Universul, iunie 1925 (Anul 43, nr. 123-147)
1925-06-11 / nr. 131
2 Medicamente folositoare 9! mai cu seamă tabletele de Aspirină „ @î^ u sunt deseori falsîficate. Pentru a vă apăra de falşlăcări, cereţi totdeauna ambalaj original JBaf*", (ciul de carton, conţinând 6 sau 20 tablete) cu pecetă albă-verde-roşie. Refuzaţi orice di embalaj. Un voiaj îpW ne'Cftjați a lua o cutie de iudră ■. nation musetează și împrospătează fentiig Primăria Orașului Vatra - Pornei PUBUCATIUNE Se aduce la cunoştinţa generală cum că în ziua de 30 Iunie 1925 orele 16 a. m. se vor vinde prin licitaţie publica 4.000 m. lemn de construcţie esenţă molift din pădurea comunală Argestru cantonul 36 a, In o estindere de 16 ha. Licitaţia va avea loc in oficiul Primăriei. Preţul de strigare va fi 300 (trei sute) lei metru cub, la cioata în picioare. Sub acest preţ de strigare nu va avea loc licitaţia. Ofertele timbrate şi sigilate In plic se vor prezenta In ziua licitaţiei la Primăria oraşului Vatra-Dornei până cel târziu la orele 10 a. m. Fiecărei oferte se va anexa drept garanţie suma de 120.000 (tina sută douăzeci mii) Lei, care se va putea depune in numerar la casieria Primăriei, anexând ofertei chitanţa sau ţin efecte de Stat după cursul zilei precum şi declaraţia că Aferenta cunoaşte pe deplin condiţiunile de vânzare şi se supune acestora necondiţionat. Condiţiunile de vânzare se pot vedea zilnic în orele de oficiu la secretariatul Primăriei. Preşedintele Comisiei Intermare, Forfota 2157, rnREZULTATE UIMITOARE IEMJUG i- B. jSn depezit ia AB! ©gMSTElNI - STRADA ai^PINEAMU 18 ~ GBTtNSTi CU PUT£RNICUL 80 la 1 iunie se deschide STAŢIUNEA BALNEARA GOVORA Ape minerale iodurate şi sulfuroase, ape minerale de băut, bune pentru vindecări în reumatism, artrită, gută, sfilis, dermatoză, varice, boli intestinale, de rinichi, etc. Stabiliment binear modern. Institut de histoterapie şi electricitate, inhalaţii, aer comprimat, băi de acid carbonic, hidroelectrice, Roentgen, etc. STAŢIUNEA BALNEO-CUMATICA SUNiliEŞTI-ClGIBLITâ Ane minerale sulfuroase, apă purgativă de băut. Renumita apă de G&Cblata. Vindecări în: anemie, BmE&toxe, scroiurize, boli de rinichi (piatră sau nisip), cistite, calculi vezici , litiaza biliară, arhitism, reumatism cronic, migrenă, etc. Stabiliment balnear: institut de Fisioterapie şi Hidroterapie, inhalaţii, băi de acid carbonic, de nămol, băi electrice, de lumină, soare electric, etc. Fiara iaşit şi băi de rău. Clima admirabilă prielnică pentru întremări şi odihnă. In ambele naţiuni sunt farmacii, laboratoare medicale, cinematografe, tenis, muzici militare şi diferite distracţii. Restaurante dietetice sub control medical. .în Iunie tarifele sunt reduse cu circa 40 la sută, iar în Septembrie cu 50 la sută. Prospecta, tarife şi orice lămuriri a se cere la Soc. Govora Călimfineşti, Bucureşti, str. Brezoianu 44 sau Administraţia Căilor Govora sau Câlimăneşti. 2060 ** MOTOARE â 1200 ca* PimaE 99" DIESEL BENZINA MOTORINĂ BIN FABRICELE: GÜLDNER MOTOREN ßSCHAFFEHBORG „DARMSTADT“ „SCHLÜTER“ T1?&£17E 53.5,3 ...AI N0Î3! PERFECTION ATS, EA: REPaSEENfANIA GENERAL A si DEPOZITAR ! mmîmm josef rechenberg ;!Srcut*3*11, Sînaăa- Alo. 19, — Telefon 46 41 RetianiR este buffetul comerţului . . UNIVERSUL niris urbe Oficiu! IpSBilferElfi fizică Pe stadionul de la „Educaţia fizică” care, după ce va fi complet gata, va fi cea mai perfectă lucrare In acest gen, din toată Europa, au fost Duminică concursurile atletice anuale ale asociaţiei U. M. C. A. şi ale studentelor şi studenţilor de la Institutul de educaţie fizică, întrecerile au început la orele 8 şi jumătate dim. şi s-au isprăvit la ora 1 şi jumătate d. a. A asistat tip public foarte numeros. Este Îmbucurător faptul că publicul nostru se interesează acum şi de sportul atletic. Concursurile au urmat simultan In diferite puncte ale vastului stadion. In mijloc, elevii şcoalei primare Nr. 13, sub conducerea directorului şcoalei, au făcut mişcări ritmicede toată frumuseţea. Gimnastica suedeză a fost executată de studentele institului, sub conducerea d-rei Vem Asker, mnestră, adusă special din Suedia şi de către studenţi sub conducerea directorului acestui institut, d. col. Virgil Bădulescu. Executarea a fost ireproşabilă. D. colonel Bădulescu, iniţiatorul grandiosului stadion, împreună cu d. maior Pălăngeanu, care şi d-sa a făcut studii speciale de educaţie fizică în Suedia, şi ceilalţi comisari de jocuri şi profesorii institutului au depus toată silinţa, ca acea-stă serbare anuală a sportului să aibă toată reuşita. Sforţările d-lor au întrecut toate aşteptările. D. col Rădulescu, cu care ne-am întreţinut la sfârşitul programului, ne-a declarat, că acest stadion va fi pus la dispoziţia oricui va voi să facă sport raţional, indiferent de vârsta, sau categorie socială nădăjduim să refacem printr-o gimnastică raţională corpurile obosite de munca de toate zilele ale cetăţenilor. Sperăm ca anul viitor să avem gata cele două mari piscine, una de iarnă acoperită şi alta de vară. Un velodrom de 750 metri, cum nici in străinătate nu sunt multe, va fi pus în construcţie în curând. Vom publica joi, in pagina sportivă, rezultatele technice ale acestor concursuri . C. Or, in rândul de sus, cei cari s’au distins la concurs (cel din mijloc ţine cupa I. M. C. A.) In rândul de jos, membrii comisiei (la mijloc d-nii colonel Rădulescu și Stivens). ars şcoala normală de isla din Galssft 8 Iunie Aseară, populaţia locală a fost îngrozită de usi incendiu ce ameninţa să ia proporţii, ca şi cel de săptămâna trecută. Focul a izbucnit, pe la orele 10 la şcoala normală de fete „Regina Elisabeta“, din str. General Berthelot, situată în centrul oraşului. In măsura, în care incendiul se întindea, se depunea stăruinţă penru salvarea atât a avutului şcoalei căii şi a proprietarilor învecinaţi, ameninţaţi. S’a încăput evacuarea depozitului de meddie al dluî Hermann Goldenberg în curtea Intim-Cubului şi a lucrurilor din locuinţa sa care este învecinată cu şcoala de fete. Au sosit la faţa locului toate pichetele de incendiu, soldaţi dela aviaţie, aî regimentului 11 Siret, şi marinarii dela baza navală. Când s’a aflat de Incendiu, s’a produs un specacol sfâşietor. Elevele interne, cari abia adormiseră, au fost sculate de strigătele de alarmă. Buimăcite de somn au fugit speriate în curte, iar altele luând cu ele ce putuseră să apuce din lucrurile lor proprii. Ţipetele lor erau înspăimântătoare. In pericol de a lua foc este şi clădirea moştenitorilor Soare în care este instalat Intim-Clubul, precum şi locuinţa comerciantului Aravian cana se află in curtea Intim-Clubului. * Focul a izbucnit de la bucătăria şcoalei. Dintre reprezentanţii autorităţilor au fost la dezastru, d. prim-procuror Perjaşcu, prefectul de poliţie Doleanu, general Glodeanu, comandantul garoizoei şi Maori preşedintele tribunalului. La ora din noapte, când telefonez, focul continuă. PAGUBELE Galaţi, 9. — Incendiul care a isbucnit la şcoala normală de fete din localitate a fost localizat la ora două din noapte. A ars aripa în care se afla instalată infirmeria, acoperişul dormitoarelor. Ancheta a stabilit că focul a luat naştere din neglijenţa unei eleve care, ducându-se cu o lampă in podul şcoalei, in care se aflau depozitate cuierele cu bagaje ale elevlor, a răsturnat lampa. * Flăcările s’au întins imediat şi au cuprins întregul acoperiş. Imobilul în care se află instalată şcoala, este proprietatea d-luî Ştefan H. Ştefan, primarul oraşului. Clădirea era asigurată la societatea . Generala" pentru suma de 750.000 lei. A mai suferit pagube şi d. Herman Goldemberg care, de teama locului, și-a scos întregul depozit de mobile, în stradă, suferind avarii. P. H. tat contra trenului electric Borgo-Tiha- Dornişoara Bistriţa, 7 Iunie. — Pe linia trenului electric, ce face cursa între Borgo-Tiha şi Dornişoara (Dorno-Helgi), judeţul Bistriţa- Năsăud, s’a comis în ziua de 4 Iunie, un atentat. Iată faptele: Copilul Alexandru Bogat, originar din Borgo-Prund, care îşi păştea vacile pe şanţul din marginea terasamiemtului liniei ferate, a luat moi multe bucăţi de fiare ce se găseau In mare cantitate prin partea locului şi le-a aşezat pe legătura de fier ce urneşte şinei® una de alta. Fiindcă in acel loc trenul electric urcă o uşoară pantă. In curbă, a fost suficient acel obstacol ca să s® producă accidentul, aşa că vagonul-motor a deraiat împreună cu două vegonete, suferind mici stricăciuni Călătorii şi personalul trenului s’au ales cu spaima. După o mumă de câteva ore, linia a fost restabilită. Accidentul s’a petrecut intre staţiile Tihuta şi Caraş. Postul de jandarmi Tihuta făcând primele cercetări, a prins pe făptuitor, care e în vârstă de numai 12 ani. Din declaraţia sa, reese că ar fi primit dela doi recunoscuţi o sumă oarecure spre a pune fiarele pe terasament. Brigada 8 specială de siguranţă Bistriţa împreună cu comp. de jandarmi fac cercetări pentru descoperirea adevăraţilor atentatori . Comunismul II Specia Ziarul ,,Times“ ocupându-se de comunismul din Grecia, arată că încă dela 1918 a avut loc o încercare comunistă la Pireu, dar a eşuat. Adevăratele baze ale comunismului s’au pus în Grecia în Octombrie 1922, după al 5-lea congres al Internaţionalei a IlI-a şi când s’a discutat şi chestia refugiaţilor greci din Asia-Mîcă Prin Decembrie s’au trimis primele instrucţiuni. De atuncî presa partidului comunist din Grecia se dedă la cea mai intensă propagandă şi se cheltuesc sume mari de bani cari sosesc din afară. Cu toate aceste eforturi, succesele comuniştilor sunt neînsemnate, căci sunt contrabalansate prin patriotismul grecesc şi prin faptul că în Grecia există mica proprietate. Câteva greve şi incidentele din Trocala, Lamia, Tiva, etc., la atâta se reduc rezultatele- Printre refugiaţi n’au putut pătrunde comuniştii, căci politica guvernului faţă de refugiaţi e din cele mai bune. xox TH. SPORT HATORUL INTERNAŢIONAL „AMATEURffi“ (VISNA) .VENUS“ (BUCUREŞTI) Vienezii înfrâna cu grea echipa Română cu 1—o Duminică după amiază, în faţa .»unui public numeros s’a disputat pe terenul C. A. R de la şosea, matchul internaţional de foot-ball asociaţie „Amateure" din Viena—„Venus“, campioana regiunei Bucureşti, întâlnirea se anunţa sensaţională, dat fiind că echipa vieneză e formată din cei mai buni jucători. Spre deziluzia sportivilor români însă, ,Amateure" a trimis laBucureşti oameni de categorie inferioară, şi astfel am putut asista la un match lipsit de interesul înarilor întâlniri. Vienezii s’au prezentat în formaţia : Lohrman, Ret terer, Pfann Kleer Prohaska, Beboke, Schröder, Fuchs Nausch, Rohrlich. Campionii noştri au presentat echipa obişnuită. I’ot jocul a fost redus la două trei faze mai interesante, când echipierii noştri au dovedit că sunt în deplin progres. Cu această ocaziune s’a putut dovedi pe deplin şi progresul extraordinar pe care ţara noastră l-a făcut pe tărâmul foot-ball-ului. Dacă vienezii au înfrânt echipa română cu un scor de 1—0, faptul se datoreşte mai mult norocului, fiindcă în realitate echipa noastră cu două-trei elemente mai bune la înaintare, ar fi putut bate uşor echipa vieneză. (Dacă am fi asistat la un match „Amateure"—„Juventus", rezultatul ar fi fost desigur cu totul în favoarea echipei din bulevardul Elisabeta). De la ai noştri, Postescu a fost într’o formă admirabilă şi s’a comportat foarte bine şi golul marcat nu-i poate fi imputat. Deasemeni Mîtty Niculescu, Onorică şi Strusca au avut o zi bună XXX 1 MMmi ii M o ni mî dea tiirea Iaşî, 8 Iunie Un Inspector al ministerului de comunicaţii, d. Ing. Fetculescu de la biroul de studii şi construcţii, a sosit in localitate spre a fixa traseul liniei care va uni direct gara Ciurea cu gara Grajduri. Prin această linie se desflinează panta de la Clurea- Bârnova. Se afirmă că autorităţile superioare c. f. r. intenţionează să înceapă lucrările chiar in cursul anului acesta. Actualmente urmează a se efectua cât mai grabnic devizul acestor lucrări. întrunirea „Uniunea micilor industriaşi’. — PROTESTUL CONTRA LEGII CAMERELOR DE MUNCA — Duminică dim. s’a ţinut la sediul ,,Uniunii micilor industriaşi“ o întrunire publică, sub preşedinţia d-lui Al. Samoil. D. AL SamoU spune că ministerul muncii, cu toate protestările micilor industriaşi, nu înţelege să modifice nimic din proiectul de lege al Camerelor de muncă, proect care tinde la distrugerea micii industrii. Ministerul muncii spune că este nevoe de legiferarea muncii numai întrucât este vorba de muncitori și că nu poate fi vorba de mica industrie-Dacă se fac Camere de Comerţ pentru negustori, de indstrie pentru marii industriaşi, să se facă şi Camere pentru mica industrie-După ce descrie toate greutăţile prin care trece mica Industrie, face apel la solidaritatea micilor industriaşi. D. Goga, preşedintele filialei ,,Uniunei“ din Craiova, arată că proectul Camerelor de muncă a fost lucrat in grabă şi este plin de omisiuni şi contradicts. De la un capăt la altul al ţării, se aud protestările micilor industriaşi cari văd că vor fi distruşi. D. Petrică, din Târgovişte, a spus că prin acest proect se desfiinţează corporaţiile. După ce mai vorbesc d-nii: Eftimescu, dîn Fălticeni, şi C. Vasîlescu Trotuşanu, d- N. Nicolaiu, electrician, arată că dacă nu s’a legiferat vadul comercial, s’a promis legiferarea vadului industrial A rămas însă o simpă făgăduială. S’a mai promis micilor industriaşi şi legiferarea asigurărei plătii pentru munca efectuată dar nici aceasta nu s’a îndeplinit. A cerut apoi ca mica industrie să depindă de ministerul de industriei Au mai luat apoi cuvântul d-nîi: N. Tănăsescu, fost senator, Petroianu, Şt. Iliescu şi G. Ghetu, după care d- Al. Samoi), a anunţat adunarea generală a ,„Uniunii“ pentru ziua de 21 iunie. XXX Donaţia ouai englez pentru Italia Roma. 9 (Rador). Cu ocazia jubileului regelui Italiei, un cetăţean englez, care locueşte de mai mult timp in Italia si care doreşte să rămână anonim, a pus la dispoziţia lui Mussolini suma de un milion de lire, destinat operilor de binefacere. Darul măreţ era insotit de o scrisoare exprimând simpatia pentru guvernul fascist. Mussolini a mulţumit in mod călduros generosului donator şi a dispus ca suma remisă să fie împărţită după indicatiunîle acestuia. ---------XXX---------- tai mi din Galati Galaţi,. .. — Azî noapte s’a săvârşit o fioroasă crimă în cartierul din valea oraşului. Iată împrejurările: Fraţii Anton şi Iosef Scîrîţa, antreprenori de lucrări, cu domiciliul în strada dr. Enea Nr. 72, au făcut chef pe cârciuma d-lui Ştefan Corla din piaţa independenţei. La chef, care a început la ora 8 seara, au mai luat parte şi Simon Maur din strada Vacile Lascăr 39, Ştefan Murat, şofeur din strada Numa Pompleu, Isac Lungu din strada Grădina veche, şî un alt şofeur. După ce s’au turmentat, patronul i-a invitat să părăsească localul. Cheile s’au despărţit de două grupuri. Unul ajungând pe sta’. Răzvan Vodă în dreptul imobilului d-lui Ștefan Dumîtrescu, cheflii s’au luat la ceartă. Era oral din noapte când Anton Schivlă a fost atacat cu lovituri puternîce de cuţit- Victima s’a târî! până in strada Moruni, unde a succorabat. Celălalt frate, Josef Schila, a fost şî el lovit cu cuţitul rănindu- la antebraţul să î ng. Rana acestuia Ion prezintă gravitate. La faţa locului au sosit d-nii Deleanu, prefectul poliţiei, comisarul de serviciu Pantazî Galinascu şî subcomisarul de la circumscripţia respectivă. Cadavrul a fost transportat la morgă In cursul nopţei au fost arestaţi Simon Maur şi Isac Lungu Ceilalţi doi cari au luat parte la chef, au fost puşi în urmărire. Cercetările continuă pentru a stabili mobilul crimei. O invents® a d-lui Moşea: îngheţata de sarmale. Generalu! Averescu zâmbeşte. Şedinţa Camerei de la 3 Iunie. Prezidează d. Grigore Filîpescu. «Suvernul e mort. „Veşnica pomenire“. ©da lui Casoion Paşa. De vorfeă cu Moda. © şedinţă a Comisiei interimare şi S. T. O. Costsurenia Parlamentului la Moşi. — „Ori închid ei, ori noi“ — In „V A S E L I A" de ..t&nie 11 iunie. LijL Aud! ILII!—Sr. warn n rmv JVu uitaţi.» Că azi, Miercuri 10 Iunie, a apărut 99i£l&im versul Copiilor**' Nr. 2, cu următorul variat sumar: Bebeluş Boxeur .. I l Haorge Sanyii Povestea lui Ţuguilă . . . MifesSE fffsgpn Cotoşman Ma&or Bugulescu Lecţie de geografie. . . . V. Buciurescu Mac cel învăţat ..... Hasasa KooS^a Sandu Ucenicul . * . . . Tosodsr G&s*MsaBQ Papucii norocoşi. . * . . Al. Popov ici Păianjenul ....... Mss Toader Doi fârtaţi ............................ Bada Boureanu Sf. Petru voia să fie D-nezeu ladotrl® teîsf Câştigul Cotoiului .... Tostcast Nu vă jucaţi cu ambiţia altuia, Unchiul Hlţă Versuri, cugetări. Concurs de rebusuri cu premii.—Jocuri.—Curiosităţi. Cuponul de premii Nr. 2.—Desene în culori de A. Petrescu şi Gilly. _______________Un exemplar 4 lei. mira miifigfi a teiul coetrilor la lavi nis in latina Ziua I Duminică 7 Iunie Şedinţa s’a deschis sub preşedinţia d-lui D. Lebeanu. D. M. TULBURE, preşedintele Asociaţiunei face darea de seamă despre mersul Asociaţiunei şi activitatea comitetului. Unul din rezultatele la care s’a ajuns în cursul anului expirat de modificarea art. 1 din condiţiile generale, în sensul de a fi primiţi la licitaţii şi conducătorii de lucrări publice, după o practică de 5 ani pe şantiere. D-sa mai relatează cele discutate în conferinţa ce s’a ţinut la ministerul lucrărilor publice asupra legii unificării administrative. D. DEMETRESCU-GREŢU face următoarele propuneri, admise de adunare: 1) Să ee sărbătorească in 1926, aniversarea a 30 ani de existenţă a Asociaţiunei, şi 40 ani dela reînfiinţarea şcoalei de conductori; 2) Să ee organizeze anul ecesta o eseu rai țne de Sfântu Petru la P.Neamţ spre a se vizita lucrările în beton armat, executate de d. conductor D. Lebescu. 3) Să se lese comitetului latitudinea de a lua măsurile ce nu crede pentru buna primire a camaradului francez Dulieu, inginer de lucrări publice. D-sa vine în ţară pentru aplicarea sistemului de dilicatare a şoselelor, procedeu nou potrivit circulaţiunei moderne şi pentru a iniţia în acest procedeu de construcţie pe inginerii şi conductorii români. * Se procedează apoi la alegerea a şapte noui membri la comitet, pe locul celor eşiţi la sorţi. D. AL. ŞTEFANESCU aduce mulţumiri comitetului pentru activitatea depusă. D. L SAVU, casierul Asociaţiunei, face darea de seamă asupra încasărilor şi cheluielilor. D. PETRE GEORGESCU citeşte referatul comisiei de control şi dă descărcare casierului. ŞEDINŢA DE DUPĂ AMIAZA Prezidează d. conductor principal Gh. C. lonescu. Se citesc telegramele adresate d-lor miniştri. D. I. CORNEA vorbeşte despre legea pentru unificarea administrativă in partea ei referitoare la drumuri. Analizează urmăriile ce vor decurge pentru şoselele ţării din dispoziţiile acestei legi cari vor trece de la ministerul de lucrări publice, la administraţiile locale, comună şi judeţ. In aceeaşi chestiune mai vorbesc d-nii N. VOICU, C. DEMETRESCU-CREŢU şi G. RADOVICI. Asupra legal de organizare a corpului de anteprenori de lucrări publice, d. D. LEBESCU, face o expunere, prezintând proiectul de modificare a condiţiilor generale, alcătuit de sindicatul antreprenorilor. In aceeaş chestiune mai iau cuvântul d. STEGARESCU, DASCALESCU, DEMETRESCU-CRETU, şi alţii. Şedinţa se ridică la ora 8 seara. Se dă cuvântul d-lui GH. COLER în chestiunea modificării condiţîunilor şi programului examenului ce se cere conductorilor pentru a obţine gradul de inginer. D. DEMETRESCU-CREŢU evidenţîază situaţia foarte dificilă pe care se află conductorii, ce ar voi să treacă in corpul Inginerilor făcând o paralelă între ceia ce se întâmplă la noi şi în Franţa. Asupra organizărei învăţământului technic mediu, vorbeşte C. I. DEMETRESCU-CREŢU, care subliniază necesitatea acestei organizări, citând cazul şcoalelor de conducători de la Cernăuţi şi de la Cluj, cari lasă foarte mult de dorit Ministerul de lucrări publice a şi numit o «comisiune al cărei preşedinte, d. Inginer inspector g-ral URECHE, pentru reorganizarea acestor şcoli. D. TH. CAZABAN, subdirectorul şcoalei de conductori din Chişinău, arată că şcoala unde funcţionează d-sa, dă foarte bune rezultate. * Ordinea de zi fiind epuizată, după ce se discută alte diverse chestiuni referitoare la mersul Asociaţiunii, — şedinţa se ridică la ora 7 luni. d. a. ----------xox —-------- Exaraera de admitere In şcolile de marină Anul acesta se va tine următoarele examene pentru admiterea în şcolile marinei militare : 1 Septembrie, la şcoala navală de ofiţeri la Constanta pentru 20 locuri. Se admit absolvenţi a 7 clase de liceu. Condiţiune în Mon. Of. Nr. 64 din 24 Iunie 1924. 4 Septembrie, la şcoala maeştrilor mecanici la Galaţi (arsenalul marinei). Se admit absolvenţi a 3 clase secundare sau ai şcoalei inferioare de meserii. Condiţiunile în Mon. Of. nr. 145 din 2 Octombrie 1921. 4 Septembrie, la şcoala copiilor de marină la Constanţa (Institutul maritim). Se admit absolvenţi a 4 clase primare. Condițiunile în Mon. Of. nr. 66 din 25 Iunie 1920. Candidaţii pentru ultimele două şcoli vor prezenta pe lângă celelalte acte im angajament că, după terminarea şcoalei vor servi in marina militară până la vârstă de 30 ani şi altul că în caz de retragere vor rambursa toate cheltuelile, ambele legalizate. Pentru relaţiuni a se adresa şcoalelor respective la Constanţa şi Galaţi şi la inspectoratul marinei militare din Bucureşti. ♦ La 4 Septembrie se va ţine concurs la Constanţa (Institutul maritim) pentru admiterea in şcoala de specialişti (submarine) cu o durată de 2 ani pentru specialităţile de: a) Mecanic torpilor (15 locuri); b) Mecanic electrician (15 locuri) şî c) motorist (20 locuri). Candidaţii vor trebui să fie absolvenţi a 4 clase primare şî în vârstă de 17—18 ani. Vor prezenta la admitere: Extractul de pe actul de naştere ; actul de naţionalitate; certificatele de absolvire a 4 clase primare de bună purtare de sănătate, de meserie şi angajamentul că vor servi în marină încă 4 ani peste durata de serviciu obligator socotită de la a 12-lea an de şcoală. La sfârșitul celor 4 ani vor putea intra prin examen în clasa mesterPoseh marină. Ziua li Şedinţa de dimineaţă Prezidează d. VASILE BUJOREANU. D. DEMETRESCU-CREŢU fixează programul escursiei proiectată la Neamţ, la care se înscriu deocamdată 50 membri. Intrându-se în ordinea de zi se dă cuvântul d-lui Demetrescu-Creţu care vorbeşte la chestiunea modificării legei corpului technic. In această chestiune mai ia cuvântul d. AL. STEGARESCU care propune începerea unei propagande prin presă. D. DASCALESCU se asociază acestei propuneri, pe care o combat d-nii D. ŞTIUBEI şî I. CORNEA D. VOICU susţine propunerea STEGARESCU. ŞEDINŢA DE DUPĂ AMIAZA Prezidează d. V. BUJOREANU, conductor grtacigal. Univers® literar sub conducerea d-lui Neorga numărul 23, apărut Duminică 7 Iunie, are acest foarte variat și interesant cuprins: Grija monumentelor istorica de N. Iorga ; Un cântec al mării (poesia), de Elena L Swarth; Ion Pillat, de I. Sân Gîorroiu; Maica Fevronia de N. N Lenguceanu ; Drumuri ardelene necălcate, de N. Iorga; Memoriile preşedintelui Massiryk, trad. de V. Teronţia ; Cupa de lumină (poesie) fie Ion Buzdugan ; Mituri wagneriene şi legendele noastre, de Sm. Ciomac; Răscolind amintirile, de V. Bikiurescu; Naţionalismul constructiv, de Lecutia Iliescu ; Peana Cosânzeana, fia Kovacs Bersa ; Conferinţa d-lui Petard de***; Gordon Craig, de C. Mişcarea literară Cărţi şi reviste. Mărunte, portret, ilustraţiuni cte cupon de premii. 18 PAGINI 4 LEI . 4