Universul, noiembrie 1924 (Anul 42, nr. 250-275)
1924-11-26 / nr. 271
Urni XUl.Sr. 271 LUIGI CAZZAVILLAN I» Pagini fl TASâ 2 IBI Iii STRĂINĂTATE 4 LEI G Pa UNIVERSUL CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREACĂ TELEGRAFICE şi TELEFONICE Redacţia şi Administraţia: Bucureşti, str. Brezoianu, 11 TELEFON: DIrecția 13/72 Administraţia 13/71 Secretariatul de redacţie 36/43 Redacţia: coresp. cu provincia 2/98 şi 35/31 Miercuri 26 Koembe 1824 DIRECTOR: STELIAN POPESCU ammum Arestarea partizanilor lui Rădici Din Belgrad se anunţă că in ziua de 21 crt., a fost arestat la Zagreb deputatul Ternar, din partidul lui Rădici. Cauzele fiu se cunosc încă. Totodată a fost arestat şi ziaristul Frano Slavik, care a publicat articole violente împotriva regelui şi Constituţiei S’a încercat la Atena *1 contra Iui Pangalos un atentat Elvese, 24. — In legătură cu încercarea de revoltă descoperită la Atena, s'au mal arestat Încă doi generali şi mal mulţi ofiţeri. S'a făcut o încercare înfăptuitorul atentatului asupra ataşatului de marină grecesc din Paris, este fostul ofițer grec Verykakis, fost pe vremurt secretar privat al lui Ve. PANGALOS de atentat împotriva generalului Pangalos, care trecea în automobil rafuză categoric să reguleze raporturile cu Polonia — O NOTA-ÎNASPUNS ADRESATA CONFERINŢEI AMBASADORILOR — Varşovia. 24. — Conferinţa ambasadorilor a adresat zilele trecute o notă guvernului lituanian, în care îl învita să reguleze cât mai iute raporturile cu Polonia. Guvernul lituanian a răspuns printr’un refuz categoric. Presa poloneză afirmă că răspunsul guvernului din Kowno indică suficient care e atitudinea lituanienilor fată de aflat și de Polonia. Poltica guvernului lituanian ascunde pericole pentru pace in Orientul european. Proectul da lege pentru „asigurarea liniștel interna" este In realitate o lege contra comunismului și a anarhiei. E bine1 sa se știe lămurit, căci nu văd pentru ce un Stat de ordina s’ar jena sa spună că se apără, când cavalerii dezordine! spun verde că voci să-l distrugă. ■ I Problema e prea gravă, ca s‘o examinăm sub unghiul pătimaş al spiritului de partid. Nu. Nimeni n’are acest drept când se propune o lege menită — cel puţin în Intenţia propunători- lor, — de a salva existenţa Statului şi deci de a fi, cum spuneau latinii, „suprema lege". Dreptul oricărui Stat de a face din asigurarea existenţei sale legea de căpetenie, nu a fost niciodată contestat până azi. Iar Statul bolşevic, ultimul in ordinea istorică, ii proclamă pentru ei, cu o străşnicie specială. In actuala noastră lege penală, ca şi in legile absolut tuturor Statelor de pe glob, acest principiu figurează in texte pozitive, cu sancţiuni bine înţeles diferite, dar implacabile. Chestia nouă este dacă : fată cu nouile curente de „idei" post-belice, faţă cu nouile dificultăţi economice şi sociale, fată de agravarea utopiilor anarhiste prin durata sângeroasei revoluţii bolşevice, faţă de propaganda plătită a dictaturei ruseşti în scopul de a întinde incendiul şi dezastrul pe cât mai multă întindere de pământ. Statele au dreptul să se apere şi să creeze noul infracţiuni din nouile împrejurări. Cei interesaţi la distrugerea Statului zic nu; toţi ceilalţi nu se poate să răspundă de cât da Dar de unde să ne inspirăm noi în această nouă legiferare? ! Nu avem decât două posibili- t ' tăţi. Sau să ne inspirăm dela Răsărit, sau să ne inspirăm dea Apus. La Răsărit şi represiunea comuniştilor mai drastică. In Grecia, ultimele turburări I comuniste, rezultat imediat are un Stat nou. Ori î recunoaştere! sovietelor, au im ! cât sânge curge şi azi sub apus guvernului datoria de a veniea dictatură, ori cât de neagră cu o legiferare identică. Aşa aar fi mizeria haosului bolşevic.Inunţă ultimele telegrame, sunt însă spîrite cari visează ! Iată de ce cred că în principiu mereu pentru patria lor para-' nu se poate tăgădui legitimitadisul Iul Lenin. j tea' unui proect care vine la tim-Ei botează chiar acea oag&r, pui său. Basarabia în deosebiie militară „democraţie“. Sări : nu mai poate fi lăsată pradă examinăm, prin urmare, dootri- j crimelor bolşevice, şi nici propa- * na cu privire la această pro- gandei din zi tn zi mai îndrăzneţe a vrăjmaşilor ţării, cea mal caracteris-1 In numârul viitor vom esamîna structura nouei noastre legi.blemă. In cartea tică a doctrinei sale, Lenin1) proclamă neîncetat că „Statul — ca Stat — trebue distrus, fărâmat in bucăţi. Această concepţie trebue să dispară definitiv, de pe suprafaţa pământului". Iar ca mijloc direct şi imediat există numai revoluţia. Cine ar Îndrăzni să se opună aceste!' concepţii in Rusia, pila ziare s sau discursuri, ce ar aştepta de la justiţie ? Nimic. Căci tot Le' mim scrie mai jos:’) „Justiţia e o invenţie burgheză. Dreptul bolşevic n'are justiţie”. Lento dă represiunea fantelor criminale în sarcină directă a puterei executive, bazat pe ideea că „Statul e pretutindeni o putere de represiune a unei clase contra celeilalte. Tot astfel trebuie să fie şi Statul proletar, carei trebuie să întrebuinţeze forţai armelor contra celeilaltei clase“’). De aceea nici nui găsim un cod penal bolşevic care să trateze după infracţiunile contra siguranţei Statului. „Statul represiv, cum zice democratul Lenin, e mult mai expeditiv: un glonţ sau o spânzurătoare pentru oricine are altă părere.I Oricât de democraţi ar fi cei ce atacă noua lege contra comunismului, ne îndoim că vor avea aşa de puţin spirit de proprie conservare, încât să ceară copierea doctrinei bolşevice în această materie. Să ne uităm deci la Apus. Propagarea doctrinei revoluţionare comuniste e azi bine precizată. Scopul acestei popagande nu mai e azi dubios ca înainte de război. De dimineaţă până seara propagandiştii internaţionalei Illa ne spun verde că urmăresc răsturnarea Statului prin revoluţie. Constitue propaganda ideilor revoluţionare un delict lo Apus ? Fără îndoială da. Acum vreo treizeci de ani, prin 1893, Franţa a fost ameninţată de terorismul anarhist. Ca şi la noi, o bombă a fost aruncată in plin parlament Fără ezitare ş‘a legiferat atunci creîndu-se un delict ce nu exista înainte, şî completând pe Statul“, 1918. ’) „Revoluţia şip. 79. ge anterioară din 1881 care devenise Insuficientă. Elveţia î-a urmat exemplul. Comunismul, cu formele sale de propagandă alimentate de fonduri imense, a devenit un pericol real numai după victoria lui Lenin. înainte de bolşevismul rus, doctrina comunistă nu primejduia organizaţiile Statelor în mod direct. De aceea după război a apărut o legislaţie ope elite antibolşevică, mai ales in Statele a căror situaţie socială sau geografică măreau pericolul Astfel in America, „marea democraţie" din Apus, democraţie veche care serveşte de model, s’a legiferat tocă din 1919 cu 0 străşnicie care depăşeşte cu mult legea guvernului nostru. Pătura muncitorească industrială fiind acolo temelia sănătoasă a Statului, a-mericanii nu puteau permite a- itrăvirea acestei clase Înfloritoare. De aceea America stă şi azi In fruntea Statelor care refuză categoric recunoaşterea guvernului sovietelor. Pericolul imediat atinge însă fireşte popoarele din Balcani, popoarele din imediata vecinătate a haosului Mai ales de când ofensiva propagandei roşii s’a Îndreptat pe faţă în contra acestor ţări, nevoia apărărei s’a impus. Serbia a fost cea dintâi. Ea a legiferat acum doi ani, şi a creat aceleaşi delicte ca în proectul , . _ guvernului nostru. Serbia a • Eckhardt şi-a ‚“* ■»> <*«•*•• jr—ma 1ÄÄS " SÄ judecă şi condamnă nu numai faptele de propagandă comunistă prin mijloace teroriste, ca legea noastră, dar consideră ca delict chiar propaganda comunistă In sine, indiferent de mijloace. In Bulgaria e stare de asm-« i C. Seni Idem, peg. 144. Idan, pag. 27, 92. 119. 3 umani» , alianţă defensivă români iţgoslavă ? Tratativele de la Belgrad. Pericolul rus şi bulgar „Neues Wiener Tagbiaf“ publică următoarea telegramă din Belgrad: „România şi Iugoslavia au hotărât, în principiu, încheerea unei alianţe defensive. Tratativele urmează a se încheia până la sfârşitul anului“. Precum se afîrrrâ în cercurile bine informate, tratatul de alianţă se referă în primul rând la eventualitatea unui conflict româno-rus, dar se ţine seamă si de un eventual confort cu Bulgaria. Misinni IMM împotriva României - Interpelarea deputatului Tibor Eckhardt. In şedinţa din 19 ort, a Adu- l pentru retrocedarea mai multor Deputatul Wild recunoaşte cd narii naţionale maghiare, depu-1 judeţe Ungariei (?), totuş, în ca- ' „ebrediştii“ din Kecskemét nu des- Izul isbucnirei unui conflict în- ! erau mulţumiţi cu conducătorii tre Rusia şi România, trebue ’ lor. Nagy Va rugat să se uzeze să se organizeze un detaşament de legăturile sale, spre a da „un de cavalerie, sub comanda lt.- rol“ ebrediştilor din Kecskemét, colonelului Pronay, care umnea-j cari au deplină încredere in In Ungaria, în regiunea dintre Dunăre și Tisa, împotriva Ro- mâniei i Eckhardt a prezentat Adună- i rii trei procese verbale, in cari este vorba despre deputatul I lose! Wild și despre Apor, care j fost in serviciul lui Wild, j e . Conform unuia din aceste pro- cese verbale, un oarecare Albert Nagy, din Kecskemét a declarat că Apor a încercat să-l determi- , ne, din ordinul lui Wild, ca să organizeze o răscoală înarmată , împotriva României. | DECLARAŢIILE LUI NAGY Apoi Va invitat ca în cazul unui conflict ruso-român, să invadeze cu oamenii săi teritoriul României. Nagy a mai declarat că cunoaşte pe Apor de mai mult timp. Nagy şi Apor s-au prezentat la Wild, care le-a declarat, în numele primului ministru că, deşi te urmează ca România tratative că să pătrundă în România. AMESTECUL GUVERNULUI MAGHIAR Eckhardt declară că poate dovedi că Wild figura ca agent provocator, având guvernul la soatele său. Scopul ar fi fost să se întindă o cursă lui Hejjas. Eckhardt a întrebat guvernul dacă este dispus să deschidă acţiune penală împotriva lui Wild şi tovarăşilor săi, pe baza acestor procese verbale. ^ RĂSPUNSUL MINISTRULUI DE INTERNE Pronay. ÎNARMAREA EBREDIŞTILOR In a doua parte a interpelării sale, deputatul Eckhardt a arătat că deşi guvernul a declarat într-un comunicat că ebrediştii nu şi-au putut procura arme decât pe cale ilegală, totuş nu e mai puţin adevărat că cu prilejul loviturii habsburgice s'au furnizat ebrediştilor 3000 arme din depozitele militare. Ebrediştii, însă nu au luat parte la luptele împotriva trupelor lui Garai. Ministrul Rakovszky recunoaşte că s'au distribuit arme unei „secţiuni de apărare naţională”, care există in sânul organizaţiei ebrediste. Armele s'au dat penMinistrul de interne Rakovszky a răspuns, în numele guvernului, constatând că guver- j tru menţinerea ordinei, a spus nul ar fi avut cunoştinţă des- ministrul. Aceste arme ar fi pre această afacere. 5 fost restituite în parte. ■IMUtMttUfl încurcăturile cooperaţiei In primii ani după războiu, când aprovizionarea ţării cu mărfuri întâmpina greutăţii« ştiute, şi posibilităţile de aprovizionare prin diverse organe de Stat erau (va! !) covârşitor de ispititoare, administraţiile centrale ale cooperaţiei, a cooperaţiei săteşti şi a celei orăşeneşti acum unite, au tratat şi au cumpărat şi ele, în Anglia şi Italia, mărfuri diverse pentru cooperative, al căror cost se cifrează azi la sute de milioane Iei. Vremea a trecut şi plătită datoriilor contractate, în numele bunei înţelegeri cooperatiste, au devenit exigibile. Din nefericire, administraţia cooperaţiei noastre, printr-o neertată lipsă de grije, n'a luat măsuri pentru achitarea acelor datorii, nici cel puţin pentru precizarea situaţiei lor, astfel că, atunci când au fost consolidate bonurile de tezaur aflate pe pieţele respective, datoriile cooperativelor au fost trecute cu vederea. Deci, o nouă contribuţie la discreditarea ţării în străinătate, pe lângă că însăşi cooperaţia românească poate socoti pierdut şi puţinul credit de care se bucura — şi ar fi trebuit în interesul ideei cooperatiste, să se bucura şi mai departe — faţă de marile organizaţii ale cooperaţiei străine. Presa ţărilor, pe care cooperaţia noastră a ţinut să-şi facă astfel nume bun, nu ne cruţă de loc. E necesar să se stabilească pentru ce administraţia centrală a cooperaţiei nu a purtat de grijă angajamentelor şi de băneşti, luate faţă de firmele şi de organizaţiile cooperative ,cu care a lucrat. E cu atât mai necesar să se stabileascărăspunderile administraţiei respective, cu , cât aceasta, după crimă se svoneşte, nu ezită să angajeze fondurile instituţiei, şi poate chiar răspunderea bănească a Statului, în plasamente riscate — cum sunt cumpărările a diverse imobile foarte scump plătite—. Se svoneşte de asemenea că la cumpărarea unor anumite imobile, nu au fost avute în vedere decât comisioanele ispititoare, şi că n’ar fi străine de aceste importante combinaţii financiare, necooperatiste, fiecari personalităţi politice cari le-ar fi determinat. E de aşteptat ca o cercetare obiectivă a ministrului de resort să pună lucrările la punct, să stabilească ceea ce e adevăr neîndoelnic din toate câte se ....... svonesc, să stabilească raspun- I vut loc tn Validul majoritar. Iederile şi să nu ezite fată de metoa*a «rem, demisia sa lui sancţiunile cuvenite. Mustafa Kemal, care a acceptat Startul, având greaua sarcină Mustafa Kemal la însdreîa tutelei mişcării cooperative, nat pe Felhy bey cu formarea teebuie să-i dea acestei mişcări i ceptat. Probabil că azi se va foro administraţie perfectă, con.i mua cabinetul, ştientă de datoriile eî şi cu răs-1 Decizia neaşteptată a lui Ispundere determinată; aceasta met Paşa a produs o mare im- Începând de sus în în jos. Tot presie in toate cercurile, deodată trebue să cruţe coopo.raţia de cheltueli inutile, mai Constantinopol, 24 (Rador). — ales azi, când unităţile eoope- pethy Bey a constituit noul guralive nu pot face faţă che- i venn. Sukri Kaya bey a fost numărd lor economice şi sociale,' mn ministru de externe, tocmai din cauza lipsei de mij-1 loace materiale. Pe de altă par- j te trebuie să se ferească pe sine j însuşi de pagubele materiale şi j moral©, pe car© i Ie pot prici-1 nul unele administraţii lipsite I de simţul răspunderii şi susceptibile de nefaste influenţe politice. Credem că la ministre Chirculescu, în resortul căruia cade această chestiune, va da lucrurilor toată atenţia necesară, spre a ne scuti să dovedim noi, că, şi în sfera activităţii cooperatiste, sunt panamale tot atât de mari ca şi în altele. Venizelos reintra in politică? Atena, 24. — Se anunţă din Paris că Venizelos și-ar fi oferit din nou serviciile sale guvernului grec, spre a apăra intere- sete Greciei in noua criză prin care trece. hak s’a prăbușit; orașul a suferit pagube importante. In celelalte orașe pagubele sunt mai mici. Noul guvern turc, prezidat de Ferliybey Constantinopol, 24 (Rador). — După lungi deliberări, care au a XXX Din China Paris, 24 (Rador). —Din Peking se anunţă că generalul Feng intenţionează să demisioneze şi să plece într'o călătorie în America şi Europa. Generalul Feng va remite comanda trupelor ministrului de război. — - XXX-,-- Generalul Sarrail in consiliul de război al Franței Paris, 24. — După „Le Journal“ guvernul francez a hotărît să numească pe generalul Sarrail, cunoscut pentru tendințele sale democratice și liberale, ca membru In consiliul de război s suprem. Marele incendiu din Neapole Roma, 24. — In Galeria Umberto a isbucnit un puternic incendiu. Focul a luat naștere dela un lagăr de Ulme. înainte ca pompierii s& fi sosit, toate cele patru etaje ale clădire! erau in flăcări. Cupola acoperită cu sticlă amenința să se dărâme. La sosirea pompierilor, mai mulţi locatari ai etajelor superioare, cari nu se mai putuse salva pe scări, au cerut ajuta reuşind a salvaţi. Mai multe cafenele şi magazine, de la primul etaj, au fost evacuate la timp. Marile birouri ale unei importante firme de anunţuri au căzut pradă flăcărilor. Şeful birourilor, un elveţian a fost grav rănit şi nu se ştie dacă va scăpa cu viaţa. De asemeni au fost rănite mai multe persoane şi un pompier. Incendiul continuă cu furie. Galeria Umberto a fost clădită arhitectul Rocca. Edificiul înaltă Intre str. Romei şi Piaţa Municipală. Cupola ara o Înălțime de 57 metri. Un număr imens de opere de artă au fost distruse. Groaznică furtună pe Marea Neagră Radiocomupicatiile cu vasele de pe mare.— Mersul vapoarelor, -noavoiurite de emigranţi Direcţiunea generală S. M. H. nu a putut obține legătura telefonică cu Constanţa in ultimele zile. S'a primit insă o radiogramă la următorul cuprins: VASE SURPRINSE DE FURTUNA Vasele românești ce se află In prezent pe marea Neagră, ! (radiografiază că o groaznică furtună agită mante. Vremea1 este foarte rea, iar înaintarea | (vapoarelor surprinse de furtună, se face cu greutate mare. A fost surprins de furtună între «dM887 șT îs» din către! Vas_ -Turim-Severin« care vL O____T. ! ne din Constantinoipol spre Constanţa şi „Durostor“, care a incărcat cărbuni la Zunguldog şi er a îndreptat spre taxă. Din cauza furtunei anunţată ipo mare nici un vapor nu a putut pleca din Constanţa. MODIFICAREA ITINERARIULUI Vasul „Bucegi", oara plecase din Galaţi şi era în drum spre Constanţa, de unde trebuia să încarce mărfuri pentru străinătate, a fost oprit la Sulina, şi aşteaptă timp mai prielnic navigaţiei. Vaporul „România“ care trebuia să plece Vinari 21, cu emigranţi spre Palestina, nu a trutut părăsi portul până ora deoarece trenurile au fost înzăpezite. Cerându-se relaţiuni la direcţiunea generală c. f. r. s-a comunicat că Luni, se dă cu siguranţă drumul trenului 803 din Bucureşti spre Constanţa, cu un mare grup de emigranţi. In consecinţă, plecarea vasului „România“ a fost Uzată pentru Marţi după amiază. Tot Marţi, la ora 23 pleacă vaporul „împăratul Traien" spre Pireu şi Constantinopol. In afară de „T.Sevexin" şi V.Durostor care se crede că au putut sosi neavariate la Constanţa şi Sulina, celelalte vase se află în siguranţă. In porturi, „București“ încarcă la Zungul. dag cărbuni. ---------XXX--------- E lveţia refuza sa trateze cu sovietele ruseşti Berna. 24. — Câteva ziare au publicat informaţiuni după care consiliul federal ar fi în tratative cu agenţii guvernului sovietic rus la Berna, sau în altă localitate, In scopul de a lega relaţiuni oficiale între Elveţia şi Rusia sovietică. Agenţia telegrafică elveţiană află din isvor autorizat că aceste informaţiuni sunt lipsite de seriozitate. Consiliul federal a declarat în Adunarea federală, în luna iunie a. c., că atâta vreme cât sovietele vor menţine boicotat decretat împotriva Elveţiei, orice conversaţie cu guvernul din Moscova este exclusă. Această poziție a guvernului federal n’a suferit de-atunci nici o schimbare. Gulswr in Anatoliai XXX filau Constantinopol 24 (Rador).— Un violent cutremur a fost simtit în Anatolia. Gara U- 80 loveau de felinare, dedeau să sprijine pe cei dinainte şi căldeau împreună. I Aici lapoviţă, colo ghiaţă, din. j ' colo zăpada până la umăr. i Cărările lucrate da tălpi şi tocuri, strâmte şi alunecoase. De pe oase, avalanşe cu ciucuri ascuţiţi ca lăncile, ameninţau ori se prăvăleau. Să te uiţi în jos, ca să nu tea, ca pe Bărăgan.... Unul alunecă în faţa mea, intră cu o mână până te umăr in zăpadă, iar un picior i se repede în spatele unei doamne. Omul nu ştie cu ce să’nceapă: să ceară scuze, ori să evadeze din nămeţi? In acest moment, tin subcomisar căruia numai ochii şi gura-ies din gluga cafenie, s’apleacă asupra lui. — Bravo, îi dă ajutor! îmi zic. Dar l-aud întrebând grav: — Cum stai cu situaţia militară? Şi ninge, şi viscoleşte... Cel de jos îl priveşte minunat. Un trecător intervine: — Bine, domnule, acu’ de situaţia militară îi arde omului? — Ce-are a face, răspunde poliţistul, eu fac razzie! Mai bine ridicaţi zăpada, adaogă altul, înfundat până la brâu într’o grămadă albă şi sclipitoare. Cu o mână de zăpadă, acoperit tot mai mult de fulgii neastâmpăraţi, cel căzut vîră pe cealaltă în paltonul îngheţat, doar o găsi dovada că e te bune raporturi cu miliţia. Şi ninge pe capete şi viscolul plesneşti fără milă. Don Jose }'osteg°teşti ? Să mergi ^ cu (ha ^ cţ£ sub suplinire altui ochii în sus, ca să nu te stri-, pr0fflsOT| învăţământul obstetriveasca / ; cal la Iaşi, a fost o ficţiune. Să te tii de pereţi, ca să nu m x* intri cu cotul In geamul unei vi- • rJ°atţ VTOCtxca acestei sprout trine şi să-ţi vinzi mobila să-1 lităţi sa TMdus ^ TM f £ plătești ? Ce să faci mai înainte? ^i^e^AteT studea fi ^u SI -inge. eu fogtunul,,vie.o- JSrtX «Su Asupra învăţământului universitar — Aspecte de la facultatea de medicinâ din Iaşi — Clinică pe hârtie şi spital pe planşă. — In ultimul timp, ziarul „Universul“ a arătat, că printre cauzele mişcărilor studenţeşti e şi aceia că înşişi profesorii, sunt departe de a-şi îndeplini misiunea lor. Chestiunea e bine pusă și adevărul e de partea celora ce le-a sesizat. Dovezi nenumărate confirmă aceasta. nesc bunul pe care o ocupă, vă relatez un caz care e unul din cele mai demonstrative. La facultatea de medicină din fabulă,, când pregătesc in obscuritate lucruri neclare, aceşti profesori au arătat cel mai negru dispreţ pentru cultură. Facultatea de medicină, tocmai care era chemată pentru a remedia răul, n’a vrut să se oprească nici o secundă în faţa acestui fapt, până mai săptămânala trecute, când au făcut pentru a arăta dorul cu care o intervenţie. De aproape 2 ani, profesorii universitari indeplinii a sabotat ţinerea unui concuraneu, invimv Uiprajj instituţiei, pentru ocuparea catedrei obsteticate, ca la urmă să se isprăvească cu o farsă. Saboteurul se retrage în faţa concursului. Acum această catedră e ocupată de un titular. Se spune că profesorul respectiv ar fi bun, dar nu ne îndoim că starea de lucruri de până acum, va mai continua încă. Profesor de clinică, fără clinică. In ultimul timp, consiliul Nincea strasnie Iași, există „catedra de clinică vSlax , obstetricala“, ocupată până av Sl a,JUnSeSOTâ fVTM?1' proape acum 2 ini de proteto- M pămAntul- ‘ml Bejan. Ei bine, învătămân' '? se teateiformaseră In tul acestri ramure la menționare * an reP°zite de zăpadă. j facultate e neexistemt încă Sa lăsa noaptea. . ! de acum 5—6 ani. Trecătorii se ciocneau Intre ei,; p f Bejan doctorul cli-1 al facultății de medinlstitrWi« Si medio ori- cl®â a făcut. ° “terventie la. mi mar efSStätS STÎfn mi [ ÍJS. 5! ţ'“"*1*, ment dat e scos dan postul de K Ä SSSf’ S'"‘ '“'i LÄÄ Â*un5 ”S“‘a de climcă, fără spital, cai o sa nu.j OTOreazi măcar cu un râs* dă în mod provizoriu până la puns, concurs d-nei dr. Lucia Borcea. De pe acea dată, ca şi după jaje moartea prof. Bejah, când care- ' iar ilustrul areopag priofensa, fără nici un pic reacţiune. Probabil că epitropul a ştiut cu cine are de-a face. Dacă nu se indignează ed, cari sunt în drept s’o facă, ne amărăşte pe noi, caii vom trage consecinţele acestei inconştienţe. Consilii profesorale adunate prompt, când e vorba da cererea măririi fetei, cari au protestat vehement la minister, ba unii cereau şi la Liga Naţiunilor, pentru aranjarea stomacului, acele consilii profesorale în chestiuni de ştiinţă unda sunt chemaţi s’o apere, lasă cioara să troneze în cuibul privighetoarei. Cred că nu greşim când afirmăm că actuala stare da lucruri va persista, că se va adăuga un nou des interes, actualului titular convenîndu-i mai bine poate să stea la Bucureşti, decât la Iaşi şi să continue opera începută: învăţământ obstetrica! pe hârtie, spital pe planşă şi stagiu pe Lăpuşneanu, nicei auzit cum intervine medicul, dar de „văzu“ n’au văzut nimic. Moşi tul de Iaşi, se face ca anaromia la turci, pe hârtie. E de necrezut că 6 generaţii de medici n'au văzut cum naşte o femee şi perfect adevărat. Această monstruozitate universitară s’a petrecute şi poate se va petrece într’un mediu universitar,, cu o naivitate feciorelnică. Timp de 6 ani, ignoranţa a trecut neturburată, chiar ocolită, cu atât mai mult că uzurpatorul e soţi© şi fiică de profesor universitar. Nu s’a scandalizat nimeni, n’a fost nici un strigăt de profesor. Nici p© unul nu l’a mişcat acest atentat la viaţa publicului Este un atentat când vii să sperii medici, fie acolo, unde ignoranţa tronează. Facultatea de milicină, pe lângă practicieni, scoate şi medici, cărora oficialitatea le încredinţează sănătatea şi viaţa atâtor oameni. Medicii de plasă o ştiu ce au de tras, din necunoaşterea ştiinţei obstetricale. Dacă nu ne înşelăm, pe vremuri studenţii în medicină erau obligaţi să facă 6 luni de stagiu în maternităţi, pentru ca să li se poată da libera practică. Cum s'au instruit cele 6 generaţii şi cum se vor instrui cele viitoare când există atâta nepăsare? Acele consilii profesorale, cari n se adună cu o iuţeală vertig!- i noasă, când e vorba de un aranjament de gaşcă, când vor să dea o lovitură altui coleg, fie astă ca fileului din — L — Trebue să știi să ierți mult atunci când cârmuești oamenii. La Covdatra. Ziarul „UNIVERSAL" I SE?»!A II U Em nr. 19 ! I PENTRU MARILE I [ PREMIldeTOAMBIA Cititorii, cari vor să participe la marile premii de toamna, Tn care Intră «I O CASĂ NOUA, vor strănge cupoanele ce vor fl publicate zilnic in acest loc.