Universul, iunie 1925 (Anul 43, nr. 123-147)

1925-06-11 / nr. 131

2 Medicamente folositoare 9! mai cu seamă tabletele de Aspirină „ @î^ u sunt deseori falsîficate. Pentru a vă apăra de falşlăcări, cereţi totdeauna ambalaj original JBaf*", (ciul de car­­ton, conţinând 6 sau 20 tablete) cu pecetă albă-verde-roşie. Refuzaţi orice di embalaj. Un voiaj îpW ne'Cft­jați a lua o cutie de iudră ■. nation mu­setează și împrospătează fentiig Primăria Orașului Vatra - Pornei PUBUCATIUNE Se aduce la cunoştinţa generală cum că în ziua de 30 Iunie 1925 orele 16 a. m. se vor vinde prin licitaţie publica 4.000 m­. lemn de construcţie esenţă molift din pădurea co­­muna­lă Argestru cantonul 36 a, In o estindere de 16 ha.­ Licitaţia va avea loc in oficiul Primăriei. Preţul de strigare va fi 300 (trei sute) lei metru cub, la cioata în picioare. Sub acest preţ de strigare nu va avea loc licitaţia. Ofertele timbrate şi sigilate In plic se vor prezenta In ziua licitaţiei la Primăria oraşului Vatra-Dornei până cel târziu la orele 10 a. m. Fiecărei oferte se va anexa drept garanţie suma de 120.000 (tina sută douăzeci mii) Lei, care se va putea de­pune in numerar la casieria Primăriei, anexând ofertei chi­tanţa sau ţin efecte de Stat după cursul zilei precum şi de­claraţia că A­ferenta­ cunoaşte pe deplin condiţiunile de vân­zare şi se su­pune acestora necondiţionat. Condiţiunile de vânzare se pot vedea zilnic în orele de oficiu la secretariatul Primăriei. Preşedintele Comisiei Intermare, Forfota 2157, rnREZULTATE UIMITOARE IEMJUG i- B. jSn depezit ia AB! ©gMSTElNI - STRADA ai^PINEAMU 18 ~ GBTtNSTi CU PUT£RNICUL 80 la 1 iunie se deschide STAŢIUNEA BALNEARA GOVORA Ape minerale iodurate şi sulfuroase, ape minerale de băut, bune pentru vindecări în reumatism, artrită, gută, s­filis, der­matoză, varice, boli intestinale, de rinichi, etc. Stabiliment b­­inear modern. Institut de h­istoterapie şi electricitate, inhalaţii, aer comprimat, băi de acid carbonic, hidroelectrice, Roentgen, etc. STAŢIUNEA BALNEO-CUMATICA SUN­iliEŞTI-ClGIBLITâ Ane minerale sulfuroase, apă purgativă de băut. Renumita apă de G&Cb­lata. Vindecări în: anemie, BmE&toxe, scro­­iurize, boli de rinichi (piatră sau nisip), cistite, cal­culi vezici , litiaza biliară, arh­itism, reumatism cro­nic, migrenă, etc. Stabiliment balnear: institut de Fisioterapie şi Hidroterapie, inhalaţii, băi de acid carbonic, de nămol, băi electrice, de lumină, soare electric, etc. Fiara ia­şit şi băi de rău. Clima admirabilă prielnică pentru întremări şi odihnă. In ambele n­aţiuni sunt farmacii, laboratoare medicale, ci­nematografe, tenis, muzici militare şi diferite distracţii. Restaurante dietetice sub control medical. .în­ Iunie tarifele sunt reduse cu circa 40 la sută, iar în Sep­tembrie cu 50 la sută. Prospecta, tarife şi orice lămuriri a se cere la Soc. Govora Călimfineşti, Bucureşti, str. Brezoianu 44 sau Administraţia C­ăilor Govora sau Câlimăneşti. 2060 ** MOTOARE â 1200 ca* PimaE 99" DIESEL BENZINA MOTORINĂ BIN FABRICELE: GÜLDNER MOTOREN ßSCHAFFEHBORG „DARMSTADT“ „SCHLÜTER“ T1?&£17­E 53.5,3 ...AI N0Î3! PERFECTION ATS, EA: REPaSEENfANIA GENERAL A si DEPOZITAR ! mmîmm josef rechenberg ;!Srcut*3*11, Sînaăa- Alo. 19, — Telefon 46 41 RetianiR este buffetul comerţului . . UNIVERSUL n­iris urb­­e Oficiu! IpSBilfe­rElfi fizică Pe stadionul de la „Educaţia fizică” care, după­ ce va fi com­plet gata, va fi cea mai perfec­tă lucrare In acest gen, din toa­tă Europa, au fost Duminică concursurile atletice anuale ale asociaţiei U. M. C. A. şi ale studentelor şi studenţilor de la Institutul de educaţie fizică, întrecerile au început la o­­rele 8 şi jumătate dim. şi s-au isprăvit la ora 1 şi jumătate d. a. A asistat tip public foarte numeros. Este Îmbucurător faptul că publicul nostru se in­teresează acum şi de sportul atletic. Concursurile au urmat si­multan In diferite puncte ale vastului stadion. In mijloc, elevii şcoalei pri­mare Nr. 13, sub conducerea directorului şcoalei, au făcut mişcări ritmice­­de toată fru­museţea. Gimnastica suedeză a fost executată de studentele insti­­tului, sub conducerea d-rei Vem Asker, mnestră, adusă special din Suedia şi de către studenţi sub conducerea direc­torului acestui institut, d. col. Virgil Bădulescu. Executarea a fost ireproşa­bilă. D. colonel Bădulescu, iniţia­torul grandiosului stadion, îm­preună cu d. maior Pălăngeanu, care şi d-sa a făcut studii spe­ciale de educaţie fizică în Sue­dia, şi ceilalţi comisari de jo­curi şi profesorii institutului au depus toată silinţa, ca acea-­­­stă serbare anuală a sportului să aibă toată reuşita. Sforţările d-lor au întrecut toate aşteptările. D. col Rădulescu, cu care ne-am întreţinut la sfârşitul programului, ne-a declarat, că acest stadion va fi pus la dis­poziţia ori­cui va voi să facă sport raţional, indiferent de vârsta, sau categorie socială nădăjduim să refacem printr-o gimnastică raţională corpurile obosite de munca de toate zi­lele ale cetăţenilor. Sperăm ca anul viitor să avem gata cele două mari piscine, una de iarnă acoperită şi alta de vară. Un velodrom de 750 metri, cum nici in străinătate nu sunt multe, va fi pus în construcţie în curând. Vom publica joi, in pagina sportivă, rezultatele technice ale acestor concursuri . C. Or, in rândul de sus, cei cari s’au distins la concurs (cel din mijloc ţine cupa I. M. C. A.) In rândul de jos, membrii comisiei (la mijloc d-nii colonel Rădulescu și Stivens). ­ ars şcoala normală de isla din Galssft 8 Iunie Aseară, populaţia locală a fost îngrozită de usi incendiu ce ameninţa să ia proporţii, ca şi cel de săptămâna trecută. Focul a izbucnit, pe la orele 10 la şcoala normală de fete „Regina Elisabeta“, din str. Ge­neral Berthelot,­­ situată în centrul oraşului. In măsura, în care incendiul se întindea, se depunea stăruinţă penru sal­varea atât a avutului şcoalei căii şi a proprietarilor înveci­naţi, ameninţaţi. S’a încă­put evacuarea depozitului de meddie al dluî Hermann Gol­­denberg în curtea Intim-Cubu­­lui şi a lucrurilor din locuinţa sa care este învecinată cu şcoa­la de fete. Au sosit la faţa locului toa­te pichetele de incendiu, soldaţi dela aviaţie, aî regimentului 11 Siret, şi marinarii dela ba­za navală. Când s’a aflat de Incendiu, s’a produs un specacol sfâşie­tor. Elevele interne, cari abia a­­dormiseră, au fost sculate de strigătele de alarmă. Buimăcite de somn au fugit speriate în curte, iar altele luând cu ele ce putuseră să apuce din lucrurile lor proprii. Ţipetele lor erau în­spăimântătoare. In pericol de a lua foc este şi clădirea moştenitorilor Soare în care este instalat Intim-Clu­­bul, precum şi locuinţa comer­ciantului Aravian cana se află in curtea Intim-Clubului. * Focul a izbucnit de la bucătă­ria şcoalei. Dintre reprezentanţii autori­tăţilor au fost la dezastru, d. prim-procuror Perj­aşcu, prefec­tul de poliţie Doleanu, general Glodeanu, comandantul garoizo­­ei şi Maori preşedintele tribuna­lului. La ora­­ din noapte, când te­lefonez, focul continuă. PAGUBELE Galaţi, 9. — Incendiul care a isbucnit la şcoala normală de fete din localitate a fost localizat la ora două din noapte. A ars aripa în care se afla instalată infirmeria, acoperişul dormitoarelor. Ancheta a stabilit că focul a luat naştere din neglijenţa unei eleve care, ducându-se cu o lam­­pă in podul şcoalei, in care­ se aflau depozitate cuierele cu ba­gaje ale elevlor, a răsturnat lampa. * Flăcările s’au întins imediat şi au cuprins întregul acoperiş. Imobilul în care se află insta­lată şcoala, este proprietatea d-luî Ştefan H. Ştefan, primarul oraşului. Clădirea era asigurată la so­cietatea . Generala" pentru suma de 750.000 lei. A mai suferit pagube şi d. Herman Goldemberg care, de teama locului, și-a scos întregul depozit de mobile, în stradă, su­ferind avarii. P. H. tat contra trenului electric Borgo-Tiha- Dornişoara Bistriţa, 7 Iunie. — Pe linia trenului electric, ce face cursa între Borgo-Tiha şi Dornişoara (Dorno-Helgi), judeţul Bistriţa- Năsăud, s’a comis în ziua de 4 Iunie, un atentat. Iată faptele: Copilul Alexandru Bogat, ori­ginar din Borgo-Prund, care îşi păştea vacile pe şanţul din marginea terasamiemtului liniei ferate, a luat moi multe bucăţi de fiare ce se găseau In mar­e can­titate prin partea locului şi le-a aşezat­ pe legătura de fier ce ur­­­neşte şinei® una de alta. Fiindcă­­ in acel loc trenul electric urcă o uşoară pantă. In curbă, a fost suficient acel obstacol ca să s® producă accidentul, aşa că vago­­nul-motor a deraiat împreună cu două vegonete, suferind mici stricăciuni Călătorii şi persona­­lul trenului s’au ales cu spaima.­­ După o mumă de câteva ore, linia a fost restabilită. Accidentul s’a petrecut intre staţiile Tihuta şi Caraş. Postul de jandarmi Tihuta fă­când primele cercetări, a prins pe făptuitor, care e în vârstă de numai 12 ani. Din declaraţia sa, reese că ar fi primit dela doi recunoscuţi o sumă oarecure­ spre a pune fiarele pe terasa­­ment. Brigada 8 specială de sigu­ranţă Bistriţa împreună cu comp. de jandarmi fac cercetări pentru descoperirea adevăraţilor atentatori . Comunismul II Specia Ziarul ,,Times“ ocupându-se de comunismul din Grecia, arată că încă dela 1918 a avut loc o încercare comunistă la Pireu, dar a eşuat. Adevăratele baze ale comu­nismului s’au pus în Grecia în Octombrie 1922, după al 5-lea congres al Internaţiona­lei a IlI-a şi când s’a discutat şi chestia refugiaţilor greci din Asia-Mîcă­ Prin Decembrie s’au trimis primele instrucţiuni. De a­­tuncî presa partidului comu­nist din Grecia se dedă la cea mai intensă propagandă şi se cheltuesc sume mari de bani cari sosesc din afară. Cu toate aceste eforturi, suc­cesele comuniştilor sunt neîn­semnate, căci sunt contraba­lansate prin patriotismul grecesc şi prin faptul că în Grecia există mica proprie­tate. Câteva greve şi incidentele din Trocala, Lamia, Tiva, etc., la atâta se reduc rezultatele- Printre refugiaţi n’au putut pătrunde comuniştii, căci po­litica guvernului faţă de re­fugiaţi e din cele mai bune. xox T­H. SPORT HATORUL INTERNAŢIONAL „AMATEURffi“ (VISNA) .VE­NUS“ (BUCUREŞTI) Vienezii înfrâna cu grea echipa Română cu 1—o Duminică după amiază, în faţa .»unui public numeros s’a disputat pe terenul C. A. R de la şosea, matchul internaţional de foot-ball asociaţie „Amate­ure" din Viena—„Venus“, cam­pioana r­egiunei Bucureşti, întâlnirea se anunţa sensaţi­­onală, dat fiind că echipa vie­­neză e formată din cei mai buni jucători. Spre deziluzia spor­tivilor români însă, ,Ama­teure" a trim­is la­­Bucu­reşti oameni de categorie infe­rioară, şi astfel am putut asista la un match lipsit de interesul înarilor întâlniri. Vienezii s’au prezentat în formaţia : Lohrman, Ret terer, Pfann Kleer Prohaska, Be­­boke, Schröder, Fuchs Nausch, Rohrlich. Campionii noştri au presentat echipa obiş­nuită. I’ot jocul a fost redus la două trei faze mai interesante, când echipierii noştri au dovedit că sunt în deplin progres. Cu acea­stă ocaziune s’a putut dovedi pe deplin şi progresul extraordi­nar pe care ţara noastră l-a făcut pe tărâmul foot-ball-ului. Dacă vienezii au înfrânt echipa ro­mână cu un scor de 1—0, fap­tul se d­atoreşte mai mult noro­cului, fiindcă în realitate echi­pa noastră cu două-trei ele­mente mai bune la înaintare, ar fi putut bate uşor echipa vieneză. (Dacă am fi asistat la un match „Amateure"—„Juven­tus", rezultatul ar fi fost desi­gur cu totul în fa­voarea echi­pei din bulevardul Elisabeta). De la ai noştri, Postescu a fost într’o formă admirabilă şi s’a comportat foarte bine şi golul marcat nu-i poate fi im­putat. Deasemeni Mîtty Nicules­­cu, Onorică şi Strusca au avut o zi bună XXX 1 MMmi ii M o ni m­î dea tiirea Iaşî, 8 Iunie Un Inspector al ministerului de comunicaţii, d. Ing. Fetcu­­lescu de la biroul de studii şi construcţii, a sosit in localitate spre a fixa traseul liniei care va uni direct gara Ciurea cu gara Grajduri. Prin această linie se desfl­­inează panta de la Clurea- Bârnova. Se afirmă că autorităţile su­perioare c. f. r. intenţionează să înceapă lucrările chiar in cursul anului acesta. Actualmente urmează a se efectua cât mai grabnic devizul acestor lucrări. întrunirea „Uniunea micilor industriaşi’. — PROTESTUL CONTRA LEGII CAMERELOR DE MUNCA — Duminică dim. s’a ţinut la sediul ,,Uniunii micilor indu­striaşi“ o întrunire publică, sub preşedinţia d-lui Al. Sa­­moil. D. AL SamoU spune că mi­nisterul muncii, cu toate pro­testările micilor industriaşi, nu înţelege să modifice nimic din proiectul de lege al Ca­merelor de muncă, proect ca­re tinde la distrugerea micii industrii. Ministerul muncii spune că este nevoe de legiferarea mun­cii numai întrucât este vorba de muncitori și că nu poate fi vorba de mica industrie-Dacă se fac Camere de Co­merţ pentru negustori, de in­­dstrie pentru marii industri­aşi, să se facă şi Camere pen­tru mica industrie-După ce descrie toate greu­tăţile prin care trece mica In­dustrie, face apel la solidari­tatea micilor industriaşi. D. Goga, preşedintele filialei ,,Uniunei“ din Craiova, arată că proectul Camerelor de mun­că a fost lucrat in grabă şi es­te plin de omisiuni şi contra­dicts. De la un capăt la altul al ţării, se aud protestările mi­cilor industriaşi cari văd că vor fi distruşi. D. Petrică, din Târgovişte,­­ a spus că prin acest proect se desfiinţează corporaţiile. După ce mai vorbesc d-nii: Eftimescu, dîn Fălticeni, şi C. Vasîlescu Trotuşanu, d- N. Ni­­colaiu, electrician, arată că da­că nu s’a legiferat vadul co­mercial, s’a promis legifera­rea vadului industrial­ A ră­mas însă o simpă făgăduială. S’a mai promis micilor indu­striaşi şi legiferarea asigură­­rei plătii pentru munca efec­tuată dar nici aceasta nu s’a îndeplinit. A cerut apoi ca mi­ca industrie să depindă de mi­nisterul de industriei Au mai luat apoi cuvântul d-nîi: N. Tănăsescu, fost se­nator, Petroianu, Şt. Iliescu şi G. Ghetu, după care d- Al. Samoi), a anunţat adunarea generală a ,„Uniunii“ pentru ziua de 21 iunie. XXX Donaţia ouai englez pentru Italia Roma. 9 (Rador). Cu ocazia jubileului regelui Italiei, un ce­tăţean englez, care locueşte de mai mult timp in Italia si care doreşte să rămână anonim, a pus la dispoziţia lui Mussolini suma de un milion de lire, des­tinat operilor de binefacere. Da­­rul măreţ era­ insotit de o scri­soare exprimând simpatia pen­tru guvernul fascist. Mussolini a mulţumit in mod călduros generosului donator şi a dispus ca suma remisă să fie împărţi­tă după indicatiunîle acestuia. ---------XXX----------­ tai mi din Galati Galaţi,. .. — Azî noapte s’a să­vârşit o fioroasă crimă în car­tierul din valea oraşului. Iată împrejurările: Fraţii Anton şi Iosef Scîrîţa, antreprenori de lucrări, cu do­miciliul în strada dr. Enea Nr. 72, au făcut chef pe cârciuma d-lui Ştefan Corla­ din piaţa in­dependenţei. La chef, care a început la ora 8 seara, au mai luat parte şi Simon Maur din strada Vacile Lascăr 39, Ştefan Murat, şofeur din strada Numa Pompleu, Isac Lungu din strada Grădina veche, şî un alt şofeur. După ce s’au turmentat, pa­tronul i-a invitat să­­ părăseas­că localul. Cheile s’au despărţit de două grupuri. Unul ajungând pe sta’. Răzvan Vodă în dreptul imobi­lului d-lui Ștefan Dumîtrescu, cheflii s’au luat la ceartă. Era oral din noapte când Anton Schi­­vlă a fost atacat cu lovituri pu­­ternîce de cuţit- Victima s’a tâ­rî! până in strada Moruni, unde a succorabat. Celălalt frate, Jo­sef Schi­­la, a fost şî el lovit cu cuţitul rănindu- la antebraţul să î ng. Rana acestuia Ion pre­zintă gravitate. La faţa locului au sosit d-nii Deleanu, prefectul poliţiei, co­misarul de serviciu Pantazî Ga­­linascu şî subcomisarul de la circumscripţia respectivă. Cadavrul a fost transportat la morgă In cursul nopţei au fost ares­taţi Simon Maur şi Isac Lungu Ceilalţi doi cari au luat par­te la chef, au fost puşi în urmă­rire. Cercetările continuă pentru a stabili mobilul crimei. O invents® a d-lui Moşea: îngheţata de sar­male. Generalu! Averescu zâmbeşte. Şedinţa Camerei de la 3 Iunie. Prezidează d. Grigore Filîpescu. «Suvernul e mort. „Veş­nica pomenire“. ©da lui Casoion­ Paşa. De vorfeă cu Moda. © şedinţă a Comisiei interimare şi S. T. O. Costsurenia Parlamentului la Moşi. — „Ori în­chid ei, ori noi“ — In „V A S E L I A" de ..t&nie 11 iunie. LijL Aud! ILII!­—Sr. warn n rmv JVu uitaţ­i­­.» Că azi, Miercuri 10 Iunie, a apărut 99i£l&im versul Copiilor**' Nr. 2, cu următorul va­riat sumar: Bebeluş Boxeur .. I l Haorge Sanyii Povestea lui Ţuguilă . . . MifesSE fffsgpn Cotoşman Ma&or Bugulescu Lecţie de geografie. . . . V. Bu­ciurescu Mac cel învăţat ..... Hasasa KooS^a Sandu Ucenicul . * . . . Tosodsr G&s*MsaBQ Papucii norocoşi. . * . . Al. Popov ici Păianjenul ....... Mss Toader Doi fârtaţi ............................ Bada Boureanu Sf. Petru voia să fie D-nezeu ladotrl® teîsf Câştigul Cotoiului .... Tostcast Nu vă jucaţi cu ambiţia altuia, Unchiul Hlţă Versuri, cugetări. Concurs de rebusuri cu premii.—Jocuri.—Curio­­sităţi. Cuponul de premii Nr. 2.—Desene în culori de A. Petrescu şi Gilly. _______________Un exemplar 4 lei. mira miifigfi a teiul coetrilor la lavi nis in­ latin­a Ziua I Duminică 7 Iunie Şedinţa s’a deschis sub pre­şedinţia d-lui D. Lebeanu. D. M. TULBURE, preşedinte­le Asociaţiunei face darea de seamă despre mersul Asocia­ţiunei şi activitatea comitetu­lui. Unul din rezultatele la care s’a ajuns în cursul anului ex­pirat d­e modificarea art. 1 din condiţiile generale, în sensul de a fi primiţi la licitaţii şi conducătorii de lucrări publice, după o practică de 5 ani pe şantiere. D-sa mai relatează cele discutate în conferinţa ce s’a ţinut la ministerul lucrări­lor publice asupra legii unifi­cării administrative. D. DEMETRESCU-GREŢU fa­ce următoarele propuneri, ad­mise de adunare: 1) Să ee sărbătorească in 1926, aniversarea a 30 ani de existenţă a Asociaţiunei, şi 40 ani dela reînfiinţarea şcoalei de conductori; 2) Să ee organizeze anul e­­cesta o eseu rai țn­e de Sfântu Petru la P.­Neamţ spre a se vi­zita lucrările în beton armat, executate de d. conductor D. Lebescu. 3) Să se lese comitetului lati­tudinea de a lua măsurile ce nu crede pentru buna primire a camaradului francez Dulieu, inginer de lucrări publice. D-sa vine în ţară pentru apli­carea sistemului de dilicatare a şoselelor, procedeu nou po­trivit circulaţiunei moderne şi pentru a iniţia în acest proce­deu de construcţie pe inginerii şi conductorii români. * Se procedează apoi la alege­rea a şapte noui membri la comitet, pe locul celor eşiţi la sorţi. D. AL. ŞTEFANESCU aduce mulţumiri comitetului pentru activitatea depusă. D. L SAVU, casierul Asocia­ţiunei, face darea de seamă a­­supra încasărilor şi cheluieli­­lor. D. PETRE GEORGESCU ci­teşte referatul comisiei de con­trol şi dă descărcare casieru­lui. ŞEDINŢA DE DUPĂ AMIAZA Prezidează d. conductor prin­cipal Gh. C. lonescu. Se citesc telegramele adresa­te d-lor miniştri. D. I. CORNEA vorbeşte des­pre legea pentru unificarea ad­ministrativă in partea ei refe­ritoare la drumuri. Analizează urmăriile ce vor decurge pentru şoselele ţării din dispoziţiile acestei legi cari vor trece de l­a ministerul de lu­crări publice, la administraţii­le locale, comună şi judeţ. In aceeaşi chestiune mai vor­besc d-nii N. VOICU, C. DEME­­TRESCU-CREŢU şi G. RADO­­VICI. Asupra legal de organizare a corpului de anteprenori de lu­­crări publice, d. D. LEBESCU, face o expunere, prezintând proiectul de modificare a con­diţiilor generale, alcătuit de sindicatul antreprenorilor. In ace­eaş chestiune mai iau cuvântul d. STEGARESCU, DASCALESCU, DEMETRES­­CU-CRETU, şi alţii. Şedinţa se ridică la ora 8 seara. Se dă cuvântul d-lui GH. CO­­LER în chestiunea modificării condiţîunilor şi programului e­­xamenului ce se cere conducto­rilor pentru a obţine gradul de inginer. D. DEMETRESCU-CREŢU e­­videnţîază situaţia foarte difi­cilă pe care se află conductorii, ce ar voi să treacă in corpul In­ginerilor făcând o paralelă în­tre ceia ce se întâmplă la noi şi în Franţa. Asupra organizărei învăţă­mântului technic mediu, vorbeş­te C. I. DEMETRESCU-CREŢU, care subliniază necesitatea ace­stei organizări, citând cazul şcoalelor de conducători de la Cernăuţi şi de la Cluj, cari lasă foarte mult de dorit Ministerul de lucrări publice a şi numit o «comisiune al cărei preşedinte, d. Inginer inspector g-ral URE­CHE, pentru reorganizarea ace­stor şcoli. D. TH. CAZABAN, subdirec­torul şcoalei de conductori din Chişinău, arată că şcoala un­de funcţionează d-sa, dă foarte bune rezultate. * Ordinea de zi fiind epuizată, după ce se discută alte diverse chestiuni referitoare la mersul Asociaţiunii, — şedinţa se ri­dică la ora 7 luni. d. a. ----------xox —--------­ Exaraera de admite­re In şcolile de marină Anul acesta se va tine urmă­toarele examene pentru admiter­­ea în şcolile marinei militare : 1 Septembrie, la şcoala nava­lă de ofiţeri la Constanta pentru 20 locuri. Se admit absolvenţi a 7 clase de liceu. Condiţiun­­e în Mon. Of. Nr. 64 din 24 Iunie 1924. 4 Septembrie, la şcoala maeş­trilor mecanici la Galaţi (arse­nalul marinei). Se admit absol­venţi a 3 clase secundare sau ai şcoalei inferioare de meserii. Condiţiunile în Mon. Of. nr. 145 din 2 Octombrie 1921. 4 Septembrie, la şcoala copii­lor de marină la Constanţa (In­stitutul maritim). Se admit ab­solvenţi a 4 clase primare. Condițiunile în Mon. Of. nr. 66 din 25 Iunie 1920. Candidaţii pentru ultimele două şcoli vor prezenta pe lângă celelalte acte im angajament că, după terminarea şcoalei vor ser­vi in marina militară până la vârstă de 30 ani şi altul că în caz de retragere vor rambursa toate cheltuelile, ambele legali­zate. Pentru relaţiuni a se adresa şcoalelor respective la Constan­ţa şi Galaţi şi la inspectoratul marinei militare din Bucureşti. ♦ La 4 Septembrie se va ţine concurs la Constanţa (Institutul maritim) p­entru admiterea in­­ şcoala de specialişti (submarine) cu o durată de 2 ani pentru spe­cialităţile de: a) Mecanic torpilor (15 locuri); b) Mecanic electrician (15 locuri) şî c) motorist (20 locuri). Candidaţii vor trebui să fie absolvenţi a 4 clase primare şî în vârstă de 17—18 ani. Vor prezenta la admitere: Ex­tractul de pe actul de naştere ; actul de naţionalitate; certifi­catele de absolvire a 4 clase pri­mare de bună purtare de sănă­tate, de meserie şi angajamentul că vor servi în marină încă 4 ani peste durata de serviciu o­­bl­iga­tor socotită de la a 1­2-lea an de şcoală. La sfârșitul celor 4 ani vor putea intra prin examen în cla­­­sa mesterPos­eh marină. Ziua li Şedinţa de dimineaţă Prezidează d. VASILE BUJO­­REANU. D. DEMETRESCU-CREŢU fi­xează programul escursiei pro­iectată la Neamţ, la care se în­scriu deocamdată 50 membri. Intrându-se în ordinea de zi se dă cuvântul d-lui Demetres­­cu-Creţu care vorbeşte la ches­tiunea modificării legei corpului technic. In această chestiune mai ia cuvântul d. AL. STEGARESCU care propune începerea unei propagande prin presă. D. DAS­CALESCU se asociază acestei propuneri, pe care o combat d-nii D. ŞTIUBEI şî I. CORNEA D. VOICU susţine propune­rea STEGARESCU. ŞEDINŢA DE DUPĂ AMIAZA Prezidează d. V. BUJOREANU, conductor grtacigal. Univers®­ literar sub conducerea d-lui N­eorga numărul 23, apărut Dumi­nică 7 Iunie, are acest foarte variat și interesant cuprins: Grija monumentelor istorica de N. Iorga ; Un cântec al mării (poesia), de Elena L Swarth; Ion Pillat, de I. Sân Gîorroiu; Maica Fevronia de N. N Len­­guceanu ; Drumuri ardelene ne­călcate, de N. Iorga; Memoriile preşedintelui Massiryk, trad. de V. Teronţia ; Cupa de lumină (poesie) fie Ion Buzdugan ; Mi­turi wagneriene şi legendele noastre, de Sm. Ciomac; Răs­colind amintirile, de V. Bik­iu­­rescu­; Naţionalismul construc­tiv, de Lecutia Iliescu ; Peana Cosânzeana, fia Kovacs Bersa ; Conferinţa d-lui Petard de***; Gordon Craig, de C. Mişcarea literară Cărţi şi re­viste. Mărunte, portret, ilustra­­ţiuni cte cupon de premii. 18 PAGINI 4 LEI . 4

Next