Universul, decembrie 1925 (Anul 43, nr. 277-300)

1925-12-01 / nr. 277

luui XLIH Afacerile m­ed­iul agrar Pentru de­mlaSsiri al agriculturii şi domeniilor Numeroase plângeri primim­­din toate unghiurile ţării împo­triva celor ce se pretrec la comi­tetul agrar, în legătură cu expro­prierile și reintrările în posesiu­nea terenurilor expropriate. Deocamdată aducem la cunoş­tinţa d-lui ministru al agricul­turii şi domeniilor următorul fapt de o excepţională gravitate. Acum câtva timp au­ fost ex­propriate toate terenurile care au aparţinut monastirei catolice „Szent Jobb“ din jud. Bihor, con­form legei exproprierei. Această monastire e pustie; n’are niciun călugăr şi deci nu se oficiază servicii religioase în­­tr’însa, dar nominal figurează un superior al ei, un­ stareţ, care domiciliază în Bucureşti. Supe­riorul acestei clădiri monasti­­reşti, magh­iaro-catolice, e în funcţie de Budapesta şi se înde­letniceşte cu propaganda proma­­ghiară şi procatolică în România! In urma stăruinţelor desfăşu­rate de acest agent al guvernu­lui din Budapesta, comitetul a­­grar a revenit asupra hotărirei luată de a se expropria terenu­rile arabile şi păduroase, care au fost în posesia monastirei „Szent Jobb“ şi nesocotind legea şi interesele legitime ale ţărani­lor din împrejurimi, a repus-o în posesiunea lor. Aceste tere­nuri prezintă o suprafaţă de 1000 jugăre (700 teren arabil şi 300 pădure­­. In consecinţă, prin sistemul bunului plac, ţăranii din ţinutul Bihorului, cari locuesc în împre­jurimile sus pomenitei monns­­tiri fără călugări, AU FOST DESPOIAŢI DE DREPTURILE LOR, AU FOST LASATI FARA O PALMA DE PAMANT, FA­­VORIZANDU-SE UN AGENT PROPAGANDIST, AFLAT IN SERVICIUL GUVERNULUI DIN BUDAPESTA ! Pe când bisericile ortodoxe române din Ardeal au fost, în parte, expropriate de bunurile lor şi suferă din această cauză, comitetul agrar, face să reintre în posesia integrală a terenuri­lor expropriate legal, un aşeză­mânt religios maghiaro-catolic, fără cler, dar, care are nominal un superior la Bucureşti, aflat în serviciul propagandei ma­ghiare... Așteptăm răspunsul d-lui mi­nistru al agriculturii și domenii­lor în acesta chestiune gravă. Mnchein­ dein Opera Română D. A. Lapedatu, ministrul artelor, ia făcut un gest civilizat şi elegant. Nu numai acceptând ancheta dela Opera Română cer­nită de d. deputat D. R. Ioani­­ţescu, dar’, mai ales, punând chiar d-sa condiţia ca în comi­­siune să nu figureze decât core­ligionari (politici al interpelato­­rului opoziţionist. De obicei, când se denunţa, la noi, o neregulă, o nedreptate, se făgăduia solemn cercetări seri­oase şi pedepsirea exemplară a­­eventualilor vinovaţi. Dar exami­narea cazului se făptuia de că­tre chiar autorităţile in răspun­derea cărora cădea pricina. Ba uneori însuşi lupul acuzat era însărcinat să raporteze că într’a­­devăr mielul ce păştea în vale i-a tulburat apa pe care o bea el la susul gârlei. In asemenea condiţîuni, cu ast­fel de anchete săvârşite în fami­lie de cei interesaţi în cauză, fi­reşte, rezultatele erau dinainte prevăzute, zăbovind îndreptările multor rele ce ne bântuie şi la curajând recidiva culpabililor sustraşi de la sancţiunile cuve­nite. Iată acum, în sfârşit, o an­chetă ce nu poate fi bănuită nici de părtinire din partea guvernu­lui, nici de patimă răzbunătoa­re din partea celor cari vor face Investigaţiile trebufinciase, căcî comisia va fi alcăită, nu ne îndoim, din oameni cari, — pe lângă competenţă — vor avea şi autoritatea morală de a hotărî în atare delicată Împrejurare. O, cu adevărat, foarte delicată­, îjî, adăogăm, de o deosebită gra­vitate, pentru toţi bunii şi lumi­naţii români cari — scuipând cu dispreţ peste materialismul şi mercantilismul epocei actuale de tulburare trecătoare— îşi dau seama că viitorul neamului nos­tru nu se va statornici pe teme­liile de hârtie ale acţiunilor spe­culate la Bursă, nici chiar p® oţelul baionetelor­­victorioase, ci numai pe marmora curată a manifestărilor culturale şi­ artis­tice ce chezăşuesc viaţă eternă geniului naţional al unui popor. De aproape treizeci de ani, urmărim cu atenţie pasionată trudnicele şi nenorocoasele stră­­duinţi de-a se înjgheba o Operă Română. Şi tocmai când soco­team că realizarea a izbutit,­­ dispunând şi de o pleiadă de cântăreţi indigeni de calitate superioară, şi de o solicitudine mai puţin avară din partea Statului, şi de sprijinul mai pro­nunţat al unui public ce pare a fi ajuns aproape de începutul unei îmbucurătoare educaţii ar­tistic®, — iată că zidurile aces­tui unic al nostru templu al Melpomenei încep a se nărui ca decorurile învechite de pânză vopsită ce agrementează spec­tacolele. Ba clar, mult visata Marea Operă Română, ameninţa să de­vie una comică, nu prin genul reprezentaţiilor sale, ci prin tea­trul in teatru ce se petrecea acolo. În fiecare seară aproape,­după ce Faust şî cu Mefisto păreau că se Înţeleg de minune cântând pe scenă, înaintau la rampă şî în­cepeau să ţie auditorului discur­suri în proză , la Dacia, certân­­diu-se, înfierându-se, gata să se încaere, în timp ce corul inimos al studenţilor îi acompania into­nând de la galerie „Gaudeamus igitur“ şî „Deşteaptă-te Române“ pe cari compozitorul Gounod nu le prevăzuse în partitura sa. Vreme de o lună s’au întâm­plat lucruri aşa de nostime şî curioase la Operă, încât specta- Icriî nu ar fi fost surprinşi dacă după lăsarea cortinei ar fi zărit pe, primadona Margareta apă­rând să mulţumească pentru a­­blauze, la braţ cu cei doi primi tenori al tatrunîlor noastre e­­lectorale, d-nîî D. R. loaniţescu şi Jeantehas Florescu. Când la Cameră începuse a­­proape să sei stabilească oare­care armonie, prin refuzul opo­ziţiei de­ a mai participa la pre­tinsele lucrări ale unui regim în lichidare, părea că opera sa transformat într’un veritabili parlament român. Artiştii deve­niseră oratori ,şî polemici în­verşunaţi, iar publicul din sală începuse să cânte! Această paradoxală şi regre­tabilă situaţie nu mai poate dăinui. Şi nu este neremediaibilă. Părerea noastră e că la mijloc, nuci decât­ o simplă neînţelegere lesne de înlăturat. Fără să anticipăm ancheta co­m­­isi­unei consimţite de d. minis­tru Lapedatu, ne permitem să dăm cu dragoste o povaţă celor două părţi beligerante de la O­­peră. Să nu-şî închîpuiască nici unii conducători ai instituţiei, oricât ar îl de pricepuţi şî energici, că o trupă de cântăreţi se poate comanda ca o companie de sol­daţi. Dar, pe de altă parte, nîcî unil din scumpii şî marii noştri artişti să nu-şi facă aluzia că toanele lor de copil răsfăţaţi, re­fractari la cele mai elementare reguli de disciplină, pot contri­bui la consolidarea şi prospera­­rea teatrului unde sunt cu drept cuvânt sărbătoriţi. „ Dragii mei... Pax vobiscuml George Ranetti Consfătuirea membrilor corpului didactic la soc. Institutorilor Fata de puternica mişcare­ cul­turală din Capitală, preoțimea și institutorii au avut aseară, la „Societatea institutorilor" din str. Imprimeriei, o consfătuire, spre a se hotărî mijloacele pen­tru o conlucrare comună în acest domeniu. După cuvântările d-nelor : A­­lexandrescu, Cornea, d-lui G. Lungulescu , preoţilor Georgescu Silivestru şi Popescu Mălăeşti, d­. Berceanu, vice­preşedintel­l comi­siei interimare, a recunoscut ne­cesitatea construirei unor săli speciale de conferinţe şi şezători, pe lângă fiecare şcoală din Ca­pitală. A subliniat apoi importanţa muzicei ca mijloc educativ şi a arătat că se va da fiecărei şcoa­le o orgă pentru corurile şcolare. S-a hotărât apoi închirierea a­­rtei săli spaţioase, în cartierul Griviţa, spre a deservi interesele culturale ale acestui populat car­tier.——----p x::x o---------­ Muzeul de vânătoare Fondat din iniţiativa d-lui dr. Gh. Nediei, publicul nostru dis­pus a contribui la înzestrarea lui e înştiinţat, că toate animalele, păsările, etc., ce i se donează, trebue se trimese spre­­ împăiere pe adresa d-lui dr. Gh. Nediei, Piața Principesa Maria nr. 1, Bu­cureşti. Deasemeni sunt rugaţi d-nii inspectori de vânătoare, cari au listele de subscripţii pentru mu­zeu să trimeată sumele colectate: Băncei Franco-Române, Str. Bur­sei nr. 5, Bucureşti, în comptul Muzeului de vânătoare. 11 Cursurile şcoalei de brigadieri de vânătoare „Dr. Gh. Nediei, din Sighetul Marmației încep la 11 Ianuarie 1926 și vor dura până la 31 Decembrie 1927. Examenul de admitere începe la 9 Ianuarie 1926. -XOX • îngrijirea mormintelor scriitorilor morţi in Capitală Primăria Capitalei, în înţe­legere cu societatea scriitori­lor români, cari vor sesiza şi asociaţiile de presă, a luat ho­­tărîrea să se ocupe de mor­mintele scriitorilor şi ziarişti­lor, rămase în părăsire din cauza lipsei de mijloa­ce a fa­miliilor celor decedaţi. Iată numele celor înmor­mântaţi în cimitirul Bellu: Alexandrescu Grigore, Ba­­calbaşa Ion, General Benges­­cu-Dabija, Boliac Cezar, Cara­­giale I. L., Cârlova Gh., Cerna P., Coşbuc Gh., Eminescu M­, Filimon, Georgescu-Oreste, Hajdeu Iulia, Hajdeu Petricei­­cu B., Iacobescu D., Iosef St. O., Ionescu Gion I., Ispirescu P, Ilarie Chendi, Lecca Ha­­ralamtie, Macedonski AL, Maiorescu Titu, Olănescu As­­canio, Panu Gh., Teodorescu Gh. Dem., Ureche A. V., iar în cimitirul Sf. Vineri sunt în­mormântaţi : Radian Şt., Calr George și Stoenescu Th. M. SERBAREA dela „Leagănul Si la Ecaterina“* Valoroasa instituţie, care nu pregetă nicî un sacrificiu moral sau material pentru îngrijirea, nu numai a sănătăţii fizice a micuţilor, dar şi a sănătăţii mo­rale a tinerelor mame, şî-a ser­bat patronul Mercuri, la orele 10 dimineaţa. Tot­odată s’a ofelat şi hra­mul bisericii Leagănului Sf-ta Ecaterina, care, de curând, s’a transformat In biserica nouei parohii Miron Cristea. După săvârşirea serviciului religios, I. P. S. S. Patriarhul Miron a ţinut o scurtă alocuţiu­ne, prin care, la deosebi, mul­ţumeşte doamnelor din comite­tul de conducere al Leagănului, în frunte cu d-nele Catargiu şî Caragea, pentru deosebita râv­nă ce depun — fără prea mult sprijin din afară — spre potoli­rea nevoilor celor mulţi şî ne­voiaşi. După care, urmează o litur­ghie de pomenire a răposatelor Irina Ghîca şî Ecaterina Canta­­cuzino, ctitorele bisericii şi ini­ţiatoarele Leagănului. Asistenţa trece apoi să vizi­teze pavilioanele Leagănului, unde, entuziasmaţi de ordinea desăvârşită, şi înalta operă de asanare moralo-fîzică ce culti­vă, I. P. S. S. Patriarhul Miron făgădueşte darul a două paturi, iar d. dr. Costînescu, primarul Capitalei, alte două. D. dr. Titu Gane, secretarul general al ministerului muncii, mulţumeşte d-nelor din comitet pentru sprijinul ce aduc minis­terului în opera sa, de asistenţă şi asanare socială, înconjuraţi de dragostea celor mici şi mulţumirile celor mari, asistenţii se împrăştie, la ora 1 d.­­a., când serbarea a luat sfârşit. -oxixo- O serbare creştină la „Societatea ortodo­xă a femeilor române“ Alaltăeri, „Societatea orto­doxă a femeilor române“ a sărbătorit pe d. Popescu Tu­dor, advocat şi profesor, membru în comitetul său Central, — cu prilejul alege­­rei sale în consiliul eparhi­al, — pentru toată activita­tea sa în ultimii 15 ani, pen­tru biserica creştină orto­doxă şi pentru neamul nos­tru românesc. In saloanele internatului din str. Principatele­ Unite, sărbătoritul a fost primit de d-na Alexandrina Cantacu­­zino, prezidenta societăţei, de doamnele şi domnii mem­bri din comitetul central şi întreaga societate, un mare număr de preoţi şi de o nu­meroasă asistenţă de creştini şi de corul institutului, care a cântat „mulţi ani trăiască“. D-na Alexandrina Canta­­cuzino a rostit o frumoasă cuvântare, arătând marele rol al Societăţii Ortodoxe ca colaboratoare valoroasă a Bi­­sericei dominante ortodoxe, şi munca devotată a d-lui Popescu Tudor pentru sco­purile societăţei. D-sa arată pe sărbătorit ca un neobosit muncitor , pentru educaţia creştină prin conferinţele sa­le rostite ori unde a fost che­mat şi ca luptător hotărît pentru drepturile Bisericei creştine ortodoxe. Menţio­nează în special lupta sa în întrunirile publice spre a se păstra bisericei noastre ca­racterul de „Dominantă" cum şi lupta contra Con­cordatului cu Roma. In numele societăţei, d-na Cantacuzino a mulţumit săr­bătoritului pentru tot ce a făcut pentru biserica şi nea­mul nostru. In numele preoţilor au vorbit : părinţii arh. Scriban, Cala Galaction, pr. D. Geor­gescu, pr. Abramescu ; apoi, delegaţii şcoalelor , Semina­rul „Central“, Şcoala Spe­cială de geniu şi şcoala de secretare; d. general Ion Ma­­nolescu din partea „Caselor Naţionale“; d. adv. Fotino din partea Soc. „Muzica" al cărei preşedinte este sărbă­toritul : d. Teodor Păcescu, directorul „Nouei Reviste Bi­sericeşti“ şi d-na Smara. Ele­vele internatului au mulţu­mit şi au oferit un buchet de crizanteme. Toţi au urat sărbătoritu­lui viaţă lungă şi izbândă bună pentru biserica şi nea­mul nostru. La un pahar de vin servit tuturor, d. Caracostea, prof. universitar, a vorbit în nu­mele liceului Lazăr, în al cărui comitet d. Popescu Tu­dor figurează de 5 ani. La sfârşit sărbătoritul a mulţumit tuturor. A fost o rară şi frumoasă sărbătoare creştină şi româ­nească. -oxixo- universul Locuinţe pentru func­ţionarii comunali La primăria Capitalei se stu­diază de către o comisiune, sub preşedenţia d-lui prim-a­­jutor de primar M. Berceanu, posibilităţile de realizare a îm­­proprietăriei funcţionarilor co­munali, cu locuinţe colecti­ve, după sistemul francez. Se vor construi apartamente începând de la 100 mii lei, pla­ta făcându-se în rate. Asemenea locuinţe se vor putea construi şi pentru func­ţionarii publici Magazinul Iu­dir Str. Isipssasai No. 94 Singurul mare magazin asortat CU TOT FELUL DE ARTICOLE din CELE MAI MODERNE pentru sezonul de iarnă, vinde teste măMe­­st DETAIL cu preţurile secţiunei *3e EN­ OKOS în vederea micşorărei stocului . 3S61 Oala şi fie comandă găsiţi uniforme şcolare. Pal­toane şi haine, bărbăteşti cu preţuri avantajoase la Atelierul T­EXTILA Bucureşti. Cal. Rahovei 90 fost ICO ARTA .METALURGIEI R. JEAN Execută prompt orice sistem de „Radiatoare*, pentru Automobile aripi, bombaje, caroserii, secţie de sudură autogenă şi niche­al, găsiţi radiatoare, diferite mărci gata. Str. Origora Alexandrescu 88 Lodion Cele mai noi modele Cele mai perfecţionate Cele mai clare Cele mai elegante Preţuri extrem de eftine( PLĂSig. Gramofon) Zeci de mii în depozit Cerşit CaSaSegu­l „ODEON“ 79 Isies ¥i®feriei 79! (vis-a-vis de Biserica Albă) COMITETUL ŞCOLAR SOVATA PUBUCATBUNE Se publică spre cunoştinţa ge­nerală că în ziua de 19 Dec. 1925, ora 11 în localul direcţi­unii XI regionale silvice din Cluj, se va vinde prin licitaţie publică, cu oferte închise şi si­gilate, , 13,8 hectare pădure de codru, în vârstă de 130 ani esen­ţă de fag numită „Haremlab“, proprietatea şcoalei primare din din comuna Sovata, plasa Mer­­curea-Niraj, judeţul Mureş. Vânzarea se va face conform regulamentului de licitaţiuni şi cu aplicarea condiţiunilor gene­rale pentru exploatarea păduri­lor Statului publicate în „Mo­nitorul Ofical“ nr. 106 din 12 August 1922 cum şi cu condiţi­­unile speciale de care amatorii pot lua cunoştinţă dela direcţi­unea XI silvică Cluj, dela oco­lul silvic Sovata, precum şi de la comitetul şcoalei din Sovata. Estimaţiunea din oficiu este de lei 195.000 (una sută nouă­zeci şi cinci mii). Garanţia provizorie şi în caz de adjudecare definitivă este de lei 20.000; supra oferte nu se primesc. Preşedinte, I. Volcu. Secretr, G. D. Passă „NURCEA1’ Fabrică Rom. de confecţiuni amâe m preţul Fabrice! b­iliâeăiinta tieiarul Mantile­le Dani Raîsovoâ 1011, Tramvai 15-18-20 ÍBÍíí!S!ÍÉíF§iliM§S şi SaRom de Coafară de primul ordin. În centrul cel mai select al Capi­talei caută Colaboratorii(e) ca coasociaţii(e) Specialişti versaţi în toate ramu­rile branşei. Oferte serioase şi de­taliate la ziar sub: Viitor asigurat Discreţie garantată căsuţa 1 R. 0­7 Cămăşi Pyramal­­a@sâu de lâna lianele vătuite în calităţile cele mai fia© şi cu preturi ce desfid orice concurenţa găsiţi numai la Prima fabrică de Cămăşi din Ţară Bazarul Fix Str.­­@LY£i 31 Sili HI Intrebunţati alifia @R­­Găsiţi la toate Farmaciile, Drogueriile şi Parfumeriile din ţară. Re­­presentant Drogueria O­­preanu, Rudeanu şi Săvu­­leanu. Str. Câmpineanu IS. liMiE de 18 Cu Preturele Reduse Lei Cer 1090 Kgr. 1OO0 Fag „ ,, SSO îSMSilărîa „ „ 303 Transportate la Domiciliu la ce­rere om cu cos. Depozitul 1. Petcovici Cal. Flevnei 576. Telefon 29­23 Comenzile se mai primesc, Cal. Victoriei 73, PETRE FONTÎNI vizavi fle Episcopia. ir. 1. Martin vecalu specialist reîntors in Capitală vindecă NEURASTENIA, HISTERIA,­­Ti­miditatea, Melancolia, Insomnia, Somnolenţa, Paralisia, Tremură­tori, Ticuri, Nevralgia, Reumatism, Sughiţul, Vărsători, Impotenţa. Incontinenţă de urină după syste­­mul Prof. Bernnjeim Nancy, Du­bois (Berne), Berthen (Paris), HIPNOTISM, reeducaţia voinţei­­ a caracterului. Tratamentul. Co­piilor întârziaţi, impulsivi, vicioşi, ELESTROTE­IAPIA.Tratamentul­­ radical modern al SYFILISULUI Cale Victoriei 33 (fost 45) Casa, Frascati Cons. 9—11 si 2­^^2240 DOCTOR Erachie Sterian Vechi medic al Eforiei Spita­lelor civile Specialist în boaie SIFILITICE și IKYEK84S Consultaţiuni dela 1—3 și 6—8 22 Strada Bibescu Vodă. Tel. 20­51 3083 DrAMimiOmCî Hesnito­ upinare, Sifilis și Insuficienta Sexuală, Diathermie Electrotherapie, Cistoscopie și Uretro­­scopie pentru boli de băşică, blenora­gii noi şi cronice cu complicaţii, pro­­stalite, stricturi, etc. Consult. 8—10 dim. şi 3—8 p. m. — Str. Belvedere 3 — D-r MELLEM Genito urinare, Sifilis, Piele Diatermie şi Electricitate p .boli cronice, (mitră,­­ vare ri­nichi, prostată, reumatism) ultra­­microscopie şi analize Cons. 8-10 dim. şi 4—8 p. m. p. doamne ora 4—5 p. m­. 8 Strada Gaiţei 8 2236 EVDOCHIa SIMIONESCU fostă internă a Mat­ernit­ăței Telefon .S3913 Strada Cameliei 34 fost frac­­mazona 5. 3145 Cal. Victoriei No. 57 (hotel Splen­did) primește în comision jucării pentru sărbătorile de Crăciun şi Anul Nou. 1 Vizita­ Expoziţia Franceză de T. F. F. stand­ul Electro-Pho­­ebus la biciul Comercial Francez Str. Bursei No. 2 32 Cereţi la principalele farmacii, droguerii, coafori şi parfum­erii mm* ROYALE REGINA TINCTURILOR PENTRU PÂR 111 toate nuanţele dorite wmwm mmm Renumita plantă orientală totdeauna proaspăt în toate nuan­ţele. Se predă lecţii pentru apli­caţie. Părul stricat de alte tincturi se reface cu cea mai mare îngrijire INSTITUT DE BEAUTE MAISON DORTHEÎMER Str. C. A. Rosei,1­7. Telefon 27­53 Cereţi noul catalog Ofili „VISELIAni 3860 Calea Victoriei. 83 (colt cu Str. Fântânei) Singurul magazin autorizat care * Lichidare si desfacere totala 9 • Autorizată de Onor. Camera de Comerţ Mo. 1.941_______ $ MAGAZINUL „LA VIE PARISIENNE” „ LICHIDEAZĂ =­­-= şi DESFACE ! Cu preţuri extrem d­e ieftine f toate mărfurile ca: I Stofe-Mirăsuri-Eponjuri ; I Narchisete-Pânzării-Dubluri jI Velour acote, uni şi imprimat I­sus etc. e­cB 3849 Pivniţele cu Vinuri Distileria „COROANA" Aduce la cunoştinţa onoratei sale clientele că a pus în vânzare prin sucursalele de desfacere din Capitală, superioarele şi cunoscutele sale produse de vinuri vechi, băuturi spirtoase şi liqueruri cu următoarele preţuri: * 1 " Vinuri speciale p. Masă SUCURSALE: Str. Sabinelor No. 16 bis Str. Vasile Lascar No. 98 „ Viitor „ 207 B dul Basarab „ 84 „ Berzei „ 102 „ Col. Ghica „ 17 „ Şerban Vodă 20 Calea Moşilor „ 309 „ Dudeşti „ 6 Sos. Colentina „ 53 „ 13 Septembrie 87 Str. Chiristigii „ 2 Calea Plevnei „ 247 Str. Gogoşi * 24 Str. Matei Voevod 124 Depozit Central Secţia Vinuri: str. Bis. Papachiţu No. 2 „ Distileriei : str. Vasile Lascăr 83 D-Ior Comercianţi Condiţiuni speciale, preţuri cu­rente la cerere. 3843 FERULA doctorului GIRARD Academia de medecină din Paris a constatată, printr’ună expussă ala lucrăriloră ei din 1872 că Ferrula doctorului Girard era singurula care distrugea cu totulu constipaţiunea şi curarissea in puţină timpu. Chlorosa, Ferderea forţei orn, Anemia, Hysteria, In.Srtctrei, Durerile de stomachii Trinsile. Elă fortifică convalescenţii §i persoanele d’ună temperamentfl debilă. _ DepositU in principalele Plxarmacii. A- C y e 1 PasSite şi Praf, „T s t e*‘ us extern Tratament radical şi sigur contra Blenoragiei vindecarea abso­lută ale scurgerilor Învechite cele mai rebele. Fără dureri, nu pătează lingeria. Hellobrom a,,«s „T e t e“ și praf­ul extern Suveran contra mâncărimilor, vindecând eczemele cele mai perzistente, exanthemeie, pruritus, Guta, Hemoroizi şi Degerăturiîe. ii ri Cellain s®jufîe, »icaturi, lit­­»»T e t e“ jecţii @1 SaPIste uz­entara Cel mai indicat calmant şi anaestetic, fără repercusiuni asu­pra inimii, întrebuinţat cu succes în Chirurgie, Ginecologie, Neurologie (neurastenie, frică, iritaţiuni, întărind nervii). Den­tistică şi Dermatologie şi contra durerilor atroce irovocate de arsuri, fabricatele Theodor Teichttraher A. G. ,ier,in PENTRU DOMNII MESICI LITERATURA si 8SOSTRK BRATIS Depozitari: Drog­oria STO.SBASS Bucurest. ro „ B8YAI. Clv! la sticle înfundate de 1 litru Viu alb de Masa litru Lei 15 „ Superior „ „ 16 H . Otteiei­­ „ 16 „ „ Pelin de Mal „ „ 16 Bordeaux „ „ 15 „ Grandpoir „ „ 18 „ Viţă de champagne „ 20 „ Fiuot noir Segarcea „ 20 „ Tămâios pur roz „ 20 „ Ju­b pentru Desert „ 22 „ Pinot Blanc „ „ 24 Băuturi spirtoase la sticle înfundate de 1 litru ţuica Naturală litrul Lei 20 „ veche superioara „ 24 Spuma de drojdie „ „ 28 ..........medicinala „ 36 Rom „ 48 Coniac din Vin ,, 48 Mastica de Hio „ 40 Secarica „ 32 Liquer de Trandafir „ 36 „ ,, Vişine „ 40 Piperment „ 36 CSI iii s [árai Uln

Next