Universul, octombrie 1925 (Anul 43, nr. 226-251)

1925-10-14 / nr. 237

ress Societatea de Petrol Govora ConsiliuS­aSe Administrare In şedinţa de la 5 Octombrie 1925 a hotărât sâ se a­­cor­e astrcmanitar posesori de acţiuni din I­a­şi a n-a emisiune un acont de dividend Pe anul 19­5 de ISO lei de fiecare acţiune minus impozitul. Domnii acţionari p­osesori de acţiuni din aceste emisiuni sunt obligaţi cu aceasta o­­casiona a prezenta la cassa societăţii din Bucureşti str. Potcovari 4 bis cupoanele de dividend pe anul 1925 s­pre vizare. Piata acestui acont de dividend se va face la cassa societăţii str. Pate­ovan * p. 4 bis cu începere data 20 Octombrie 1925, Consiliul de Administrație Societate Hson­­ă Româna Societatea de_Petrol Govora Acpanîle puse in subscripţie pu­rcă confom legal miselor la emislarea a SH-a, reductibile, cled de mai multe ori acoperite, d­ail subscrii­­tori anat­­asm­ostanţaţi a trece la Cassa Socie­tăţii din Str. Potcovari No. 4 bis, pentru a primi certi­eaîele acliunfilor atribuite, împreună cu res­tul de bani pentru acţiunile neatribuite. Totdeodată se vor scădea sumele necesare pen­tru achitarea integrală a acţiunilor atribuita con­form deciziunu­i Consiliului de Administraţie din 2 octombrie a. c. Direcţiunea Societate Anonimă Română Societatea de Petrol Govora Consiliul de Administraţie in şedinţa de la 2 Octombrie 1925, a hotărât chemarea şi a ultimu­lui vărsământ de 10 la sută la acţiunile subscrise din emisiun­e a ill-a, vărsământ care se va efec­­tua la Cassa societăţii din str. Potcovari No. 4 bis cel mai târziu pană la 20 Octombrie 1929. In caz de neconformare până la această dată se va face uz de dispoziţiunile art. 170 din Codul de Comerţ. Consiliul de Administraţie Soci­tate anonimă Română Ştiri din Tulcea , UN PERICOL A început să se pună în vân­zare atât în oraş cât şi în corne rurale, mălaia din porumb mu­­cegăit,sau din­ porumb crud. Este astfel ameninţată popu­laţia­ să se îmbolnăvească de pelagră. Rugăm pe d . medic primar al judeţului să ia urgente mă­suri, ferind poulaţia de o boală aşa de gravă­ Cea dintâi măsură e să fîe în­lăturat din comerţ, mălaiul stricat. NOUA COMISIE INTERIMARA ]n com. Meidanchioi a fost in­stalată o nouă comisie interi­mară, in frunte cu d. G. Tăr­caţu­. NUMIRI IN CORPUL DIDAC­TIC PRIMAR Au fost numiţi în corpul di­dactic primar din oraşul nostru următorii institutori şi institu­toare : La No. 1 de fete: Niculina Comşa Angela Dumitriu, Eli­­sabeta Cristea şi Eufrosina Marcu. Dina Marcu. La No. 2 d­e fete : Sofia Mus­­caliu. Sofia Condrea Irina Niculae. Afrodita Diaconescu. La No. 3 de fete: Maria Po­­pescu. Varvara Alexandrov, Elena­ Ionescu, Ecaterina Cer­­năţeanu, Ana Gheţu, Elena Trandaf. La No. 4 de fete: Elena Pas­­cu Mari® Vârtăjeanu, Elisa­­beta Stegarîu Elena Macri, Ana Chirciu, Raină Stoef. La grădina de copii No. 1: Elena Dan. La grădina de copii No. 2 : Aurora Constantinescu, Ioana Stănescu. La grădina de copii No. 3: Ecateriia Lungulescu, tripa Ciorapciu. La grădina de copii No. 4: Cleanta Milano. La grădina de copii No. 5: Victoria Petreanu. La grădina de copii No. 6 : Florica Mihai, Maria Ţuţilianu. La şcoala No. 1 de băteţi: Gheorghe Popescu, Vasile Var Dumitru Niţescu, Vasile Varto­­tojaş, Victoria Teodorescu, Ha­­lin A- Kenaleidin. La şcoala No. 3 de băpţi: Ga­vril Cuatu, Vasile Popescu, Nă­dejdea Avramescu, Teodor Voi­­cu, Maria Popescu, Sofia Mar­cu. La şcoala No. 3 de băşti: Gheorghiu Cristescu, Neculai Lungulescu Neculai Mateescu, Olimpia Dumitriade, Elena Cri­­stofor, Adelina Săvulescu, Iosif Odehnal, Afrodita Gh. Criste­­scu. La şcoala No. 4 de băeţi: lina Savujescu, Iosif Adehnal, Afrodita Gh. Cristescu. La şcoala No. 4 de băeţi: d-nii Ilie T Stănescu Panait Ignat, Spiridon Hamza, Maria p. Du­lce la Ciceron Vasilici. La şcoala mixtă No. 3 : d-nii Teodor Petcrichi, Eugenia Pe­­trichi, Grlgpr® Logvinov. La şcoala mixtă No. 2: Gheorghe Cristea, Eugenia Cio­­rapciu, Cezar Manoliu şi Eroisi Vicolov INCENDIU Un incendiu s’a declarat la locuinţele locuitorilor. Ion Mo­­car şi Simion Spiridon din Satu-Nou pendinte de com. Mi­hai Bravu­. Focul a consumat mai multe şire de pre­­cesare gi unelte a* gripele. NOUL AVOCAT AL STATULUI In locul rămas vacant prin retragerea la pensie a dlui Zamfirescu, avocat al statului, a fost numit d. Neculai Comşa, decanul baroului. INCORECTITUDINE învăţătorul Cozmin Trofim din comn. Ciucurova, satul Sla­­va-Cercheză, fiind învinuit de fapte incorecte, a fost dat in judecata comisiei de disciplină a corpului didactic primar. NOTARIR­EŞIŢI LA PENSIE Poin­ ion Folea din com. C A. Rosetti, Marin Grigoriu din Niculeţel şi Gheorghiu Dinescu secretarul plăşei Moemi au eşit la pensie pa ziua de 1 Octom­brie a. c. Teatrul la Brăila „stane de piatră“, de , Suder­­man şi ,,Mărgeluş“ de­ A­do Hertz, cu noua companie dra­matică, în condiţiuni de tehnică redusă, dar cu un ansamblu de­ o perfec­tă omogenitate, noua companie de dramă şi comedii de sub di­recţiunea d-lui I. Livescu şi-a deschis stagiunea cu „Stane de piatră ’‘a lui Suderman, după care a urmat a doua premieră cu „Mărgeluş“, comedia de un haz sănătos, a d-lui A de Hertz. Cu o montare care a trecut dincolo de limita posibilului, pe o scenă aproape anti-teatrală şi prea mică pentru o astfel de realizare, „Stane de piatră“ a fost totuş redată Intr’un cadru artis­tic. Nu e mai pufin adevărat. Că interpreţii mi şi-au precu­rţit temperamentul pentru a contri­bui la succesul deschiderei stagi­­unei. D-na Vorvoreanu. CU un joc cald şi impresionant a dat [­au­rei, tot ce cerea, rolul acestei desamăgite. In rolul pietrarului Riegler a apărut d. Mircea Dan, uniţi din elevii maestrului Lives­cu, despre care se poate snune‘ că nu şi-a compromis profesorul. D. Timică cu verva d-sale, d- Theo cu o justă stăpânire a ro­lului, d. Decu cu o siguranţă in joc, d-na Ketty-Decu cu câteva, fine accente de lirism, au dat piesei întreaga ei coloratură dra­matică. | * J Comedia d-lui A de Hertz, a găsit în d-nii Timnică, Theo, Au­reliai», şi d-ra Pleşu, interpreţi ideali ai rolurilor principale. Efectele de caricatură, pe care d- A de Hertz le-a urmărit, In ministrul Z­ota, au fost: Inteligent transpuse de d. Timică. D-ra Pleşu a nimerit rolul ce-i trebuia, pentru a-şi relua cali­tăţile, iar d-nii Theo şi Aurelian, nu fost la înălţimea aşteptărilor fiind aplaudaţi după lăsarea cor­tinei la finele actelor. Toate laudele pentru d. A. Mai­­can, care a strălucit în regi­sura ambelor spectacole. B­raila 12 Oct. INTOXICAT Tran Samoilă, portar la ho­tel Petersburg, cu domiciliul în str. Plevnei 24, a încetat din viață intoxicat. ACCIDENT N. Diaconu în etate de 11 ani, pe când voia să treacă pe malul opus al Dunării, a căzut din barcă înnecându-se în dreptul punctului Zăvoaia. 12 Octombrie MARELE FURT DE PE ŞOSEA­UA MURFATLAR Azi noapte pe la orele 2 rău­făcători s’au introdus prin efrac­ţie în atelierul cojocarului Nico­­lae Stroe din şoseaua Murfatlar, furându-i o maşină de cusut şi ferărie în valoare de peste cei 100.000. Organele poliţieneşti din loca­litate s’au pus în urmărirea ho­ţilor. EXAMENELE DE COMANDORI ŞI SECUNZI La şcoala militară de marină din localitate, s’au ţinut până eri, cu începere dela 1 Octom­brie curent, examenele pentru obţinerea brevetelor de căpitani Duminică 18 Oct. se va da în sala teatrului comunal un mare concert coral organizat de d. Ştefan Stoicescu, maestru de muzică din Bucureşti. La acest concert vor da concursul d-nele Margareta Portocală, so­prană dramatică, George Fo­­lescu prim bas al Operei româ­­nâne, Iulian Andreescu tenor de la Opera română, Teodorian, bas şi Fuchs, pianist,­­ şi secunzi pe mare. Din candi­daţii cari au reuşit la aceste exa­mene, remarcăm pe d-nii Radu Gheorghe şi Pastia Nicolae, şi ca secunzi Carol Paşa şi Cojan Ion. NENOROCIREA DIN CO­­GEALAC Comuna Gogea­lac a fost alal­­tăeri adânc emoţionată de o ne­norocire întâmplată la câmp pe­­ la orele 2 d. a. Tânăra Carolina, fiica locuitorului Carol Albert, s’a dus de dimineaţă cu un fra­te al său, la câmp, ca să încarce fân. Pe la amiazi însă, întorcân­­du-se către casă, la un mopient I dar caii şi-au făcut vânt şi au­­ început să fugă peste câmp. I Ajungând la o răspântie, au răs­turnat peste un şanț şi au omo- r rit pe nenorocita fată. CULTURALE C­onstanța UIVERSUL Galaţi, 12.­­ Sâmbătă noap­tea populaţia locală a fost în­grozită de un incendiu ce ame­ninţa să ia proporţii ca şî cel ivit acum câtva timp în cartie­­rul comercial din str. Braşo­veni. Focul a izbucnit pe la orele 3 noaptea la un grajd de la pro­prietatea d-ru Michel Wolf din str. Columb No. 18, în care d. Moritz Rubenstein, chiriaşul său ţinea un docar cu un cal. Grajdul fiind de lemn, în mai puţin de 10 minute a fost îm­prejmuit de foc- Atenansele a­­lipite de grajd şi ocupate de chi­riaşii Bleiman, d-na Mina Ber­­covici şi Smilovici au căzut pra­da flăcăilor. Casa fiind o con­strucţie veche, locatarii n’au avut timpul necesar să-şi sal­­veze avutuL S’au petrecut scene tragice când d-na Bleiman, care era gravidă ca şi d-na Bercovtei, care era bolnavă au fost luate în braţe şi transportate la alţi vecini. Până la sosirea pompierilor focul luase proporţii uimitoare întinzându-se şi la clădirile din strada Spătar. Toatele nouălor sinistraţi e­­rau îngrozitoare. Spre a putea scăpa ceva din avut, locatarii, în costume sumare aruncau a­­vutul in stradă. A fost cuprinsă de foc proprietatea d-lui Neculai Dobrovici din str. Spătar No. 4 şi ocupată de ch­.K­ha’­i Alexan­dru Gombli­, dentist Beniamin Maravski şi familia Oranesian. A fost o scenă dureroasă când d-ra Oranesian funcţionară la un magazin de manufactură din str. Mare, nu şi-a putut salva o parte din bijuterii şi port­moneul care conţinea salariul încasat la avans în dimineaţa zilei de Sâmbătă. LIPSA DE APA Din cauza lipsei de apă opera­ţiile de stingere mergeau greu.­­ Pompierii au stat peste o jumă­tate de oră aşteptând să se iveas­că vre-o saca cu apă­ Pe teamă că tocul va lua proporţii locata­rii caselor cu No.­m 14 şi 12 din str. Columb şi-au scos avutul în stradă. Alţii, d-nii Marcu Herş­covtei, Lazarovici, magazinerii Banca Blank, Monica Nefru, dro­­gneria Alexandru Nsumovici ni-au împachetat lucrurile şi mărfurile. Tot din cauza lipsei de apă flă­cările au cuprins întregul imo­bil proprietatea d-lui Michel­­ Wolf şi ocupat de chiriaşii Edelman, Marita Rubenstein, Marcu Schmatzbala şi de pro­prietar. (S’a făcut apel la pichetele de Incendiu şi la şacalele primăriei, cari au Întârziat să vînă. FOCUL SE ÎNTINDE Cu toate măsurile luate de­­ pompieri sub comanda energi­cului căpitan Nicolau, focul n’a putut fi oprit aci.­­ Lipsind cel mai important mij­loc de stingere, apa, flăcările s’au Întins cu o iuțeală vertiginoasă ?i au cuprins imobilul proprieta­tea d-lui Sami JCupfervasser, o­­cupat în parte de d-sa și de d. Spiru Sylavoteanu, mare comer­ciant. Alimentat de vânt, focul s’a propagat şi la un atelier de fie­rărie din str. Spătar nr. 4 bis. Familia Dobrovici a început scoaterea avutului în stradă. Dezastrul luase proporţii În­spăimântătoare. In timp ce pompierii se luptau cu focul, nici un edil nu s'a vă­zut la fata locului ca să ia mă­surile dictate de împrejurări. SOSIREA AUTORITĂȚILOR . După o jumătate de oră de la isbucniea focului, a sosit : prim-procuror Ovidiu Perjescu, apoi d-na: procuror Ilarion Ma­noliu, Paptazi Galidescu, fum­i­­sar șef al circ. 3-a, colonel Hagi­­enirea, comandantul reg. 3 tre­nări, subcomisar de serviciu O­­prea daharia, etc. Din ordinul d-lui Prim-procu­­ror a fost arestat grăjdarul Pe­tre Bărgăoanu, originar din com. Cristești, jud. Fălticeni. CE A ARS .A căzut pradă flăcărilor pro­prietatea d-lui Michel Wolf, asi­gurată la soc. „Agricola" pentru suma de 900.000 lei. Chiriașii săi Moritz D. Rukenstein, neasigurat, d-na Mina Bercopici, neasigurată, comerciantul Edelman, asigurat, Marcu Schmartzhald, neasigurat, Bliman, asigurat pentru 150.000 lei la soc. ,Aatenala“. Proprietatea d-lu­i Sami Kup­­fenisser, asigurată la soc. „Da­cia", iar­­nobiliarul la soc. Eluriav pentru suma de 200.000 lei. Chiri­aşul său d. Spiru Sgrapoteanu a­­vea asigurat mobilierul la două societăţi pentru sum­a de un mi­lion lei. Parte din pro­pietatea d-lui Ni­­culai Dobrovici din str. Spătar a­­sigurată la soc. „Dacia“. Chiriaşii Comblit Alexandru dentist, Be­niamin Maravski si familiari O-­oanesian, neasigu­ranti. Atelierul de fierărie si parte din atenansele din str. Spătar nr. 4 bis au fost in parte distruse. După 7 ore de muncă focul a fost localizat. H. Comemorarea de la fearful evoce- iilor doljeni Craiova. 12 Oct. Un comitet ales dintre mem­brii baroului de Dolj, au luat iniţiativa să comemoreze memo­ria foştilor decani ai baroului , Gh. Chiţu şi Anghel Betdh­an, ri­­dicându-le 2 busturi în bronz, ce vor fi aşezate în palatul de jus­tiţie. Serbarea pentru desvelirea a­­cestor busturi se va face la 18 Oct., ora 10 juni- dim., în pala­tul justiţiei în prezenţa d-lui Gh. Mârzescu, ministrul justiţiei. Serviciul religios va fi oficiat de p. S. Episcopul Vartolomeu al Râmnicului. Tot în aceiaş zi se va face şi inaugurarea bibliotecii baroului. Ştiri diferite Marini CONFLICT INTRE CEREA­­LIŞTI ŞI MUNCITORI Sunt aproape trei săptă­mâni de când muncitorii din localitate s’au prezentat d-lui Corciov, căpitanul portului Măcira, spre a interveni pe lângă cerealişti, să încheie un contract de muncă-Delegaţiile muncitorilor şi cerealiştilor au încheiat con­tractul prin căpitănie, stabi­­lind următoarele preţuri: că­răuşii cu boi de la magazie­­port 420 lei de vag.­­ cei cu cai 380 ; muncitorii manuali­­ (hamalii) încărcarea magazie­i şi descărcarea­ port 480 lei de vag.; rujarii 175 Iei pe zi; a­­riolarii 250 lei de vag.; încăr­cat schelea ÎI-a 530 lei de vag.; schelea IlI-a 580. N’au trecut nici două săptă­mâni dela încheierea conven­ţiei şi muncitorii s’au pus în grevă cerând majorarea pre­ţurilor, cu toate că contractul este încheiat până la 1 Fe­bruarie 1920. Din această cau­ză comerţul are mult de pă­gubit. Dacă în câteva zile nu se va relua lucrul, cerealiştii au hotărît să aducă muncitori din satele vecine, cu toate că muncitorii de aci ameninţă cu răsturnarea carelor şi tăerea sacilor. In această privinţă s’a cerut concursul poliţiei. EXTENIREA PÂINII Primăria a fixat următoa­rele preturi la pâine : dubla călit. I-a 25 lei ; dubla călit. Il-a 21 lei; dubla călit. IlI-a 15 Iei. Hârsovia ELEV DE GIMNAZIU ÎNECAT IN DUNĂRE Elevul Nicolae Taeciu di» d. ’T'g'mnazîalâ din localitate, du­­cându-se la Dunăre să se scalde șî neștiind sil înoate, s’a înecat. Căpitănia portului a trimis pescari pentu pescuirea cada­vrului­A fost Pescuit după 2 ore şi dus la morga cimitirului înmormântarea se va face în cimitirul din I­ârşova. De notat este că elevul era unul dintre cei mai buni şi n­­oicul fiu la părinţi­agresiune D. Niţă Gh. Buzatu, agent la pescăria statului şi gardianul Vasile Caracas din corn. Ghizdă­­­reşti au reclamat parchetului, ca Simon Matei. Ivan Matei şi Andrei Cosma tot din Ghizdă­­reşti au bătut grav pe gardia­nul Vasile Caracaş şi pe agen­tul Niţă Buzatu l-au atacat cu focuri de revolver, dar că din fericire nu i’a nimerit nici un glonţ. De notat, că Simion Matei, a­­cura după război a tăiat cu cu­ţitul pe locuitorul Anton Ivan, a bătut pe jandarmii postului în toamna anului 1924, a mai bătut pe pădurarul Sandu de la ocolul Cadâna tot in anul tre­cut a mai atacat pa covrigarul ştefan Trufin, duc­ându-1 la marginea oraşului şi jefuindu-1, iar acum de curând jandarmii l-au confiscat un revolver­, I U­niversul d­in ţară Marele incendi din Galaţi — Patru Imobile In flăcări. - Din cauza lipsei de «pa un cartier întreg In primejdie. - Nici un edil la fata locului. Cum a luat naştere focul. - Măsurile de localizare. — Cine sunt dăunaţii - Epidemii la Galaţi Galati, 12.— Odată cu ioirea zilelor de toamnă epidemiile fac din nou ravagii. In oraş bolul de febra tifoidă şi scarlatina. In prezent sunt 18 ca­zuri de tifos dintre cari 11 băr­baţi şi­­ femei. Numărul cazurilor de scarlati­na se ridică la 23, majoritatea fi­ind copii de şcoală. Pentru combaterea epidemiilor serviciul sanitar al oraşului con­dus de d. medic Otto Ritter, a luat masuri de izolarea bolnavi­lor şi de desinfectarea locuinţe­lor. Împotriva febrei tifoide se con­tinuă cu injecţiile antitifice. Serviciul sanitar a făcut anali­za apei. Pentru orice eventuali­tate e bine ca apa să fie fiartă. Zilnic se fac razii inspectându­­se hanurile, restaurantele, ospă­­tăriile, simigiriile și brutăriile. După alte informațiuni s'au înregistrat noui cazuri de scarla­­tini.­­ H Citiți ’Universul Literat * Pun! ÎLIP - l?r. 237 Wierc­­l 14 Octombrie 1925 C­raiova SAMAVOLNICIA UNUI PROPRIETAR D. Gr. Popescu, proprietar din corn. Giubega, învoise vre-o 70 de locuitori să lucre­ze pe moşia sa. In vederea a­­cestei învoeli, sătenii făcuseră ogoare şi preparaseră pămân­tul pentru însemântat. Ducându-se la câmp cu plu­gurile să are şirsâ îttseminţe­­ze, s’au văzut împiedicaţi de oameni proprietarului şi de şeful postului de jandarmi ce fusese sesizat din timp. Ţăranii s’au opus la înce­put, dar în faţa autorităţei, oa­meni de ordine fiind, au cre­zut nimerit să-şi caute dreptul pe altă cale. Chestiunea însă trebue repede tranşată, întru cât timpul este înaintat pen­tru muncile agricole şi drep­tatea dată ţăranilor, fiindcă a lor este. ŞCOLARE Astăzi s’au deschis cursu­rile la liceul Carol I. înainte s’a făcut o sfeştanie de către preotul Gh. Ghia în prezenţa profesorilor şi elevilor­ ADMINISTRATIVE Prin noua împărţire a jude­ţelor, pe lângă cele 160 comu­ne rurale, ce cuprinde acest, judeţ, se vor mai înfiinţa 29, prin deslipirea satelor. ACCIDENT Automobilul cu Nr. 307 a călcat astăzi pe str. Ştirbei- Vodă, pe Elena Ţârcovnicu din com­ Mălăeşti care pare să fi fost surdă, căci cu toate semnalele date de conducăto­rul maşinei nu s’a abătut din mijlocul străzei. CULTURALE Centrul parohial Cetate, va ţine Duminică 18 cor., o con­ferinţă în corn. Moţăţei. ACCIDENT Săteanul Florea Buşe din corn. Lipova care venea cu ca­rul de la pădure spre casă, a­­dormind In car, a căzut sub roate, a fost călcat și a murit 14 Octombrie Ca si Ia fi fg Octombrie TREI INCENDII Alte trei incendii s’au declar’at în localitate. Primul la cârciuma d-lui I­­sidor Mendelsona din str. Pes­carilor 33, focul a luat naştere dela tejghea, unde se aflau re­sturi de hârtie. Timp de o jumătate de oră focul a ars Înăbuşit­oÎ după «. câr­ciuruarul a închis prăvălia, flăcările s’au ivit prin oblon. S‘a produs o mare par­te­; ve­cinii şi pompa de incendiu de la fabrica de lemne au lucrat la localizare. Au ars mărfuri de coloniale şi mărunţişuri. A suferit pagube multe prin stri­carea sticlelor cu băuturi spir­toase, a paharelor şi meselor­ Prăvălia era asigurată la soc. „Naţionala“. — Alt incendiu s’a declarat la locuinţa d-lui Vasile. Dorin din str. Criihan Vodă 14. Focul a luat naştere din cauza bur­­lacilor, cari s’au închina prea tare. Au fost distruse nume­­roase lucruri casnice. — Al treilea a fost la locuin­ţa d-luî Sava Christoforatos din str. Artelor No. . Cu aju­torul vecinilor şi al poliţiei, focul a fost repede localizat. Pagubele sunt miel. ACCIDENT DE AUTOMOBIL­uri d.a. s-a înregistrat un grav accident de automobil pe str. Bucureşti-Noi, Autocamio­nul serviciului poştal local, condus de şoferul Vasile M­­Dumitru, trecând cu mare vi­teză pe acea stradă, a dat pe­ste căruţa lui Ion Munteanu din str. Bucureşti-Noi No. 60, sfărâmând-o. Soţia lui Muntea­­nu care se afla în­ iitruţă, a fost grav rănită şî­ internată la spital Şoferul­ a fost arestat. AGENT DE SIGURANŢA BĂ­TUT Astă-noapte, agentul de si­guranţă Ion Ambrozie. Însoţit de o patrulă militară se afla In razzîe în cartierul Badalan In­drotul Gărei No. 8, poli­ţistul a încercat să aresteze pe Pumitru Ivanov, supus rus ; a­­cesta s’a opus, şi îndemnat de un anume Popa Gheorghe, a bătut grav pe numitul agent. Ivanov luând-o la fugă, ma­rinarii l-au prins printre va­goanele d­e marfă. În cursul nopţei d- Stănescu, şeful sigu­ranţei a sosit la faţa locului, şi a dispus internarea agentului la spital. Azi dimineaţă a fost arestat Popa Gheorghe care împreună cu Dumitru Ivanov au fost înaintaţi parchetului­ URMĂRIREA UNOR ARES­TAŢI EVADAŢI Autorităţile locale au fost în­ştiinţate telegrafie că­­ femeia Stana Farcaş a evadat din ares­tul Satu-Mare şi se bănueşte că a pornit spre Galaîţ. De aseme­nea poliţia din Br­aşov cere prin­derea lui Haîdea Ştefan, evadat de sub paza gardianului. FURTURI Câteva furturi s’au săvârşit In cursul nopţei. Primul la d-na Paraschiva Atanasiu din str Cantemîr 28, care lăsând uşa descuiată, fiind în aşteptarea unul cumnat al său, a fost vi­zitată de hoţi. Aceştia î-ai» fu­rat haine şi blănuri. — Un alt furt s’a săvârşit la locuinţa d-lui Andrei Bîgan din str. Chîlian Vodă 75, căruia 10 timp ce se afla la cinematograf î s’a furat dîntr’un sufăr suma de 16.000 leî şi bijuterii. — Direcţiunea sc. normale „C Negri“ din localitate, a reclamat autorităţilor că fostul servitor Andrei Fu­îdi a fost surprins 10 flagrant delict de fum­, pe când spărgea un cufăr aparţinând servitoarei Ana Roşu. Tot acest servitor a furat diferite lucruri aparţinând şcoalei. Mellidis ÎMPROPRIETĂRIRE ! O co­misiune compusă din d-nii Ashiovici, harnicul com­silier agricol al judi. Constanta, Curpen, controlor agronom, Saramatescu si Grosu, agro­­nomi, cu concursul autoritătei comunale, sub conducerea sub­­prefectului I. Alessandrescu, lucrează in corn. Peştera, pen­­tru distribuirea loturilor la să­­tenii Îndreptăţiţi la impropria,­tărire din satele : Peştera, Ma­mut Cuius, Idris Cuius, Abbei Ceair Ivruiez, etc., pe mereaua Peştera, unde sunt expropriate peste 6000 hectare teren. De aci comisiunea va trece la Doeuzol, apoi Builleiul , alte comuni. S’a anunţat sosirea la Peş­tera a d-lor: I. Brâtianu, Al Constantinescu, Cipăianu, etc, spre a sărbători începerea im­­proprietăririlor în judeţul Con­stanta. Slatina CURTEA CU JURI ’ La 15 Oct. a. c. se deschide sesiunea de toamnă a Curţi cu jurt din Olt, — sub preşedenţia d-lui D. T. Alexîu, consilier la Curtea de apel Craiova, asistat de d-nii judecător: Vasilîu ?’ Vodă, ministerul public va fi reprezentat prin d. Popescu procuror trib. Oct. Grefier, Constantin Ștefănescu Procesele sorocite spt urmă­toarele : 16 Oct. Stan D. Proesto­­su pentru Incectîu, 1? Oct. Const Ilfldulescu, 19 Oct. Radu Sandu Stelian, 20 Oct. Ion Marin UCN­ Dinu şi Alexandru M. Teodores­­cu,21 Oct. Marin Badea Stroe,, 2? Oct. Victor Pierea Petrescu, 33 Oct.. Const. N. M. Eragan, 71 Oct. Marin Ca­pleru, 27 Oct. Gh. T. Perlcioiu, 28 Oct. Voicu Gheor­­ghe, toţi pentru omor. Slobozia IN U­RMARIREA BANDI­ŢILOR In urma cazului adus la cu­noşti­nta politiei locale, de d. V. Rădulescu, şeful ocolului sil­vic, că în pădurea Slobozia, s’au semnalat bandiţi armaţi, caz despre care s’a publicat în­­tr’o corespondenţă precedentă în ziarul nostru, şeful poliţiei cu şeful secţiei de jandarmi din Ciulniţa, însoţiţi de o pa­trulă formată din 8 jandarmi şi pădurarii statului, au făcut o razie în pădure. Până în pre­zent nu s’a dat de urma bandi­ţilor. Cercetările, vor continua, HOT PRINS Spărgătorul de case. Stan Meluş Toader, de fel din rom. Bora, spărgând casa locuitoru­lui Dumitru Cocoşel din corn. Ştefan Vodă şi furând mai multe lucruri casnice, a fost prins în acest­ oraş, de d. B. Silvestru, şeful poliţiei, în mo­mentul când voia să vândă lu­crurile furate. Hoţul a fost înaintat parche­tului. ! * Vineri se distribue G­RATIS prin chioşcarii şi vânzătorii de ziare, prima fascicolă l­ui Pisti , compilare de Ion dorian 27 Plecă de dimineaţă. Era Duminică şi auzea, trecând, con­­acele din biserica de la Broby. Pe urmă o luă pe drumul ădure, care duce la Bergh, unde sta căpitanul Uggla şi unde era să prânzească. . . , . .. Bergh nu era gospodăria unui om bogat. Foamea ştia drumul spre casa căpitanului. Dar Gösta era primit cu glume­­ învestit cu cântece şi jocuri, ca toţi musafirii, aşa că plecă o părere de rău. , , ,, Bătrâna madamă Ulrica, care conducea menajul, 11 pri­­nea pe Gösta la scară. II salută şi buclele false, care-i înc­onjurau faţa neagră, plină de sbârcituri, râdeau de bucurie. 1 conducea în sală şi-i povestea despre oameni şi curte. „Mâhnirea şi grija pândesc la uşă“, spunea ea. „E sărăcie mare la Bergh“. Şi zice că nu are nici hrean pentru rasolul de azi. Căpitanul plecase la vânătoare şi poate că va veni cu un iepure slab, la care ar trebui mai mult unt decât face spurile. Şi poate că nu aduce decât o vulpe, animal bun la nimic nici viu, nici mort. . .. . . Cucoana, zice ea, nu e încă sculată, citeşte romane în pat Nu e pr­­ru muncă, îngeraşul lui Dumnezeul ’ Nu, treaba era rezervată pentru cei bătrâni ca dânsa, b­rnă iarna nu mâncaseră altă carne decât un jambon de urs. Nici leafă nu avea şi nici nu aştepta. „Ii suntem datori cu bani vicleanului de Sintram, care e în stare să ne ia tot. Adevărat că conaşul Ferdinand e logodit cu bogata Anna Stjärnhök, dar ea o să se sature de el. Şi atuncea noi ce ne facem, cu trei vaci şi nouă cai, cu tinerele şi veselele domni­şoare, care se duc dela un bal la altul, cu pământul nostru, pe care nu creşte nimic, cu bunul nostru Ferdinand, care nici­odată n’are să ajungă bărbat. Ce se va face casa asta în care totul are spor afară de muncă ?" Se făcu douăsprezece şi lumea se strângea: blândul Fer­dinand şi fetele vesele, căpitanul întărit printr’o baie şi prin vânătoare. Acesta strânse bărbăteşte mâna lui Gösta. Venea şi cucoana casei, îmbrăcată în mătasă şi cu dantelă lată la mâini. Gösta i le sărută, primit cu bucurie de toţi. Veseli, îl întrebau: „Cum trăiţi voi la Ekeby, în ţara blagoslovită ?“ „Acolo curge lapte şi miere“, răspunse Gösta. „Noi scoa­tem fierul din munţi şi ne umplem pivniţele cu vin; ogoa­rele aduc aur, cu care aurim mizeria vieţei; pădurile le tăera ca să facem pavilioane de petrecere şi popicării.“ Dar doamna Uggla suspină şi zâmbi de acest răspuns, spunând un singur cuvânt: „Poet!" „Multe păcate am pe suflet“, răspunse Gösta, „dar nici­odată n’am scris o poezie." „Şi cu toate acestea eşti poet, nu mai scapi de numele acesta. Dumneata ai trăit mai multe poezii decât au scris poeţii noştri." Mai târziu doamna Uggla a vorbit blajin ca o mamă cu el de viaţa lui stricată. „Să-mi dea Dumnezeu zile şi o să te­­ văd bărbat în toată firea". Și el găsea că e dulce să fie mânat­­ de femeia asta blândă, fiindu-i amică sinceră. După ce terminaseră masa și după ce Gösta îi făcuse să râdă și să plângă, povestind de maior şi de maioreasă, sunară nişte zurgălăi şi iată că intră Sintram cel viclean, plin de bucurie din capu-i pleşuv până la piciorele-i groase şi lungi. Făcea grimase şi se vedea uşor că venea cu veşti proaste. „Aţi auzit", întrebă el supărat, „că azi pentru prima dată e publicată la biserică nunta Annei Strärnhök cu bogatul Dahlberg ? Se vede că a uitat că e logodită cu Ferdinand." Nu auziseră nici unul şi erau miraţi şi supăraţi.Vedeau casa jefuită ca să plătească datoriile omului rău­tăcios, caii vânduţi ca şi vechia mobilă. Vedeau sfârşitul vieţii acesteia vesele, cu petreceri şi plimbări de la bal la bal. Dar lui Gösta Berling în mijlocul lor îi veneau mii de planuri. „Ascultaţi-mă", strigă el, „nu e încă timpul să vă bociţi. Preoteasa de la Svartjö­v’a făcut-o asta. A convins-o pe Anna, care stă de un timp la ea, să-l părăsească pe Ferdinand şi să-l ia pe bătrânul Dahlberg. Dar nu sunt încă cununaţi. Eu mă duc la Borg, unde o voiu găsi şi pe Ana. O să vorbesc cu ea şi am să o aduc încoace la noapte“. Şi aşa se făcu. Gösta plecă singur la Borg, fără nici una din veselele domnişoare, dar­ urmat de caldele dorințe ale acelora care rămâneau acasă. Și Sintram, părându-i bine că bătrânul Dahl­berg va fi tras pe sfoară, se decise să rămână la Bergh ca să-l vază pe Gösta întorcându-se cu Anna. Intr’un acces de bună­voință, îl învălui chiar în șalul verde, pe care-1 avea cadou dela madama Ulrika. Dar doamna Uggla ieşi la scară cu trei cărţi legate în roşu In mână. „Ia-le“, îi spuse lui Gösta, „ia-le şi tine­le, în cazul că n’ai avea noroc. E Corinne, Corinne de madame de Stael. N’aş vrea să ajungă şi cărţile acestea la licitaţie.” „Nu sunt nenorocos niciodată”. „Ah, Gösta Berling”, spuse ea şi-l mângâia, „tu cel mai tine şi cel mai slab dintre oameni. Cât timp ai să ţii tu minte c Ciocul unor bieţi oameni e In mâinele tale 11“ Și iar plecă Gösta Berling, tras de negrul Don Juan, ur­mat de albul Tancred, bucuria aventurii în piept. Drumul lui trecea pe lângă casa preotului de la Svartjö; opri acolo şi întrebă, dacă e voie să­ o conducă pe Anna Stjärnhök la bal, şi ridică o fată tânără şi frumoasă în sanie. Cine nu ar merge cu negrul Don Juan ? La început tăceau amândoi, apoi începu ea să vorbească, mândră ca trufia în persoană. „Ai auzit, Gösta, ce a citit azi popa la biserică ?" „Poate că a spus că eşti cea mai frumoasă fată de la lacul Löw până la Klarell ." „Eşti nebun. Asta o ştiu singură. Dar a publicat nunta mea cu Dahlberg”. „Să ştii că nu te-aş fi luat în sanie, dacă aş fi ştiut-o. Dar bogata moştenitoare răspunse: „Şi fără Gösta Ber­ling aş fi ajuns la Borg.“ „E păcat de tine, Anna, că n’ai nici mamă nici tată. Aşa că eşti, cum eşti şi nimeni nu te poate judeca.” „Păcat că n’ai spus-o mai de mult, că mă conducea altul." „Şi preoteasa e de părerea mea că ai nevoie de un bărbat, care îţi poate fi şi părinte. Altfel nu te-ar fi convins să-ţi iei pe­reche un cal aşa de bătrân". „Nu preoteasa a hotărit-o !“ „Doamne, Dumnezeule, singură ţi-ai ales un om aşa fru­mos ?“ „Cel puţin nu m’a luat pentru bani“. „Nu, bătrânii aleargă după ochi albaştri şi buze roşii şi sunt nebuni că o fac“. „Gösta, nu ţi-e ruşine ?” „Dar să nu uiţi că de-acum înainte nu mai ai voie să te joci cu oameni tineri. S’a isprăvit cu jocul. Locul tău de-acura înainte e în colţul canapelei.”­­ (Va urma) .

Next