Universul, iunie 1924 (Anul 42, nr. 121-145)
1924-06-11 / nr. 129
Cronica externă a rău japono-american? Telegrame din Londra şi Paris au vestit lumei că un război ar putea izbucni, în curând, între Statele Unite şi Japonia. Un mare război naval ar putea să nască din cauza votărei legei imigraţiei de parlamentul american ? De sigur că nu. Noua lege americană, relativă la imigraţie, nu modifică prea mult situaţia japonezilor din America. După o statistică oficială americană, numărul japonezilor, care s-au stabilit în Statele Unite după aranjamentul din 1907, a crescut numai cu 8681. Ori actuala lege americană, care a provocat atâta amărăciune în Japonia, permite intrarea în Statele Unite a aceloraş categorii de japonezi, fixate în aranjamentul din 1907. Diferendul japono-american ascunde însă alte pericole, care interesează atât politica sentimentală, cât şi politica economică şi maritimă. Dacă legea americană a imigraţiei, nu modifică, în esenţial, aranjamentul încheiat în 1907, ea a biciuit amorul propriu de rasă şi de naţionalitate al japonezilor. Japonezii văd o tendinţă, mai mult sau mai puţin accentuată, din partea marelui popor american, de a-i izola în insulele lor. Ori, populaţia Japoniei sporeşte simţitor în fiecare deceniu şi ea nu poate să’şi câştige existenţa numaii din produsele solului natal, care sunt foarte limitate. Japonia are nevoe de expansiune. Surplusul populaţiei trebue să’şi găsească mijloace de trai, în afara graniţelor imperiului. Măsurile restrictive luate de guvernul din Washington, prin noua regulamentare a digraţiunii, au atras atenţia celor din Tokio asupra primejdiei ce o va prezenta într’un viitor nu prea îndepărtat, lipsa de lucru a unei părţi din populaţiune şi efectele grave de ordin social şi economic ce le va avea în Japonia, „garanţiile de ordin administrativ“ liuate de unele state în chestia imigraţiuni. Dacă situaţia actuală nu permite pesimismul, ea ascunde primejdii. Politica economică şi maritimă a Japoniei se va ciocni într-o zi cu cea americană, „Le Temps“, ocupându-se de această interesantă problemă de ordin internaţional, spune că pesimismul ziarelor engleze e semnificativ , dar Japonia n’ar putea intra în luptă cu Statele-Unite, dacă ea n’ar fi sigură că va găsi un sprijin industrial şi financiar la Londra. Se poate afirma că la Londra se urmăreşte acentuarea diferendului japono-american ? Se ştie că politica guvernului Macdonald e pacifică. Marile necunoscute ale politicei mondiale reclamă însă măsuri preventive. Aşa se explică pentru ce americanii vorbesc bucuros de dezarmarea mondială, dar în acelaş timp, construesc vase de război gigantice şi îşi întăresc flota , iar toate puterile maritime, urmăresc o politică externă, care să le asigure anume linii maritime. Pe apă, ca şi pe uscat, fiecare ipopor e dator să ia măsuri preventive deoarece marile necunoscute ale politicei continentale, sau mondiale, dictează o politică pozitivă. in Grecia Constantinopol, 9 (Rador). •—Din Atena se anunţă că guvernul a proclamat starea de asediu în toată Grecia. AUTONOMIA ADM1NIS- ,V TRAT1VA Atena, 9 (Rador). — Ministrul de interne a depus în Adunarea Naţională prima parte a legii relativă la autonomia administrativă judeţeană şi reorganizarea administraţiei comunale. Săptămâna viitoare guvernul va depune proectele relative la descentralizarea administrativă şi modificarea legii electorale. COMUNE GRECEŞTI CEDATE ALBANIEI Ziarele anunţă că Adunarea Națională va lua în discuţie săptămâna viitoare interpelarea relativă la atribuirea de fi comune de lângă frontiera greco-albaneză Albaniei. Ziarele propun ca guvernul grec să se adreseze Ligei Naţiunilor, în caz dacă conferinţa ambasadorilor ar confirma deciziunea comisiunii de delimitare a frontierelor greco-albaneze. A——TM*11"..... Nw HlNjlHN In ajutorul studenţilor Lista deschisă de ziarul „Universul“ Colecta comitetului cultural al bisericii parohiale „Buna Vestire“ din R.Vâlcea: Comitetul cultural al bisericii lei 500, pr. Gr. Rădoescu 200 lei, P. Anastasiu, Ecaterina P. Anastasiu, Gr. Petrescu, Anicuţa Gr. Petrescu lei 500, C. Ionescu 200 lei, Hârşur M. , A. D. Livezeanu, Ghiţescu, Virgil Zăvodescu, Ananina Morariu, Gh. Sorescu, R. Paraschiv, Ioan Eserom, Costache Popescu, Alex. Ionescu câte 100 lei, N. B. și M. B. 100 lei, Ion Alecu, I. Alexandrescu căte 60 lei, V. Constantineanu, Victoria Constantineanu, A. Copelti, Marioara G. Petrescu, Fănel A. Morariu, P. Droe, Voineasa- Vâlcea, I. P. Droe Vâlcea câte 50 lei. Restul a fost subscris de alte persoane până la complectarea sumei de lei Colecta comandamentului 4 teritorial serviciul casieriei la,fi. căp. Ignat Gheorghe 250 lei, locot.-col. Blănărescu Vespas, sub-locot. Marinescu Marin, sublocot. Lazarovici Mihail, sublocot. Cicoveanu Dumitru câte 200 lei, colonel Turlea Carol, căp. Dumitru Eugen, căp. Dumitrescu Petre, sub-locot. Fiorescu , loan, adm. sub lt. Nicolau Alexandru, adm. sublt. Butuc Gheorghe, plot. major Bocancea Gh. câte 100 lei. Restul a fost ua subscris de ofițeri şi trupă până la complectarea sumei de lei 2984 Colecta d-lui George Căldurescu, casier general al primăriei Galaţi de la personalul serviciului Casieriei lei 3864 Colecta pr. Gr. Zaharescu Chişinău de la elevi şi elevele următoarelor şcoli: liceul eparchial de fete cl. V lei 146, cl. VI lei 230, cl. VII lei 135, cl. VIII lei 165, şcoala normală de băeţi cl. I lei 25, cl. 11 lei 140, cl. III lei 30, cl IV lei 100, liceul militar cl. I lei 36, cl. IV lei 120. Total lei 1.127 Colecta dela lucrătorii civili ai atelierului de confecţie al corp. VII armată Sibiu lei 390 B. Stănescu elev superior L. V. A., Galaţi 100 Colecta d-lui Traian R. S. judecător Herţa, Dorohoi, strânşi dela ţărani cu ocazia autentificării actelor lei 865 Colecta d-rei Lucia Tănăsescu dela elevele cl. IlI-a sc. secundară de fete Buzău 325 Total lei 13.655 Suma din urmă lei 3.282.016 Total general lei 3.295.671 Istoricii vechi şi ţinutul Basarabiei - documente din istoricul Eusiei scris de Th. Schiemann - Harta, statelor din Europa Libiană( Berlin, 1886), orientată în 1328—1480, publicată . In harta aceasta Basarabia da istoricul german dr. Th. Schie- i face parte integrantă din țara mari (,,Russland, Polen und Moldovei. , Limitele Moscoviei în 1550. | Din acest facsimile interesant Facsimile după cosmografia lui reese că atât Basarabia, cât și Sebastian Münsters scrisă in Ukraina nu făceau parte din Ru- 1550. 1sia moscovită. Pilim stihii I asediu Şedinţele Consistoriului bisericesc ZIUA n-a In şedinţa de ieri a consistoriului superior bisericesc, ţinută sub preşedinţia mitropolitului primat, din partea ministerului de resort a fost de faţă d. St. Brădişteanu, directorul general al cultelor. Mitropolitul Pimen al Moldovei a făcut o comunicare privitoare la unificarea bisericei ortodoxe, cerând ca proiectul de lege să fie adus în discuţia parlamentului, chiar în actuala sesiune, potrivit cuprinsului din mesagiul regal. Consistoriul a hotărît să asculte întâi lămuririle d-lui ministru Lapedatu, în această privinţă, pentru care scop d-sa a fost invitat să asiste la şedinţa de astăzi. S‘a aprobat raportul preotului Moşoaia care a propus ca teologii şi seminariştii să facă parte din formaţiile sanitare în timp de războiu. Şedinţa s‘a ridicat la, ora 1 d. a. ' -) ^ Descoperirea unor abuzări grave la vama din Cernăuţi — Permise neanulate. — Amenzi de milioane — Cernăuţi, 9 iunie. — Am anunţat că acum câtăva vreme a sosit în localitate inspectorul general al vămilor, d. Constantinescu-Floru, delegat să facă o anchetă la vama locală împotriva şefului vămii, d. Gheorghiu. Ancheta a fost provocată de protestul unor ziare de aci, cari atacau pe şeful vămii pe motiv că ar fi bruscat pe unii comercianţi în biroul d-sale. In urma unei minuţioase cercetări, inspectorul general a constatat netemeinicia învinuirilor aduse d-lui Gheorghiu. In schimb însă a apărut un comunicat în ziare, care învinueşte presa minoritară de a sprijini prin campania ei pe unii comercianţi incorecţi cari au iniţiat această campanie spre a provoca permutarea şefului vămii Cernăuţi, care e pe cale de a descoperi unele nereguli săvârşite de comercianţi De fapt, inspectorul general vamal a descoperit o mulţime de abuzuri săvârşite de unii comercianţi cu permisele de export. Astfel, s-a constatat că aceste permise după efectuarea exportului nu erau anulate, ei-şi păstrau valabilitatea, aşa că cu acelaș permis Unii negustori necinstiți exportau de mai multe ori, frustând astfel statul de taxele legala Până acum au fost aplicate amenzi în sumă de 150 milioane. Cercetarea continuă. jl- Aviatorul d’OisyEalokio fans, 10 (Rador), — Aviatorul pelletier D’Öisy a sosii la Tokio. Situaţia coplui didactic — Salarii rune In ajunul închiderii anului şcolar, e necesar, credem, să pretindem să se facă un bilanţ, asupra activităţii şcolare. Şi ne-am gândi să se înceapă cu şcoala primară. Ce şi cât s-a învăţat, ar fî în măsură să spună reprezentanţii ministerului de instrucţie, cari au controlat, dacă au controlat cu dragoste de şcoală, nu după interese şi calcule politice. Dar vor putea spune poate mai bine şi mai exact, părinţii copiilor. O anchetă în privinţa aceasta ar fî desigur foarte interesantă, căci ar stimula pe părinţi să fie pe viitor, dacă n‘au fost până acum, cei mai apropiaţi şi mai înţelegători colaboratori ai învăţătorilor, fie eî dela ţară, fîe de la oraşe. . Noi ne-aducem însă aminte de anume informaţiuni, care ni s’au dat nu de mult dela ministerul instrucţiei, cu o vădită tendinţă de a se arăta, că nu s‘ar depune destulă sârguînţă din partea dascălilor. N’am crezut atunci şî nu nu vom putea crede nici când, în atari afirmaţiuni care se fac de obiceiu atunci, când dascălii împinşi de nevoile zilei, trebue să ceară o îmbunătăţire a salariilor lor mizere. Este, desigur, o frământare între membrii corpului didactic primar; e o nemulţumire adâncă, provocată de incapacitatea de a face faţă nevoilor tot mai sporite ale fiecărei zile; e o amărăciune, care sfârtică din acea necesară seninătate, cerută teoretic pedagogului. Dar silinţa ambiţioasă a dascălilor de a nu apare neglijenţi, răi sfătuitori şi nedesciplinaţi în faţa copiilor, trebue să-i oprească desigur de a nu se sforţa să-şi îndeplinească îndatoririle cu conştiinţă.. Fapt e, că membrii corpului — îndatoriri mari, miai mari — didactic nu mai pot fi lăsaţi în situaţia de salarizare de azi. Iau numai 2 cazuri, care ar putea convinge chiar şi pe cel mai hagiudesc dintre toţi economiştii sgârciţi din lume. Un învăţător cu gradaţii are 1.700 lei lunar. învăţătorul are 2 copii, pe care firesc e să i dea mai departe la şcoală. învăţătorul, de care mă ocup, i-a dat la liceu. Pentru fiecare dintre copii trebuie cărţi, îmbrăcăminte, încălţăminte, taxe şi gazdă. Să facă d. ministru al finanţelor socoteala, cum poate învăţătorul acesta să-şi înveţe copiii, mai ales când guvernul e gata să scumpească şi vama pentru hârtie şi deci cărţile şcolare vor deveni un lux absurd? Alt caz. O institutoare din Bucureşti, văduvă, are o fată, elevă la un externat. Primeşte vre-o 3000 Iei lunar, din care plăteşte chirie 1.200 lei pe lună. Ii mai rămân 1.800. Oare este vre-un ministru actual Care să poată încropi traiul pentru două persoane cu 60 lei pe zi ? Dar învăţătorul, sau institutoarea nu trebue să-şi cumpere câte o carte, nu trebue să aibă o haină mai curată, ca să nu se înfăţişeze cu umilinţă în faţa elevilor lor ? Sub această formă punem chestiunea ca început al unei discuţiuni, care-i oportună, întrucât acum e dezbătut de Corpurile legiuitoare, proectul de reformă şcolară al d-luî ministru al şcoalelor. Şi, desigur, d. ministru ştie, că o reformă, ca să aibă efectele dorite, e necesar să înceapă cu schimbarea în bine a situaţiei acelora, cari sunt meniţi s-o aplice. B. Cecropida Raporturile dintre Romania şi Iugoslava sunt bune — Un articol al ziarului „Samuprava“ — Belgrad. 10. Cu prilejul ultimelor ştiri asupra pretinselor tulburari din România, ziarul guvernamental „Samuprava“, şi-a luat sarcina să clarifice raporturile dintre Iugoslavia şi România în faţa opiniei publice. „Anumite incidente — scrie ziarul citat, — cari s’au produs cu prilejul ultimei delimitări între Iugoslavia şi România, au fost într’adevăr neplăcute, dacale n’au fost decât o tulburare trecătoare. Raporturile amicale dintre poporul iugoslav şi cel român au fost totdeauna bulie. Alianţa iugoslavo-română nu este câ j tuşi de puţin atinsă prin pactul italo-iugoslav de amiciţie, dat fiind că acest pact se re- feră la o altă sferă politică. In peninsula balcanică se im- pune ambelor state o politică comună, în sensul menţinerii ordinei şi liniştei". fot de încredere guoTuigi lussolim Roma, 18. — Hasasra a aprobat ca 381 votări contra 107 ordinea de zi prodintată de deputata Dolacroizi1 acceptată de guvern, expriraându-și astfel încrederea deplină în guvernul fascist. Starea cancelarului Seipel Viena, 10 (Rador). — Buletinul de ieri seara despre starea sănătăţii cancelarului Seipel anunţă: Temperatura 38, pulsul 130, respiraţia 32, starea plămânului neschimbată. Accelerarea pulsului şi urcarea temperaturii se datoresc urticariei, care a apărut ieri după amiază pe tot corpul pacientului. FILME Allen Morford era de mai multă vreme primar în Saint- Joseph, din Statele Unite. Foarte simpatic şi de o rară activitate, mai iubit şi admirat de concetăţeni. In ziua de 9 Mai se dă o lovitură îndrăzneaţă la o bancă din pan-Diego. Un răufăcător deşartă o sticlă cu amoniac în obrazul casierului, produce panică şi spală putina cu un teanc de bancnote în valoare de şase suta lira sterline. Primele cercetări fac să cadă bănuelile asupra lui Morford, care, arestat, mărturiseşte tâlhăria. Uşor de înţeles sensaţia produsă în toată regiunea Criminologii americani s‘au oprit asupra acestui caz, cu atât mai ciudat, cu cât fostul primar este şi om bogat. Care a fost mobilul crimei ? La 26 Mai s‘a judecat procesul la Curtea cu juraţi din San- Diego. Defebaterile au luminat chestiunea. Morford a confirmat adevărul desprins din administrarea probelor. Acum câtva timp el se simţise rău. Medicul pe care-l consultase, un om cu reputaţie ştiinţifică, îl găsise tuberculos în gradul al treilea şi încheiase cu observaţiunea că nu-i dă mai mult de un an de trăit. Adânc iovit de această constatare, Sdruncinat, deznădăjduit, primarul Şi-a adus aminte de preceptul lui _ Horaţiu: „cârpe diem — profită de fiecare zi‘* şi s‘a hotărît să se pue pe trai. Om deştept, n‘a înţeles prin asta să se ti® de chefuri, ci să-şi procure emoţiuni intense, din acelea în care iţi joci situaţia şi chiar viaţa. — Am vrut să m‘aleg cu ceva din cele câteva iubi, pe care le mai am! a terminat el destăinuirile făcute în instanţă. Şi s‘a ales cu cincisprezece ani de închisoare, — care nu însemnează mare lucru dacă profeţia medicului se va realiza, dar ar deveni o tragică păcăleală dacă ştiinţa s‘o fi înşelat In diagnoza pusă. Don José 10 Iunie Guvernul francez provizoriu, prezidat de d. Marsai, se va prezintă el parlamentului. Primul ministru va ceti mesajul prezidenţial, in care d. Millerand va spună că In orice Împrejurare el n‘a înţeles să depăşească prorog«tîvers sala constituţional», ci a lucrat in cadrul Uscat de Constituţie. B. Milieu»»'! poate să contez© pe o maîerliat© la Senat. Sa afirmă că dacă prezidentul repubiedi va fi nevoit s£ se demită, a lefi orile prezidenţiale vor putea rezerva surprize partidelor dela Eîto.p.a. In ipoteza că d. Pain lévé va fi candidatul ateniei la preşedinţia republicat, m ar fi exclus ca nemulţumiţii să dea voturile lur candidatului susţinut de atacul naţional. Acest camdidat al blocului naţional ar putea fi însuşi. Poincaré ! Cu alte cuvinte, învinsul de la 11 Mai, ca preşedinte de consiliu, va pu tea intra învingător, mâine la Elysée, ca preşedinte al republicii! O parte din fruntaşii partidului radical-socialist reproşează socialiştilor lipsa lor de simţ şi tact politic, deoarece au provocat o criză prezidenţială, fără raţiune imediată. Ei cred că d. Herrict ar fi trebuit să accepte psihoasia maiasto d-lui Millerand. Luptei® între trupele guvernamentale şi revoluţionare, continuă în Albania. Localitatea Alassio a fost ocupată de revoluţionari. Iugoslavia va rămâne neutră, dar nu va sta indiftorită în în Albania. cazul unei intervanţiuni externe Flota turcă sa concentrează la golful Imfitmarea de Marmara}. D. Cazacenco refuză să recunoască că a organizat o cabaă contra d-nei Teohari, directoarea liceului de fete din Hotin. Dar cum se poate numi altfel, reclamaţia unei eleve a liceului, că ar fi fost bătută de d-na Teohari, lucru absolut inventat şi prezentarea unui certificat eliberat de d-rul Glavatinski, prietenul d-lui Cazacenco, certificat în care se arată că eleva purta urme de leziuni grave şi că are nevoie de o lună de tratament, afirmare constatată de o altă comisiune de medicina falsă? Şi ce însemnează intervenţia d-lui Cazacenco, la d. ministru Angelescu, pentru îndepărtarea imediată a d-nei Teohari, înainte de a se fi terminat procesul intentat directoarei de către eleva pretinsă bătută, — proces terminat cu achitarea d-nei Teohari, dovedindu-se că tot procesul a fost o urîtă înscenare a acelora, cărora nu le convine ea în fruntea unui liceu românesc să fie o femee, care să respecte legile şi limba românească? D. Cazacenco recunoaşte, că într’adevăr au existat denunţuri contra atitudinei anti-româneşti a d-lui Popovici, directorul gimnaziului din Lipcani, a d-lui Maidanic, primarul din acelaş oraş şi a d-lui Pivovarov, ajutor de sub-prefect de Noua Suliţa. Dar delegaţii autorităţilor respective au constatat netemeinicia acestor denunţuri. Să credem, pentru siguranţa statului nostru, că nu s-au făcut cu ocazia anchetării acestor denunţuri aceleaşi ingerinţe cum vom arăta că s’au făcut cu o altă anchetă şi că într’adevăr ceisuspectaţi, au sentimente bune româneşti, deşî persoane cu răspundere ne-au declarat contrariul. — D. Cazacenco numeşte ,,o mică neînţelegere“ faptul că n’a voit să recunoască alegerile, în care au fost aleşi membri ai Clubului Intim d-nii Hudescu, preşedinte de tribunal, Păun, procuror şi Rădulescu, judecător distincţie, pentru că nu s’a ales şi omul său de încredere, Gruziu, — un om ţie care membrii clubului nu-l credeau demn să stea alături de ei. Dar această mică neînţelegere a revoltat pe toţi românii din Hotin asupra modului cum d. Cazacenco îşi manifestă sentimentele sale româneşti. — D-nii dr. Teohari, Passan şi căpitan Iordăchescu au declarat corespondentului nostru, lucruri contrarii de cele afirmate de d. Cazacenco şi avem toate motivele să-i credem pe aceştia. Şi anume: mutările magistraţilor Iacobini şi Măgureanu s’au făcut după insistenţele d-lui Cazacenco. Bineînţeles, aceste intervenţii nu luau calea oficială, prin rapoarte, dar prin insinuări făcute direct acolo unde se hotărau mutările. — D. Cazacenco, în întâmpinarea d-sale ne spune, că s’a denaturat conflictul, pe care recunoaște că l’a avut cu d. maior Iliescu, căruia după cum s’a arătat în Universul i-a trimis o scrisoare insultătoare, ceace a silit pe d. maior Iliescu să ceară comandamentului corpului de jandarmi autorizarea să provoace pe d. Cazacenco la duel. — autorizare care i-a fost refuzată, deoarece comandantul brigăzii de jam, darmi, d. colonel Bordan, a găsit că demnitatea unui ofiţer român s’ar simţi scăzută dacă ar încrucişa sabia cu o persoană ca d. Cazacenco. Afirmaţia aceasta o are corespondentul nostru de la însuşi. colonel Bordán, care este un român de inimă, un suflet ales şi ale cărui vorbe vor sta totdeauna mai sus decât afirmările d-lui Cezarenco, care la prima publicare în ziare a acestui conflict, nu s'a simţit dator să-l releveze, lăsând să dăinuiască asupra bunului său renume învinuirea de a fi nouam de a da satisfacţie unui militar pentru litf. sultele aduse. Şi credem, că ministerul de interne, ca şi comandamentulde jandarmi ar trebui să permită d-lui Cazacenco să publice corespondenţa, pe care o deţine şi cu care d-sa crede că ar putea să dovedească contrariul de cele afirmate mai sus. ,4 tolera mai departe ca urî prefect de judeţ să rămâie sub învinuirea de nedemnitate, ce i-a fost adusă in public, este o scădere a prestigiului admnisitraţiei ţării, I I. Basarabeana ■ — La întâmpinarea îrâîraSsă d© eL Cazacenco, praîeaet d® eoraspsundenUsa nostru răspsande, confiranând încă edistă faptele relatata— II Congresul International al muncitorilor MIJLOACE DE LUPTA CONTRA UNUI EVENTUAL RAZBOI Viena, 9 (Rador). — Congresulinternaţional al sindicatelor muncitoreşti, care se ţină la Viena, a adoptat o rezoluţiune prin care toţi muncitorii organizaţi se obligă a se opune războiului prin depunerea muncii la fabricile de arme şi muniţiuni, la transporturile internaţionale de material de război şi eventual boicotarea economică şi declararea grevei generale. _ 1 Catastrofa de la Los Londra, 9. — In urma incendiului, care a distrus un local de școală de fete, din Los Angeles (America), au fost scoasa din ruine 23 de fete, dintre care 19 au suferit arsuri grave pa corp. Mai multe fete au fost surprinse de foc în paturile lor și corpurile lor au fost carbonizate. * WWVWWWN/VSAA ZIARUL UNIVERSUL“ lair. 29 Fenta marile premii de toamnă Cititorii cari vor să participe la marile premii fle toamnă vor strânge cupoanele ce zilnic vor fi purificate în acest loc. 1924 wwwwwwww.