Universul, ianuarie 1926 (Anul 44, nr. 1-25)
1926-01-15 / nr. 11
Kirró Wooisit Consiliul de miniştri a luat hotăriri în ce priveşte Ardealul năpăstuit. Guvernul va împărţi ajutoare nefericiţilor loviţi de destin. Pagubele sunt însă atât de mari, nemăsurat de mari, încât sprijinul statului nu va putea alina toate durerile, nici acoperi toate golurile rămase pe urma prăpădului. Locuitorii ţării vor trebui să alerge şi ei în sprijinul fraţilor ardeleni. Egoismul omenesc, atât de strâns legat de împrejurările de după război, treime să facă loc altruismului umanitar. Instituţiile industriale, comerciale, financiare, acum cu prilejul încheerii bilanţurilor, îşi pot îndrepta gândul şi fapta cea bună către ardeleni şi bănăţeni. Societăţile cu caracater filantropic, companiile de teatru, expoziţii de pictură şi sculptură, concertiştii, pot sacrifica din veniturile, beneficile, reţetele lor, o cotă rezervată potolirii suferinţelor celor de dincolo de Carpaţi. Conştiinţele mobilizate se strâng sub steagul ţării atunci când primejdia războiului le chinună la datorie. Şi în Ardeal a fost război, deslănțuit de elementele naturii, împotriva unor oameni, cari n’au nici o vină întru aceasta. A fost un război împotriva căruia n'are nici o putere nimeni. Cu atât mai mult trebue să fie sprijinite victimele ca şi eroii acestui război. Iată pentru ce credem ca ERSSES la societăţile de tot felul, cei bogaţi ca şi cei săraci, fiecare după puterea lui, unii mai mult după inima decât după puterea lor, au datoria solidarităţii întru sprijinirea năpăstuiţilor. In alte ţări, oamenii de inimă acopăr de îndată liste de subscripţie, se distribuie flori de caritate pe străzi, toată lumea sprijineşte acţiunea Statului în cazuri de catastrofă cum este acela din Ardeal şi Banat. Pentru ce n’ar face la fel românul blând şi ospitalier ? Să se înfiinţeze Comitete de iniţiativă, să se pună a- I cestea în legătură cu acţiujnea centrală, să se facă co- I lecte pretutindeni, căci numai pe calea aceasta se poate mângâia doliul, se poate potoli jalea celor loviţi de prăpăd. Iată obol ce trebue dat cu inimă, bogat, fără gândul zilei de mâine, cu demnitatea sacrificiului înălţător, cu îndemnul datoriei ce se ridică la înălţimea virtuţii. Numai astfel, opera nu va fi numai a Statului, ci a ţării întregi, a locuitorilor cari laolaltă sunt tara însăş, dela copilul din leagăn până la moşneagul plecat spre mormânt. Ardealul plânge... Patria cere pentru Ardeal dovada patriotismului românesc. Ea nu cere insă vorbe deşarte, ci fapte întregi. L. Iliescu la orarului ruso-turc Un ziar rus, care apare în Paris ,.Posletnia Novosti“, desvâite clauzele secrete, pe cari le conţine tratatul de la 14 Decembrie, încheiat între Turcia şi Rusia sovietică. Ziarul adun că cu toată tăria ca asemenea clauze există şi se referă la ajutorul, pe care Sovietele trebue să-l dea Turciei, în căzul unui conflict armat intre aceasta şi o altă putere. Sovietele au luat angajamentul să pue la dispoziţia guvernului din Angora, în caz de război, tot timpul cât va ţine acesta, portul Batum, legat printr’o şosea cu fortăreaţa Kara, prin Adjaris Tskhali şi Ardakhan. Punerea temporara a portului Betrin la dispoziţia Turciei nu poate fi considerată după părţile contractate, ca o violare a neutralităţii, fiindcă după tratatul ruso-hire, suveranitatea asupra acestui port aparţine Turciei care P a cedat numai spre folosinţă, fără termen, republice sovietice a Georgiei şi aceasta la rândul ei Uniunei Sovietelor ruse. Guvernul sovietic s-a mai angajat să predea Turciei un număr anumit de cai, s’o aprovizioneze cu muniţii şi grâu şi să-i dea putinţa să-şi retragă toate trupele dela * granița Caucazului pentru a te trimite pe câmpul de luptă. monumentul reg. 4 roşiori In curtea reg. 4 roşiori din Capitală, s’a ridicat, din iniţiativa d-lui colonel Stoilov, comandantul acestui regiment, un monument pentru cinstirea memoriei eroilor căzuţi pe front şi care au făcut parte din această victorioasă formaţiune militară. D. colonel Stoilov a ţinut să cinstească locul de unde escadroanele acestui regiment, au plecat în 1916 să răspundă la chemarea ţării. Astfel se va pune în faţa ochilor ostaşilor de azi şi de mâine, icoana recunoştinţă pentru cei plecaţi atât de glorios dintre noi. Un comitet patronat de M. S. gin.fts comandant de onoare el. außjRUMstafed « te fcwnte pe d. colonel Stoilov, a strâns zi cu zi fondurile necesare. Sculptorul Horia Miclescu s'a inspirat la crearea monumentului din strămoşeştii© troiţe. Pe cele patru laturi ale troiţelor, sunt săpate în piatră numele ostaşilor morţi, iar din fiecare colţ porneşte ofranda unor flăcări ce se pierd în înălţimi. De jur împrejur, patru bassoreliefuri, reprezintă episoade din luptele de la Robăneşti, Oituz, Bălţi, Tisa, iar aproape de bază, pe o placă de bronz se află un autograf al M. Sf. Regina. In clişeul de mai sus se poate vede« frumoasa operă «, hsvstb» MOZAICURI DINTR’O CONVORBIRE CU BERNARD SHAW. — Marele scriitor englez Shaw a fost întrebat de un german dacă ştie nemţeşte. Shaw a răspuns : Prea puţin. De fapt, ştiu numai câteva fraze. Dar când vin vizitatori germani şi încep să-mi povestească, exclam, din5 In 5 minute ..Ausgezeichnet !“ (minunat). La plecare, vizitatorii sunt ferm convinşi că eu vorbesc perfect nemţeşte”. însemnările mele . LEGĂTURA CU MANECHINUL Poetul Minulescu şi-a intitulat piesa, care are aşa de real succes la teatrul Naţional, „Manechinul sentimental". Cronicarul dramatic al „Universului" a explicat temeinic şi lămurit, ce-i cu „manechinul sentimental" din punct de vedere teatral. In această rubrică, mi-aş îngădui să însemnez câte ceva din domeniul mai larg al manechinului omenesc. Câţi şi câte, dacă nu toţi, nu suntem nu numai adesea, dar căi mai des, curate manechine! Individualismul nostru adică e definitiv înfrânt, e supus total, imperativelor sociale, convenţiunilor morale, îndatoririlor obşteşti, ordinelor superioare, strigătelor absurde, violenţelor ignobile, înduioşărilor mângâietoare, îngăduinţei leneşe. Personalismul fiecăruia dintre noi, formează de obiceiu ecoul răsplatirilor târzii şi al amintirilor melancolice. Suntem purtaţi de valurile legăturilor noastre, in cari se amestecă şi frică şi respect şi nevoie, ineât lucrăm de foarte multe ori maşimialiceşte. Suntem parcă nişte manechine conduse, nu ştim cum şi nu ştim ce fel. Dar mi se pare, că manechinismul e mai repulsiv In politică. In acest domeniu, contagiunea depersonalizării şi imitaţia servă sunt mai caracteristice. Insulta circulă fără nici o reticenţă dela idanechin la manechin, dela ad-versar la adversar; auto-controlul e spulberat. Manechinismul e scuturarea de voinţă, e incapacitatea de a te sili să răspunzi, e lacuna sufletească de a nu analiză. Manechinismul duce direct la înglobarea in gloate. Şi-i oribil. înfăţişarea e groaznică şi din punct de vedere estetic şi din punct de vedere moral. împotriva mane- chinismului stă dârză, demnă şi frumoasă tendința disciplinării voinței, — personalismul.C Cro. ■—ia — I Furtul ane cLansabil de 1000 lire sterline — UN BARON RUS ŞI SOŢIA SA ARESTAŢI Londra, 12. — Baronul rus Wolf Osten Socken şi soţia sa au fost arestaţi la Southampton pe bordul unui vapor de pasager, care pleca spre Franţa. Ei sunt acuzaţi că au furat o miniatură de aur aparţinând lui sir Archibald Hamilton, un nobil englez, la care cei doi soți luaseră ceaiul în ziua când s-a constatat dispariția miniaturei. Aceasta are o valoare de 1000 lire sterline. filme Zi de corecţionare. r— Radu Boroboaţă I !— Zent I e— Unde eşti !, «—* Aici-i şa. — Treci în faţă !.„ Ce te dai l« fund ?... Aşa !... Dă-mi dosarul, d-le grefier!... Va-să-zică, te-ai apucat de năzbâtii L. — Nu m'am apucat de nimic, să trăiţi domnule preşedinte ! — Aşa scrie aici. — O fi scriind, domnule preşedinte, dar eu pot să dovedesc cu martori — Ce să dovedeşti cu martori contra procesului-verbal ! Scrie negru pe alb că te-a prins un flagrant-delict. — Nu e adevărat domnule preşedinte!... Eu am nevastă cu cununie şi nu mă ţin de blestemăţii. — Nu e vorba de blestemăţii... Chestia e că te-a pTÎns în flagrant delict silvic... Tăiai copaci din pădurea statuluL.. — Asta se poate, domnule preşedinte, dar nu e adevărat — Ascultă procesul-verbal... Minte cel care l-a făcut ?_. Aveţi ceva de împărțit?.* — N'avem. — Atunci? ■— M’o fi semnat cu altul. — Ce să te semuiască ?... Ţi-a luat şi declaraţia... Ai şi iscălit... Nu e semnătura»?... Vezi?... Acuma taci, că nu-ţi dă mâna.. Va să-zică, aţi dat iama în pădurea statului!... Nu vă e ruşine?». Nu mai aveţi nici un Dumnezeu, nici un sfânt ?... — De, domnule preşedinte, de când cu calendarul ăsta nou ne-am încurcatără în chestia afteii «gtafia lui Bortu compromisă la siiaa Bateorilor .Se simte retragerea lui Cu toată campania cercurilor oficiale maghiare, care se străduesc să dea complotului de la Budapesta un caracter de simplu delict de drept comun, totuşi zilnic se adevereşte complicitatea în această uimitoare afacere a celor mai înalte personagii din Ungaria, începând cu însuş regentul Horthy. Nu numai că arhiducele Albrecht se fălea cu prietenia şi concursul asigurat al lui Hlorthy, dar sa dovedit că acesta a chemat pe contele Apponyi, şeful partidului legitimist, spunându-i că moştenitorii lui Carol al IV n’au nici o perspectivă a putea veni la tron şi că ar fi mai bine să se ralieze atunci lui Albrecht. Horthy a adăugat chiar că este dispus în asemenea împrejurări să-şi cedeze postul de regent. Se ştie pe de altă parte că aghiotantul lui Horthy, a şi fost arestat. Contele Apponyi nu numai că a refuzat aceste propuneri, dar le-a denunţat într’o întrunire publică la Budapesta. Acum rămâne de stabilit întru Viena, 12. — Mai mulţi membri marcanţi ai diferitelor partide s’au prezintat la ministrul de externe, Winko, care apoi, însoţit de Bethlen, a vizitat pe regentul Horthy, cât arhiducele Albrecht avea cunoştinţă despre opera falşificaio■ rilor... patrioţi , ultimele ştiri afirmă că dânsul era la curent cu cele ce se petrec. In asemenea conditiuni, contele Bethlen, care are răspunderea guvernului, nu se poate găsi decât în conflict cu regentul şi se spune că lupta a şi început. Mai circulă iarăşi svonul, că legitimist» s’ar agita pentru a proclama pe tânărul Otto de Habsburg. Prin urmare, situaţia este din cele mai grave şi Statele aliate împreună cu Mica înţelegere au hotărît să ia măsuri energice împotriva Ungariei. La interogatoriul luat prinţului Windischgraetz precum şi şefului siguranţei, Nadosy, aceştia continuă să susţie că falsificările lor au avut un scop patriotic şi că nau făcut decât să repete pilda dată odinioară de financiarul englez William Pill care pentru a discredita revoluţia franceză a ■ pus în circulaţie hărbii-monedă franceze false. Aceştia trei au hiotărît ca după votarea legei asupra reînfiinţării casei magnaţilor, Horthy să se retragă. Data stabilită ar îi cam peste şase luni. S’a lacercat o lovitura de Stat? Budapesta, 12. — Azi noapte, la ora 12, întreaga poliţie a fost mobilizată, deoarece se zvonise că rassiştii vor să dea o lovitură de stat. Intervenţia franţei Paris, 12 (Rador). — D. Korányi, ministru Ungariei la Paris, a declarat ziarnlui ,JPetit Parisien", că a remis d-lui Brinn, un mesaj din partea contelui Bethlen, care, asigură că guvernul maghiar, de acord cu regentul Horthy, este hotarît să continue ancheta împotriva falsificatorilor, cu energie nemiloasă şi că nici unul dintre cei implicaţi, oricât de sus pus ar fi, nu va fi cruţat. „Matin“ află că d. Brinnd a fost de părere că afacerea comportă dedesubturi politice, care nu trebuie lăsate nelămurite, aceasta chiar în interesul bunei înţelegeri a ambelor ţări. Din cauza importanţei politice a chestiunii, ministrul Franţei la Budapesta, a părăsit eri Parisul, innooindu-se în Ungaria. Har-ny sa retase Se cere demisia a doi minştri turcul Viena, 12. — Deputatul tingur Györgi, membru marcant în partidul social democrat, a declarat că partidul său pretinde ca ministrul de interne Jînkovski să se retragă, deoarece a fost prevedere în afacerea fraudelor. Ei mai cer şi demisia ministrului de instrucție Kirbberg, pe motiv că institutul cartografic ține de departajmeniul său. Convocarea conferinţei Micei Intelageri In urna gravelor1 evenimente Haite In (istoaria, nuvernde celor trei State din Inţelepere au hotărî! să arăbească convocarea viitoarei conferinţe care a fost amânată în diferite rânduri. S’a fixat în mod oficial că viitoarea conferinţă a Alicii infereaeri se va întruni la 20 Februarie în localitatea Bled. O acţiune comună va fi dusă împotriva Ungariei şi in acord cuu marele state aliate şi în special Franţa. După conferinţă, d. Benes se va duce de-a dreptul la Geneva pentru a lua parte la sesiunea de primăvară a Societăţii Națiunilor în fața căreia va fi adusă și chestiunea falsificărilor ungare. Cmignaităîi re ies la iveala COMPLICITATEA UNUI MEDIC Budapesta, 12 (Rador). — Ziarele anunță că doctorul Schwetz, care a fost arestat, a mărturisit că buletinul individual trimis de la Milano la Budapesta și eliberat pe numele Soleano, a fost semnat de el personal. El plecase deja în vara aceasta din ordinul Principelui Windischgraetz în compania lui Andre Andor în Italia, unde au reuşit să tlaseze câteva bilete de 1000 franci. Schwetz nu a mărturisit până în prezent de unde avea biletele false. Markovici, care a fost arestat la Budapesta, a mărturisit şi el că a depus la Banca „Tuezholy’1 150 bancnote false, și pentru care i s’a aprobat un împrumut de 530 milioane de coroane ungare. In momentul când afacerea falsificărilor devenise cunoscută, Mankemei a retras depozitul de bancnote false, restituind cele 330 milioane coroane, pe care nu cutezase să le cheltuiască. PROCESUL EPISCOPULUI MILITAR Budapesta, lî (Rador). — Procesul verbal conţinând Interogatorul luat Episcopului militar Zadravetz in afacerea falsificărilor de bilete franceze a fost trimisă spre judecare Curţei marţiale, care Insă s'a declarat ca incompetentă In materie, așa că afacerea a fost din nou remisă Tribunlulul civil. PROCESUL VA ÎNCEPE PESTE CATEVA SAPTAMANI Budapesta, 13 (Rador). — Dacă parchetul nu va socoti necesară continuarea anchetei, procesul falsificatorilor de bancnote franceze va putea începe peste câteva săptămâni. Se afirmă că inculpaţii vor fi urmăriţi pentru următoarele delicte : Falsificarea de bilete, provocarea la falsificare şi punerea în circulaţie a bancnotelor, falsificarea de documentente publice, întrucât s’au falsificat şi paşapoarte, şi fraudă prin faptul că au Împrumutat sume importante, lăsând In gaj bancnote false. DESTĂINUIRILE ŞOFERULUI PRINŢULUI WINDISGRAETZ Budapesta, 13 (Rador). — Şoferul prinţului Windischgraetz, care in repetate rânduri a transportat pe prinţ la institutul cartografîc a numit judecătorului de instrucţie pe unele din persoanele cari au vizitat Institutul împreună cu Windischgraetz. Se fac cercetări in această privinţă. SE LUCREAZĂ LA CONSTATAREA CANTITĂŢII BILETELOR FALSIFICATE In stadiul actual al instrucţiei, poliţia ungară de acord cu delegaţii poliţiei franceze socotesc de importanţă capitală constatarea cantităţii de bilete false falbricate şi determinarea părţei distruse din stocul total. Cercetările se străduiesc să fişeze cifre precise în această privinţă. Sau Lucarnii, sau Budapesta! Praga, 13 (Rador). — „Venkov“ organul partidului agrarian, al cărui conducător este primul ministru Svehla, declară că opinia publică din Cehoslovacia așteaptă cu nerăbdare noile desfășurări ale afacerei bancnotelor false, socotind că nu poate fi pusă la îndoială importanţa politică de prim ordin a acestei afaceri. Nu există decât o singură alternativă: sau sfîinitul de la Locarno, sau tplxltatorl bancnotelor false nu interesează numai justiţia internă a Ungariei; este mai curând o chestiune de bună cuviinţă internaţională şi de prestigiu, este o chestiune interesând pacea Europei intregi, şi deslegarea ei incumbă democraţiei europene. Ziarele anunţă că pentru sfârşitul săptămânei a fost convocat consiliul de miniştri spre a se ocupa între altele şi cu chestiuiei de pe?Uncă «teiuă. Iugoslavia în expectativa Belgrad, ro (Rador). — ,,Vreme" arată că cercurile oficiale păstrează o mare rezervă in afacerea falsurilor de la Budapesta. Guvernul Iugoslav a adoptat o atitudine de expectativă şi doreşte să nu ia măsuri premature; se aşteaptă sosirea tuturor elementelor anchetei. Guvernul menţine un control strâns cu Franţa şi cu Mica înţelegere. Se constată cu satisfacţie, că opinia publică ungara a început să reacţioneze şi că este de aşteptat o mişcare a acestei opinii publice, care ar aduce la Budapesta un regim parlamentar responsabil. O asemenea schimbare ar îmbunătăţi considerabil raporturile dintre Ungaria şi statele vecine. Cercetările Iugoslaviei In Germania Belgrad, 12 (Rador). — In afacerea falsificării de dinari principalii inculpaţi n’au putut fi încă arestaţi. Şeful siguranţei Iugoslave Lazici, care conduce acum cercetările la Berlin, s’ar afla pe urmele acelora cari finanţau banda de falsificatorL Complicitatea organelor oficiale maghiare Ziarele cehoslovace publică dovezi că din anul 1919 Ungaria practica falsificarea biletelor de bancă cehoslovace. In 1920 şi 1921 un mare stoc de bilete de 100 coroane şi 500 coroane a fost pus în circulaţie. S’a constatat atunci că falsificatorii erau puşi chiar sub direcţiunea, unor funcţionari dela ministerul de război, precum şi a pofesorului universitar Meszer. Aceşti bani serveau la propaganda maghiară In Slovacia. Pagubele pricinuite sunt prea mari pentru ca Cehoslovacia sfi nu ceară o reparaţie şi de aceia la Praga se cere să se facă o revizuire a tuturor anchetelor făcute până acum cu ocazia falsificărilor de bancnote emise în dauna statelor vecine Ungariei. Comentariile presei elveţiene Basel, 13. — „Baseler Nachrichten1*, vorbind despre falsurile din Budapesta, scrie următoarele: .Cei din Budapesta nu ar trebui să-şi facă iluzii asupra modului cum sunt apreciaţi în Europa occidentală. Străinătatea a înţeles că Ungaria nu putea să găsească repede calea de la republica sovietică la statul constituţional burghez. Dar au trecut aproape şapte ani de la epoca teroarei roşii, astfel că jocul echivoc de până acum nu mai prinde. E timpul suprem ca guvernul Bethlen să arate că e ceva mai bun decât o fațadă pentru acoperirea barbariei. Această dovadă, însă, nu se poate face prin comunicate oficiale, ci printr’un proces de purificare radicală“. ’Asta. $1 în Anglia bântue o marsurasă de locuințe. In clișeu! nostru se văd omni^ose, ce sunt închiriat® cu 7—10 șilingi pe săptămână. Declaraţiile d-rei felia Hamg la Cfej - Ezposaraa staa$el. —• Sapă renontarea exprimilor Carol. TraSaüvsl© ca (äräaaftSi. — In ziua de 12 Ianuarie, la orele 7 seara, d. Iuliu Maniu a făcut la clubul partidului naţional din Cluj, o expunere a situaţiei politice. Preşedintele partidului, naţional după ce a trecut în revistă toate evenimentele petrecute de la război încoace, a stăruit asupra situaţiei creată in urma renunţării principelui Carol la tron. D. I. MANIU a rugat pe cei prezenţi să nu dea crezare svonurilor cari circulă in legătură cu acest eveniment. Motivele renunţării, — a spus d-sa, — sunt de ordin strict familiar şi intim, şi nu-i este nimănui iertat să le dea o interpretare cu caracter politic. D. Iuliu Maniu s-a ocupat apoi de chestia raporturilor partidului naţional cu partidul ţărănesc. „Am întins o mână de înfrăţire, — a declarat DL L Maniu, a partidului ţărănesc şi credem că această mână nu va fi refuzată. In cazul când ne vom fi înşelat în aşteptările noastre, partidul naţional este gata să ia singur puterea, deoarece se simte destul de tare şi îndreptăţit la aceasta. Partidul naţional n’a voit niciodată să monopolizeze puterea. Noi vrem o largă colaborare a tuturor elementelor capabile şi sincer democratice. Opinia publică s’a declarat Împotriva regimului Brătianu, care a adus ţara la ruină. E de prisos — spune d-ea — să amintesc dezastrul economic, politic, moral şi administrativ, rezultat al guvernării actualului regim. D. Ioliu Maniu a sfătuit pe cel de faţă să nu dea crezare zvonurilor privitoare la venirea d-lui general Averescu la guvern. Partidul poporului este încapabil să guverneze. Singurul partid care este în stare să-şi ia răspunderea situaţiei, este partidul naţional. Să menţinem, deci, strâns garda în jurul acestui partid care numai el poate să aducă regenerarea morală şi materială a ţării. €dMF£RlNŢII*E jani KiiLi n sir Timişoara 12. — Luni, la orele 6 d. a. au început la primărie şi au durat până Marţi seară, conferinţele sanitare a „Asociaţiei medicilor din Banat”. La şedinţă a participat şi d. ministru N. Săveanu, asistat de d-nii d-nn Kaminski, Iteanu şi Spiru, inspector în Arad. După ce d. dr. Gabor Daici a salutat pe d. ministru, acesta a vorbit îndelung de situaţia medicilor în raport cu unificarea ad-tivă, consultându-i asupra modificării unor articole din legea sanitară. S-a ocupat apoi de chestiunea tuberculozei şi de necesitatea unei campanii sanitare cu concursul comunelor şi judeţelor. Seara, Asociaţia a oferit d-lui ministru un banchet la Palace. D. ministru a donat Asociaţiei 50 mii lei. Marţi, şedinţele au fost prezidate de d-nii d-r. Gane, secretar general al ministerului sănătăţii şi dr. Kaminski, director general. D. dr. Spiru a vorbit în chestia bolilor contagioase, despre izolarea şi combaterea lor. D dr. Kaminski a vorbit în aceeaş chestie, stăruind mai ales asupra unor observaţiuni în legătură cu pojarul şi accentuând asupra experienţelor făcute în străinătate. Incendiu la o rafinărie de petrol din Ploeşti — Pagube de milioane — 13b groasnic incendiu a izbucnit în noaptea aceasta la rafinăria de petrol „Cometa" situată In marginea oraşului, peste linia ferată Ploeşti-Văleni de Munte, în apropiere de bariera Bucov. Focul a izbucnit, de la o baterie de destilat ţiţei, din cauza gazelor cari se adunaseră deasupra cazanelor. In monentul când gazele au luat foc, s‘a produs o puternică explozie care a aruncat In aer zidul baterii şi capacul dela cazan. Bubuitura a fost aşa de puternică, şi cât s‘a auzit in tot oraşul producând panică. Dela baterii, focul s-a întins la marea sală a cazanelor şi a cuprins tot acoperişul. Dar aici a fost imediat localizat impedicându-se să pătrundă şi la maşini Flăcările luminează, ca ziua toată, partea aceea a oraşului. O lume imensă s'a îndreptat spre dezastru, dând naştere la o zarvă de nedescris în oraş. Pentru salvare, au sosit la faţa locului, pompierii oraşului şi toate pichetele de incendiu ale regimentelor locale. Ca să se împiedice întinderea focului, s’au tăiat toate legăturile, pe care le avea bateria cu restul fabricat şi s’au aşezat pompieri de pază la toate punctele mai periculoase. Autorităţile au sosit şi ele la faţa locului. Cum toate bateriile sunt pline cu ţiţei, nu se ştie dacă focul va putea fi localizat. Pericolul este şi mai mare fiindcă in jurul acestei rafinării, la distanţe nu prea mari, se află şi altele. La faţa locului au sosit şi directorii tuturor rafineriilor pentru a contribui la opera de salvare. Pentru a putea strânge lucrătorii, sirenele tuturor rafineriilor au sunat neîncetat. La miezul nopţii când telefonez, focul continuă cu furie, fără nici o speranţă de stingere. Pagubele suferite până în prezent sunt de milioane. C. Popovici. Pressdiritele Camerei franceze Paris, 12 (Rador). — D. Thrriot a fost ales preşedinte al Camerei cu 300 voturi pentru şi 24 contra. Centrul şi partidele de dreapta s'au abţinut dela votare.