Universul, ianuarie 1926 (Anul 44, nr. 1-25)

1926-01-15 / nr. 11

Kirró Wo­­oisit Consiliul de miniştri a luat hotăriri în ce priveşte Ar­dealul năpăstuit. Guvernul va împărţi ajutoare neferici­ţilor loviţi de destin. Pagubele sunt însă atât de mari, nemăsurat de mari, în­cât spri­jinul statului nu va putea alina toate durerile, nici acoperi toate golurile ră­mase pe urma prăpădului. Locuitorii ţării vor trebui să alerge şi ei în sprijinul fraţilor ardeleni. Egoismul o­­menesc, atât de strâns legat de împrejurările de după război, treime să facă loc al­truismului umanitar. Institu­ţiile industriale, comerciale, financiare, acum cu prilejul încheerii bilanţurilor, îşi pot îndrepta gândul şi fapta cea bună către ardeleni şi bănă­ţeni. Societăţile cu caracater filantropic, companiile de tea­tru, expoziţii de pictură şi sculptură, concertiştii, pot sa­crifica din veniturile, benefi­­cile, reţetele lor, o cotă rezer­vată potolirii suferinţelor ce­lor de dincolo de Carpaţi. Conştiinţele mobilizate se strâng sub steagul ţării a­­tunci când primejdia războ­iului le chinună­ la datorie. Şi în Ardeal a fost război, deslănțuit de elementele na­turii, împotriva unor oameni, cari n’au nici o vină întru aceasta. A fost un război împotriva căruia n'are­ nici o putere nimeni. Cu atât mai mult trebue să fie sprijinite victimele ca şi eroii acestui război. Iată pentru ce credem ca ERSSES la societăţile de tot felul, cei bogaţi ca şi cei săraci, fiecare după puterea lui, unii mai mult după inima decât după puterea lor, au datoria soli­darităţii întru sprijinirea nă­păstuiţilor. In alte ţări, oamenii de i­­nim­ă acopăr de îndată liste de subscripţie, se distribuie flori de caritate pe străzi, toată lumea sprijineşte ac­ţiunea Statului în cazuri de catastrofă cum este acela din Ardeal şi Banat. Pentru ce n’ar face la fel românul blând şi ospitalier ? Să se înfiinţeze Comitete de iniţiativă, să se pună a- I cestea în legătură cu acţiu­­j­nea centrală, să se facă co- I lecte pretutindeni, căci nu­mai pe calea aceasta se poate­­ mângâia doliul, se poate po­toli jalea celor loviţi de pră­păd. Iată obol ce trebue dat cu inimă, bogat, fără gândul zilei de mâine, cu demnita­tea sacrificiului înălţător, cu îndemnul datoriei ce se ridi­că la înălţimea virtuţii. Numai astfel, opera nu va fi numai a Statului, ci a ţării întregi, a locuitorilor cari laolaltă sunt tara însăş, dela copilul din leagăn până la moşneagul plecat spre mormânt. Ardealul plânge... Patria cere pentru Ardeal dovada patriotismului româ­nesc. Ea nu cere insă vorbe de­şarte, ci fapte întregi. L. Iliescu la ora­­rului ruso-turc Un ziar rus, care apare în Paris ,.Poslet­nia Novosti“, desvâite clauzele secrete, pe cari le conţine tratatul de la 14 Decembrie, înch­eiat între Turcia şi Rusia sovietică. Ziarul adun că cu toată tă­ria ca asemenea clauze exis­tă şi se referă la ajutorul, pe care Sovietele trebue să-l dea Turciei, în căzul unui conflict armat intre aceasta şi o altă putere. Sovietele au luat angaja­mentul să pue la dispoziţia guvernului din Angora, în caz de război­, tot timpul cât va ţine acesta, portul Ba­­tum, legat printr’o şosea cu fortăreaţa Kara, prin Adjaris Tskhali şi Ardakhan­. Punerea temporara a por­tului Betrin la dispoziţia Turciei nu poate fi conside­rată după părţile contracta­te, ca o violare a neutralită­ţii, fiindcă după tratatul ru­so-hire, suveranitatea asupra acestui port aparţine Turciei care P a cedat numai spre fo­losinţă, fără termen, republi­ce­ sovietice a Georgiei şi a­­ceasta la rândul ei Uniunei Sovietelor ruse. Guvernul sovietic s-a mai angajat să predea Turciei un număr anumit de cai, s’o aprovizioneze cu muniţii şi grâu şi să-i dea putinţa să-şi retragă toate trupele dela * granița Caucazului pentru a te trimite pe câmpul de luptă. monum­entul reg. 4 roşiori In curtea reg. 4 roşiori din Capitală, s’a ridicat, din iniţia­tiva d-lui colonel Stoilov, co­mandantul acestui regiment, un monument pentru cinstirea me­moriei eroilor căzuţi pe front şi care au făcut parte din acea­stă victorioasă formaţiune mili­tară. D. colonel Stoilov a ţinut să cinstească locul de unde es­cadroanele acestui regiment, au plecat în 1916 să răspundă la chemarea ţării. Astfel se va pune în faţa ochilor ostaşilor de azi şi de mâine, icoana recu­noştinţă pentru cei plecaţi atât de glorios dintre noi. Un comitet patronat de M. S. gin.fts comandant de onoare el. außjRUMstafed « te fcwnte pe d. colonel Stoilov, a strâns zi cu zi fondurile necesare. Sculptorul Horia Miclescu s'a inspirat la crearea monumentu­lui din strămoşeştii© troiţe. Pe cele patru laturi ale troi­ţelor, sunt săpate în piatră nu­mele ostaşilor morţi, iar din fie­care colţ porneşte ofranda u­­nor flăcări ce se pierd în înăl­ţimi. De jur împrejur, patru basso­­reliefuri, reprezintă episoade din luptele de la Robăneşti, Oi­­tuz, Bălţi, Tisa, iar aproape de bază, pe o placă de bronz se află un autograf al M. Sf. Re­gina. In clişeul de mai sus se poate vede« frumoasa operă «, hsvstb» MOZAICURI DINTR’O CONVORBIRE CU BERNARD SHAW. — Marele scriitor englez Shaw a fost între­bat de un german dacă ştie nem­ţeşte. Shaw a răspuns : Prea puţin. De fapt, ştiu numai câteva fra­ze. Dar când vin vizitatori ger­mani şi încep să-mi povestească, exclam, din­­5 In 5 minute ..Aus­gezeichnet !“ (minunat). La ple­care, vizitatorii sunt ferm con­vinşi că eu vorbesc perfect nem­ţeşte”. însemnările mele . LEGĂTURA CU MANECHINUL Poetul Minulescu şi-a intitulat piesa, care are aşa de real suc­ces la teatrul Naţional, „Mane­chinul sentimental". Cronicarul dramatic al „Universului" a ex­plicat temeinic şi lămurit, ce-i cu „manechinul sentimental" din punct de vedere teatral. In această rubrică, mi-aş îngă­dui să însemnez câte ceva din domeniul mai larg al manechi­nului omenesc. Câţi şi câte, dacă nu toţi, nu suntem nu numai a­­desea, dar căi mai des, curate manechine! Individualismul no­stru adică e defini­tiv înfrânt, e supus total, imperativelor so­ciale, convenţiunilor morale, în­datoririlor obşteşti, ordinelor su­perioare, strigătelor absurde, vio­lenţelor ignobile, înduioşărilor mângâietoare, îngăduinţei leneşe. Personalismul fiecăruia dintre noi, formează de obiceiu ecoul răsplatirilor târzii şi al aminti­rilor melancolice. Suntem pur­taţi de valurile legăturilor noa­stre, in cari se amestecă şi frică şi respect şi nevoie, ineât lucrăm de foarte multe ori maşimiali­­ceşte. Suntem par­că nişte mane­chine conduse, nu ştim cum şi nu ştim ce fel. Dar mi se pare, că manechinis­­mul e mai repulsiv In politică. In acest domeniu, contagiunea depersonalizării şi imitaţia servă sunt mai caracteristice. Insulta circulă fără nici o reticenţă dela idanechin la manechin, dela ad-v­ersar la adversar; auto-con­­trolul e spulberat. Manechinismul e scuturarea de voinţă, e incapacitatea de a te sili să răspunzi, e lacuna sufle­tească de a nu analiză. Manechi­­nismul duce direct la îngloba­rea in gloate. Şi-i oribil. înfăţi­şarea e groaznică şi din punct de vedere estetic şi din punct de­­ vedere moral. împotriva mane-­­ ch­inismulu­i stă dârză, demnă şi frumoasă tendința disciplinării voinței, — personalismul.C Cro. ■—i­a — I Furtul ane­ cLansab­il de 1000 lire sterline — UN BARON RUS ŞI SOŢIA SA ARESTAŢI Londra, 12. — Baronul rus Wolf Osten Socken şi soţia sa au fost arestaţi la Southamp­ton pe bordul unui vapor de pasager, care pleca spre Fran­ţa. Ei sunt acuzaţi că au fu­rat o miniatură de aur apar­ţinând lui sir Archibald Ha­milton, un nobil englez, la ca­re cei doi soți luaseră ceaiul în ziua când s-a constatat dis­pariția miniaturei. Aceasta are o valoare de 1000 lire sterline. filme Zi de corecţionare. r— Radu Boroboaţă I !— Zent I e— Unde eşti !, «—* Aici-i­ şa. — Treci în faţă !.„ Ce te dai l« fund ?... Aşa !... Dă-mi dosa­rul, d-le grefier!... Va-să-zică, te-ai apucat de năzbâtii L. — Nu m'am apucat de nimic, să trăiţi domnule preşedinte ! — Aşa scrie aici. — O fi scriind, domnule pre­şedinte, dar eu pot să dovedesc cu martori — Ce să dovedeşti cu martori contra procesului-verbal ! Scrie negru pe alb că te-a prins un flagrant-delict. — Nu e adevărat domnule pre­şedinte!... Eu am nevastă cu cununie şi nu mă ţin de bleste­măţii. — Nu e vorba de blestemăţii... Chestia e că te-a pTÎns în fla­grant delict silvic... Tăiai copaci din pădurea statuluL.. — Asta se poate, domnule pre­şedinte, dar nu e adevărat — Ascultă procesul-verbal... Minte cel care l-a făcut ?_. Aveţi ceva de împărțit?.* — N'avem. — Atunci? ■— M’o fi semnat cu altul. — Ce să te semuiască ?... Ţi-a luat şi declaraţia... Ai şi iscălit... Nu e semnătura­­»?... Vezi?... Acuma taci, că nu-ţi dă mâna.. Va­ să-zică, aţi dat iama în pă­durea statului!... Nu vă e ruşi­ne?». Nu mai aveţi nici un Dum­nezeu, nici un sfânt ?... — De, domnule preşedinte, de când cu calendarul ăsta nou ne-am încurcatără în chestia afteii «gtafia lui Bortu­ compromisă la siiaa Bateorilor .Se simte retragerea lui­ Cu toată campania cercurilor oficiale maghiare, care se strădu­­esc să dea complotului de la Buda­pesta un caracter de simplu delict de drept comun, totuşi zilnic se adevereşte complicitatea în acea­stă uimitoare afacere a celor mai înalte personagii din Ungaria, în­cepând cu însuş regentul Horthy. Nu numai că arhiducele Al­brecht se fălea cu prietenia şi concursul asigurat al lui Hlorthy, dar sa dovedit că acesta a che­mat pe contele Apponyi, şeful partidului legitimist, spunându-i că moştenitorii lui Carol al IV n’au nici o perspectivă a putea veni la tron şi că ar fi mai bine să se ralieze atunci lui Albrecht. Horthy a adăugat chiar că este dispus în asemenea împrejurări să-şi cedeze postul de regent. Se ştie pe de altă parte că aghiotan­tul lui Horthy, a şi fost arestat. Contele Apponyi nu numai că a­­ refuzat aceste propuneri, dar le-a denunţat într’o întrunire pu­blică la Budapesta. Acum rămâne de stabilit întru Viena, 12. — Mai mulţi membri marcanţi ai diferite­lor partide s’au prezintat la ministrul de externe, Winko, care apoi, însoţit de Bethlen, a vizitat pe regentul Horthy, cât arhiducele Albrecht avea cu­noştinţă despre opera falşificaio­■ rilor... patrioţi , ultimele ştiri a­­firm­ă că dânsul era la curent cu cele ce se petrec. In asemenea conditiuni, contele Bethlen, care are răspunderea gu­vernului, nu se poate găsi decât în conflict cu regentul şi se spu­­­ne că lupta a şi început. Mai cir­­culă iarăşi svonul, că legitimist» s’ar agita pentru a proclama pe tânărul Otto de Habsburg. Prin urmare, situaţia este din cele mai grave şi Statele aliate împreună cu Mica înţelegere au hotărît să ia măsuri energice împotriva Un­gariei. La interogatoriul luat prinţului Windischgraetz precum şi şefu­lui siguranţei, Nadosy, aceştia continuă să susţie că falsificările lor au avut un scop patriotic şi că nau făcut decât să repete pil­da dată odinioară de financiarul englez William Pill care pentru a discredita revoluţia franceză a ■ pus în circulaţie hărbii-monedă franceze false. Aceştia trei au hiotărît ca după votarea legei asupra reînfiinţării casei magnaţilor,­­ Horthy să se retragă. Data stabilită ar îi cam peste şase luni. S’a lacercat o lovitura de Stat? Budapesta, 12. — Azi noapte, la ora 12, în­­treaga poliţie a fost mobilizată, de­oarece se zvonise că rassiştii vor să dea o lovitură de stat. Intervenţia franţei Paris, 12 (Rador). — D. Ko­rányi, ministru Ungariei la Pa­ris, a declarat ziarnlui ,JPetit Pa­risien", că a remis d-lui Brinn, un mesaj din partea contelui Bethlen, care, asigură că guver­nul maghiar, de acord cu regen­tul Horthy, este hotarît să con­tinue ancheta împotriva falsifi­catorilor, cu energie nemiloasă şi că nici unul dintre cei impli­caţi, oricât de sus pus ar fi, nu va fi cruţat. „Matin“ află că d. Brinnd a fost de părere că afacerea com­portă dedesubturi politice, care nu trebuie lăsate nelămurite, a­­ceasta chiar în interesul bunei înţelegeri a ambelor ţări. Din cauza importanţei politice a chestiunii, ministrul Franţei la Budapesta, a părăsit eri Pari­sul, inn­ooind­u-se în Ungaria. Har-n­y sa ret­ase Se cere demisia a doi min­ştri turcul Viena, 12. — Deputatul tingur Györgi, membru mar­cant în partidul social de­mocrat, a declarat că partidul său pretinde ca ministrul de interne Jînkovski să se re­tragă, de­oarece a fost prevedere în afacerea frau­­­­delor. Ei mai cer şi demisia­­ ministrului de instrucție Kir­­b­berg, pe motiv că institutul­­ cartografic ține de departa­­j­meniul său. Convocarea conferinţei Micei Inte­­lageri In urna gravelor1 e­­venimente Haite In (ist­­oaria, nuvernde celor trei State din In­­ţelepere au hotărî! să arăbească convocarea viitoarei conferinţe care a fost amânată în diferite rânduri. S’a fixat în mod ofi­cial că viitoarea con­ferinţă a Alicii infere­­aeri se va întruni la 20 Februarie în loca­litatea Bled. O acţiune comună va fi dusă împotriva Un­gariei şi in acord cuu marele state aliate şi în special Franţa. După conferinţă, d. Benes se va duce de-a dreptul la Geneva pen­tru a lua parte la sesi­unea de primăvară a Societăţii Națiunilor în fața căreia va fi a­­dusă și chestiunea fal­sificărilor ungare. Cm­ign­aităîi re ies la iveala COMPLICITATEA UNUI MEDIC Budapesta, 12 (Rador). — Zia­rele anunță că doctorul Schwetz, care a fost arestat, a mărturisit că buletinul individual trimis de la Milano la Budapesta și e­­liberat pe numele Soleano, a fost semnat de el personal. El ple­case deja în vara aceasta din ordinul Principelui Windisch­graetz în compania lui Andre Andor în Italia, unde au reuşit să tlaseze câteva bilete de 1000 franci. Schwetz nu a mărturisit până în prezent de unde avea biletele false. Markovici, care a fost arestat la Budapesta, a măr­turisit şi el că a depus la Banca „Tuezholy’1 150 bancnote false, și pentru care i s’a aprobat un împrumut de 530 milioane de coroane ungare. In momentul când afacerea falsificărilor de­venise cunoscută, Mankemei a retras depozitul de bancnote fal­se, restituind cele 330 milioane coroane, pe care nu cutezase să le cheltuiască. PROCESUL EPISCOPULUI MILITAR Budapesta, lî (Rador). — Pro­cesul verbal conţinând Interoga­torul luat Episcopului militar Zadravetz in afacerea falsifică­­rilor de bilete franceze a fost trimisă spre judecare Curţei marţiale, care Insă s'a declarat ca incompetentă In materie, așa că afacerea a fost din nou remi­să Tribunlulul civil. PROCESUL VA ÎNCEPE PES­TE CATEVA SAPTAMANI Budapesta, 13 (Rador). — Da­că parchetul nu va socoti ne­cesară continuarea anchetei, procesul falsificatorilor de banc­note franceze va putea începe peste câteva săptămâni. Se a­­firmă că inculpaţii vor fi urmă­riţi pentru următoarele de­licte : Falsificarea de bilete, provocarea la falsificare şi punerea în circulaţie a banc­notelor, falsificarea de documen­­tente publice, întrucât s’au fal­sificat şi paşapoarte, şi fraudă prin faptul că au Împrumutat sume importante, lăsând In gaj bancnote false. DESTĂINUIRILE ŞOFERULUI PRINŢULUI WINDISGRAETZ Budapesta, 13 (Rador). — Şo­­fe­rul prinţului Windischgraetz, care in repetate rânduri a trans­portat pe prinţ la institutul car­tografîc a numit judecătorului de instrucţie pe unele din per­­soanele cari au vizitat Institutul împreună cu Windischgraetz. Se fac cercetări in această pri­vinţă. SE LUCREAZĂ LA CONSTA­TAREA CANTITĂŢII BILETE­LOR FALSIFICATE In stadiul actual al instrucţiei, poliţia ungară de acord cu dele­gaţii poliţiei franceze socotesc de importanţă capitală constata­­re­a cantităţii de bilete false fal­­bricate şi determinarea părţei distruse din stocul total. Cerce­tările se străduiesc să fişeze ci­fre precise în această privinţă. Sau Lucarnii, sau Budapesta! Praga, 13 (Rador). — „Ven­kov“ organul partidului agra­rian, al cărui conducător este primul ministru Svehla, decla­ră că opinia publică din Ceho­slovacia așteaptă cu nerăbdare no­ile desfășurări ale afacerei bancnotelor false, socotind că nu poate fi pusă la îndoială im­portanţa politică de prim ordin a acestei afaceri. Nu există de­cât o singură alternativă: sau sfîinitul de la Locarno, sau tplxl­tat­orl bancnotelor false nu interesea­ză numai justiţia internă a Un­gariei; este mai curând o che­stiune de bună cuviinţă inter­naţională şi de prestigiu, este o chestiune interesând pacea Eu­ropei intregi, şi deslegarea ei incumbă democraţiei europene. Ziarele anunţă că pentru sfârşitul săptămânei a fost con­vocat consiliul de miniştri spre a se ocupa între altele şi cu chestiuiei de pe?Uncă «teiuă. Iugoslavia în expecta­tiva Belgrad, ro (Rador). — ,,Vre­­me" arată că cercurile oficiale păstrează o mare rezervă in a­­facerea falsurilor de la Buda­­pesta. Guvernul Iugoslav a a­doptat o atitudine de expectativă şi doreşte să nu ia măsuri pre­­mature; se aşteaptă sosirea tu­turor elementelor anchetei. Gu­vernul menţine un control strâns cu Franţa şi cu Mica în­ţelegere. Se constată cu satisfacţie, că opinia publică ungara a început să reacţioneze şi că este de aş­teptat o mişcare a acestei opi­nii publice, care ar aduce la Bu­dapesta un regim parlamentar responsabil. O asemenea schim­bare ar îmbunătăţi considerabil raporturile dintre Ungaria şi statele vecine. Cercetările Iugoslaviei In Germania Belgrad, 12 (Rador). — In a­­facerea falsificării de dinari principalii inculpaţi n’au putut fi încă arestaţi. Şeful siguranţei Iugoslave Lazici, care conduce acum cercetările la Berlin, s’ar afla pe urmele acelora cari fi­nanţau banda de falsificatorL Complicitatea organe­lor oficiale maghiare Ziarele cehoslovace publică dovezi că din anul 1919 Ungaria practica falsificarea biletelor de bancă cehoslovace. In 1920 şi 1921 un mare stoc de bilete de 100 coroane şi 500 coroane a fost pus în circulaţie. S’a constatat atunci că falsificatorii erau puşi chiar sub direcţiunea, unor func­ţionari dela ministerul de răz­boi, precum şi a pofesorului u­­ni­versi­tar Meszer. Aceşti bani serveau la propaganda maghia­ră In Slovacia. Pagubele prici­nuite sunt prea mari pentru ca Cehoslovacia sfi nu ceară o re­paraţie şi de aceia la Praga se cere să se facă o revizuire a tu­­turor anchetelor făcute până a­­cum cu ocazia falsificărilor de bancnote emise în dauna state­lor vecine Ungariei. Comentariile presei elveţiene Basel, 13. — „Baseler Nachrich­ten1*, vorbind despre falsurile din Budapesta, scrie următoarele: .Cei din Budapesta nu ar tre­bui să-şi facă iluzii asupra mo­dului cum sunt apreciaţi în Eu­ropa occidentală. Străinătatea a înţeles că Ungaria nu putea să găsească repede calea de la repu­blica sovietică la statul consti­tuţional burghez. Dar au trecut aproape şapte ani de la epoca teroarei roşii, astfel că jocul e­­chivoc de până acum nu mai prinde. E timpul suprem ca gu­vernul Bethlen să arate că e ceva mai bun decât o fațadă pentru acoperirea barbariei. A­­ceastă dovadă, însă, nu se poate face prin comunicate oficiale, ci printr’un proces de purificare radicală“. ’Asta. $1 în Anglia bântue o mars­urasă de locuințe. In clișeu! nostru se văd omni^ose, ce sunt închiriat® cu 7—10 șilingi pe săptămână. Declaraţiile d-rei felia Hamg la Cfej - Ezposaraa s­taa$el. —• Sapă renontarea ex­­prim­ilor Carol. TraSaüvsl© ca (äräaaftSi. — In ziua de 12 Ianuarie, la orele 7 seara, d. Iuliu Maniu a făcut la clubul partidului naţional din Cluj, o expunere a situaţiei po­litice. Preşedintele partidului, naţio­nal după ce a trecut în revistă toate evenimentele petrecute de la război încoace, a stăruit asupra situaţiei creată in urma renunţării principelui Carol la tron. D. I. MANIU a rugat pe cei prezenţi să nu dea crezare svo­­nurilor cari circulă in legătură cu acest eveniment. Motivele re­nunţării, — a spus d-sa, — sunt de ordin strict familiar şi intim, şi nu-i este nimănui iertat să le dea o interpretare cu caracter politic. D. Iuliu Maniu s-a ocupat apoi de chestia raporturilor partidu­lui naţional cu partidul ţără­nesc. „Am întins o mână de înfră­ţire, — a declarat DL L Maniu, a partidului ţărănesc şi credem că această mână nu va fi refuzată. In cazul când ne vom fi înşelat în aşteptările noastre, partidul naţional este gata să ia singur puterea, de­oarece se simte des­tul de tare şi îndreptăţit la aceasta. Partidul naţional n’a voit nici­odată să monopolizeze puterea. Noi vrem o largă cola­borare a tuturor elementelor ca­pabile şi sincer democratice. Opinia publică s’a declarat Îm­potriva regimului Brătianu, care a adus ţara la ruină. E de prisos — spune d-ea — să amintesc de­zastrul economic, politic, moral şi administrativ, rezultat al gu­vernării actualului regim. D. Ioliu Maniu a sfătuit pe cel de faţă să nu dea crezare zvonu­­rilor privitoare la venirea d-lui general Averescu la guvern. Partidul poporului este înca­­pabil să guverneze. Singurul par­tid care este în stare să-şi ia răspunderea situaţiei, este par­tidul naţional. Să menţinem, deci, strâns garda în jurul aces­tui partid care numai el poate să aducă regenerarea morală şi materială a ţării. €dMF£RlNŢII*E jani KiiLi n sir Timişoara 12. — Luni, la ore­le 6 d. a. au început la primărie şi au durat până Marţi seară, conferinţele sanitare a „Asocia­ţiei medicilor din Banat”. La şedinţă a participat şi d. ministru N. Săveanu, asistat de d-nii d-nn Kaminski, Iteanu şi Spiru, inspector în Arad. După ce d. dr. Gabor Daici a salutat pe d. ministru, acesta a vorbit îndelung de situaţia me­dicilor în raport cu unificarea ad-tivă, consultându-i asupra modificării unor articole din legea sanitară. S-a ocupat apoi de chestiunea tuberculozei şi de necesitatea unei campanii sanitare cu con­cursul comunelor şi judeţelor. Seara, Asociaţia a oferit d-lui ministru un banchet la Palace. D. ministru a donat Asociaţiei 50 mii lei. Marţi, şedinţele au fost prezi­date de d-nii d-r. Gane, secre­tar general al ministerului să­nătăţii şi dr. Kaminski, direc­tor general. D. dr. Spiru a vorbit în che­stia bolilor contagioase, despre izolarea şi combaterea lor. D dr. Kaminski a vorbit în a­­ceeaş chestie, stăruind mai ales asupra unor observaţiuni în legătură cu pojarul şi accentu­ând asupra experienţelor făcute în străinătate. Incendiu la o rafinărie de petrol din Ploeşti — Pagube de milioane — 13b groasnic incendiu a izbuc­nit în noaptea aceasta la rafină­ria de petrol „Cometa" situată In marginea oraşului, peste linia ferată Ploeşti-Văleni de Munte, în apropiere de bariera Bucov. Focul a izbucnit, de la o bate­rie de destilat ţiţei, din cauza gazelor cari se adunaseră deasu­pra cazanelor. In mo­n­entu­l când gazele au luat foc, s‘a produs o puternică explozie care a arun­cat In aer zidul baterii şi capacul dela cazan. Bubuitura a fost aşa de puternică, şi cât s‘a auzit in tot oraşul producând panică. Dela baterii, focul s-a întins la marea sală a cazanelor şi a cu­prins tot acoperişul. Dar aici a fost imediat localizat impedicân­­du-se să pătrundă şi la maşini Flăcările luminează, ca ziua toa­tă, partea aceea a oraşului. O lume imensă s'a îndreptat spre dezastru, dând naştere la o zarvă de nedescris în oraş. Pentru salvare, au sosit la fa­ţa locului, pompierii oraşului şi toate pichetele de incendiu ale regimentelor locale. Ca să se îm­piedice întinderea focului, s’au tăiat toate legăturile, pe care le avea bateria cu restul fabri­cat şi s’au aşezat pompieri de pază la toate punctele mai pe­riculoase. Autorităţile au sosit şi ele la faţa locului. Cum toate bateriile sunt pline cu ţiţei, nu se ştie dacă focul va putea fi locali­zat. Pericolul este şi mai mare fiindcă in jurul acestei rafinării, la distanţe nu prea mari, se a­­flă şi altele. La faţa locului au sosit şi di­rectorii tuturor rafineriilor pen­tru a contribui la opera de sal­va­re. Pentru a putea strânge lucră­torii, sirenele tuturor rafinerii­lor au sunat neîncetat. La miezul nopţii când telefo­nez, focul continuă cu furie, fără nici o speranţă de stin­gere. Pagubele suferite până în pre­zent sunt de milioane. C. Popovici. Pressdiritele Camerei franceze Paris, 12 (Rador). — D. Th­rriot a fost ales preşedinte al Camerei cu 300 voturi pentru şi 24 contra. Centrul şi partidele de dreapta s'au abţinut dela votare.

Next