detailată de către preot în faţa elevilor atât a tablourilor şi icoanelor din biserică, cât şi a rugăciuni­lor şi slujbei, coruri de elevi, etc., cu un cuvânt a se stabili o legă­tură firească şi indispensabilă între toate cunoştinţele predate în clasă şi preot şi biserică, cu rezultatul evident, aprofundarea tuturor cunoştinţelor căpătate, cum şi cunoaşterea practicei re­­ligioase. Asociată şi familia la opera întreprinsă de către preot şi în­văţător, prin unirea acestor trei factori: familia, şcoala şi biseri­­ca, s’ar obţine un mediu poprire desvoltării şi întăririi religiozi­tăţii şi moralităţii în popor, unde nu s’ar ajunge în nici un caz nu­mai prin acţiunea unilaterală a preotului, chiar dacă acesta ar predă religia în clasă cu tot su­fletul şi după cele mai valoroase metode. (Ar fi foarte interesant de observat religiozitatea la copiii şi sătenii din satele unde preotul este şi învăţător). Sprijinit pe cele de mai sus, am credinţa că d. ministru al in­strucţiunii, care după cum se ştie are întenţianea de a aşeza învăţământul pe baze solide, va modifica programele într’un spi­rit nou, va da impuls pentru a­­dopta­rea efectivă a metodelor şcoalei active, stabilind o cola­borare între cei doi factori ai sa­telor, preotul şi învăţătorul, fără ca preotul să înlocuiască pe în­văţător în predarea religiei în şcoală. Numai astfel va lua fiin­ţă o şcoală a vremurilor în care trăim şi va soluţiona problema religioasă şi morală, care este la ordinea zilei. Marin N. Bid­ulescu­ ­.I C3JLnémai ZEL**'' Soţia Şt. larinescu Ultimile zile în Capitală cel mai frumos film din lume cu preturile obişnuite adică PARTER lei 30 BAICOA lei 43 KOENIGSMARK OPERA COMPLECTA 12 ACTE - Reprezentaţiile încep fix la ora 3, 6 şi 9. Direcţiunea nu răspunde de locuri după ora 2­7. Acest film nu se va mai reprezenta la nici un alt local din Capitală Monopol GOUMONT MAGAZINUL IMPERIAL Calea Victoriei 47 (alături de Palatul Regal) !covertcot pentru Parde­­i­siuri şi Tailleur Stofe pentru Tailleur te- s săturî noui | Popiane pentru Rochii şi­­ Tailleur | Mătăsuri pentru Rochii­­ şi dubituri Mătăsuri noutăţi pentru­­ pardesiuri Olănduri pentru lingerie­­ mare asortiment Sifoane şi pânză de _ Cearceafuri zei­­ruri superioare nou­tăţi Prosoape calităţi supe­rioare Mari asortimente in Stofe, Mătăsuri, Olandă, Pânzărie, Ciorapi, Mâ­nuşi, Galanterie, Articole de menaj, Sticlărie, Por­celanuri, Argintărie etc. etc. ____________ Convocare Societatea cooperativă de eco­­nomie şi ajutor reciproc „BAN­CA BASARAB“ Bucureşti Bule­vardul Basarab 71 bis. face cu­noscut că adunarea Generală are loc în zîlele de 30 Martie şi 6 Apr­ilie a. c. era 8 jum. dim., la Şcoala Primară de Băeţi Nr. 28, din calea Griviţei Nr. 199. Şi invită pe societari a lua parte la această adunare. » Consiliul de Ad-trafie SAPE de lei La Magazinul de Ferărie Ion I. OSIteanu S-sori­n N. Madgeru & Go. Bucureşti, Str. SUntilor No. 71/79 Telefon 2/29 7833 in Mii 29 Strada Poincaré 29 (fost str. Academiei) Notaţi bine adresa nu confun­dați cu alte firme similare Stofe­f*îîă5 "■ Lei 139 Scheviot r,eoS „ 159 Stofeftochi „ 195 Popline VSr „ 399 Marocain tailleurs*3 ,, 450! Covertscoats Heurs „ 475! Crépe ”SS „ 225 Moar pentru rochii 420 Jersey matasă „ 609 Schifon prima­­ 37 indian „um „ 45 Mare asortiment de Ciorapi, Mănuşi, Galanterie şi Zefiruri 7182 ULEI DE IN olandez, străin p. vopsit ULEI de COTON american ULEI de SOYA p. SALATA UNTDELEMN francez & gre­­­­cesc in butoae si bidoane ULEI de Floarea Soarelui ULEI de VASSLINA american­­ precum şi materii prime pentru­­ toate industriile vinde avan­tajos, E­N GROS 7850 immj. mei Galaţi, Str. Găgărlei, 1­­ Cumpăr teren central de circa 290 m. p. adresaţi Căsuța Poştală 87 2 ABATIQURE gata şi de comandă execută Industria Electrică­­Calea Victoriei 161 fost 178 Revânzători rabat 14 filare Bilet a slujt Spălătorie şi vopsitorie Chimnică In­tanj în funcţiune, având locuinţă cu 4 camere şi bae, situate pe un teren cu două faţade Si VINDE având altă ocupaţiuni. Oferte sub «Spălătorie» 2572 A se adresa la LIOJId-ExpresS Cluj, strada Memorandului 24­19 Doamna Eugenia Pantazi m­ore: Calea Victoriei 101 Reîntorcându-se din Paris anunţă deschiderea saiso­­nului Luni 31 Martie. 3 Cereţi pretutindeni Sticlele bombate de ochelari Menisken din fabrica cari au avantagiul vedere­ clare în toată suprafaţa lor. Reprezentanţa şi Depozitul General Heinrich Einhorn Strada Carol 12 7307 S c, cedat IMEDIAT magazin 7 VeXS Vs.4.75înălţime şi o cameră mare prin centru. Oferte la ziar, căsuţa 4 T. 7816 O© winzara Tablouri antice obiecte de artă, piano marca germană, harmo­­nium-birou, cărţi rare vinde din cauza plecărei. Troisi, Bulevardul Independenţei 24, Ploești * 1 Covoare Persians circa 70ms în diferite mărimi de vânzare foarte convenabil Yul­u Meijer, Oradia­ Mare, Str. Episc. Cioro­­gariu 49. 7851 1) Motor 4 cylindrii 22 cai 2) Caroserie torpedo modernă 3) Capotă și perdele laterale impermiabile 4) Faruri electrice 5) Echipament complect 6) Carburator special asigurând o consumație de 10Lt./100 km. ■ Will 99 BUCUREȘTI Centrala: C-lea Victoriei 63 Sucurs.: C-lea Victoriei 203 Atelierele: B-dul Basarab 101 Garagele: B-dul Brătianu 74 17) Direcţiunea mai inclinată 8) Perne noi, tapiserie spe­cială 9) Suspensiunea renforsată 10) Toate piesele interschim­babile.­ COLIN“ Sucursale şi Agenţii Arad: B-dul Carol, 70. Con­stanţa: Piaţa Ovidiu, 2. Oradia Mare : B-dul Regele Ferdinand, 13. Timişoara: Piaţa Sfântu Gheorghe 2. Alba-lulia — Bra­şov — Brăila — Kişinău-Plo­­eşti Craiova — Cernăuţi — Cluj — Tg. Mureş. 20­­­924 revoluţie în industria Automobilelor S = 10 Caracteristice speciale : Preţul unui asemenea automobil FORD cu caroserie deschisă, complect, garantat, nou, in­vadă originală s Lei 112.50© Cu pornire automată : Dinam, electromotori acumulatori tablou și genți amoribile Dolari 720.— la cursul de azi c. a. 190 le£ LSÎ 136.80® Taxa de lux de 10c 13 in sarcina noastră. Pentru garagiști și revânzători prețuri speciale înscrierile se primesc ste pe scăita Sa: Cereți pretotiadeci delicioasele minurfiiKemény ele eftenesc traiul, scutesc gătitul, uşurează menajat specialităţi : Frankfurter-Cărnărei Pastete de ficat, ficat de gâscă şi estete Hasstrée-Tocatura, Gollîusch C©Slîţe de porc fără oase si MUŞChi de B­FC ŞUN­CI 111 CUÎn­ ’ toate bine preparate, ermetic închise în cutii de tablă D® vânzare la toate magazinele sie tielîsa­­tese si deconisie Reprezentanta generală: Joseph FOCStern Si Ff Síi București, Rahovel 3, Telefon 361S0 * 78*7 Cin­ti Universul Literar Boalele căilor urinare se vindecă cu ea care face să dispară orice dureri. Se găseşte la toate farmaciile şi drogueriile. Ieriţi-vă de imitaţiuni inferioare. Cereţi „Urotropina“ Schering Reprezentant General: ARI ORNSTEIN, Câmpineanu 16 La WILHELM BELL mum mmm F. EILUMER Strada Bărăilei No. 4, 6 şi 8 Asortiment complect de tot felul de Pânzeturi. — Specialităţi in albituri de bumbac şi olandă Pânsă pluşată albă şi colorată Mantile, Covoraşe şi cearceafuri de bae în toate dirhensiunîle Prosoape pichetate şi pluşate dela Lei 28 bucata în sus Pânză pentru filtre şi transparente Stambă indigo elveţiană 80 cm. lat. Metrul Lei 40 Bluze confecţionate Lei 75 bucata Basmale, lână de tricotat şi multe alte articole cu 7 — PREŢGRI muDDRA­TIE Şl A3SODVT FIXE — ELifS A. Cf. Fm ELEKTRISCHE INDUSTRIE WIEN ■ 1 . Furnizează prompt din depozit Electromotoare şi Dinamuri In toate mărimile pentru curent continuu şi trifazat GRUPURI ELECTROGENE Motoare Electrice pentru Sonde Tablouri­­le Distribuţie Oferte la Reprezentanţa Generală IVOEL s. A. R. de Tracţiune Mecanică X-W MO Bucureşti, Calea Victoriei No. 105 Toate Damele cochete se întâlnesc In $ *ICA.W 99 F­abrica Franco-Română de Pălării de Dame Str Carol 70, intrarea prin Str. Căldărari (vis-a-vis de Gofetăria Granil­ui) pentru a-și alege câte un model de pălării sosite astăzi. La plecare primește CADOU o Caschetă de Bae. 15 Toată lumea se poate convinge că la Fabrica ..O R £ O O L.“ — Sir. Caro! 49, (in curtea Bisericii) — se găsesc cele raai originale forme -ie Pai şi furnituri de Mod®. ENGROS ESiBEtast Primiţi o sticlă, de parfum CA.DOVJ Se piritnesc reparatiuni si de vopsit nț —~ ~~~mommismsest T--------------1—:—- 1 De închiriat imediat Apartament luxos cu tot confortul modern, compus din 5 odăi de stăpân, baie, oficiu, bucătărie, odăi de servitori, pivniţă şi pod, apă pretutindeni toată ziua, în Parcul Filipescu. Aleea Poetul Vlahuţă No. 2,­­ TT,­ BtsKasoKsasww 3

Next