Universul, octombrie 1925 (Anul 43, nr. 226-251)
1925-10-14 / nr. 237
ress Societatea de Petrol Govora ConsiliuSaSe Administrare In şedinţa de la 5 Octombrie 1925 a hotărât sâ se acore astrcmanitar posesori de acţiuni din Iaşi a n-a emisiune un acont de dividend Pe anul 195 de ISO lei de fiecare acţiune minus impozitul. Domnii acţionari posesori de acţiuni din aceste emisiuni sunt obligaţi cu aceasta ocasiona a prezenta la cassa societăţii din Bucureşti str. Potcovari 4 bis cupoanele de dividend pe anul 1925 spre vizare. Piata acestui acont de dividend se va face la cassa societăţii str. Pateovan * p. 4 bis cu începere data 20 Octombrie 1925, Consiliul de Administrație Societate Hsonă Româna Societatea de_Petrol Govora Acpanîle puse in subscripţie purcă confom legal miselor la emislarea a SH-a, reductibile, cled de mai multe ori acoperite, dail subscriitori anatasmostanţaţi a trece la Cassa Societăţii din Str. Potcovari No. 4 bis, pentru a primi certieaîele acliunfilor atribuite, împreună cu restul de bani pentru acţiunile neatribuite. Totdeodată se vor scădea sumele necesare pentru achitarea integrală a acţiunilor atribuita conform deciziunui Consiliului de Administraţie din 2 octombrie a. c. Direcţiunea Societate Anonimă Română Societatea de Petrol Govora Consiliul de Administraţie in şedinţa de la 2 Octombrie 1925, a hotărât chemarea şi a ultimului vărsământ de 10 la sută la acţiunile subscrise din emisiune a ill-a, vărsământ care se va efectua la Cassa societăţii din str. Potcovari No. 4 bis cel mai târziu pană la 20 Octombrie 1929. In caz de neconformare până la această dată se va face uz de dispoziţiunile art. 170 din Codul de Comerţ. Consiliul de Administraţie Socitate anonimă Română Ştiri din Tulcea , UN PERICOL A început să se pună în vânzare atât în oraş cât şi în corne rurale, mălaia din porumb mucegăit,sau din porumb crud. Este astfel ameninţată populaţia să se îmbolnăvească de pelagră. Rugăm pe d . medic primar al judeţului să ia urgente măsuri, ferind poulaţia de o boală aşa de gravă Cea dintâi măsură e să fîe înlăturat din comerţ, mălaiul stricat. NOUA COMISIE INTERIMARA ]n com. Meidanchioi a fost instalată o nouă comisie interimară, in frunte cu d. G. Tărcaţu. NUMIRI IN CORPUL DIDACTIC PRIMAR Au fost numiţi în corpul didactic primar din oraşul nostru următorii institutori şi institutoare : La No. 1 de fete: Niculina Comşa Angela Dumitriu, Elisabeta Cristea şi Eufrosina Marcu. Dina Marcu. La No. 2 de fete : Sofia Muscaliu. Sofia Condrea Irina Niculae. Afrodita Diaconescu. La No. 3 de fete: Maria Popescu. Varvara Alexandrov, Elena Ionescu, Ecaterina Cernăţeanu, Ana Gheţu, Elena Trandaf. La No. 4 de fete: Elena Pascu Mari® Vârtăjeanu, Elisabeta Stegarîu Elena Macri, Ana Chirciu, Raină Stoef. La grădina de copii No. 1: Elena Dan. La grădina de copii No. 2 : Aurora Constantinescu, Ioana Stănescu. La grădina de copii No. 3: Ecateriia Lungulescu, tripa Ciorapciu. La grădina de copii No. 4: Cleanta Milano. La grădina de copii No. 5: Victoria Petreanu. La grădina de copii No. 6 : Florica Mihai, Maria Ţuţilianu. La şcoala No. 1 de băteţi: Gheorghe Popescu, Vasile Var Dumitru Niţescu, Vasile Vartotojaş, Victoria Teodorescu, Halin A- Kenaleidin. La şcoala No. 3 de băpţi: Gavril Cuatu, Vasile Popescu, Nădejdea Avramescu, Teodor Voicu, Maria Popescu, Sofia Marcu. La şcoala No. 3 de băşti: Gheorghiu Cristescu, Neculai Lungulescu Neculai Mateescu, Olimpia Dumitriade, Elena Cristofor, Adelina Săvulescu, Iosif Odehnal, Afrodita Gh. Cristescu. La şcoala No. 4 de băeţi: lina Savujescu, Iosif Adehnal, Afrodita Gh. Cristescu. La şcoala No. 4 de băeţi: d-nii Ilie T Stănescu Panait Ignat, Spiridon Hamza, Maria p. Dulce la Ciceron Vasilici. La şcoala mixtă No. 3 : d-nii Teodor Petcrichi, Eugenia Petrichi, Grlgpr® Logvinov. La şcoala mixtă No. 2: Gheorghe Cristea, Eugenia Ciorapciu, Cezar Manoliu şi Eroisi Vicolov INCENDIU Un incendiu s’a declarat la locuinţele locuitorilor. Ion Mocar şi Simion Spiridon din Satu-Nou pendinte de com. Mihai Bravu. Focul a consumat mai multe şire de precesare gi unelte a* gripele. NOUL AVOCAT AL STATULUI In locul rămas vacant prin retragerea la pensie a dlui Zamfirescu, avocat al statului, a fost numit d. Neculai Comşa, decanul baroului. INCORECTITUDINE învăţătorul Cozmin Trofim din comn. Ciucurova, satul Slava-Cercheză, fiind învinuit de fapte incorecte, a fost dat in judecata comisiei de disciplină a corpului didactic primar. NOTARIREŞIŢI LA PENSIE Poin ion Folea din com. C A. Rosetti, Marin Grigoriu din Niculeţel şi Gheorghiu Dinescu secretarul plăşei Moemi au eşit la pensie pa ziua de 1 Octombrie a. c. Teatrul la Brăila „stane de piatră“, de , Suderman şi ,,Mărgeluş“ de Ado Hertz, cu noua companie dramatică, în condiţiuni de tehnică redusă, dar cu un ansamblu de o perfectă omogenitate, noua companie de dramă şi comedii de sub direcţiunea d-lui I. Livescu şi-a deschis stagiunea cu „Stane de piatră ’‘a lui Suderman, după care a urmat a doua premieră cu „Mărgeluş“, comedia de un haz sănătos, a d-lui A de Hertz. Cu o montare care a trecut dincolo de limita posibilului, pe o scenă aproape anti-teatrală şi prea mică pentru o astfel de realizare, „Stane de piatră“ a fost totuş redată Intr’un cadru artistic. Nu e mai pufin adevărat. Că interpreţii mi şi-au precurţit temperamentul pentru a contribui la succesul deschiderei stagiunei. D-na Vorvoreanu. CU un joc cald şi impresionant a dat [aurei, tot ce cerea, rolul acestei desamăgite. In rolul pietrarului Riegler a apărut d. Mircea Dan, uniţi din elevii maestrului Livescu, despre care se poate snune‘ că nu şi-a compromis profesorul. D. Timică cu verva d-sale, d- Theo cu o justă stăpânire a rolului, d. Decu cu o siguranţă in joc, d-na Ketty-Decu cu câteva, fine accente de lirism, au dat piesei întreaga ei coloratură dramatică. | * J Comedia d-lui A de Hertz, a găsit în d-nii Timnică, Theo, Aureliai», şi d-ra Pleşu, interpreţi ideali ai rolurilor principale. Efectele de caricatură, pe care d- A de Hertz le-a urmărit, In ministrul Zota, au fost: Inteligent transpuse de d. Timică. D-ra Pleşu a nimerit rolul ce-i trebuia, pentru a-şi relua calităţile, iar d-nii Theo şi Aurelian, nu fost la înălţimea aşteptărilor fiind aplaudaţi după lăsarea cortinei la finele actelor. Toate laudele pentru d. A. Maican, care a strălucit în regisura ambelor spectacole. Braila 12 Oct. INTOXICAT Tran Samoilă, portar la hotel Petersburg, cu domiciliul în str. Plevnei 24, a încetat din viață intoxicat. ACCIDENT N. Diaconu în etate de 11 ani, pe când voia să treacă pe malul opus al Dunării, a căzut din barcă înnecându-se în dreptul punctului Zăvoaia. 12 Octombrie MARELE FURT DE PE ŞOSEAUA MURFATLAR Azi noapte pe la orele 2 răufăcători s’au introdus prin efracţie în atelierul cojocarului Nicolae Stroe din şoseaua Murfatlar, furându-i o maşină de cusut şi ferărie în valoare de peste cei 100.000. Organele poliţieneşti din localitate s’au pus în urmărirea hoţilor. EXAMENELE DE COMANDORI ŞI SECUNZI La şcoala militară de marină din localitate, s’au ţinut până eri, cu începere dela 1 Octombrie curent, examenele pentru obţinerea brevetelor de căpitani Duminică 18 Oct. se va da în sala teatrului comunal un mare concert coral organizat de d. Ştefan Stoicescu, maestru de muzică din Bucureşti. La acest concert vor da concursul d-nele Margareta Portocală, soprană dramatică, George Folescu prim bas al Operei românâne, Iulian Andreescu tenor de la Opera română, Teodorian, bas şi Fuchs, pianist, şi secunzi pe mare. Din candidaţii cari au reuşit la aceste examene, remarcăm pe d-nii Radu Gheorghe şi Pastia Nicolae, şi ca secunzi Carol Paşa şi Cojan Ion. NENOROCIREA DIN COGEALAC Comuna Gogealac a fost alaltăeri adânc emoţionată de o nenorocire întâmplată la câmp pe la orele 2 d. a. Tânăra Carolina, fiica locuitorului Carol Albert, s’a dus de dimineaţă cu un frate al său, la câmp, ca să încarce fân. Pe la amiazi însă, întorcându-se către casă, la un mopient I dar caii şi-au făcut vânt şi au început să fugă peste câmp. I Ajungând la o răspântie, au răsturnat peste un şanț şi au omo- r rit pe nenorocita fată. CULTURALE Constanța UIVERSUL Galaţi, 12. Sâmbătă noaptea populaţia locală a fost îngrozită de un incendiu ce ameninţa să ia proporţii ca şî cel ivit acum câtva timp în cartierul comercial din str. Braşoveni. Focul a izbucnit pe la orele 3 noaptea la un grajd de la proprietatea d-ru Michel Wolf din str. Columb No. 18, în care d. Moritz Rubenstein, chiriaşul său ţinea un docar cu un cal. Grajdul fiind de lemn, în mai puţin de 10 minute a fost împrejmuit de foc- Atenansele alipite de grajd şi ocupate de chiriaşii Bleiman, d-na Mina Bercovici şi Smilovici au căzut prada flăcăilor. Casa fiind o construcţie veche, locatarii n’au avut timpul necesar să-şi salveze avutuL S’au petrecut scene tragice când d-na Bleiman, care era gravidă ca şi d-na Bercovtei, care era bolnavă au fost luate în braţe şi transportate la alţi vecini. Până la sosirea pompierilor focul luase proporţii uimitoare întinzându-se şi la clădirile din strada Spătar. Toatele nouălor sinistraţi erau îngrozitoare. Spre a putea scăpa ceva din avut, locatarii, în costume sumare aruncau avutul in stradă. A fost cuprinsă de foc proprietatea d-lui Neculai Dobrovici din str. Spătar No. 4 şi ocupată de ch.Kha’i Alexandru Gombli, dentist Beniamin Maravski şi familia Oranesian. A fost o scenă dureroasă când d-ra Oranesian funcţionară la un magazin de manufactură din str. Mare, nu şi-a putut salva o parte din bijuterii şi portmoneul care conţinea salariul încasat la avans în dimineaţa zilei de Sâmbătă. LIPSA DE APA Din cauza lipsei de apă operaţiile de stingere mergeau greu. Pompierii au stat peste o jumătate de oră aşteptând să se ivească vre-o saca cu apă Pe teamă că tocul va lua proporţii locatarii caselor cu No.m 14 şi 12 din str. Columb şi-au scos avutul în stradă. Alţii, d-nii Marcu Herşcovtei, Lazarovici, magazinerii Banca Blank, Monica Nefru, drogneria Alexandru Nsumovici ni-au împachetat lucrurile şi mărfurile. Tot din cauza lipsei de apă flăcările au cuprins întregul imobil proprietatea d-lui Michel Wolf şi ocupat de chiriaşii Edelman, Marita Rubenstein, Marcu Schmatzbala şi de proprietar. (S’a făcut apel la pichetele de Incendiu şi la şacalele primăriei, cari au Întârziat să vînă. FOCUL SE ÎNTINDE Cu toate măsurile luate de pompieri sub comanda energicului căpitan Nicolau, focul n’a putut fi oprit aci. Lipsind cel mai important mijloc de stingere, apa, flăcările s’au Întins cu o iuțeală vertiginoasă ?i au cuprins imobilul proprietatea d-lui Sami JCupfervasser, ocupat în parte de d-sa și de d. Spiru Sylavoteanu, mare comerciant. Alimentat de vânt, focul s’a propagat şi la un atelier de fierărie din str. Spătar nr. 4 bis. Familia Dobrovici a început scoaterea avutului în stradă. Dezastrul luase proporţii Înspăimântătoare. In timp ce pompierii se luptau cu focul, nici un edil nu s'a văzut la fata locului ca să ia măsurile dictate de împrejurări. SOSIREA AUTORITĂȚILOR . După o jumătate de oră de la isbucniea focului, a sosit : prim-procuror Ovidiu Perjescu, apoi d-na: procuror Ilarion Manoliu, Paptazi Galidescu, fumisar șef al circ. 3-a, colonel Hagienirea, comandantul reg. 3 trenări, subcomisar de serviciu Oprea daharia, etc. Din ordinul d-lui Prim-procuror a fost arestat grăjdarul Petre Bărgăoanu, originar din com. Cristești, jud. Fălticeni. CE A ARS .A căzut pradă flăcărilor proprietatea d-lui Michel Wolf, asigurată la soc. „Agricola" pentru suma de 900.000 lei. Chiriașii săi Moritz D. Rukenstein, neasigurat, d-na Mina Bercopici, neasigurată, comerciantul Edelman, asigurat, Marcu Schmartzhald, neasigurat, Bliman, asigurat pentru 150.000 lei la soc. ,Aatenala“. Proprietatea d-lui Sami Kupfenisser, asigurată la soc. „Dacia", iarnobiliarul la soc. Eluriav pentru suma de 200.000 lei. Chiriaşul său d. Spiru Sgrapoteanu avea asigurat mobilierul la două societăţi pentru suma de un milion lei. Parte din propietatea d-lui Niculai Dobrovici din str. Spătar asigurată la soc. „Dacia“. Chiriaşii Comblit Alexandru dentist, Beniamin Maravski si familiari O-oanesian, neasiguranti. Atelierul de fierărie si parte din atenansele din str. Spătar nr. 4 bis au fost in parte distruse. După 7 ore de muncă focul a fost localizat. H. Comemorarea de la fearful evoce- iilor doljeni Craiova. 12 Oct. Un comitet ales dintre membrii baroului de Dolj, au luat iniţiativa să comemoreze memoria foştilor decani ai baroului , Gh. Chiţu şi Anghel Betdhan, ridicându-le 2 busturi în bronz, ce vor fi aşezate în palatul de justiţie. Serbarea pentru desvelirea acestor busturi se va face la 18 Oct., ora 10 juni- dim., în palatul justiţiei în prezenţa d-lui Gh. Mârzescu, ministrul justiţiei. Serviciul religios va fi oficiat de p. S. Episcopul Vartolomeu al Râmnicului. Tot în aceiaş zi se va face şi inaugurarea bibliotecii baroului. Ştiri diferite Marini CONFLICT INTRE CEREALIŞTI ŞI MUNCITORI Sunt aproape trei săptămâni de când muncitorii din localitate s’au prezentat d-lui Corciov, căpitanul portului Măcira, spre a interveni pe lângă cerealişti, să încheie un contract de muncă-Delegaţiile muncitorilor şi cerealiştilor au încheiat contractul prin căpitănie, stabilind următoarele preţuri: cărăuşii cu boi de la magazieport 420 lei de vag. cei cu cai 380 ; muncitorii manuali (hamalii) încărcarea magaziei şi descărcarea port 480 lei de vag.; rujarii 175 Iei pe zi; ariolarii 250 lei de vag.; încărcat schelea ÎI-a 530 lei de vag.; schelea IlI-a 580. N’au trecut nici două săptămâni dela încheierea convenţiei şi muncitorii s’au pus în grevă cerând majorarea preţurilor, cu toate că contractul este încheiat până la 1 Februarie 1920. Din această cauză comerţul are mult de păgubit. Dacă în câteva zile nu se va relua lucrul, cerealiştii au hotărît să aducă muncitori din satele vecine, cu toate că muncitorii de aci ameninţă cu răsturnarea carelor şi tăerea sacilor. In această privinţă s’a cerut concursul poliţiei. EXTENIREA PÂINII Primăria a fixat următoarele preturi la pâine : dubla călit. I-a 25 lei ; dubla călit. Il-a 21 lei; dubla călit. IlI-a 15 Iei. Hârsovia ELEV DE GIMNAZIU ÎNECAT IN DUNĂRE Elevul Nicolae Taeciu di» d. ’T'g'mnazîalâ din localitate, ducându-se la Dunăre să se scalde șî neștiind sil înoate, s’a înecat. Căpitănia portului a trimis pescari pentu pescuirea cadavruluiA fost Pescuit după 2 ore şi dus la morga cimitirului înmormântarea se va face în cimitirul din Iârşova. De notat este că elevul era unul dintre cei mai buni şi noicul fiu la părinţiagresiune D. Niţă Gh. Buzatu, agent la pescăria statului şi gardianul Vasile Caracas din corn. Ghizdăreşti au reclamat parchetului, ca Simon Matei. Ivan Matei şi Andrei Cosma tot din Ghizdăreşti au bătut grav pe gardianul Vasile Caracaş şi pe agentul Niţă Buzatu l-au atacat cu focuri de revolver, dar că din fericire nu i’a nimerit nici un glonţ. De notat, că Simion Matei, acura după război a tăiat cu cuţitul pe locuitorul Anton Ivan, a bătut pe jandarmii postului în toamna anului 1924, a mai bătut pe pădurarul Sandu de la ocolul Cadâna tot in anul trecut a mai atacat pa covrigarul ştefan Trufin, ducându-1 la marginea oraşului şi jefuindu-1, iar acum de curând jandarmii l-au confiscat un revolver, I Universul din ţară Marele incendi din Galaţi — Patru Imobile In flăcări. - Din cauza lipsei de «pa un cartier întreg In primejdie. - Nici un edil la fata locului. Cum a luat naştere focul. - Măsurile de localizare. — Cine sunt dăunaţii - Epidemii la Galaţi Galati, 12.— Odată cu ioirea zilelor de toamnă epidemiile fac din nou ravagii. In oraş bolul de febra tifoidă şi scarlatina. In prezent sunt 18 cazuri de tifos dintre cari 11 bărbaţi şi femei. Numărul cazurilor de scarlatina se ridică la 23, majoritatea fiind copii de şcoală. Pentru combaterea epidemiilor serviciul sanitar al oraşului condus de d. medic Otto Ritter, a luat masuri de izolarea bolnavilor şi de desinfectarea locuinţelor. Împotriva febrei tifoide se continuă cu injecţiile antitifice. Serviciul sanitar a făcut analiza apei. Pentru orice eventualitate e bine ca apa să fie fiartă. Zilnic se fac razii inspectânduse hanurile, restaurantele, ospătăriile, simigiriile și brutăriile. După alte informațiuni s'au înregistrat noui cazuri de scarlatini. H Citiți ’Universul Literat * Pun! ÎLIP - l?r. 237 Wiercl 14 Octombrie 1925 Craiova SAMAVOLNICIA UNUI PROPRIETAR D. Gr. Popescu, proprietar din corn. Giubega, învoise vre-o 70 de locuitori să lucreze pe moşia sa. In vederea acestei învoeli, sătenii făcuseră ogoare şi preparaseră pământul pentru însemântat. Ducându-se la câmp cu plugurile să are şirsâ îttseminţeze, s’au văzut împiedicaţi de oameni proprietarului şi de şeful postului de jandarmi ce fusese sesizat din timp. Ţăranii s’au opus la început, dar în faţa autorităţei, oameni de ordine fiind, au crezut nimerit să-şi caute dreptul pe altă cale. Chestiunea însă trebue repede tranşată, întru cât timpul este înaintat pentru muncile agricole şi dreptatea dată ţăranilor, fiindcă a lor este. ŞCOLARE Astăzi s’au deschis cursurile la liceul Carol I. înainte s’a făcut o sfeştanie de către preotul Gh. Ghia în prezenţa profesorilor şi elevilor ADMINISTRATIVE Prin noua împărţire a judeţelor, pe lângă cele 160 comune rurale, ce cuprinde acest, judeţ, se vor mai înfiinţa 29, prin deslipirea satelor. ACCIDENT Automobilul cu Nr. 307 a călcat astăzi pe str. Ştirbei- Vodă, pe Elena Ţârcovnicu din com Mălăeşti care pare să fi fost surdă, căci cu toate semnalele date de conducătorul maşinei nu s’a abătut din mijlocul străzei. CULTURALE Centrul parohial Cetate, va ţine Duminică 18 cor., o conferinţă în corn. Moţăţei. ACCIDENT Săteanul Florea Buşe din corn. Lipova care venea cu carul de la pădure spre casă, adormind In car, a căzut sub roate, a fost călcat și a murit 14 Octombrie Ca si Ia fi fg Octombrie TREI INCENDII Alte trei incendii s’au declar’at în localitate. Primul la cârciuma d-lui Isidor Mendelsona din str. Pescarilor 33, focul a luat naştere dela tejghea, unde se aflau resturi de hârtie. Timp de o jumătate de oră focul a ars ÎnăbuşitoÎ după «. cârciuruarul a închis prăvălia, flăcările s’au ivit prin oblon. S‘a produs o mare parte; vecinii şi pompa de incendiu de la fabrica de lemne au lucrat la localizare. Au ars mărfuri de coloniale şi mărunţişuri. A suferit pagube multe prin stricarea sticlelor cu băuturi spirtoase, a paharelor şi meselor Prăvălia era asigurată la soc. „Naţionala“. — Alt incendiu s’a declarat la locuinţa d-lui Vasile. Dorin din str. Criihan Vodă 14. Focul a luat naştere din cauza burlacilor, cari s’au închina prea tare. Au fost distruse numeroase lucruri casnice. — Al treilea a fost la locuinţa d-luî Sava Christoforatos din str. Artelor No. . Cu ajutorul vecinilor şi al poliţiei, focul a fost repede localizat. Pagubele sunt miel. ACCIDENT DE AUTOMOBILuri d.a. s-a înregistrat un grav accident de automobil pe str. Bucureşti-Noi, Autocamionul serviciului poştal local, condus de şoferul Vasile MDumitru, trecând cu mare viteză pe acea stradă, a dat peste căruţa lui Ion Munteanu din str. Bucureşti-Noi No. 60, sfărâmând-o. Soţia lui Munteanu care se afla în iitruţă, a fost grav rănită şî internată la spital Şoferul a fost arestat. AGENT DE SIGURANŢA BĂTUT Astă-noapte, agentul de siguranţă Ion Ambrozie. Însoţit de o patrulă militară se afla In razzîe în cartierul Badalan Indrotul Gărei No. 8, poliţistul a încercat să aresteze pe Pumitru Ivanov, supus rus ; acesta s’a opus, şi îndemnat de un anume Popa Gheorghe, a bătut grav pe numitul agent. Ivanov luând-o la fugă, marinarii l-au prins printre vagoanele de marfă. În cursul nopţei d- Stănescu, şeful siguranţei a sosit la faţa locului, şi a dispus internarea agentului la spital. Azi dimineaţă a fost arestat Popa Gheorghe care împreună cu Dumitru Ivanov au fost înaintaţi parchetului URMĂRIREA UNOR ARESTAŢI EVADAŢI Autorităţile locale au fost înştiinţate telegrafie că femeia Stana Farcaş a evadat din arestul Satu-Mare şi se bănueşte că a pornit spre Galaîţ. De asemenea poliţia din Braşov cere prinderea lui Haîdea Ştefan, evadat de sub paza gardianului. FURTURI Câteva furturi s’au săvârşit In cursul nopţei. Primul la d-na Paraschiva Atanasiu din str Cantemîr 28, care lăsând uşa descuiată, fiind în aşteptarea unul cumnat al său, a fost vizitată de hoţi. Aceştia î-ai» furat haine şi blănuri. — Un alt furt s’a săvârşit la locuinţa d-lui Andrei Bîgan din str. Chîlian Vodă 75, căruia 10 timp ce se afla la cinematograf î s’a furat dîntr’un sufăr suma de 16.000 leî şi bijuterii. — Direcţiunea sc. normale „C Negri“ din localitate, a reclamat autorităţilor că fostul servitor Andrei Fuîdi a fost surprins 10 flagrant delict de fum, pe când spărgea un cufăr aparţinând servitoarei Ana Roşu. Tot acest servitor a furat diferite lucruri aparţinând şcoalei. Mellidis ÎMPROPRIETĂRIRE ! O comisiune compusă din d-nii Ashiovici, harnicul comsilier agricol al judi. Constanta, Curpen, controlor agronom, Saramatescu si Grosu, agronomi, cu concursul autoritătei comunale, sub conducerea subprefectului I. Alessandrescu, lucrează in corn. Peştera, pentru distribuirea loturilor la sătenii Îndreptăţiţi la impropria,tărire din satele : Peştera, Mamut Cuius, Idris Cuius, Abbei Ceair Ivruiez, etc., pe mereaua Peştera, unde sunt expropriate peste 6000 hectare teren. De aci comisiunea va trece la Doeuzol, apoi Builleiul , alte comuni. S’a anunţat sosirea la Peştera a d-lor: I. Brâtianu, Al Constantinescu, Cipăianu, etc, spre a sărbători începerea improprietăririlor în judeţul Constanta. Slatina CURTEA CU JURI ’ La 15 Oct. a. c. se deschide sesiunea de toamnă a Curţi cu jurt din Olt, — sub preşedenţia d-lui D. T. Alexîu, consilier la Curtea de apel Craiova, asistat de d-nii judecător: Vasilîu ?’ Vodă, ministerul public va fi reprezentat prin d. Popescu procuror trib. Oct. Grefier, Constantin Ștefănescu Procesele sorocite spt următoarele : 16 Oct. Stan D. Proestosu pentru Incectîu, 1? Oct. Const Ilfldulescu, 19 Oct. Radu Sandu Stelian, 20 Oct. Ion Marin UCN Dinu şi Alexandru M. Teodorescu,21 Oct. Marin Badea Stroe,, 2? Oct. Victor Pierea Petrescu, 33 Oct.. Const. N. M. Eragan, 71 Oct. Marin Capleru, 27 Oct. Gh. T. Perlcioiu, 28 Oct. Voicu Gheorghe, toţi pentru omor. Slobozia IN URMARIREA BANDIŢILOR In urma cazului adus la cunoştinta politiei locale, de d. V. Rădulescu, şeful ocolului silvic, că în pădurea Slobozia, s’au semnalat bandiţi armaţi, caz despre care s’a publicat într’o corespondenţă precedentă în ziarul nostru, şeful poliţiei cu şeful secţiei de jandarmi din Ciulniţa, însoţiţi de o patrulă formată din 8 jandarmi şi pădurarii statului, au făcut o razie în pădure. Până în prezent nu s’a dat de urma bandiţilor. Cercetările, vor continua, HOT PRINS Spărgătorul de case. Stan Meluş Toader, de fel din rom. Bora, spărgând casa locuitorului Dumitru Cocoşel din corn. Ştefan Vodă şi furând mai multe lucruri casnice, a fost prins în acest oraş, de d. B. Silvestru, şeful poliţiei, în momentul când voia să vândă lucrurile furate. Hoţul a fost înaintat parchetului. ! * Vineri se distribue GRATIS prin chioşcarii şi vânzătorii de ziare, prima fascicolă lui Pisti , compilare de Ion dorian 27 Plecă de dimineaţă. Era Duminică şi auzea, trecând, conacele din biserica de la Broby. Pe urmă o luă pe drumul ădure, care duce la Bergh, unde sta căpitanul Uggla şi unde era să prânzească. . . , . .. Bergh nu era gospodăria unui om bogat. Foamea ştia drumul spre casa căpitanului. Dar Gösta era primit cu glume învestit cu cântece şi jocuri, ca toţi musafirii, aşa că plecă o părere de rău. , , ,, Bătrâna madamă Ulrica, care conducea menajul, 11 prinea pe Gösta la scară. II salută şi buclele false, care-i înconjurau faţa neagră, plină de sbârcituri, râdeau de bucurie. 1 conducea în sală şi-i povestea despre oameni şi curte. „Mâhnirea şi grija pândesc la uşă“, spunea ea. „E sărăcie mare la Bergh“. Şi zice că nu are nici hrean pentru rasolul de azi. Căpitanul plecase la vânătoare şi poate că va veni cu un iepure slab, la care ar trebui mai mult unt decât face spurile. Şi poate că nu aduce decât o vulpe, animal bun la nimic nici viu, nici mort. . .. . . Cucoana, zice ea, nu e încă sculată, citeşte romane în pat Nu e prru muncă, îngeraşul lui Dumnezeul ’ Nu, treaba era rezervată pentru cei bătrâni ca dânsa, brnă iarna nu mâncaseră altă carne decât un jambon de urs. Nici leafă nu avea şi nici nu aştepta. „Ii suntem datori cu bani vicleanului de Sintram, care e în stare să ne ia tot. Adevărat că conaşul Ferdinand e logodit cu bogata Anna Stjärnhök, dar ea o să se sature de el. Şi atuncea noi ce ne facem, cu trei vaci şi nouă cai, cu tinerele şi veselele domnişoare, care se duc dela un bal la altul, cu pământul nostru, pe care nu creşte nimic, cu bunul nostru Ferdinand, care niciodată n’are să ajungă bărbat. Ce se va face casa asta în care totul are spor afară de muncă ?" Se făcu douăsprezece şi lumea se strângea: blândul Ferdinand şi fetele vesele, căpitanul întărit printr’o baie şi prin vânătoare. Acesta strânse bărbăteşte mâna lui Gösta. Venea şi cucoana casei, îmbrăcată în mătasă şi cu dantelă lată la mâini. Gösta i le sărută, primit cu bucurie de toţi. Veseli, îl întrebau: „Cum trăiţi voi la Ekeby, în ţara blagoslovită ?“ „Acolo curge lapte şi miere“, răspunse Gösta. „Noi scoatem fierul din munţi şi ne umplem pivniţele cu vin; ogoarele aduc aur, cu care aurim mizeria vieţei; pădurile le tăera ca să facem pavilioane de petrecere şi popicării.“ Dar doamna Uggla suspină şi zâmbi de acest răspuns, spunând un singur cuvânt: „Poet!" „Multe păcate am pe suflet“, răspunse Gösta, „dar niciodată n’am scris o poezie." „Şi cu toate acestea eşti poet, nu mai scapi de numele acesta. Dumneata ai trăit mai multe poezii decât au scris poeţii noştri." Mai târziu doamna Uggla a vorbit blajin ca o mamă cu el de viaţa lui stricată. „Să-mi dea Dumnezeu zile şi o să te văd bărbat în toată firea". Și el găsea că e dulce să fie mânat de femeia asta blândă, fiindu-i amică sinceră. După ce terminaseră masa și după ce Gösta îi făcuse să râdă și să plângă, povestind de maior şi de maioreasă, sunară nişte zurgălăi şi iată că intră Sintram cel viclean, plin de bucurie din capu-i pleşuv până la piciorele-i groase şi lungi. Făcea grimase şi se vedea uşor că venea cu veşti proaste. „Aţi auzit", întrebă el supărat, „că azi pentru prima dată e publicată la biserică nunta Annei Strärnhök cu bogatul Dahlberg ? Se vede că a uitat că e logodită cu Ferdinand." Nu auziseră nici unul şi erau miraţi şi supăraţi.Vedeau casa jefuită ca să plătească datoriile omului răutăcios, caii vânduţi ca şi vechia mobilă. Vedeau sfârşitul vieţii acesteia vesele, cu petreceri şi plimbări de la bal la bal. Dar lui Gösta Berling în mijlocul lor îi veneau mii de planuri. „Ascultaţi-mă", strigă el, „nu e încă timpul să vă bociţi. Preoteasa de la Svartjöv’a făcut-o asta. A convins-o pe Anna, care stă de un timp la ea, să-l părăsească pe Ferdinand şi să-l ia pe bătrânul Dahlberg. Dar nu sunt încă cununaţi. Eu mă duc la Borg, unde o voiu găsi şi pe Ana. O să vorbesc cu ea şi am să o aduc încoace la noapte“. Şi aşa se făcu. Gösta plecă singur la Borg, fără nici una din veselele domnişoare, dar urmat de caldele dorințe ale acelora care rămâneau acasă. Și Sintram, părându-i bine că bătrânul Dahlberg va fi tras pe sfoară, se decise să rămână la Bergh ca să-l vază pe Gösta întorcându-se cu Anna. Intr’un acces de bunăvoință, îl învălui chiar în șalul verde, pe care-1 avea cadou dela madama Ulrika. Dar doamna Uggla ieşi la scară cu trei cărţi legate în roşu In mână. „Ia-le“, îi spuse lui Gösta, „ia-le şi tinele, în cazul că n’ai avea noroc. E Corinne, Corinne de madame de Stael. N’aş vrea să ajungă şi cărţile acestea la licitaţie.” „Nu sunt nenorocos niciodată”. „Ah, Gösta Berling”, spuse ea şi-l mângâia, „tu cel mai tine şi cel mai slab dintre oameni. Cât timp ai să ţii tu minte c Ciocul unor bieţi oameni e In mâinele tale 11“ Și iar plecă Gösta Berling, tras de negrul Don Juan, urmat de albul Tancred, bucuria aventurii în piept. Drumul lui trecea pe lângă casa preotului de la Svartjö; opri acolo şi întrebă, dacă e voie să o conducă pe Anna Stjärnhök la bal, şi ridică o fată tânără şi frumoasă în sanie. Cine nu ar merge cu negrul Don Juan ? La început tăceau amândoi, apoi începu ea să vorbească, mândră ca trufia în persoană. „Ai auzit, Gösta, ce a citit azi popa la biserică ?" „Poate că a spus că eşti cea mai frumoasă fată de la lacul Löw până la Klarell ." „Eşti nebun. Asta o ştiu singură. Dar a publicat nunta mea cu Dahlberg”. „Să ştii că nu te-aş fi luat în sanie, dacă aş fi ştiut-o. Dar bogata moştenitoare răspunse: „Şi fără Gösta Berling aş fi ajuns la Borg.“ „E păcat de tine, Anna, că n’ai nici mamă nici tată. Aşa că eşti, cum eşti şi nimeni nu te poate judeca.” „Păcat că n’ai spus-o mai de mult, că mă conducea altul." „Şi preoteasa e de părerea mea că ai nevoie de un bărbat, care îţi poate fi şi părinte. Altfel nu te-ar fi convins să-ţi iei pereche un cal aşa de bătrân". „Nu preoteasa a hotărit-o !“ „Doamne, Dumnezeule, singură ţi-ai ales un om aşa frumos ?“ „Cel puţin nu m’a luat pentru bani“. „Nu, bătrânii aleargă după ochi albaştri şi buze roşii şi sunt nebuni că o fac“. „Gösta, nu ţi-e ruşine ?” „Dar să nu uiţi că de-acum înainte nu mai ai voie să te joci cu oameni tineri. S’a isprăvit cu jocul. Locul tău de-acura înainte e în colţul canapelei.” (Va urma) .