Universul, iunie 1925 (Anul 43, nr. 123-147)
1925-06-01 / nr. 123
u anul XLIII. nr. 123 FONDATOR: LUIGI CAZZAVILLAN TELEFON: Direcția 13/72—64/64 8 Pagini moiii:aa»Li, 8 Pagini luni 1 ionie 1925 DIRECTOR : STELIAN POPESCU Redacţia: coresp. cu provincia 2/98-35/31 PROIECTUL DE LEGE asupra băuturilor spirtoase Răspunzând îngrijorării generale, în ce priveşte creşterea alcoolismului, ministrul finanţelor a prezentat parlamentului, proiectul său de lege asupra băuturilor spirtoase, despre care am vorbit la timp, întemeiat pe rezultatele pozitive obţinute în alte ţări în lupta dusă împotriva alcoolului şi ţinând seamă de condiţiile în care alcoolul e produs şi desfăcut sub diferite forme la noi, proiectul de lege în chestiune : a) . Statorniceşte un program pentru stingerea în 12 ani a producţiei spirtului din cereale destinat pentru băutură, tinde adică la suprimarea uneia dintre cele mai evidente cauze ale răului; b) reglementează producţia alcoolurilor din fructe, spre a da acestor alcooluri o folosire mai bună pentru alimentare, prin industrializarea lor, şi spre a se putea obţine chiar pentru băutură produse mai puţin vătămătoare decât cele de azi; c) limitează tăria băuturilor spirtoase ce vor fi consumate, în localurile publice la 25 grade, dând peste tot preferinţă băuturilor preparate prin fermentare ; d) aplică în toată ţara principiile regimului instituit prin legea Costinescu în vechiul regat; e) modifică taxele actuale, spre a diferenţia mai mult pe cele ce izbesc băuturile tari ce urmează să fie restrânse, de cele aplicate băuturilor ce pot să fie fără primejdie lăsate unei consumaţii mai libere; f) înfiinţează la sate, în judeţe şi la centru organe de supraveghere, cărora le va fi încredinţată sarcina să vegheze la stăvilirea răului de azi. Considerat în întregime, proectul de lege prezentat parlamentului, înseamnă un progres faţă de legislaţia noastră anterioară în ce priveşte comprehenziunea problemei alcoolismului şi valoarea mijloacelor prin care se poate da o soluţie acestei probleme, dar el are în acelaş timp părţi contradictorii şi lacune, ce pot duce, cu toate sacrificiile necesare, cu toate sporirile de greutăţi fiscale şi budgetare ce se impun, la rezultate dacă nu negative, în tot cazul nesatisfăcătoare pentru foarte multă vreme. Intre alte contradicţii ale acestui proiect de lege, e remarcabilă, de pildă, imposibilitatea aplicării ideei de a face să se dea „peste tot preferinţă băuturilor făcute prin fermentaţie”, concomitent cu aplicarea unei taxe cu caracter de desfiinţare a producţiei berei. Ni se va putea obiecta, că această tendinţă de a se institui o taxă de desfiinţare asupra berei nu reese din nici un text al proiectului de lege. Proiectul însă, la art. 129, în punctele e şi f, face o distincţie între taxarea berei cu tărie alcoolică până la 2,5 grade şi taxarea aceleia cu o tărie cuprinsă între 2,5 până la 4,5 grade. Fie chiar că primul produs de 2,5 grade ar fi complet scutit de taxe, lăsând să se creadă că producţia berei e încurajată, taxarea simţită a produsului de 4,5 grade ar fi echivalentă cu împiedecarea producţiei, deci cu nevoia de desfiinţare a fabricilor de bere. Cum ? Produsul de 2,5 grade este un produs aşa de slab, că nu poate rezista transportului decât pe distanţe foarte mici ; pe distanţe mai mari, produsul se alterează şi nu mai e de consumat; deci, dacă, din cauza unei taxe prea ridicate pentru produsul de 4,5 grade, fabricile nar produce decât berea de 2,5 grade, ele nu ar mai putea exista şi produce decât pentru o restrânsă regiune de consumaţie şi de aci imposibilitatea durabilităţii unor fabrici cu instalaţii perfecte, cu o producţie ireproşabilă, care au nevoie de mari investiţii şi rulemente de capitaluri. Prin urmare, în cazul când s-ar aplica produsului de 4,5 grade o taxă insuportabilă, berea, produsul răcoritor, slab alcoolic chiar la 4,5 grade, foarte cerut în consumaţia masselor şi menit să înlocuiască băuturile alcoolice vătămătoare, nu va putea să aibă rostul ce i se cere cu toată ,,preferinţa” propovăduită prin lege şi prin organele de control şi de aplicare. Sub raportul lacunelor, nu putem trece cu vederea că proiectata lege a băuturilor spirtoase n’are decât un caracter prohibitiv şi că numai pe calea aceasta, fie chiar cu încurajarea localurilor pentru consumaţia de băuturi nealcoolice, alcoolismul nu va fi înfrânt uşor, fără să fie prevăzută încurajarea iniţiativelor şi acţiunilor ce tind la educaţia masselor în sensul de a le depărta de necesitatea consumării alcoolului. Ca să admitem că proiectul de care parlamentul va avea să se ocupe n’are această lacună, ar trebui să putem să’l socotim ca o parte dîntr’un sistem de măsuri concepute pentru lupta mare şi de lungă durată ce e de dus împotriva alcoolismului; şi, până acum, nimic nu ne îndreptăţeşte să credem la pregătirea unui atare sistem de măsuri menit să contribuie la realizarea rezultatului urmărit. Dacă combaterea consumaţiei alcoolului ar fi fost posibilă exclusiv prin mijloace prohibitive, în nici un Stat din lume n’ar mai fi azi o problemă a alcoolismului. L S.—C. Graba de la căile ferate! Am fost siliţi uneori să relevăm... graba îndeplinirii serviciilor poştale, care făceau să ajungă scrisori din Ardeal la Roşiorii-de-Vede, cam în curs de două luni, ori pe altele de la Focşani adresate unor locuitori din corn. Smirna, jud. Ialomiţa, să le trimeată în Asia mică. Dar grabă ca la c f. r. de îndeplinirea promptă a serviciului, nu ni s’a mai întâmplat să vedem.* La 7 Aug. 1923 s’a înaintat din Bucureşti, o adresă direcţiei I regionale a c.f.r. din Bucureşti. Ei bine, a trebuit direcţiei acesteia ca să răspundă, aproape 2 ani. In adevăr, direcţia I regională c. f. r. din Bucureşti a răspuns la 23 Mai 1925, începând cu formula stereotipă: „Referindu-ne la adresa dv din 7 August 1923"... DELA 7 AUG. 1923, la 23 IAI 19251 Atât a trebuit direcţiei regionalei I a c. r. Ca să examineze o adresă şi să răspundă In faţa unei atare organizaţii birrocratice, nu fratern avea altă atitudine, decât de compătimire. Ea arată, că oricâte străduinţe s’ar depune, ca instituţia c. t. r. să răspundă nevoilor publicului, intereselor obşteşti, intereselor statului, rămâne totuş într’un cadru de dispreţuire a tot ce i necesar. Răspunsul direcţiei regionale fac f. r. cu „Nr. 46851 49795 CM* din 23 Mai 1925 referindu-se la adresa din 7 Aug. 1923 e tot ce poate fi mai tipic, ca să vădească răul dintr’o instituţiune, dela care publicul aşteaptă precisă, repede şi sigură organizare a serviciilor. Dar încă ceva. Se intâmplă adesea să se defecte vagoanele de bagaj, în care se transportă şi dârele Atunci serviciul c. f. r. e aşa fel organizat, încât ziarele, pe care le aşteaptă publicul, rămân în voia soartei, fără ca nimeni să se Îngrijească de ele, de publicut mare, căruia-i sunt adresate și-i sunt necesare ca hrana zilnică. La c. f. r., nu se simte îndatorirea să se trimită ziarele imediat, înainte, scoţându-Ie din vagonul de bagaje, stricat. Nu. Ziarele pentru c. f r. sunt bagaje, ca orice bagaje, ce se pot transporta ca oricâtă zăbavă Dar nu se pot introduce la c. r. metode mai corespunzătoare timpului 7 B. C. 9. Kalfoff In Capitală Vineri cu acceleratul de 4.20, a sosit în Capitală de Kalfoff, ministrul de externe al Bulgariei. Pe peronul gărei de Nord a fost salutat de d-nii I. G. Duca, ministru de externe, Filodor, secretar general, Trăsnea Greceanu, directorul protocolului, Romulus Voinescu, directorul general al siguranţei, Atta Constantinescu, şef de cabinet, Al. D Zamfirescu, personalul legaţiunei bulgare, Dumitroff, şeful siguranţei generale din Sofia. Nicolaeff, şeful siguranţei din Rusciuk, etc Cu acelaş tren, au sosit : Kiosoff, însărcinatul de afaceri al Bulgariei la Bucureşti, care a primit pe d. Kaloff la Curtici şi şeful de cabinet al ministrului de externe bulgar. Ministerul de externe, a oferit seara un dineu in onoarea d-lui Kalfoff. Au fost 19 tacâmuri. Au luat parte d-nii: I. C. Brătianu primministru, Kalfoff, I. G. Duca, C. Hioft ministrul Casei Regale Al. Constantinescu ministrul domeniilor. Krasseivanov însărcinat de afaceri al legaţiunei bulgare, N. Filodor secretarul general la externe. N. Trîfu, general E. Nicoleanu prefectul poliţiei. Romulul, P. Voinescu, Creţu Zamfirescu, Bilciurescu, Pomenov, Davidescu. Ed. Ciuntu. Guerdjkcoff secretar la legaiţia bulgară. Dianu şi C. Constantinescu. Nu s’a ridicat nici un toast. Seara la orele 7 şi jum. s’a înapoiat în Capitală, iar azi la orele 8 dim. va pleca în Bulgaria prin Giurgiu. Eri dim. DL Kalfoff a fost primit în audiență de prințul Carol și după aceea au plecat la Sinaia pentru a fi primit de Suveran. „Universul Copiilor“ Cea mai bună revistă ilustrată pentru copii. Apare Miercuri 3 Iunie, în 16 pagini mari de text cu numeroase ilustraţiuni în culori. Mari concursuri cu premii. Cititorii şi abonaţii au putinţa să câştige marile şi numeroasele premii acordate de Ziarul UNIVERSUL. Preţul unui exemplar este de 4 lei. Abonamentul: 13© Sei pe an. Abonan?@nfeBe se fac sau se trimit la Administraţia Ziarului UNI VERSUL, Strada Brezoianu 11, pentru „Universul Copiilor“. Acordul francospaniolou s’a încheiat Paris, 30—Se anunţă din Barcelona, că de Rivera a dat următorul comunicat relativ la tratativele cu Marvy. Tot ce s’a scris în presă, despre un acord între Franţa şi Spania sunt lucruri pur fanteziste. Fostul ministru de interne al Franţei nu a Venit la Madrid, decât pentru tratarea unei rezolvirî a problemei marocane. Aceste tratative se află abia în stadiul de început. Cred însă că vom ajunge la rezultate mai mari., Se mai anunță că de Rivera in Silaoa zflete acestea in Maroc. Academia Română - Comunicarea d-lui prof. larga: Lucruri noul despre Chilia şi Cetatea Albă1* — Academia Română a ţinut Vineri şedinţă sub presidenţia d-lui I. Negruzzi, care salută din partea Academiei pe sanctitatea sa Patriarhul Miron Cristea, care se găseşte pentru prima oară printre membrii Academiei. D. prof. N. Iorga îşi desvoltă importanta d-sale comunicare privitoare la : Lucruri noui despre Chilia şi Cetatea Albă‘‘. D-sa spune că după douăzeci de ani de la publicarea „Studiilor istorice asupra Chiliei şi Cetăţii Albe“ va aduce câteva ştiri noul cu privire la aceste forturi. Lucrarea d-luî Jan Piasnek din limba polonă intitulată „Cultura italiană a veacului de mijloc în Polonia“şi a atras atenţia asupra unui Petru Messopero de Ansaldo care se intitulează moştenitor al „Licestorului“ şi „consul francorum“, şi care apare apoi în faţa tribunalului din Liov pentru afacer mărunte de negoţ Despre acesta, nu se găsesc alte documente, dar prin secolul XVI lea consulii Chiliei nu lipsesc ; ei aveau o funcţie administrativă, întâlnim cu aceeaş calitate pe Conrad Renato, Pietro Embrone şi Niccolo Fiesch. Singura explicaţie despre el, ar fi că Messopero, era un om de afaceri, cam aventurier, care judecându-se cu evreii galiţieni, apare în Liov. Vorbeşte apoi despre Nicolae Polo şî fratele său, doi negustori veneţieni din Candia, care făceau sub stăpânirea moldovenească, un negoţ aşa de important că restul averii lui Nicolae la Cetatea Albă se ridica la suma enormă de 2.500 galbeni. Negoţul lor consta din exportul de peşte de la noi şi importul de bumbac în schimb. Mai vorbeşte despre o notiţă găsită de d-sa In Arhivele din Lille, printre conturile casei de Burgundia în care se vede că ei cumpăraseră deja un Ion Polo din Cetatea Albă, un manuscris al patriarhului grec din Constantinopol unde se pomenea despre credinţa creştinilor în Sf. Treime şi care fusese prezentat de acesta Sultanului Mohamet al II-lea. Manuscrisul, mai aflăm că a fost plătit lui Polo cu 19 livre. D-sa mai prezintă o planşă cumpărată la Geneva şi în care se vede starea Cetăţii Albe, în anul 1789, 30 Septembrie, când a avut acolo loc lupta dintre ruşi şi turci In altă ordine de idei, d-sa vorbeşte despre legăturile Cetăţii Albe şi Chiliei cu tătarii. Din toate aceste ştiri, se vede, spune d-sa, că însemnătatea socială a Chiliei şi Cetăţii Albe a fost de prima ordine. * D. profesor Lupas), intr’o bogată comunicare, vorbeşte despre „Activitatea ziaristică a lui Andrei Mureşeanu“. D-sa spune, că din lucrarea ,,Viaţa şi activitatea poetului Mureşeanu“ apărută la Blaj in 1900, cât şi din altă publicaţie apărută cam tot atunci, nu reese bine în evidenţă activitatea lui de ziarist, care a fost însă foarte rodnică. Din articolele zîaristuluî-poet, publicate între anii 1853-54 se vede ce mari şi serioase probleme 11 preocupau. Valoarea articolelor sociale şi artistico-literare apărute în „Telegraful Român1*, stau ca dovadă a celor spuse mai sus. Contribuţia lui la progresul ziaristicei româneşti e vădită pentru toţi aceia care cunosc de aproape imensa activitate desfăşurată de Mureşeanu Viile vie fe ii In riri CONTRA BOMBARDĂRILOR AERIENE Londra, 29 (Rador). — Primul ministru, referindu-se la sugerările de curând publicate, pentru o învoială internaţională prin care s’ar limita bombardările aeriene, a declarat că aceste sugerări au fost examinate de comitetul apărării imperiale. Datorită dificultăţilor menite acestei chestiuni, guvernul a hotărît să aştepte şi alte discuţiuni inernaţionale in aceată chestiune înainte de a-şi formula părerea. GERMANIA NU RENUNŢA LA GAZELE UCIGĂTOARE Berlin, 29 (Rador). — După a doua cetire asupra bugetului armatei „Reichstag-ul a luat vacanţă până la 9 iunie. La sfârşitul şedinţei, socialistul Kuenstler a cerut ministrului „Reichswehr “-ului explicări asupra declaraţiunilor lui Herriot în Camera franceză, cu privire la pretinsele greşeli militare, făcute de Germania. Gessler a declarat că nu poate încă răspunde la această întrebare; în ceea ce priveşte cererea de a nu se acorda credite pentru măncile apărătoare de gaze, dânsul declară că nu poate renunţa la acest mijloc de apărare atâta timp cât şi celelalte naţiuni nu vor decide înlăturarea neomenosului război cu gaze ucigătoare. Dezordini la Universitatea din Viena Viena, 30. In urma gravelor dezidini izbucnite la universitatea de aici, între studenţii creştini şi cei socialişti, rectorul dr. Speri, a afişat următoarea moţiune : „Din cauza dezordinelor întâmplate pe ziua de 26 Mai şi cam azi au degenerat în adevărate lupte intre studenţi dispun închiderea universităţii Nu se va permite decât intrarea candidaţilor la examene, precum şi a acelor cari merg la seminarii, biblioteci, etc., şi numai in urma arătării legitimaţiilor lor”. Ştiri din Bulgaria Rusciuk, 29 Mai. URMĂRIREA UNEI BANDE COMUNISTE Banda comunistă de sub conducerea lui Mitu Ganet s’a ivit In jud. Hascovo. Bandiţii sunt urmăriţi de trupe. Unul din comunişti, Ivan Vasile, a fost împuşcat. Un sergent şi un soldat au fost deasemenea împuşcaţi de bandiţi. ORGANIZAŢII CONSPIRATOARE PRINTRE ELEVI In ultimul timp autorităţile au descoperit organizaţii conspiratoare printre elevii şi elevele din Vraţa. Au fost arestaţi peste 40 elevi şi eleve cari au făcut mărturisiri complecte. SINUCIDEREA UNUI COMUNIST Comunistul Velciu Ioscuf, aflat în închisoarea dela Samocas a fost găsit mort prin otrăvire în celula sa. Asupra lui s’a găsit o sticlă cu otravă. Sahim. ATENŢIUNEI Duminică Ironie a.c. se va face tragerea marilor premii pe cari UNIVERSUL le oferă gratuit abonaţilor şi cititorilor săi, printre cari: 2 [ase esei îb Imreili 1 „ îi apei, cari n’au strâns cupoanele şi nici nu sunt abonaţi, pot lua parte la tragere daci se abonează de acum Înainte. Termenul Hind scurt, li sfătuim sä se grăbească. I S Trotzki Investit cu puteri nelimitate Moscova, 29 — Trotzki a fost numit in trei posturi însemnate: preşedinte al departamentului tehnic din consiliul economic suprem, preşedinte al trustului electric şi preşedinte al marelui comitet al concesiunilor, care închee toate transacţiile cu străinătatea. Aceste trei demnităţi dau lui Trotzki puteri nelimitate spre a realiza noul program economic al sovietelor. Franţa ia măsuri contra comuniştilor ruşi Paris, 29 (Rador). — „Le Journal” anunţă că ministerul de externe a hotărît să nu mai prelungească viza paşapoartelor pentru 680 cetăţeni ruşi şi 60 legaţi ai sindicatelor de export din Rusia, care in realitate sunt monarandisti comuniar. jl S. Regina Jiaria la Craiova PROGRAMUL PRIMIRII Craiova, 30 Mâine, Duminică, oraşul nostru va avea deosebita onoare să aibă ca oaspete pe M. S. Regina, care vine să ia parte la deschiderea congresului Ligii naţionale a femeilor române şi să onoreze inaugurarea expoziţiei de industrie casnică din palatul Băncei comerţului. Suverana va sosi în gară cu un tren special la ora 12.15. In sala de recepţie se va face prezentarea reprezentanţilor autorităţilor civile şi militare. La ora 1 d. a. recepţie în Palatul administrativ. La 1.30 M. S. Regina va binevoi să participe la masa oferită de primăria oraşului în sala „Minerva" congresistelor. La ora 3.30 se va deschide congresul în sala Teatrului Naţional, în prezenţa Suveranei. Intre 4—5 M. S. Regina va vizita expoziţia de industrie casnică, iar de la 5.30—7 va asista la festivalul din parcul Bibescu. La ora 7.30 M S. Regina se va înapoia la București tot cu un tren, special. N. Ciocârdia Nansen despre Amundsen EXPEDITIA LUI AMUNDSJN VA DURA 5—6 SAPTAMANI Berlin, 30 (Rador). — Friijor Nansen ,sosind azi dimineaţă în Berlin, declară că n’are silei cea mai mică îndoi&'ă de reuşita Ini Amundsen la Polul Nord. Dânsul spune că este ridicol de a aştepta întoarcerea Ini A*mundsen chiar peste câteva zile, căci stabilirea polului va cere câteva zile, or! câteva săptămâni de cercetări, şi se poate prea bine să treacă mai multe luni Înainte de a se afla ceva despre Amundsen. Cele din urmă telegrame ale vasalui Fram din expediţia lui Amundsen, comunică că dânsul ar fi lăsat ordinele ca „Fram” şi „Hobby“ să încrucişeze împrejurul insulelor daneze Amsterdam timp de 2 săptămâni , apd să se îndrepteze spre nord, urmând bariera de ghiaţă timp de 4 săptămâni. Aceasta arată că Anandsen singur socotise că expediţia lui va dura 5 ori 6 săptămâni, NANflSN IN ACTIUNE Berlin, 29 (Rador). — Celebrul explorator Nansen a sosit Vineri din Olso la Berlin pentru a se interesa la birourile germane competinte, asupra posibilitâții cercetării regiunilor polare cu dirijabile rigide. NU EXISTA NICI UN PERICOL 7 Olso, 30.— Până acum nu a sosit nici o știre despre Amundsen. Un ziar de aici publică o telegramă din New-York tn care sora lui Elswork, spune că înainte de toamna lui 1926 nimeni nu trebue să se îngrijească de soarta exploratorilor deoarece fratele său î-ar spus la plecare că vor reveni prin Alaska. PĂRERILE EXPERŢILOR New-York, 30. — Nansen şi Hoel, inervievate de un corespondent al lui United Press îngrijească nimeni de soarta lui Amundsen. Expediţia de ajutor americană nu trebue încă deci să plece. Aceaşi lucru îl susţine şi fratele lui Amundsen. Guvernul norvegian a luat toate măsurile necesare pentru plecarea in ajutorul lui Amundsen. Vapoarele sunt gata de plecare în orice moment. Preoţi militari Au fost primiţi şi confirmaţi în cadrele active ale armatei cu gradul de preoţi căpitani următorii : Pr. Ştefănescu Inocenţiu, la reg. 21 Inf. şi corpul II armată; Pr. Georgescu N. Gh., la spitalul militar „Regina Elisabeta şi garnizona Bucureşti; Pr. Popescu I. Nic, la reg. 5 inf. şi garnizoana Giurgiu; Pr. Mateescu Vasile la divizia IlI-a inf. şi garnizoana Piteşti; Pr. Dumitrescu Grig, la reg. 26 inf. şi garnizoana Craiova; Pr. Deleanu Ilie, la reg. 2 inf. şi garnizoana R.Vâlcea; Pr. Nicandru Şerbov, la reg. 28 inf. şi garnizoana Ismail; Pr. Mitrea Nicolae la reg. 7 vânători şi garnizoana Chişinău; Pr. Praşcu Evsevie la reg. 10 vânăt şi garnizoana Chişinău ; Pr. Soroceanu Alex, la reg. 30 obuziere şi garnizoana Balcanî; Pr. Roşea Gh., la reg. 6 vânăt., şi garniz. Bălţi; Pr. Saftu Eugen, la reg. 7 inf. şi garniz. Ploeşti; Pr. Popovici Nicanor, la reg. 39 inf .şi garnizoana Floreşti ; Pr. Buruiană Teodor, la reg. 3 vânăt şi găraî- M««« Bolarad. l-j-t—a. I. J ■— Ji Congresul profesorilor de istorie Ziua Utca Şedinţa de dimineaţă La ora 9 dim. încep lucrările sub presidenţia d-lui Lupaş, fiind la ordinea zilei. Raporturile profesorilor de istorie cu Comisia monumentelor istorice şi Liga Culturală. CUVÂNTAREA D-LUI PROF. IORGA D. prof. IORGA luând cuvântul in această chestiune începe prin a da câteva îndrumări de mare interes în ce priveşte metodele de predare discutate în şedinţele anterioare. In contra metodelor pedagogice actuale care devin o cămaşă de forţă pentru mulţi profesori, ucigând iniţiativa şi spontaneitatea profesorului şi sufletul elevului, recomandă să se facă să trăiască epoca şi persoana personalităţilor istorice. Nu Istoria „magistra vitae” ci „vita magistra istorieae”. Recomandă explicaţiile şi moralizările in metoda de predare şi aceasta cât mai des. Copilul sfâşie păpuşa ca să vadă ce e înăuntru, şi tot mai bună e o explicaţie falsă decât niciuna. Istoria românilor se poate peda în mod diferit după provincii, începând în fiecare localitate ca monumentele istorice cele mai vechi. Acolo unde simţul naţional al minoritarului ar fi jignit de expunerea manualului—care nu poate să fie decât unul pentru toată ţara — profesorul e dator să intervină cu explicaţia sa lămuritoare şi împăciuitoare. In privinţa raporturilor ce profesorii de istorie s’au oferit singuri a le lega cu Comisia monumentelor istorice şi Liga Culturală, oferă din partea Comîshmîi imprimarea gratuită pentru şcoli a tuturor caşeelor şi stampelor ce posedă Comisiunea pentru a forma stockul necesar materialului didactic. Mai oferă gratuit „Revista Istorică"* tuturor şcolilor. Recomandă excursiuni istorice cât mai dese împreună cu elevii. Liga Culturală va oferi profesorilor cărţi poştale cu ilustraţii istorice şi pachete cu hârtii de scrisori cu figuri istorice pentru a servi de corespondenţă între elevi şi părinţii lor. Iar Comisia Monumentelor e dispusă a organiza escursiuni speciale cu profesorii de istorie ca să cunoască monumentele trecutului nostru. Speră ca aplauzele nu vor fi o simplă manifestare sentimentală ci un angajament serios pentru a pune în practică aceste desiderate. LĂMURIRILE D-LUI LUPAŞ D. LUPAŞ aduce mulţumiri d-lui prof. Iorga, pentru comunicarea făcută. II roagă să ierte unele nemulţumiri ce i s’au adus din partea, unora asîgurândui-1 de respectul şi iubirea tuturor pentru cel mai mare regenerator al istoriei neamului şi cel mai bun pedagog al acestei materii. Metoda reconstructivă idealîstă atât de ideală n’au aplîcat-o mulţi până acuma. Trebuie să evităm cât mai mult analiza o critică în predarea istoriei ca să nu facem din ea ceva mort, şi nici să luăm prea mult partea concepţiei materialiste a istoriei, ci să ne ataşăm concepţiei idealiste triumfătoare în vieaţa neamului nostru. D. FLORU asigură pe d. Lupaş că profesorii vor ţine seaima de învăţăturile date de d-sa. D. DINCULESCU (student de la facultatea de litere), prezintă omagiile studenţilor foştilor lor dascăli şi viitorilor lor colegi- I METODA EXPOSITIVA’1 D. PANAITESCU (prof. la Univers. Cluj). Istoria care e ceai mai grea materie în predare nu poate fi lăsată în voia diverselor încercări pedagogice, ci trebuie contact cu sufletul copiilor. Trebuie evitată înţepenireai într’o metodă, care ar fi considerată cea mai bună, căci numai continua primenire şi străduinţă de a isbuti în predarea materiei e ceea ce întreţine tinereţea spiritului. , Un copil, nu cunoştinţe trebue să capete în şcoală, ci numai fapte sufleteşti, şi datele necesare pentru a şi 10 fixa. E la general pentru metoda expozitivă, fără a esclude pe cea raţionalistă de care se simte adesea nevoie în predarea materialului istoric. Nu e favorabil metodei care cere ca istoria universală să fie predată luându-se ca punct de plecare istoria românilor. D. BONDESCU arată motivele pentru care lecţia practică ţinută de d-sa după amiază nu a avut succesul aşteptat. D. I. VLADESCU spune că programa e prea încărcată. D. AL. POMPILIAN găseşte că lecţiile practice au fost lipsite de suflet, şi a fost mare greşeală, ca lecţiile nu s’au ales din istoria patriei. D. VELICHE critică lecţia practică a d-lui Vlădescu. D-na FLOROV se arată sur prinsă că tocmai în Capitala ţării, în lecţiile practice s’a simţit mai ales lipsa materialului istoric, lecţii care ar fi trebuit să fie un ideal. Colima studenţilor şi elevilor în vacanţa mare Dispoziţiunile luate de C. F. R. In chestiunea reducerilor pe C. F. R. pentru călătoria studenţilor şi a elevilor diferitelor şcoale superioare din ţară cu ocasiunea vacanţei mari, direcţiunea serviciului comercial de la căile ferate a luat următoarele dispoziţiuni : Pentru studenţii Facultăţilor sau ai diferitelor şcoale superioare speciale, elevi ai conservatoarelor de muzică şi artă dramatică din ţară şi studenţii institutului de educaţie fizică, s-a acordat 50 la sută reducere, însă numai pentru o singură călătorie la ducere şi innapiere în familie în vederea vacanţei Toţi aceşti studenţi şi elevi vor trebui să se legitimeze cu carnete de identitate şi cu autorizaţia de călătorie pe C.F.R., eliberate de către decanatele facultăţilor şi directorii şcoalelor speciale. In aceste carnete şi legitimaţiuni se va specifica că esta student, urmând regulat cursurile şi că este autorizat de a călători cu 50 la sută reducere pe C.F.R. în clasa III, numai la trenurile de persoana şi accelerate şi numai o singură dată la ducere şi înapoiere în familie de vacanţa mare în intervalul dela 1 Iunie şi până la 1 Noembrie 1925. Pentru studenţii şcoalelor politehnice şi de conducători de lucrări oblice, s’a aprobat gratuitate, însă tot numai pentru o singură călătorie, legitimându-se în acelaş fel ca şi ceilalţi studenţi. Autorizaţiile de călătorie sa vor prezenta la passele de bilete spre verificare Materiale pentru caile ferate Direcţiunea generală a C. F. R. a fost avizată că comisiunea reparaţiilor dela Paris a omologat un alt număr de şase contracte Încheiate între reprezentanţii României şi fabricele germane— contracte pentru materiale de cale ferată, în valoare de 17.000.000 mărci aur sau aproape un miliard lei. Aceste materiale vor fî fur- nizate României în timp de 2 ani de zile. Se află printre aceste materiale 2000 kilometri linie tip mare, 600 locomotive „Pacific“ şi mari cantităţi de materiale pentru ateliere şi depourile C. F. R. Materialele sunt recepționate de d. inginer Păunescu, regres patentul României.