Universul, ianuarie 1925 (Anul 43, nr. 1-24)
1925-01-15 / nr. 11
Frumuseţea si Splendoarea T e^ rayj m ©?».iss© issSrskalsajâwd FaBisarita Crama — cm renume Mnîversai — marca „inelul C’J saseata» dia Berlin-Charlotenburg singura verriîaosilă şi originală. Se găseşte în cutii şi tuburi la toate Farmaciile, Dro^ueriile Par.'umeriUe şi Magazinele cu Galanterie din toată ţara. DEPOZIT ENGitOS (bipîmi mm fiw-ni — BMcuresîi, 28 Str. Ileg'jsîori — [Sm'ZSBBEEESZ mmm rrtscdlel tWi 3 viteze . Kickstarter sosit de curând ttovespntanța J WA KE f'vEî.L, Str. Eroului 3, Oscuncii Căderea părului şi mătreața vor rămâne ca amintire după 2 e pil laturi cu SOPEX patent, un produs cu renume mondial. Efect hotărâtor şi nstantaneu s, asupra paraziţilor de cap (păduchi) 3nâtsleată pi frissasă in special părul scurt a Doamne si Domnişoare SOPEX este minune în ştiinţă Podoaba capului este părul de voiu a-l salva, înainte e prune cumpăraţi SOPEX Trimet în toată ţara cu poşta contra sumei anticipat de Lei 40, un tratament. Reprezentant şi Depozitar General Societate B. Ionescu, Str. Bălcescu 27 Brăila De vânzare şi la principale farmacii, drognerii şi frizerii. Unde nu veţi găsi, adresaţi-vă depozit Brăila. Marelor institute de Domnişoare trut et mostre gratis şi franco La acest articol, scepticismul şi neîncrederea trebue absolut înlăturate. MOTOAHEDe Benzină infâii Țiței.Diesel l a era 2Yr70^ cai putere Ploeşti--Mobile Dormitosf®, sufragerSa, saraaase, bitsrouri si orie© fel da mobilâ gâsifi elim Sa: Jwffi f. Siiu Mn iasine ii ift Ipipra“ Calea Romană 21-25 şi Braşoveni 4. Expediţiuni franco In toată ţara, Ep-gres Sn detail. 113 3 CALITĂŢI ADMIRABILE Curată INTESTINELE Reface si Desinfectează CORPUL MASNERIA 5. PELLEGRINO m. Ulii şi filitiv Dir. STELIAN POPESCU Apare sub îngrijirea d-l or Enric Otetelişanu, dir. Institutului Meteorologic Central şi David Roman, conferenţiar la Universitate. Cu următorul sumari Un institut de Cercetări în România, de E. Otetelişeanu. „Velocita“ realizarea unii delete, de D. Roman. Industria paaTurnurilor naturale, de E. Soîomonică. Un inginer American : Herbert Hoover, de I. Moisil. Ieroectilul Cruser (75 mm) de Maior M. Binnu. Eclipsa toala de Soare de la 21 Ianuarie, de Vega. Galeria de hârtie de la Câmpulung, de Ing.N. Cane Locomotive electrice de mare viteză, de N. G. Un propulsor pentru skiuri, de D. R. Rubrica cititorilor etc. numrei profesorilor. Legea dela 1912 a dat, din acest punct de vedere, o mare lovitură învăţământului universitar, căci a inlocuit comisia de speculiti care trebuia să examineze lucrările candidat lor şi să preznte un raport asupra lor, printr-un simplu vot în saltul consiliului facultăţii. fi de ajuns ca jumătate plus unul, de pofesorii unei facultăţi, să semneze o hârtie, prin care să recomande pe cineva profesor ca el să fie nunat aproape fără dificultate, căci Senatul universitar, în majoritatea cazurilor se uneşte cu părerea facultăţii respective, iar aprobarea ministrului e câştigată dinainte. Toată grija candidatului e să obţină strictul necesar de voturi şi pentru aceasta influenţele de tot felul, şi mai ales cete politice, sunt puse la contribuţie. Catedra universitară nu mai este aposolalul, visat de cel cu anume vocaţie şi care muncesc serios in vederea lui. „Ea trebue să fieo at u n.tiuad utiuds aprund cupaţil" cum s’a exprimat un fruntaş politic ieşan, sunt aproape 15 ani de aunci. In ce mă priveşte am protestat contra acestui mod de recrutare a profesorilor universiari, cuprins în faimosul articol 81, încă dela 1912, când făceam parte din Senatul universitar, ca delegat al Facultăţii de ştinţe şi m’am retras din Senat pe aceasă chestie. Ara repetat protestul meu în 1919, când în calitate de rector al Universităţi urma să fac aplicarea acestui articol, în recomandările de profesori şi neobţiând modificarea legei, am demisionat din această demnitate. Legea ese încă în vigoare deşi contra ei au strigat toate partidele politice, când sunt în opoziţie bine înţeles. Ea a servit la numirea unui mare număr de profesori la cele 4 Universităţi. Roadele acestor numiri se vor vedea ' mai bine peste 15—20 de ani şi^ doresc din numic ca e’e si fe* strălucite, pentru a se dovedi că eu am fost in greşală. AUTON om A TIOTi^RSITARA , O FICŢIUNE?( Autonomia Universitară, de care se vorbeşte atât de maii este o ficţiune; mai bine zis Universitatea este autonomă la datorie şi la răspundere, nu însă şi la drepturi. Acaatsa sunt în mâna ministrului de instrucţie, car® este om politic şi care face uz de ele cum crede şi cum cer interesele partidului căruia aparţine. Universtatea noastră nu vine în raport cu marele public, de aceea nici nu e mult stprijinită de el aşa cum se vede în Occidentul Europei şi in America. Un început, în această di- tecţie, se făcuse ’la 1918 prin înfiinţarea Societăţii ,,Cămnul Studenţilor“, care era formată din profesori, studenţi şi per- soane străine de Universitate. Doamne, din înalta societate, au dat un sprijn, demn de toate lauda acestei instituţii, în primii ani ai funcţionării sale. In , timpul din urmă, se pare, că ea a luat caracterul pur universion, şi cred că nu s’a făcut bine. Această societate ar face la noi legătura între Universitate şi marele public, aşa cum există de mult, in alte ţări. America mai ales. Membrii ei vor fi apostolii, care să ducă departe renumel» Universi,iţiî — Cum credeţi că s’ar putea îndrepta această criză, prin care trece Universitatea ? CATEVA PROPUNERI FRUMOASE — Dacă mi-e îngăduit să spun ce cred că e de făcut pentru îndreptarea relelor semnalate mai sus, pot formula următoarele dez derate: 1) Corpul didactic universitar să fie oprit de a face politică militantă, ceea ce era a rruane int’rizor,subit acum 50 de ani, nu mai este astăzi. Profesorii trebue să rămână deasupra luptelor de partid, ca magistraţii şi ofiţerii, căci şi cultura est® un ban al ţării întregi întocmai ca Justiţia şi armata. 2) Autonomie universitară, didactică şi administrativă, completă. Când se va da Universităţii întreaga răspundere spnt convins că ea va şti să o aprecieze, cu adevărata ei valoare. 3) Organizarea Universităţii noastre în raport cu progresele realizate de este din Occident şi vă apar ca ei la nevoile ţării, prin desvoltarea cât mai mult a învăţământului superior al ştiinţelor aplicate. 4) Egalizarea cantităţii de muncă depusă pentru obţinerea diferitelor dir lom® universitare. La drepturi egale, datorii egale. 5) Canalizarea studenţilor în Universitatea după nevoie, pe care le are tara fie specialişti, In diferite ramuri de activitate socială. 6) Organizarea pe baze mai largi a societăţii CiSiminul sm doriţilor" care să vină în ajutore! Ier pe toate căile • cămin, cantină, haine, cărţi, împrumuturi de bani, etc. Bela această societate ar putea sa piese priime’e noţiuni de muttia.’*ate aşa de puţin cunoscută la no!. ' j UN APEL CĂTRE STUDTANŢI Indiciu făcând un călduros apel În studenţi de apartrd Ordinea fi legalitatea. Să anjic rrutorităţilor universitare revendicările lor fi am convingerea că cele îndreptăţite vorgăsi soluţia aşteptată. Turburările, ca rele rare , au avut loc, nu servesc dncât interesele duşmanilor neamului nostru. Ei ne aruncă tot felul de virusuri, menite să zădărnicească unitatea naţională fi organizarea de stat. Studenţii să se ferească de ele. wwMBBWaaT nfiwMat^aiwfir iiwiitiaH MARG. MANOLIU Fosul din Ismail A ARS O FABRICA DE FAINA 12 Ianuarie Un incendiu a distrus din temelii fabrica de făină a lui Atanasie Papazaglos, dela marginea oraşului. Incendiul s’a iscat la colţul unei magazii, a fost observat la miezul nopţii şi au fost vestiţi pompierii Se luase întinse măsuri de salvare, dar s-a oprit apa. Iar când a revenit apa, după o oră, era prea târziu, toată munca pompierilor şi soldaţilor a fost zadarnică toată fabrica a fost consumată de flăcări. AU ARS ŞI 10 VAGOANE DE GRÂU De la o vreme munca pompierilor a fost îndreptată numai spre apărarea locuinţelor vecine, ca să înlăture astfel dezastrul oraşului Întreg. -------- XXX ------ Furi de d’nam tă Hârşova 12 Erî noapte, a fost spartă magazia ca explozibile din portal Hî rjtova, a carierei „Cetatea fie granit“. S'a furat 35 kgr. dinamită, 10 ; rinei te i’.tiî şi 100 capse. Acum doi ani, magazia aceasta a mai fost spartă, dar hoţii n‘au fost prinşi nici până acum. --------- XXX —— unvsasu. fLnoioc ’.îi iigalaţi 12 Ianuarie O groazn’că nenorocire s'a întâmlat ieri în oraşul nostru Tn str. Balaban au fost găsiţi n'sfoiaţî cu gaz aerian 'tm ît ■ ori! D-tru C. Pobre şi P. lyan cili, în etate de 35—40 gni.’ dn fel din Bolgrad. După mai mult încercări, primul a putut fi readus la viaţă, iar al dolea cu toate îngrijirile ce i s'au dat, a înceat din viaţă. Cazul se cercetează cu atenţie, deoarece se crede că la mijloc este vorba de o crimă. ------- XXX-------::v. Memorii de olăniţi Piteşti, 12 ian. N. Voiculescu, venind dinspre corn. Bascov, cu o brişcă, a dat, lângă podul din Găvana, peste preotul G. Dobrescu, de acolo. I Trai,spiîitat acasă, grav rănit, piritul a încetat din viaţă, după câtva timp de suferinţă. I Căzut se cercetează. . ------XXX-------- Accident de automobil pe scsssua Bibadag- Tulcea SUNT 3 GRAV RĂNIŢI Constanţa, 12 ian. Zilele trecute, un automobil în care se aflau comerciantul Schor fi cumnatul său, din I Brăila, pe când mergea pe sof .reaua Dabadag Tulcea, find ‘ condus greșit, a căzut mntr'o rd. pă. De sub sfărămăturile maşinei au fost scofi oribil mutilaţi ambi comercianţi. Toţi, împreună cu şoferul care este grav rănit, au fost transportaţi la spitalul din Brăila. Mea Ardealului! Ştiri din ţară SIBIU RECTIFICARE Corespondentul nostru din Sibiu n’a fost bine informat asupra ştirii transmisă zilele trecute în privinţa şefuluisiguranţei locale. •, Oradea,are 13 Ianuarie PROCES Tribunalul a judecat procesul lui Boethi Ladislau, nepot al fostului ministru Boethi al Ungariei.El fusese acuzat de furturi şi escrocherii săvârşite în dauna rudelor sale şi altor familii. Tribunalul l-a achitat Notăm că numitul este agent comercial înlocalitatea BURSE PENTRU STUDENŢI Prefectura judeţului a aprobat un ajutor de 15 mii lei, la trei studenţi bihoreni, care studiază, la Bucureşti , UN NOU PARTID POLITIC D. dr. Titul Malain. Însoţit de câţiva prieteni a sosit aci şi a avut o consfătuire cu câteva personalităţi orădene, în vederea înjghebării unui partid politic initut „creştin social“. BISTRIŢA INIŢIATIVA BUNA In oraşul Bistriţa se simţea de mult nevoia unei catedrale ortodoxe. In acest scop, pr. Grigore Platos, protoereul ortodox al judeţul Bistriţa-Năsăud, şir. Vasile Pahone, advocat şi preşedintele partidului naţional, secţia Bistriţa-Năsăud, au luat iniţiativa pentru construirea bisericii. Cu această ocazie s’a construit urmă’,prin comitet parohial: dr. Pahone, preşedinte, inginerul Alemann, vice-preşedinte; Pavel revizor şcolar, Ioan Lazăr, advocat, Theodorescu, şeful siguranţei, Stancu, institutor, Bucur, profesor de muzică, membri; iar d. Bejan director de bancă, casier. După stăruinţa dlui dr. Pahone, Eforia averilor grănicereşti din Bistriţa a donat suma de 250 mii lei şi 400 metri cubi de lemne, primăria oraşului Bistriţa, 100 mii lei, şi terenul necesar pentru biserică, prefectura de judeţ, suma de 100 mii lei, d. ministru Lapedatu, a promis că va da o punte însemnată din execedentul bugetului anului, 1924 al ministerului de culte, iar în bugetul anului curent va prevede iarăş o sumă însemnată. Astfel, după toate probabilităţile, se va începe campania de lucru în vara anului curent. PAŢANIA UNUI CĂLUGĂR în comuna San-Georgiu-Român, judeţul Bistriţa Năsăud, a venit de la sft. Munte călugârul ieromonarh, Ioachim Raznog, de fel din acea comună. Numitul plecase de mic copii cu oile spre vechiul regat, şi ajungând la mănăstirea Neamţ s’a călugărit, întors în comuna sa natală, intenţionează să clădească o biserică ortodoxă, fiind în comună numai biserica greco. catolică, în care scop a cerut autorizaţia ministerului de culte spre a strânge cu pantahuza banii necesari. Zilele trecute a fost adus la primăria comunei de vătăşelul primăriei Ştefan Costan, unde se mai aflau Vasile Spanieş, ajutor de primar, şi IoanLupoia, ajutor de secretar, care au somat pe căugăr să renunţe la ideia de a se mai face în comună a doua biserică ortodoxă. Călugărul a protestat energic, spunând că este dator ca creştin să o facă şi apoi are şi autorizaţia ministerului de culte. Furioşi, s’au repezit câteşi trei la călugăr, l-au bătut, l-au ras şi tuns. Cazul se anchetează de către administratorul de plasă şi jandarmerie. DIVERSE Reuniunea femeilor săseşti, din Bistriţa, va da în ziua de 24 Ianuarie a. c. un mare bal costumat, în sala „Gewerbeverein“ pentru mărirea fondului de ajutor. Trupa de teatru german, care se află la Bistriţa, unde că o serie de reprezentaţii, va pleca la Reghinul Săsesc. CLUJ 13 Ianuarie ACCIDENT MORTAL La Săcueni, un grănicer pe când îşi curăţa arma, aceasta descărcându-se, a omorât pe un prieten al lui, în urma căruia rămâne soţia şi 3 copiaşi. Grănicerul a fost predat consiliului de războiu. Tfl.MURE$ 11 Ianuarie EPIDEMIE DE FEBRA TIFOIDA La Topliţa Română, din cauza epidemei de febră tifoidă, serviciul sanitar neputând găsi un local nimerit pentru instalarea unui spital provizoriu de izolare, a depus transporterea bolnavilor in număr de 50, la spitalul epidemic din Tg.-Mureş. Bolnavii au sosit azi şi au fost, instalaţi în acest spal. FURT Dela d. Essigman, comerciant din localitate s'a furat 14 pachete cu bumbac, de către Medrea Ferencz şi Csergő Ferenc, care sunt în serviciul comerciantului. Mai mulţi locuitori din Sighişoara făcând o petrecere la cârciuma lui Nicole Moroi din str. Ilarie Chendi, s’au turmentat şi apoi s’au luat şi la bătae. Unul din ei, Ştefan Boian, a scos cuţitul şi voind să lovească pe Mihail Nechita cu care se duşmănea, l’a înpârtiat în Mihail Hoffner,hrănindu-î grav. Victima a fost internată în spital iar agresorul arestat. , ADEMENIRE 1 Pe la începutul lui Decembrie 1924, d-ra Martha Melzer fiica I d-rului Meitzer, a dispărut de a domiciliul părinţilor săi. In urma cercetărilor făcute de către poliţia locală, d-ra Meitzer a fost găsită în satul Abeşti în tovărăşia agentului de siguranţă Kateş Ifkcob, care o ademnise. I D ra Meitzer a fost redată părinţilor. In apropierea Crăciunului a dispărut din nou. S‘au luat cele mai întinse măsuri pentru urmărirea si aflarea d-rei, care dispăruse tot cu agentul Kutas. Este de adaugat că acesta din urmă are soţie şi copil de 18 ani, ■ -..I. ' In urma energicilor măsuri de urmărire luate de d. Boruzescu, popitarul oraşului Sighişoara, agentul Kutes şi d-ra Mellzer, au fost găsiţi în Câmpina şi expediaţi la Sighişoara. Agentul Kutes a fost suspendat din serviciu, iar d-ra Mellzer redată părinţilor. ACCIDENT DE AUTOMOBIL D. Andreiaşi, prefectul judeţului Odorheiu, venea împreună cu cina şi alte persoane, cu automobilul dela Tg.-Mureş spre Sighişoara în seara de 10 ianuarie. Laintrarea in oraş, maşina s-a lovit de bara de fier de la c. f. r. Maşina nu a suferit stricăciuni şi pasagerii după un popas de scurt timp le Sighişoara au plecat in aceiaşi noapte la Odorheiu. La eşirea din oraş pe drumul spre Albeşti, automobilul s’a lovit grav de o bară de lemn dela vama oraşului. Geamul din faţa maşînei s’a spart complet, iar volanul s’a sfărâmat în două. D-na Andreiaşi s’a ales cu grave contuziuni pe mâini şi faţă, iar şoferul cu contuziuni mai uşoare. Ceilalţi au scăpat neatinşi. » RĂNIRE rmprumutul oraşului Timişoara, în America . Primăria oraşului Timişoara va contracta în curând un împrumut în America. Jumătate din banii împrumutaţi va servi la plata unui împrumut contractat de oraş înainte de război, iar cealaltă jumătate va servi la împlinirea şi efectuarea mai multor așezăminte de cari orașul nostru este lipsit. Unni Tf.’ll - »r. 11 - J*f 15 fapnPT?f» 1925 ÎNTRUNIRE sionista D. Sokolov sosind la Iaşi, a fost primit cu multă curtoazie de fruntaşii populaţiei evreeşti, în localul şcoalei „Cultura“. D. Socolov a făcut o largă expunere asupra mişcării sioniste. Seara s-a servit un banchet în onoarea fruntaşului sionist ANCHETA DE LA C. F. BASARABENE Denunţându-se noui nereguli la c. f. basarabene a sosit la Iaşi d. G. Scutaru, inspector general de control al c. f. în vederea unei anchete. MOARTE SUBITA D-na Irina Chebac din Bălţi (Basarabia) venind la hotelul Traien din Iaşi, a murit subit. 15 Ianuarie UNIVERSITARE Astăzi sa întrunit consiliul de administraţie al cărbunarilor şi cantinei universitare, sub preşedinţia d-lui prof. Alex. Popovici. Consiliul a luat o serie de dispoziţii, spre a asigura bu- na funcţionare a acestor Instituţii, în urma restricţiilor impuse de Senatul universitar. ♦ Un număr de 12 profesori de la facultatea de medicină, a propus consiliului profesoral al facultăței de medicină recomandarea d-lui dr. Ioan Vasile Popa ca profesor titular, pe baza art. 81 din lege, la catedra de anatomie descriptivă. Consiliul se tretruneşte azi spre a decide. ŞCOLARE D. Ioan Mitru, inspector general al învăţământului, a primit însărcinarea să plece în Basarabia pentru definiţii la rezolvare a situaţiei profesorilor minoritari, prezentaţi la examenul de capacitate pentru limba română. CRIMA ? In com Bucium a fost găsit cadavrul guardului comunal Const. Botezatu. Fiind indicii că numitul Schetul a deschis o anchetă. DE LA CAMERA DE COMERŢ Camera de comerţ a primit înştiinţarea că Vineri se va ţine în Bucureşti consfătuirea tuturor preşedinţilor Camerelor de comerţ, spre a se A fost arestat Vasile Toma, pe când încerca să fure mărfuri din casa comerciantului Olănescu, din str. Zugravilor. Pe când era dus spre poliţie, hoţul a încercat să fugă. Poliţistul a tras un foc de revolver asupra lui, rănindu-l la un picior. FURT IN TREN D. I. Leonescu, comerciant, s’a plâns poliţiei că in trenul Bucureşti-Iaşi i s’a furat suma de 29 mii lei, in numerar şi la bonuri. CĂMINUL PREOŢILOR Un mare număr de preoţi, întrunindu-se sub preşedinţia I. P. S. Sale Mitropolitului Pimen, au luat ultimele măsuri, in vederea apropiatei clădiri a unui cămin al preoţilor. Acest cămin va fi ridicat în curtea bisericii Sf. Iie, peste drum de palatul primăriei. Sumele necesare acestei clădiri urmează a fi împrumutate de către Mitropolia Moldovei la mai multe case de bancă din Bucureşti. ACCIDENT DF. TRAMVAI O trăsură în care se afla proprietarul Wressman, ciocninduse cu tramvaiul electric în piaţa Unirii, vizitiul trăsurii a fost rănit de moarte. Victima a fost dusă la spital. dului comercial. Din Iaşi vor participa : preț A fost găsit sub pat într’o ea şedinţele Ştefania şi Mereurieră a proprietartlui Goldenberg din str. I C. Brătianu, primejdiosul hoţ Carol Fischman, din Cernăuţi. Că, secretarul meu. HOT ARESTAT HOT PRINS Camerei de co- Un tiran român omort în împrejurări misterioase în banatul sârbesc Timişoara, 11 Ian. ’ Acum câteva zile a fost omorât, prin împuşcare, ţăranul român Mitu Putnic din comuna Vlahovăţ (Banatul sârbesc, în următoarele împrejurări: Futnic vânduse în ajun de a fi omorât, un vagon de grâu morii din com. Ulmu. Pe grâu Putnici a luat o suană mare bani. A doua zi după vânzarea grâului, Public a plecat la târg la Vârşet cu o căruţă cu un cal. Pe drum necunoscuţi l-au împuşcat, omorându-l, după care ispravă au dat drumul calilui care sa reîntors acasă, cadavrul lui Pubnîc rămânând în căruţă, unde a fost găsit de drumeţi, când iau anunţat autorităţile. Câţiva copii cari se aflau pe marginea şoselei au declarat că Putnic a fost împuşcat de către doi indivizi îmbrăcaţi pe uniformă de jandarm. Autorităţile din Vârşeţ cercetează cazul şi intenţionează că stabilească dacă omorâtorii lui Putuic nu sunt jandarmii din Vlahovăţ, cari ştiau ci Puture vănduse grâul şi că urma să ducă bana încasaţi pe grâu la o bancă în Vârşet ------- AXX ------ Suspendarea unui ziar maghiar iredentst Oradea Mare, 13 ian. A fost suspendat ziau maghiar „Nagyváradi Friss Újság" din localitate pentru că a scrs un articol in care spunea că Cehoslovacia este un teritoriu ocupat provizoriu de cehoslovaci şi care de fapt aparţine Ungariei. Un monstru IN TATA IŞI PÂNGĂREŞTE PROPRIA I COPILA DE 3 ANI Ploeşti, 12 Ian. — Un viol din cele mai monstruoase a fost descoperit de poliţia In urma unei anchete, făcuta de către d. comisar V. Ionele, sa stabilit că individul Ion Bărbulescu, patron zugrav şi proprietate ,str. Cometei, şi-a violat propria fiică, în etate de abia 3 ani şi 3 luni. Fetiţa, fiind aduşi la poliţie, unde a fost adusăşi mama ei, la întrebările puse de comisar, a descris urata şi oribila faptă a tătânâsău. Părintele monstru, care a fost ţinut deoparte spre a nu fi văzut de fetiţă, în urma celor mărturisite de filofi-sa, a sfâr-. şit, prin recunoaşterea faptului. Examenul medical, făcut de d. dr. Radu Andrei, medicul primar al oraşului, a constatat violul. Părintele criminal a fost arestat imediat ----------XXX----------- Un, olofetfotter“ in treceie peia sol Ploeşti, 12 Ian. La 5 seara a sosit in localitate globtrotter-ul“ Kari Stettnger, venind de pe valea Prahovei. Numitul concurează cu alţi 12 la un premiu de înconjurul lumii pe jos. A plecat din Bruxelles la 8 iunie 1934 şi urmează a isprăvi turneul în aul 1930. Va parcurge 62.000 km., pe jos şi 21.000 km. pe vapor. El se întreţine din vânzarea unor cărţi şi cărţi poştal®. v ' 36) ii si ilias -ROMAN-de Hortensia Papadat-Vengescu Apoi se gândise la Halipn. Trecea timpul. Automobilul înlocuise nevoit pasiunea cailor și Lenora în făptura ei provincială suferea răvășirea modernă a neurasteniei. Prefaceri repezi cari învecheau nespus pe doamna Calliope și pe frumosul Kriste. Mini nu refuzase să însoţească pe Lina la Prundeni. Anica Nory în ultimul moment fusese reţinută de afaceri ce nu se puteau amâna. — Singură, nu mă duc ! suspinase Lina. Situația ei era cam anevoioasă. Harpa îi făcuse un apel suprem, pentru a decide pe Lenora să plece de la Prundeni la București, la doctori.... Nimic nu o putea îndupleca și Halipa declarase că lucrurile „nu mai pot rămâne așa cum sunt". Avea convingerea că Le-Inora e deabinelea nebună... Trebuiau motive puternice pentru ca astfel de presupunere să vie , în mintea lui sănătoasă. In ultimele trei luni, Lenora căpătase un fel de manie a persecuţiei. Privea pe toţi bănuitor şi în special pe Doru. în loc de forma mânioasă cu care ti chinuise până atunci, acum se socotea victimă. Credea că Halipa duce o întreagă campanie de înţelegeri ascunse cu Elena şi Mica Lé, cu dispreţul voiţei ei. Avea insomnii şi deştepta pe Doru pentru a-l neferici cu plângeri în care revenea acesteit motiv. Toţi din jurul ei per treceau, complotau, se îmbogăţeau iar ea era să fie lăsată pe drumuri. Elena acaparase toată averea şi Mica Lé va consuma restul. Dimpotrivă Coca- Annei, părăsită de tatăl ei, va fi o desmoştenită şi ca soţie, o cerşetoare.De cu doi gemeni nu pomenea nimic. Erau duşi în Germania pentru diplomă, de carece nu fuseseră în sate să absolve liceul la Bucureşti. Jelaniile astea sinistre durau nopţi după nopţi Ziua, palidă, obosită, cădea în melancolie, mereu culcată. Alteori se văeta de urât, cerea să fie distrată, nu vroia să rămâne singură. Dodica care un timp îi ţinuse tovărăşie, rechemată de grefier, trebuise să plece, iar Lina care venise necontenit angajându-şi chiar spitalul, primise un ultimatum din partea lui Rim : — El sau familial Fireşte pretenţiile lui legitime erau fără făgăduinţă. Lina de nevoie îşi rărise vizite la Prundeni şi Leonora atunci cense ea singură pe verişoara Eliza. împrejurările ei erau favorabile Tocmai divorţa şi avea nutinţa să dispună de ea Acum I liza venea aproape zilnic, dusă şi adusă cu mare poiană de Doru, fiindcă era fricoasă şi plină de mofturi. Uneori rămânea câteva zile în şir la Prundeni până când o apuca iar nostalgia Enpi'aieL După ce «* sătura de toscani şi calea Victoriei se reîntorcea o bună dispoziţie permanentă, linguşitoare din fire, tocmai pe placul bolnavei. In schimb leneşă şi cochetă, nu aducea nici un ajutor gospodăriei, dimpotrivă complica lucrurile ; pretenţioasă şi cu nenumărate mici manii, intra în conflict cu servitorii. Ilaiîpa în tăcere, dar plictisit, primea toate reclamaţiile ei şi peale personalului şi având nevoie de toţi, căuta a stabili pacea. Pe el personal, prezenţa Elizei nu o înlesnea mult. Ignora se arăta tot neliniştită când lipsea, şi deîndată ce venea, tot nemulţumită de prezenţa lui. Motivul mare pentru care Doni socotea pe Lenora grav bolnavă, era tocmai respingerea din ce in ce mai mare pe care i-o arăta lui Pentru el care fusese obiectul unei pasiuni neîntrerupte, obositoare chiar, după o viată întreagă de astfel de manifestări amoroase, starea de acum a Lenorei nu putea fi decât anormală. Ceeaee descleştase mai mult conflictul lor, fusese ideea nenorocoasă a lui Doru de a vorbi unui oarecare doctor, întâlnit din Întâmplare. Un spirit ordinar și un medic nul. Aplicase Lenorei cele mai banale opini și actuetase cel mai vulgar tratament — Așa e femeea cu dracii — spusese: — Nu trebue să ţii seamă de nervii ei! Ii faci voile? Nu e bine! Trebue silită! Dora care din concesiile făcute, văzuse puţine rezultate bune, socotise că era ceva adevăr poate, în spusele individului şi încercase să opună voinţă capriciilor Lenorei. Devenise odios. Lenora nici nu se supuse, nici nu făcuse scandal. Se arătase speriată, desgustată, manifestase o respingere așa de sinceră, încât Doru abdicase la orice pretenție, cu convingerea că Lenora nu putea fi decât nebună, oricât de nenorocită era împrejurarea panimei şi familia tei. Nici nu-şi mai da seama însă de mărimea dezastrului. Cuprins de întâmplări, nu avea răgazul să vadă toată schimbarea făcută în aşezarea lăsată de d-na Calliope. Nu pricepea că era însăşi dizolvarea lui familiară. In afaceri, preocupat de cerinţele zilnice, constrâns de socotelile urgente, de transacţiile nevoite, nu avea timp pentru o privire de ansamblu, ca să poată judeca dezordinea în care îi era averea. Voiajele la Viena, cheltuelile pricinuite de boala lungă a Lenorei, Împiedicarea lui de la supravegherea moşiei, imprumu- turile, sdruncinase bilanţul. Trăia i acum permanent din aranjamente a căror gravitate nu o simţea, I înlesnite fiind de Drăgănescu. I Lina dealungul drumului, stăruise în recapitularea acelor îraprejurări noi. Nu se sătura fă- i rând elogiul E’izei. Nici nu s’ar I fi aşteptat să fie aşa de săritoare, să-şi lase partidele de cărţi Şi plimbările ei nelipsite. Cu Lenora era de o răbdare şi d- o voioşie fără seamăn. Ea nu- 1 sa şi Lina, nu se putea compara. I Lenora nu avea atâta nevoa de îngrijiri medicale. Eliza ii citea jurnale, făcea patenţe şi ii lucra tot felul de haine de casă, fiind foarte pricepută in croitorie. Ajuta chiar pe Doru, să ţie registrele. Nu ştia comptabilitatea , dar copia cu bună voinţă. Doru la început se arătase plictisit de prezenta ei. in urmă, faţă de serviciile pe care le aducea Lenorei, recapuse a o mai îngădui; totuşi, simţea nevoia să pună capăt balamucului care era pe capul lui. Nici nu se mai bărbierea ca lumea ; parcă era un moş. Avea fire albe multe prin barbă ; nu avea timp de nimic. Ii murise Un cal de curse şi aproape nici nu băgase de seamă paguba. Neglija grajdul şi se slujea mai mult de automobil, deoarece toate acum cereau grabă. Acum, problema era să decidă ţie Lenora să piece la Bucureşti să se caute cu marele neUrofig la modă. Hanpa spera mult de la schimbarea ast a. Lenora insă, de când era vorba de plecare, se îmbolnăvise de friguri şi moralul. îi era încă mai scăzut Picasaa ca copiii, spunea o gentă din casă, că se va prăpădi prin spitale, că plecarea e pentru ea deopotrivă cu moartea. Ai ei, faţă de starea asta. Vedeau pe o parte datoria de a îngriji, fie de alta căpătau un fel de milă, de superstiţie. (Va urmai A