Universul, ianuarie 1925 (Anul 43, nr. 1-24)

1925-01-15 / nr. 11

Frumuseţea si Splendoarea T e^ rayj m ©?».iss© issSrskalsajâwd FaBisarita Crama — cm renume Mnîversai — marca „inelul C’J saseata» dia Berlin-Charlotenburg singura verriîaosilă şi originală. Se găseşte în cutii şi tuburi la toate Far­maciile, Dro^ueriile Par.'umeriUe şi Maga­zinele cu Galanterie din toată ţara. DEPOZIT ENGitOS (bipîmi mm fiw-ni — BMcuresîi, 28 Str. Ileg'jsîori — [S­­m'ZSBBEEESZ mmm rrtscdlel tWi 3 viteze . Kickstarter sosit de curând ttovespntanța J WA KE f'vEî.L, Str. Eroului 3, Oscuncii Căderea părului şi mătreața vor rămâne ca amintire d­upă 2 e pil laturi cu SOPEX pat­ent, un produs cu renume mondial. Efect hotărâtor şi nstantaneu s, asupra paraziţilor de cap (păduchi) 3nâtsleată pi frissasă in special părul scurt a Doamne si Domnişoare SOPEX este minune în şti­inţă Podoaba capului este părul­ de voiu a-l salva, înainte e prune cumpăraţi SOPEX Trimet în toată ţara cu poşta con­tra sumei anticipat de Lei 40, un­ tratament. Reprezentant şi Depozitar General Societate B. Ionescu, Str. Bălcescu 27 Brăila De vânzare şi la principale farmacii, drognerii şi frizerii. Unde nu veţi găsi, adresaţi-vă depozit Brăila. Marelor institute de Domnişoare tru­t et mostre gratis şi franco La acest articol, scepticismul şi neîncrederea trebue absolut înlăturate. MOTOAHE­­De Benzină infâi­i Țiței.Diesel l a era 2Yr70^ cai putere Ploeşti--Mob­ile Dormitosf®, sufragerSa, saraaase, bitsrouri si orie© fel da mobilâ gâsifi elim Sa: Jwffi f. Siiu Mn iasine ii ift Ipipra“ Calea Romană 21-25 şi Braşoveni 4. Expediţiuni franco In toată ţara, Ep-gres Sn detail. 113 3 CALITĂŢI ADMIRABILE Curată INTESTINELE Reface si Desinfectează CORPUL MASNERIA 5. PELLEGRINO m. Ulii şi filitiv Dir. STELIAN POPESCU Apare sub îngrijirea d-l or En­­­­ric Otetelişanu, dir. Institutului Meteorologic Central şi David Roman, conferenţiar la Univer­sitate. Cu următorul sumari Un institut de Cercetări în România, de E. Otete­lişeanu. „Velocita“ realizarea unii delete­, de D. Roman. Industria paaTurnurilor na­turale, de E. Soîomonică. Un inginer American : Herbert Hoover, de I. Moi­­sil. Ieroectilul Cruser (75 m­m) de Maior M. Bin­nu. Eclipsa to­ala de Soare de la 21 Ianuarie, de Vega. G­aleri­a de hârtie de la Câmpulung, de Ing.N. Cane Locomotive electrice de mare viteză, de N. G. Un propulsor pentru ski­­uri, de D. R. Rubrica cititorilor etc. numrei profesorilor. Legea dela 1912 a dat, din acest punct de vedere, o mare lovitură învăţă­mântului universitar, căci a in­­locuit comisia de spec­ul­iti ca­re trebuia să examineze lucrăr­­ile candidat lor şi să preznte un raport asupra lor, pr­intr-un simplu vot în­ saltul consiliului facultăţii. fi de ajuns ca jumă­tate plus unul, d­e pofesorii u­nei facultăţi, să semneze o hâr­tie, prin care să recomande pe cineva profesor ca el să fie nu­na­t aproape fără dificultate, căci Senatul universitar, în ma­joritatea cazurilor se uneşte cu părerea facultăţii respective, iar aprobarea ministrului e câşti­gată dinainte. Toată grija can­didatului e să obţină strictul necesar de voturi şi pentru a­­ceasta influenţele de tot felul, şi mai ales cete politice, sunt puse la contribuţie. Catedra u­niversitară nu mai este apos­o­­lalul, visat de cel cu anume vo­caţie şi care muncesc serios in vederea lui. „Ea trebue să fie­­o at u n.tiuad utiuds ap­­r­und cupaţil" cum s’a exprimat un fruntaş politic ieşan, sunt a­­proape 15 ani de a­unci. In ce mă priveşte am protes­tat contra acestui mod de recru­tare a profesorilor universi­ari, cupr­ins în faimosul articol 81, încă dela 1912, când făceam parte din Senatul universitar, ca delegat al Facultăţii de şti­nţe şi m’am retras din Senat pe a­ceas­ă chestie. Ara repetat pro­testul meu în 1919, când în ca­litate de rector al Universităţi urma să fac aplicarea acestui articol, în recomandările de profesori şi neobţ­iând modifi­carea legei, am demisionat din această demnitate. Legea es­e încă în vigoare deşi contra ei au strigat toate partidele poli­tice, când sunt în opoziţie bine înţeles. Ea a servit la numirea unui mare număr de profesori­­ la cele 4 Universităţi. Roadele­­ acestor numiri se vor vedea ' mai bine peste 15—20 de ani şi^ doresc din numic ca e’e si fe* strălucite, pentru a se dovedi că eu am fost in greşală. AUTON om A TIOTi^RSITARA , O FICŢIUNE?( Autonomia Universitară, de care se vorbeşte atât de maii este o ficţiune; mai bine zis Universitatea este autonomă la datorie şi la răspundere, nu însă şi la drepturi. Acaatsa sunt în mâna ministrului de instruc­ţie, car® este om politic şi care face uz de ele cum crede şi cum cer interesele partidului căruia aparţine. Univers­tatea noastră nu vi­ne în raport cu marele public, de aceea nici nu e mult stpriji­nită de el aşa cum se vede în­­ Occidentul Europei şi in Ame­rica. Un început, în această di-­­ t­ecţie, se făcuse ’la 1918 prin în­fiinţarea Societăţii ,,Cămnul Studenţilor“, care era formată din profesori, studenţi şi per-­­ soane străine de Universitate.­­ Doamne, din înalta societate, au dat un sprijn, demn de toate lauda acestei instituţii, în pri­­­mii ani ai funcţionării sale. In , timpul din urmă, se pare, că ea a luat caracterul pur uni­versi­on­, şi cred că nu s’a făcut bi­ne. Această societate ar face la noi legătura între Universitate şi marele public, aşa cum există de mult, in alte ţări. America mai ales. Membrii ei vor fi a­­postolii, care să ducă departe renumel» Univers­i,iţiî — Cum credeţi că s’ar putea îndrepta această criză, prin ca­re trece Universitatea ? CATEVA PROPUNERI FRU­MOASE — Dacă mi-e îngăduit să spun ce cred că e de făcut pentru în­dreptarea relelor semnalate mai sus, pot formula următoarele dez derate: 1) Corpul didactic universi­tar să fie oprit de a face poli­tică militantă, ceea ce era a rruane int’rizor,subit acum 50 de ani, nu mai este astăzi. Pro­fesorii trebue să rămână dea­supra luptelor de partid, ca magistraţii şi ofiţerii, căci şi cultura est® un ban al ţării întregi întocmai ca Justiţia şi armata. 2) Autonomie universitară, didactică şi administrativă, completă. Când se va da Uni­versităţii întreaga răspundere spnt convins că ea va şti să o aprecieze, cu adevărata ei va­loare. 3) Organizarea Universităţii noastre în raport cu progresele realizate de este din Occident şi vă ap­­ar ca ei la nevoile ţării, prin desvoltarea cât mai mult a învăţământului superior al ştiinţelor aplicate. 4) Egalizarea cantităţii de muncă depusă pentru obţinerea diferitelor dir lom® universita­re. La drepturi egale, datorii e­­gale. 5) Canalizarea studenţilor în Universitatea după nevoi­e, pe care le are tara fie specialişti, In diferite ramuri de activitate socială. 6) Organizarea pe baze mai­­ largi a societăţii CiSiminul sm doriţilor" care să vină în aju­tore! Ier pe toate căile • cămin, cantină, haine, cărţi, împru­muturi de bani, etc. Bela această societate ar pu­tea sa piese priime’e noţiuni de muttia.’*ate aşa de puţin cu­­n­oscută la no!. ' j UN APEL CĂTRE STUDTANŢI Indiciu făcând un călduros a­­pel În studenţi de a­pa­rtrd Ordi­nea fi legalitatea. Să anjic rruto­­rităţilor universitare revendică­rile lor fi am convingerea că cele îndreptăţite vor­­găsi soluţia aş­teptată. Turburările, ca rele rare , au avut­ loc, nu servesc dncât in­teresele duşmanilor neamului nostru. Ei ne aruncă tot felul de virusuri, menite să zădărniceas­că unitatea naţională fi organizarea de stat. Studenţii să se ferească de ele. wwMBBWaaT nfiwMat^aiwfir iiwiitiaH MARG. MANOLIU Fosul din Ismail A ARS O FABRICA DE FAINA 12 Ianuarie Un incendiu a distrus din temelii fabrica de făină a lui Atanasie Papazaglos, dela marginea oraşului.­­ Incendiul s’a iscat la colţul unei magazii, a fost observat la miezul nopţii şi au fost vestiţi pompierii Se luase în­tinse măsuri de salvare, dar s-a oprit apa. Iar când a reve­­nit apa, după o oră, era prea­­ târziu, toată munca pompie­rilor şi soldaţilor a fost zadar­­nică toată fabrica a fost con­sumată de flăcări. AU ARS ŞI 10 VAGOANE DE GRÂU De la o vreme munca pom­pierilor a fost îndreptată nu­mai spre apărarea locuinţelor vecine, ca să înlăture astfel dezastrul oraşului Întreg. -------- XXX ------­ Furi de d’nam tă Hârşova 12 Erî noapte, a fost spartă ma­gazia ca explozibile din portal Hî rjtova, a carierei „Cetatea fie granit“. S'a furat 35 kgr. dinamită, 10 ; rinei te i’.tiî şi 100 capse. Acum doi ani, magazia aceas­ta a mai fost spartă, dar hoţii n‘au fost prinşi nici până acum. --------- XXX —— unvsasu. fLnoioc ’.îi ii­­­galaţi 12 Ianuarie O groazn’că nenorocire s'a întâm­lat ieri în oraşul nostru Tn str. Balaban au fost găsiţi n'sf­oiaţî cu gaz aerian 'tm­ ît ■ ori! D-tru C. Pobre şi P. lyan cili, în etate de 35—40 gni.’ dn fel din Bolgrad. După mai mul­t încercări, primul a putut fi readus la viaţă, iar al dolea cu toate îngrijirile ce i s'au dat, a înceat din viaţă. Cazul se cercetează cu aten­ţie, deoarece se crede că la mij­loc este vorba de o crimă. ------- XXX-------::v. Memorii de o­lăniţi Piteşti, 12 ian.­­ N. Voiculescu, venind dinspre corn. Bascov, cu o brişcă, a dat,­­ lângă podul din Găvana, peste­­ preotul G. Dobrescu, de acolo. I Trai,spiîi­tat acasă, grav rănit, piritul a încetat din viaţă, după câtva timp de suferinţă. I Căzut se cercetează. . ------XXX--------­ Accident de automobil pe scsssua Bibadag- Tulcea SUNT 3 GRAV RĂNIŢI Constanţa, 12 ian. Zilele trecute, un automobil în care se aflau comerciantul­­ Schor fi cumnatul său, din I Brăila, pe când mergea pe so­­f .reaua Dabadag Tulcea, f­ind ‘ cond­us greșit, a căzut mntr'o rd. pă. De sub sfărămăturile maşi­nei au fost scofi oribil mutilaţi amb­i comercianţi. Toţi, împreună cu şoferul ca­re este grav rănit, au fost trans­portaţi la spitalul din Brăila. Mea Ardealului! Ştiri din ţară SIBIU RECTIFICARE Corespondentul nostru din Sibiu n’a fost bine informat asupra ştirii transmisă zilele trecute în privinţa şefului­­si­guranţei­­ locale. •, Oradea,are 13 Ianuarie PROCES Tribunalul a judecat proce­sul lui Boethi Ladislau, nepot al fostu­lui ministru Boethi al Un­gariei.­El f­usese acuzat de fur­turi şi escrocherii săvârşite în dauna rudelor sale şi altor fami­lii. Tribunalul l-a achitat Notăm că numitul este agent comercial în­­localitatea BURSE PENTRU STUDENŢI Prefectura judeţului a aprobat un ajutor de 15 mii lei, la trei studenţi bihoreni, care studiază, la Bucureşti , UN NOU PARTID POLITIC­­ D. dr. Titul Malain. Însoţit de câţiva prieteni a sosit aci şi a avut o consfătuire cu câteva personalităţi orădene, în veder­ea înjghebării unui partid politic initu­t „creştin social“. BISTRIŢA INIŢIATIVA BUNA In oraşul Bistriţa se simţea de mult nevoia unei catedra­le ortodoxe. In acest scop, pr. Grigore Platos, protoereul ortodox al judeţul Bistriţa-Năsăud, şi­­­­r. Vasile Pahone, advocat şi preşedintele partidului na­ţional, secţia Bistriţa-Năsăud, au luat iniţiativa pentru construirea bisericii. Cu această ocazie s’a cons­truit urmă’,prin­ comitet paro­hial: dr. Pahone, preşedinte, inginerul Alemann, vice-pre­­şedinte; Pa­vel revizor şcolar, Ioan Lazăr, advocat, Theodo­­rescu, şeful siguranţei, Stan­­cu, institutor, Bucur, profesor de muzică, membri; iar d. Bejan director de bancă, ca­sier.­ După stăruinţa dlui dr. Pa­hone, Eforia averilor grănice­reşti din Bistriţa a donat su­­ma de 250 mii lei şi 400 me­tri cubi de lemne, primăria o­raşului Bistriţa, 100 mii lei, şi terenul necesar pentru biseri­că, prefectura de judeţ, suma de 100 mii lei, d. ministru Lapedatu, a promis că va da o punte însemnată din exece­­dentul bugetului anului, 1924 al ministerului de culte, iar în bugetul anului curent va prevede iarăş o sumă însem­nată. Ast­fel, după toate pro­babilităţile, se va începe cam­pania de lucru în vara anului curent. PAŢANIA UNUI CĂLUGĂR în­ comuna San-Georgiu-Ro­­mân, judeţul Bistriţa Năsăud, a venit de la sft. Munte că­­lugârul ieromonarh, Ioachim Raznog, de fel din acea co­mună. Numitul plecase de mic copii cu oile spre vechiul regat, şi ajungând la mănăs­tirea Neamţ s’a călugărit, întors în comuna sa natală, intenţionează să clădească o biserică ortodoxă, fiind în co­mună numai biserica greco. catolică, în care scop a cerut autorizaţia ministerului de culte spre a strânge cu pan­tahuza banii necesari. Zilele trecute a fost adus la primăria comunei de vătăşe­­lul primăriei Ştefan Costan, unde se mai aflau Vasile Spa­­nieş,­­ ajutor de primar, şi Ioan­­Lupoia, ajutor de secre­tar, care au somat pe că­ugăr să renunţe la ideia de a se mai face în comună a doua biserică ortodoxă. Călugărul a protestat ener­gic, spunând că este dator ca creştin să o facă şi apoi are şi autorizaţia ministerului de culte. Furioşi, s’au repezit câteşi trei la călugăr, l-au bă­tut, l-au ras şi tuns. Cazul se anchetează de că­tre administratorul de plasă şi jandarmerie. DIVERSE Reuniunea femeilor săseşti, din Bistriţa, va da în ziua de 24 Ianuarie a. c. un mare bal costumat, în sala „Gewerbe­verein“ pentru mărirea fon­dului de ajutor.­­ Trupa de teatru german, care se află la Bistriţa, unde că o serie de reprezentaţii, va pleca la Reghinul­ Săsesc. CLUJ 13 Ianuarie ACCIDENT MORTAL La Săcueni, un grănicer pe când îşi curăţa arma, aceasta descărcându-se, a omorât pe un prieten al lui, în urma căruia rămâne soţia şi 3 cop­iaşi. Gră­­nicerul a fost predat consiliului de războiu. Tfl.­MURE$ 11 Ianuarie EPIDEMIE DE FEBRA TI­FOIDA La Topliţa Română, din cau­za epidem­ei de febră tifoidă, serviciul sanitar neputând găsi un local nimerit pentr­u insta­larea unui spital provizoriu de izolare, a d­epus transporterea bolnavilor in număr de 50, la spitalul epidemic din Tg.-Mureş. Bolnavii au sosit azi şi au fost, instalaţi în acest sp­­al. FURT Dela d. Essigman, comerciant din localitate s'a furat 14 pa­chete cu bumbac, de către Me­­drea Ferencz şi Csergő Ferenc, care sunt în ser­viciul comerci­antului. Mai mulţi locuitori din Sighi­şoara făcând o petrecere la câr­ciuma lui Nico­le Moroi din str. Ilarie Chendi, s’au turmentat şi apoi s’au luat şi la bătae. Unul din ei, Ştefan Boian, a scos cuţitul şi voind să lovească pe Mihail Nechita cu care se duşmănea, l’a înp­ârtiat în Mi­hail Hoffner,h­rănindu-î gr­av. Victima a fost internată în spital iar agresorul arestat. , ADEMENIRE 1 Pe la începutul lui Decembrie 1924, d-ra Martha Me­lzer fiica I d-rului Meitzer, a dispărut de a domiciliul părinţilor săi. In ur­ma­ cercetărilor făcute de către poliţia locală, d-ra Meitzer a fost găsită în satul A­beşti în­­ tovărăşia agentului de siguranţă Kateş Ifkcob,­ care o adem­nise. I D ra Meitzer a fost redată pă­rinţilor. In apropierea Crăciunului a dispărut din nou. S‘au­ luat cele mai întinse măsuri pentru ur­mărirea si a­­flarea d-rei, care dispăruse tot cu agentul Kutas. Este de adaugat că acesta din urmă are soţie şi copil de 18 ani­­, ■ -.­.I. ' In urma energicilor măsuri de urmărire luate de d. Boru­­zescu­, popitarul oraşului Sighi­şoara, agentul Kutes şi d-ra Mellzer, au fost găsiţi în Câm­­­­pina şi expediaţi la Sighişoara.­­ Agentul Kutes a fost sus­pendat din serviciu, iar d-ra Mellzer redată părinţilor. ACCIDENT DE AUTOMOBIL D. Andreiaşi, prefectul jude­ţului Odorheiu, venea împreu­nă cu ci­na şi alte persoane, cu automobilul dela Tg.-Mureş spre Sighişoara în seara de 10 ianuarie. La­­intrarea in oraş, maşina s-a lovit de bara de fier de la c. f. r. Maşina nu a­­ suferit stricăciuni şi pasagerii după un popas de scurt timp le Sighişoara au plecat in aceiaşi noapte la Odorheiu. La eşirea din oraş pe drumul spre Albeşti, automobilul s’a lovit grav de o bară de lemn dela vama oraşului. Geamul din faţa m­aşînei s’a spart complet, iar volanul s’a sfărâmat în două. D-na Andreiaşi s’a ales cu grave contuziuni pe mâini şi faţă, iar şoferul cu contuziuni mai uşoare. Ceilalţi au scăpat neatinşi. » RĂNIRE rm­prumutul oraşului Timişoara, în America . Primăria oraşului Timişoara­­ va contracta în curând un îm­prumut în America. Jumătate din banii împrumutaţi va servi la plata unui împrumut con­tractat de oraş înainte de răz­boi, iar cealaltă jumătate va servi la împlinirea şi efectua­­­­rea mai multor așezăminte de­­ cari orașul nostru este lipsit. Unni Tf.’ll - »r. 11 - J*f 15 fapnPT?f» 1925 ÎNTRUNIRE sionista D. Sokolov sosind la Iaşi, a fost primit cu multă curtoazie de fruntaşii populaţiei evreeşti, în localul şcoalei „Cultura“. D. Socolov a făcut o largă expune­re asupra mişcării sioniste. Sea­ra s-a servit un banchet în o­­noarea fruntaşului sionist ANCHETA DE LA C. F. BASA­RABENE Denunţându-se noui nereguli la c. f. basarabene a sosit la Iaşi d. G. Scutaru, inspector ge­neral de control al c. f. în ve­derea unei anchete. MOARTE SUBITA D-na Irina Chebac din Bălţi (Basarabia) venind la hotelul Traien din Iaşi, a murit subit. 15 Ianuarie UNIVERSITARE Astăzi sa întrunit consiliul de administraţie al cărb­unari­­lor şi cantinei universitare, sub preşedinţia d-lui prof. Alex. Popovici. Consiliul a luat o serie de dispoziţii, spre a asigura bu-­ ­­­­ na funcţionare a acestor Ins­tituţii, în urma restricţiilor impuse de Senatul universi­tar. ♦ Un număr de 12 profesori de la facultatea de medicină, a propus consiliului profesoral al facultăței de medicină re­comandarea d-lui dr. Ioan Vasile Popa ca profesor titu­lar, pe baza art. 81 din lege, la catedra de anatomie des­criptivă. Consiliul se tretruneşte azi spre a decide. ŞCOLARE D. Ioan Mitru, inspector ge­neral al învăţământului, a primit însărcinarea să plece în Basarabia pentru definiţii la rezolvare a situaţiei profe­sorilor minoritari, prezen­taţi la examenul de capacita­te pentru limba română. CRIMA ? In com Bucium a fost găsit cadavrul guardului comunal Const. Boteza­tu. Fiind indicii că numitul S­chetul a deschis o anchetă. DE LA CAMERA DE CO­MERŢ Camera de comerţ a primit înştiinţarea că Vineri se va ţine în Bucureşti consfătui­rea tuturor preşedinţilor Ca­merelor de comerţ, spre a se A fost arestat Vasi­le Tom­a, pe când încerca să fure măr­furi din casa comerciantului Olănescu, din str. Zugravi­lor. Pe când era dus spre poli­­ţie, hoţul a încercat să fugă. Poliţistul a tras un foc de re­volver asupra lui, rănindu-l la un picior. FURT IN TREN D. I. Leonescu, comerciant, s’a plâns poliţiei că in trenul Bucu­­reşti-Iaşi i s’a furat suma de 29 mii lei, in numerar şi la bo­nuri. CĂMINUL PREOŢILOR Un mare număr de preoţi, în­­trunindu-se sub preşedinţia I. P. S. Sale Mitropolitului Pimen, au luat ultimele măsuri, in ve­derea apropiatei clădiri a unui cămin al preoţilor. Acest cămin va fi ridicat în curtea bisericii Sf. I­ie, peste drum de palatul primăriei. Sumele necesare ace­stei clădiri urmează a fi împru­mutate de către Mitropolia Mol­dovei la mai multe case de ban­că din Bucureşti. ACCIDENT DF. TRAMVAI O trăsură în care se afla pro­­prietarul Wressman, ciocnindu­­se cu tramvaiul electric în pia­ţa Unirii, vizitiul trăsurii a fost rănit de moarte. Victima a fost dusă la spital. du­lui comercial. Din Iaşi vor participa : preț A fost găsit sub pat înt­r’o ea­ şedinţele Ştefania şi Mereu­rieră a proprietartlui Golden­­berg din str. I C. Brătianu, pri­mejdiosul hoţ Carol Fischman, din Cernăuţi. Că, secretarul meu­. HOT ARESTAT HOT PRINS Camerei de co- Un tiran român omo­rt în împrejurări misteri­­oase în banatul sârbesc Timişoara, 11 Ian. ’ Acum câteva zile a fost omo­rât, prin împuşcare, ţăranul român Mitu Putnic din comu­na Vlah­ovăţ (Banatul sârbesc­, în următoarele împrejurări: Futnic vând­use în ajun de a fi omorât, un vagon de grâu morii din com. Ulmu. Pe grâu Putnici a luat o suană mare bani. A doua zi dup­ă vânzarea grâului, Public a plecat la târg la Vârşet cu o căruţă cu un cal. Pe d­rum necunoscuţi l-au împuşcat, omorându-l, după ca­re ispravă au dat drumul ca­lilui care sa reîntors acasă, cadavrul lui Pubnîc rămânând în căruţă, unde a fost găsit­ de drumeţi, când iau anunţat auto­rităţile. Câţiva copii cari se aflau pe marginea şoselei au declarat că Putnic a fost împuşcat de către doi indivizi îmbrăcaţi pe uni­formă de jandarm. Autorităţile din Vârşeţ cerce­tează cazul şi intenţionează că stabilească dacă omorâtorii lui Putuic nu sunt jandarmii din Vlah­ovăţ, cari ştiau ci Puture vănduse grâul şi că urma să ducă bana încasaţi pe grâu la o bancă în Vârşet ------- AXX ------­ Suspendarea unui ziar maghiar iredent­st Oradea Mare, 13 ian. A fost suspendat zia­u ma­gh­iar „Nagyváradi Friss Újság" din localitate pentru că a scr­s un articol in care spunea că Cehoslovacia este un teritoriu ocupat provizoriu de cehoslovaci şi care de fapt aparţine Unga­riei. Un monstru IN TATA IŞI PÂNGĂREŞTE PROPRIA I COPILA DE 3 ANI Ploeşti, 12 Ian. — Un viol din cele mai monstruoase a fost descoperit de poliţia In urma unei anchete, făcuta de către d. comisar V. Ionele­­, sa stabilit că individul Ion Bărbulescu, patron zugrav şi­­ proprieta­te ,str. Cometei, şi-a violat propria fiică, în etate de abia 3 ani şi 3 luni. Fetiţa, fiind aduşi la poliţie, unde a fost a­­dusă­­şi mama ei, la întrebările puse de comisar, a descris u­­rata şi oribila faptă a tătânâ­­său. Părintele monstru, ca­re a fost ţinut deoparte spre a nu fi vă­zut de fetiţă, în urma celor mărturisite de filofi-sa, a sfâr-. şit, prin recunoaşterea faptului. Examenul medical, făcut de d. dr. Radu Andrei, medicul primar al oraşului, a constatat violul. Părintele criminal a fost a­­re­stat imediat ----------XXX-----------­ Un, olofetfotter“ in treceie peia sol Ploeşti, 12 Ian. La 5 seara a sosit in localitate globtrotter-ul“ Kari Stettnger, venind de pe valea Prahovei. Nu­mitul concurează cu alţi 12 la un premiu de înconjurul lumii pe jos. A plecat din Bruxelles la 8 iunie 1934 şi urmează a isprăvi turneul în aul 1930. Va parcurge­ 62.000 km., pe jos şi 21.000 km. pe vapor. El se întreţine din vânzarea unor cărţi şi cărţi poştal®. v ' 36) ii si ilia­­­s -ROMAN-de Hortensia Papadat-Vengescu Apoi se gândise la Halipn­. Trecea timpul. Automobilul în­locuise nevoit pasiunea cailor și Lenora în făptura ei provincia­lă suferea răvășirea modernă a neurasteniei. Prefaceri repezi cari învecheau nespus pe doam­na Calliope și pe frumosul K­­riste. Mini nu refuzase să însoţea­scă pe Lina la Prundeni. Anica Nory în ultimul moment fusese reţinută de afaceri ce nu se pu­teau amâna. — Singură, nu mă duc ! suspinase Lina. Situația ei era cam anevo­ioasă. Harpa îi făcuse un apel suprem, pentru a decide pe Lenora să plece de la Prundeni la București, la doctori.... Ni­mic nu o putea îndupleca și Halipa declarase că lucrurile „nu mai pot rămâne a­șa cum sunt". Avea convingerea că Le-I­nora e deabinelea nebună... Tre­buiau motive puternice pentru ca astfel de presupunere să vie , în mintea lui sănătoasă.­­ In ultimele trei luni, Lenora căpătase un fel de manie a per­secuţiei. Privea pe toţi bănuitor şi în special pe Doru. în loc­­ de forma mânioasă cu care ti chinuise până atunci, acum se socotea victimă. Credea că Ha­­lipa duce o întreagă campanie de înţelegeri ascunse cu Elena şi Mica Lé, cu dispreţul vo­iţei ei. Avea insomnii şi deştepta pe Doru pentru a-l neferici cu plângeri în care revenea ace­­s­teit­ motiv. Toţi din jurul ei per treceau, complotau, se îmbogă­ţeau iar ea era să fie lăsată pe drumuri. Elena acaparase toată averea şi Mica Lé va con­suma restul. Dimpotrivă Coca- Annei, părăsită de tatăl ei, va­­ fi o desmoştenită şi ca soţie, o cerşetoare.­­­De cu doi gemeni nu pome­nea nimic. Erau duşi în Ger­mania pentru diplomă, de care­ce nu fuseseră în sate să ab­solve liceul la Bucureşti. Jelaniile astea sinistre durau nopţi după nopţi Ziua, palidă, obosită, cădea în melancolie, mereu culcată. Alteori se văeta de urât, cerea să fie distrată, nu vroia să rămâne singură. Dodica care un timp îi ţinu­se tovărăşie, rechemată de gre­fier, trebuise să plece, iar Lina care venise necontenit angajân­­du-şi chiar spitalul, primise un ultimatum din partea lui Rim : — El sau familial Fireşte pretenţiile lui legitime erau fără făgăduinţă. Lina de nevoie îşi rărise vizite­­ la Prundeni şi Leonora atunci ce­nse ea singură pe verişoara E­­liza. împrejurările ei erau favo­rabile Tocmai divorţa şi avea nutinţa să dispună de ea Acum I liza venea aproape zilnic, dusă şi adusă cu mare poiană de Do­­ru, fiindcă era fricoasă şi plină de mofturi. Uneori rămânea câ­teva zile în şir la Prundeni pâ­nă când o apuca iar nostalgia Enpi'aieL După ce «­* sătura de­­ toscani şi calea Victoriei se reîntorcea o b­u­nă dispoziţie permanentă, lin­guşitoare din fire, tocmai pe placul bolnavei. In schimb le­neşă şi cochetă, nu aducea nici un ajutor gospodăriei, dimpo­trivă complica lucrurile ; preten­ţioasă şi cu nenumărate mici manii, intra în conflict cu ser­vitorii. Ilaiîpa în tăcere, dar plicti­sit, primea toate reclamaţiile ei şi pe­­ale personalului şi având nevoie de toţi, căuta a stabili pacea. Pe el personal, prezenţa El­izei nu o înlesnea mult. Ig­nora se arăta tot neliniştită când lipsea, şi deîndată ce ve­nea, tot nemulţumită de prezen­ţa lui. Motivul mare pentru ca­re Doni socotea pe Lenora grav bolnavă, era tocmai respingerea din ce in ce mai mare pe care i-o arăta lui Pentru el care fusese obiectul unei pasiuni ne­­întrerupte, obositoare chiar, du­pă o viată întreagă de astfel de manifestări amoroase, starea de acum a Lenorei nu putea fi decât anormală. Ceea­ee descleştase mai mult conflictul lor, fusese ideea ne­norocoasă a lui Doru de a vorbi unui oarecare doctor, întâlnit din Întâmplare. Un spirit ordi­nar și un medic nul. Aplicase Lenorei cele mai banale opini și actu­etase cel mai vulgar tra­tament — Așa e femeea cu dracii — spusese: — Nu trebue să ţii seamă de nervii ei! Ii faci vo­­ile? Nu e bine! Trebue silită! Dora care din concesiile făcu­te, văzuse puţine rezultate bune, socotise că era ceva adevăr poa­te, în spusele individului şi în­cercase să opună voinţă capricii­lor Lenorei. Devenise odios. Le­­nora nici nu se supuse, nici nu făcuse scandal. Se arătase spe­riată, desgustată, manifestase o respingere așa de sinceră, încât Doru abdicase la orice pretenție, c­u convingerea că Lenora nu pu­tea fi decât nebună, oricât de ne­norocită era împrejurarea pan­im­ei şi familia tei. Nici nu-şi mai da seama însă de mărimea dezastrului. Cuprins de întâmplări, nu avea răgazul să vadă toată schimbarea făcută în aşezarea lăsată de d-na Ca­lliope. Nu pricepea că era însăşi dizolvarea lui familiară. In afaceri, preocupat de cerin­ţele zilnice, constrâns de socote­lile urgente, de transacţiile ne­voite, nu avea timp pentru o pri­vire de ansamblu, ca să poată­­ judeca dezordinea în care îi era averea. Voiajele la Viena, chel­­tuelile pricinuite de boala lungă a Lenorei, Împiedicarea lui de la supravegherea moşiei, imprumu-­­ turile, sdruncinase bilanţul. Trăia i acum permanent din aranjamen­­­­te a căror gravitate nu o simţea, I înlesnite fiind de Drăgănescu. I Lina dealungul drumului, stă­ruise în recapitularea acelor îra­­­­prejurări noi. Nu se sătura fă- i rând elogiul E’izei. Nici nu s’ar I fi aşteptat să fie aşa de sări­­­­toare, să-şi lase partidele de­­ cărţi Şi plimbările ei nelipsite.­­ Cu Lenora era de o răbdare şi d-­ o voioşie fără seamăn. Ea nu- 1 sa şi Lina, nu se putea compa­ra. I Lenora nu avea atâta nevoa de îngrijiri medicale. Eliza ii citea jurnale, făcea patenţe şi ii lucra tot felul de haine de casă, fiind foarte pricepută in croitorie. Ajuta chiar pe­ Doru, să ţie re­­­­gistrele. Nu ştia comptabilitatea , dar copia cu bună voinţă. Doru­­ la început se arătase plictisit de prezenta ei. in urmă, faţă de ser­viciile pe care le aducea Lenorei, recapuse a o mai îngădui; to­tuşi, simţea nevoia să pună ca­păt balamucului care era pe ca­pul lui. Nici nu se mai bărbierea ca lu­mea ; parcă era un moş. Avea fire albe multe prin barbă ; nu avea timp de nimic. Ii murise Un cal de curse şi aproape nici nu­ băgase de seamă paguba. Neglija grajdul şi se slujea mai mult de automobil, de­oarece toate acum cereau grabă. Acum, problema era să decidă ţie Lenora să piece la Bucureşti să se caute cu marele neUrofig la modă. Han­pa spera mult de la schimbarea ast­ a. Lenora insă, de când era vorba de plecare, se îmbolnăvise de friguri şi mora­lul. îi era încă mai scăzut Pica­­saa ca copiii, spunea o gen­tă din casă, că se va prăpădi prin spitale, că plecarea e pentru ea deopotrivă cu moartea. Ai ei, faţă de starea asta. Ve­deau pe o parte datoria de a în­­griji, fie de alta căpătau un fel de milă, de superstiţie. (Va urmai A

Next