Universul, septembrie 1926 (Anul 44, nr. 201-226)
1926-09-29 / nr. 225
t Halft n.??* * —Hr. 225 Miercuri 29 Septembrie 1926 ""*! MART! " ** D general rAl. Averescu, preşedintele consiliului de miniştri, întorcându-se din concediu, a încetat pe ziua de 37 Septembrie interimatul preşedinţiei consiliului, cu care fusese însărcinat de general C. Coandă. * Generalul iugoslav Josipovici, preşedintele comitetului pentm ridicarea monumentului de la Megidia. In cinstea eroilor sârbi, a adresat d-lui dr. Ibraim Themo, primarul oraşului Megidia o telegramă de mulţumire, la care acesta a răspuns că cetăţeni oraşului Megidia sunt mândri ca au un astfel de monument. D. Oh. D. Gavrilescu a fost numit pretor al plăşii Slobozia (Bălţi), in locul d-lui Gh. Radoveanu, mutat la plasa ştefan cel Mare (Cahul). D. N. Constantinescu, inspector vamal d- III in serviciul exterior al vămilor, a fost detaşat in direcţiune, pentru pregătirea materialului necesar la modificarea tarifului, precum și pentru executarea lucrărilor curente ale serviciului tarifelor. Detașarea d-lui inspector vamal Constantinescu încetează imediat ce se vor termina lucrările de modificarea tarifului vamal. » Pretorul N. Lupaşcu, de la plasa Curtbunar (Durostor), a fost mutat la plasa Dolmuştar din acelaş județ, in locul vacant. ■* A fost confirmat ca primar al municipiului Oradea .e Gheorghe Tulbure, unul din cei trei candidaţi aleşi din sânul consiliului comunal, şi s'a autorizat în acelaş timp intrarea în funcţiune a acelui consiliu, aşa cum s’a constituit în şedinţa dela 20 Septembrie. ■ Amiralul Ureeanu a încetat din viaţă ieri. In ultimul timp fusese supus unei operaţiuni. Defunctul a lăsat prin testament suma de 1 milion lei şi palatul său din bulev. Lascăr Catargiu, inspectoratului marinei militare. ■ D-nii: M. Mârza, membru în consiliul municipiului Cetateatea-Albă, reprezentant al învăţământului de Stat secundar şi d. dr. G. Radu, reprezentant al ministerului sănătăţii, au fost scoşi din consiliul comunal al municipiului Cetatea-Albă. ■ D-nii : Calust Ashanurov şi fAl. Nasov au fost confirmaţi consilieri comunali in consiliul municipiului Cetatea-Albă, ca reprezentanţi ai consiliului judeţean. ♦ D. I. Mălai a fost confirmat consilier de drept, reprezentant al Camerei de muncă în consiliul comunal al municipiului Tg- Mureş, în locul d-lui dr.A. Lakatos. ■ D-na Elena Văcărescu, delegata al României, membră în comisiunea pentru chestiile sociale, a protestat în faţa acestei comisiaii împotriva unor filme imorale, periculoase pentru tineret şi a cerut Societăţii Naţiunilor să atragă atenţia asupra necesităţii moralizării cinematografului. 9. In continuarea operei de economii a guvernului francez, ministerul de finanțe a suprimat 10 posturi de casieri şi 700 de perceptori, acestea din urmă pe măsură ce por cai la pensie titularii. H p. general AL Averescu, prim-ministru, a fost ori la Sinaia unde s’a prezentat M. S. Regelui, care l-a reţinut la dejun. Azi la presidenţia consiliului d-sa va face o comunicare presei. ♦ Se aduce la cunoştinţa elevilor şcolii industriale de ucenici Nr. 2, din str. Principatele Unite, că ministerul muncii contopind această şcoală cu şcoala industrială de ucenici Nr. 5 din str. 13 Septembrie Nr. 41, urmează ca elevii ambelor şcoale să se înscrie la aceasta din urmă şcoală. Bp. Nichifor Crainic, secretarul general al ministerului cultelor şi artelor, s‘a înapoiat, de la Cluj, unde s‘a interesat de situaţia Operii de acolo. Cu acest prilej, d. secretar general a luat hotărirea ca să facă un schimb continuu intre artiştii Operii din Bucureşti şi cei ai Operii din Cluj. Totodată a promis că va căuta să mărească pe cât se va putea, subvenţia acestei Opere. Stagiunea Operii se va deschide la 1 Octombrie. % Eri au început lucrările La ministerul de agricultură, comisia pentru organizarea fermelor agricole, viticole şi zootehnice. % La 1—2 Octombrie se vor ţine la şcoala de la Herăstrău examene de admitere în şcoala medie de horticultură de la Bucureşti. Comisia de examinare se compune din d-nii profesori Haşiganu, preşedinte , I. Saidel, L Sterian, C. Popescu şi dr. Haşegan membri. ♦ Eri, la ora 12, au sosit în Capitală M.M. L.L. George şi Elisabeta a Greciei, A-A. L.L. Re-Î.ale Principesele Elena şi Ieana. ♦ D. Freitag, ministrul Germaniei la Bucureşti fiind chemat în altă misiune la ministerul de externe german, a părăsit eridim. Capitala cu simplonul. Pe peronul gărei, d. Freitag a fost salutat de d-nii ministru general Coandă, şi Ch. Ad. Canta- Guzino, ministru plenipotenţiar, din partea ministerului de externe, toţi şefii misiunilor străine. d. general Nimicanu, prefectul poliţiei şi întreg personalul legatimei şi consulatului german- Din străinătate □ Lyon, 27 (Rador). — Se anunţă din Ottawa formarea cabinetului de către Mackenzie King, şeful partidului liberal. □ Lyon, 27 (Rador). — Aflăm din Shanghai că bandiţii chinezi ar fi distrus localurile mişunei engleze de Chowtkiakow în provincia Honan capturând pe misionari. □ Londra, 27 (Rador). — La Manchester s-a deschis al 8-lea congres al catolicilor sub preşedinția cardinalului Bourne. ULTIMA ORA Delegaţia partidului naţional 3 in rank fuziune cu Hiti La naţionali au fost 8 abţineri La ţărănişti d. dr. lupu a votat contra fuziunii D. prof. Iorga n’a voit să ia parte la discuţii Membrii delegaţiei permanente şi parlamentarii partidului naţional s'au întrunit Duminica la 10 dim. la clubul din calea Victoriei. Erau de față d-nii : Angelescu Const., Antonescu Em., Argetoianu C., Bocu Sever, Bogos D., Batzaria N., Cănănău N., Caranfil G., Cihodariu C., Clinciu Ion, Coltor I., Dobrescu Aurel, Dobrescu Dem., Dan Sever, Davila C, Dragomirescu Petre, Dicescu N., Iliescu A., Filotti Anton, Filipescu Gr., Ifrim C., Ioaniţescu D. R., Iorga N., Irimescu Petre, Lucasievici G., Lugoşanu I., Maniu Iuliu, Mironescu G., Munteanu-Râmnic, Niţescu Velcu, Pelivan I, Pop Cicio St., Polizu-Micşuneşti Al., Taşcă G., Romanescu IM., Făgeţel C., Taşcă Alb, Toni Toncescu V, Moldovan Valilescu M., Toncescu V. DESCHIDEREA ŞEDINŢEI Cu câteva clipe înainte de deschiderea şedinţei, d-nii N. Iorga şi Iuliu Maniu au avut următorul schimb de cuvinte: D. N. IORGA: Domnule Maniu, d-ta ai făcut peste voinţa mea şi împotriva mea ce-ai făcut. D. IULIU MANIU : Păi eu de trei săptămâni vă caut cu scrisori şi telegrame, la care n'aţi voit să-mi răspundeţi. D. N. IORGA: Ştiai că mă găseşti la Vălenii de Munte. Daci mai fi căutat acolo, m’ai fi găsit şi nu mai trebuia să te trudeşti cu scrisori şi telegrame. Păcat de atâta osteneala scrisă. Şi-apoi d-ta ai făcut lucrul înainte să mă întrebi. In scrisoarea d-lui Mihalache, trimisă mie, se vorbeşte numai de şefia d-tale şi de cele patru vicepreşidenţii. Dar aceasta nu-i nimic. Să deschidem şedinţa. D. IULIU MANIU.... (scenă mută). D. N. IORGA, adresându-se ■ ei, spune: Să prezideze d. Iuliu Maniu, fiindcă d-lui e deprins cu preşidenţia. D. IULIU MANIU zâmbeşte, primeşte şi dă cuvântul d-lui Lugoşanu să citească raportul secretariatului. D. N. IORGA : Dar secretarul general al partidului e d. Cihodariu. D-lui li revine onoarea de-a îndeplini această funcţiune D. IULIU MANIU: Da, dar... Lugoşanu e mai în curent cu aceste pertractări şi aşi crede că d-sa să... Se renunţă la raportul d-lui Lugoşanu şi d. Iuliu Maniu spune că scopul întruniri delegaţiei permanente este să discute modalităţile fuziunei naţională rănise pe baza propunerea d-lui Mihalache. După ce s-a verificat calitatea perzenjilor d. Iorga a luat cuvântul : Scumpii mei prieteni, Neputând reveni asupra hotărârii mele repetate şi solid întemeiate de a nu admite discutarea fuziunei in Delegaţia Permanentă, întrebuinţez această cale pentru a arata d-lui Iuliu Maniu mulţumirile mele pentru aprecierile binevoitoare privitoare la personalitatea mea. Oricam ar fi vicisitudinele politice ale viitorului, pe cari nu eu le voiu provoca, rămânând credincios ideologiei şi metodelor unui partid Naţional de stângă burgheză, sunt sigur că voiu putea păstra totdeauna cu d-sa relaţiile cari permit oamenilor politici de a discuta şi colabora împreună. Am prea mult experienţa neloialităţilor celor mai neaşteptate, ca să nu apreciez după dreptate ţinuta d-lui Maniu faţă de mine. . Ca să nu se creadă că vreau să ascund părerile mele după artificii de procedură, ceea ce ar fi nedrept şi m-ar ofensa, ţin să vă fixez şi pentru d-voastră şi pentru membrii Delegaţiei Permanente şi pentru presă, punctul meu de vedere cu privire la fuziune. Principial am fost şi rămân partizan al oricărei fuziuni democratice, oricare ar fi elementele oneste cari ar intra într’însa, considerând titlurile ca nişte simple formule de oportunitate. Această fuziune trebuie să întrunească însă trei condiţiuni cari lipsesc deopotrivă în propunerea semnată de d. Mihalache: 1) Ca din fuziune să rezulte un adevărat partid guvernat cu autoritate de un adevărat şef. X’aşi consimţi pentru nimic în lume să primesc umbra de şefie oferită partidului naţional. In micul partid N-D, am putut trăi mai bine de 10 ani în cea mai deplină atmosferă de sfătuire frăţească, cu unitatea de acţiune care derivă din persoana conducătorului. 2) Stabilirea unui program care să nu cuprindă numai generalităţile celor 10 puncte ci şi definească o ideologie de partid de o perfectă legătură între deosebitele clase şi de o afirmaţie hotărâtă a principiului naţional, ar urma ca aceasta să se simtă în titlul partidului ca şi în metodele pe care el le anunţă şi contribue să fie de natură a nu n linişti ţara şi Coroana. Cum mulţi ţărănişti sunt de această părere nu văd ce i-ar împiedica de-a da satisfacţie cererii mele. 3) Şi mai ales a garanta o atmosferă de sinceritate şi de dreptate contrară politicianismului acaparator de situaţie, câştigate prin intrigă şi recunoaşterea meritelor incomparabile pe cari împotriva vechilor partide şi le-a câştigat vechii Naţionalişti-Democraţi prin propaganda devotată a cărora, a ieşit ceea ce este mai sănătos in ideea ţărănistă la toţi. Nu poate fi nimic mai absurd şi mai condamnabil decât prigonirea sistematică şi înverşunată in alegeri, in timpul negocierilor şi in însuşi actul de faţă a acelora dintre Naţionali, în cari un adevărat ţărănist trebuie să recunoască un frate mai mare, iar nu un adversar care trebuie distrus pentru triste ambiţii personale. La congresul viitor, care trebuie convocat pe baza unui statut precis, uşor de elaborat nu chiar această Şedinţă a Delegaţiei Permanente, voiu veni ca să susţin acest punct de vedere în speranţa că voiu fi înţeles. (ss) N. IORGA Bucureşti, 26 Sept. 1926 D. C. ARGETOIANU a cerut apoi lămuriri asupra programului de guvernământ al partidului. O COMISIE CARE SA STUDIEZE PROGRAMUL S’a delegat o comisie compusă din d-nii: C. Argetoianu, G. Taşcă, Em. Antonescu, G. Carmeil, G. Lucassievici, dr. Valeriu Moldovanu, Dem. Dobrescu şi I. Lugoşanu, care să examineze statutul partidului nou, după fuziunea naţional-ţărănistă şi programul. D-nii G. Lucassievici, rapor-, tor pentru program şi Dem. Dobrescu, raportor pentru statut, au adus după o scurtă deliberare a comisiei alese, aprobarea în unanimitate a programului şi statutului Votarea fuziunii S‘a pus la vot propunerea de de fuziune naţional-ţărănistă şi s'a votat. Abţineri S'au abţinut d-nii C. Cihodariu, G. Taşcă, D. V. Toni, C. N. Urim, D. Munteanu-Râmnic, N. Batzaria, C. Ş. Făgeţel şi d. P. Dragomirescu, care a anunţat că va formula în scris rostul şi condiţiile abţinerii sale. Şedinţa s'a terminat pe înserate şi apoi s’a dat următorul: COMUNICAT „Delegaţia permanentă a partidului naţional în şedinţa sa din 26 Septembrie a. c., examinând modalităţile de realizare a fuziunei partidului naţional cu partidul ţărănesc, propuse prin scrisoarea din 21 Septembrie, a d-lui Ion Mihalache, preşedintele comitetului executiv al partidului ţărănesc, le-a votat in întregime prin aclamaţie şi a hotărit convocarea urgentă a congresului partidului la Bucureşti, pentru ratificarea acestei fuziuni“. Scrisoarea d-lui N. Iorga ♦ Declaraţiile d-lui N. Iorga D. prof. N. Iorga a spus următoarele : Menţin declaraţia din scrisoarea căre d. Maniu, că nu recunosc delegaţiei permanente dreptul de-a hotărî în această chestie. Iată scrisoarea : Văleni, 22 Sept. 1926. Scumpe d-le Maniu, Precum o am comunicat prin telegramă, delegaţia permanentă nare chemarea de a discuta fuziunea. Ea revine congresului, iar, pentru ca să avem congresul, trebuie statutul conform cu care să-l alcătuim. De aceasta şi numai de aceasta se poate ocupa, la 26, delegaţia. Orice alta s’ar face nar fi decât un schimb de vederi între prieteni, la care, evident, prezenţa mea ar fi superfluă, precum, de altfel, cu multă dreptate, aţi judecat-o şi până acum. loialitate şi legalitate sânt principiile de care mă conduc şi, sânt sigur, ne conducem amândoi. In afară de ele nu poate fi decât intriga şi abusul, pe care le urîm deopotrivă şi cărora niciunul nici altul nu ne-am putea supune. Venirea la Bucureşti înainte de 26 mi-e imposibilă, având zilnic datorii faţă de şcoala pe care am întemeiat-o şi o conduc aici. Primeşte, te rog, etc. N. IORGA Delegaţia permanentă are un mandat cu mult mai restrâns. Și d. Iorga a continuat: Datoria noastră în aceste momente este numai să dăm partidului statutul, pe care îl așteaptă de atâta vreme, statul, pe care d. Lupeanu il are de luni de zile cu însemnările mele. Altfel, nu putem aduna congresul. Dacă mi se spune că, în Aprilie, congresul s'a adunat totuşi fără statut, obiectez că şi atunci era vorba de-a salva un partid din catastrofa neajungerii la putere.. Dealmintreri, am stabilit dela început că nu puteam considera, decât ca o întrunire publică o adunare, din care făceau parte (Braniştii dela Vlaşca ai d-lui Davila şi amicul meu, anticarul Puch. Ştiu, că partidul consideră statutul partidului naţional român din Ardeal, ca statutul nostru. Eu nu pot s-o fac. In părerea mea, partidul naţional-român a murit, cum a murit şi partidul meu naţionalistdemocrat, după fuzionarea lor. Din partid nou, cere un statut nou şi nu ne putem înfăţişa la fuziune, goi şi în desordine. Cu atât mai puţin, cu cât este vorba de a schimba însăşi baza de idei a partidului nostru, orientându-l către metodele unei stânge radicale. Mă iertaţi, că nu pot participa la discuţia, a cărei legitimitate n’a admit, rog insă, pe amicii mei personali să asiste şi mai departe Ia discuţii, pe care nu vreau să Ie influenţez. Tin lucru ţin să spun : Imi ajunge experienţa de până acum a unei persidenfii decorative şi ridicole. N‘am de gând s*o încep în condiţiile fixate de d. Mihalache într’un act de-o redactare cam simplă. Poate fi preşedinte cine vrea, cu singurul savntagiu de-a pune, în caz de paritate, două bile în loc de una, restul aparţinând consiliilor directive. O astfel de situaţie n’aş putea-o primi. Dealtmintreri, păstrez cu toată modestia, pe care am păstrat-o măcar aici, o veche părere : • Nu o presidenţie mă poate onora pe mine, ci eu pot onora o preşidenţie. Permiteţi-mi să plec cu aceste cuvinte, asigurându-vă că eu şi cu conştiinţa mea ne ajungem. D. Iorga a plecat imediat după cuvintele acestea. Propunerea de fuziune D. IULIU MANIU a făcut uit lung istoric al tratativelor de fuziune naţional-ţărănistă şi a citit scrisoarea d-lui Ion Mihalache cu propunerea de fuziune. Vorbind de statutul partidului, d-sa a spus că după fuziunea naţionalilor cu naţionaliştii democraţi s-au propus modificări şi s‘a revizuit statutul şi că a fost aprobat de delegaţia permanentă proiectul. Chestiunea statutului se poate pune, însă, la ordinea de zi a congresului, ce se va ţine, înscriindu-se după chestia fuzi- Unei. Discuţia, s'a încheiat aci. S‘a ridicat şedinţa, rămânând să se continue în ședința de după amiază. Şedinţa de după amiază p. IULIU MANIU a deschis şedinţa la ora 3 d. a., şi a continuat expunerea sa, sfârşind prin afirmaţia că fuziunea naţionalţărănistă este un act politic necesar ţării şi partidului naţional, iar că modalităţile propuse de d. Mihalache sunt acceptabile. Au luat apoi cuvântul, susţinând acelaş punct de vedere d-nii C. Argetoianu, Aurel Ellesnn, I. Pelivan, Em. Antonescu, D. R. Ioaniţescu şi dr. Valeriu Moldovanu, __- •—*“*■*■ ...... S'A CERUT AMANAREA D. N. BATZARIA a susţinut că trebuie chibzuit mai bine acest act, ca să nu se facă un pas pripit şi care ar putea duce la spargerea partidului. D. N. Cănănău a averut termen de 3 zile, ca să se pronunţe după ce va lua contact cu organizaţia de la Iaşi. D. prof. G. Taşcă a citit apoi următoarea scrisoare din partea d-lui N. Iorga: UNIVERSUL 5 Consfătuirea ţărăniştilor Şedinţa, comitetului executiv ţărănesc a început la orele 10 dim., sub preşedinţia d-lui Ion Mihalache care a expus pe larg tratativele urmate cu d. Maniu, şef al partidului naţional. D-sa a arătat necesitatea imperioasă a fuziunii care se face pe baza , celor 10 puncte ce au slujit şi la tratativele din 1923. Programul de guvernământ va fi cel din 1925 formulat cu prilejul consultărilor Palatului, înainte de schimbarea regimului. Organizarea şi statutele vor fi cele votate în congresul ţărănesc din 1924, cu deosebire că delegaţia permanentă se va alege din 2 în 2 ani. De asemenea şi congresul partidului va urma o tranziţie de minimum trei luni şi maximum un an, în care timp cele două partide să se înţeleagă asupra tuturor chestiilor. ŞEFIA II acest timp, şefia partidului o va avea d. Iuliu Maniu. Vor fi 4 vice-preşedinţi, — adică 2 ţărănişti şi 2 naţionali, un secretar general ţărănist şi un casier naţional. Va fi un singur comitet superior compus din 70 de membri în total. Va mai fi alcătuită o delegaţie permanentă, compusă din 20 —24 de membri. In vechiul regat preşedinţia, tuturor organizaţiilor va reveni ţărăniştilor; în Bucovina va prezida d. Vaida-Voevod, având ca secretar un ţărănist; Basarabia revine de asemenea, ţărăniştilor, iar Ardealul şi Banatul naţionalilor. D. Mihalache în concluzie insistă asupra rezultatelor bune pe care actul fuziunii le va da ţării. Vorbesc în acelaş sens d-nii Pan Halipa din partea Basarabiei şi N. Ghiulea. EDINŢA DE DUPA AMIAZA In şedinţa de după amiazi au vorbit pentru fuziune, susţinând punctul de vedere exprimat de, d. Mihalache cei mai mulţi dintre fruntaşi, ,I ACT NECHIBZUIT D. dr. N. LUPU, intr'o vehamentă cuvântare, a combătut fuziunea, stăruind asupra nesfârșitelor desavantagii, pe care le va avea partidul țără- ' nesc in urma cestui act, pe care 11 socotește nechibzuit şi nedurabiL D-sa se declară hotărit contra fuziunei VOTUL Se pune la vot propunerea de fuziune naţional-ţărănistă şi comitetul executiv cu 27 voturi o primeşte. A fost un vot contra al d-lui dr. Lupu. CONVOCAREA CONGRESELOR S-au convocat congresele generale a partidelor naţional şi ţărănesc, separat, pe ziua de 10 octombrie la Bucureşti, pentru a le supune ratificarea fuziunei aprobată de conducerile partidelor. Emil Ciucianu -*Xx- COTI APELOR DOSIRII Pe ziua de 27 Septembrie PORTURILE :27 Sept. Sept. Haziaş 00 74 Drencova 84 80 Orşova 168 160 T. Severin 161 Cetate 158 150 Calafat 157 153 Bechet 163 181 Corabia 160 155 T. Măgurele 149 127 Zimnicea 176 170 Giurgiu 185 176 Olteniţa 218 25 Călăraşi 209 193 Cernavoda 239 219 Hârșova 2« 268 Brăila 3 »7 288 Galați 305 288 Tulcea 2H 197 Ismail 203 200 Chilia Nouă 181 172 Un nou Incend’u ia Galati — De astă dată focul a fost aus- Galaţi, 27 Sept. Al treilea incendiu în cursul săptămânii trecute a izbucnit Sâmbătă noaptea, la ora 2 și jum., la restaurantul „Elita", din str. Domnească, din dosul clubului partidului poporului. • Limbi uriaşe de foc au atras la fața locului populaţia din centrul oraşului ca şi cea din cartierele învecinate. Până la sosirea pompierilor, locatarii din str. Victor Macu şi parte din str. Domnească, au trecut printr-o mare panică. Secţia de pompieri, pichetele de incendiu, ca şi sacalele primăriei au sosit imediat la locul incendiului. La un moment dat a luat foc lemnăria de la construcţia palatului de justiţie, care e în vecinăatea restaurantului. Flăcările alimentate de vânt ameninţau însuşi palatul de justiţie, astfel că pompierii au fost nevoiţi să ia măsuri spre a preîntâmpina propagarea focului. La fața locului au sosit d-nii prim-procuror Paraschivescu, Constantinescu, directorul prefecturii de politie, comisarul P. Istrate, șeful circ. II, etc. Parte din vesela restaurantului, ca și mobilierul, au fost salvate După două ore de muncă, pompierii au reuşit să localizeze focul. Au ars bucătăria, două magazii şi şoproanele cu lemne. Autorităţile începând ancheta au descoperit în restaurant, în diferite coifuri, şervete de masă unse cu petrol. Deasemeni, s’au găsit mesele răsturnate, iar printre ele pae unse cu petrol. S’a mai găsit o cană cu care se scotea vin din pivniță și care conținea gaz. Proprietarul restaurantului, anume Gherasie Gâzi, era plecat la vânătoare în județ. Sofia sa plecase și ea cu câteva zile mai înainte. Mobilierul restaurantului era asigurat la soc. Belgo-Română, pentru suma de 250 mii lei. Clădirea restaurantului e proprietatea moștenitorilor Austehnit. Azidim, a fost adus la prefectura de poliție tânărul Gh. Cristoforatos, ruda d-lui Gări, care a fost lăsat de acesta să conducă restaurantul în lipsa sa. El a declarat că Sâmbătă seara, la ora 11 şi jum., a închis restaurantul şi că nimeni n’a umblat în timpul nopţii. Nu-şi poate explica cine a uns serveteken petrol şi nici cine a pus paiele intre mese. Se aşteaptă sosirea d-lui Gâzi spre a fi interogat. „ Azi dimineaţă, d. Gâzi, a fost adus la prefectura poliţiei, unde e menţinut arestat. La interogatoriul luat, a susţinut că nu ştie în ce împrejurări au fost unse cu petrol şervetele şi fetele de masă. Mâine dimineaţă, d. Gazi, va fi înaintat parchetului. ALT FOC La fabrica de nasturi „Ancora“, proprietatea d-lui Salo Weisselberg, din str. Cogălniceanu, a izbucnit un incendiu. Lucrătorii fabricii, cu ajutorul a două pompe de incendiu, au reuşit să-l localizeze, înainte de a lua proporţii. • Focul a luat naştere de la o bucătărie şi s-a întins asupra unei case de locuit, din curtea fabricei. Casa era asigurată. Ştiri din Oradea UN PROCES DE DESPĂGUBIRI INTRE SOŢ ŞI SOŢIE. — Anul trecut soţia lui B. Karely, din valea lui Mihaiu,, a ajuns la convingerea că o convieţuire mai departe cu soţul ei este imposibilă, şi părăsind domiciliul conjugal trăeşte despărţită câtva timp. Se întâmplă că în această vreme femeia se îmbolnăveşte, cheltuind singură în vederea în- sănătoşirei. Dar cum era decisă să nu mai se reîntoarcă la fostul ei cămin conjugal, intentează acţiune de divorţ pe care reuşeşte sa-1 obţină pronunţat în favoarea ei. Odată despărţită, femeia intentează proces fostului ei bărbat, cerând prin acţiune restituirea unei sume de câteva mii lei, reprezentând cheltuelile făcute cu prilejul boalei. Judecătoria a dat câştig de cauză reclamantei, obligând soţul să plătească suma cheltuită cu boala de soţie, care nedespărţită legal totuşi nu mai convieţuia cu soţul. Pârâtul — soţ. — face apel la tribunal, care i-1 admite, statuând ca‘n împrejurările de mai sus n’are dreptul la îngrijirea bărbatului, chiar în caz de boală. Aşteptăm să vedem cum va soluţiona şi Curtea de apel această interesantă speţa care intruneşte la o Ialtă mai multe urincipii de drept civil in materie de căsătorie şi divorţ. O FETIŢA MOARE IN FLĂCĂRI. — Lângă cimitirul satului Ucuriş, mai mulţi copii se aflau cu vitele,Ia păscut. Ca să se încălzească copii şi-au făcut I foc , dela foc, apoi, Ia joacă şi fetiţa locuitorului Danci Petru, cea mai mică dintre copiii aflaţi cu vitele, rămâne neobservată şi nebăgată în seamă de ceilalţi, lângă vatra focului. Fie că s’a jucat cu tăciunii, fie că scânteile i-au sărit pe rochiţă, fapt e că hainele i-au luat foc şi î n câteva clipe acestea îi erau în flăcări. Ceilalţi copii, la vederea acestui neobişnuit spectacol, au rămas înmărmuriţi, neştiind ce să facă. Paznicul cimitirului, observând nenorocirea a sărit in ajutorul mircuţei Catinca,—abia de 5 ani era — şi cu mare greutate a reuşit să stingă focul ce mistuia plăpândul trup al fetei. Ajutorul a fost insă prea târziu dat, căci aproape trei sferturi din corpul fetei era numai rană, încât după câteva ore de chinuri groaznice, mica victimă și-a dat sfârșitul. ACCIDENT MORTAL DE AUTOBUZ. — In apropiere de corn. Chișlaca, autobuzul, care face curse regulate de călători între Oradea şi Belin, reşedinţa plăşii cu acelaş nume, a lovit în plină viteză, căruţa lovuitorului Terke Gustav, sfărâmănd-o. Săteanul a fost scos de sub sfărâmăturile căruţei, suit în maşină şi transportat spre Belin- In drum, din cauza rănilor căpătate şi din cauza prea marei hemoragii, Ferke a încetat din viaţă înainte de e i se putea da vrun ajutor medical. Şoferul Szabó Anthal şi ajutoarele lui, au fost arestaţi de postul de jandarmi şi înaintaţi parchetului. Memento MARTI, 28 SEPTEMBRIE Viena: 7 kw., 531. 1,5 kw., 582,5— 17,15. Concert: 20,10. Conferință despre lmba germană: 21,05. Serată vienezâ. Milano: 1,5 kw., 320 — 17,35. Jazzband: 18,35. Cântec pentru copii: 22,12—24. Concert cu concursul quintetului U. R. I.: 24—1,30. Jazz de la Fiaschetteria Toscana. Londra: 3 kw., 365 — 17,45. Concert pentru copii; 18,30. Orchestra de la Marbli Arch Pavillion; 14,15. Pentru copii; 20. Dans; 22. Young England" operetă de B. Hood; 33,45. Muzică la două piane; 24,15. „I. Iove You" sketch comic; 24,30. Muzică de dans. Breslau: 10 kw., 418 — 17,30. Concert; 19. Pentru copii; 30. Conferinţă: 20,30. Opereta în decursul vremurilor; 21,10. Grotescul în literatura mondială; 22. Cabaret. Roma: 3 kw., 425 — 18. Notiţe, Bursa, Pentru Copii; 1830. Jazz de la Hotel de Rusia; 22,25. Concert simfonic vocal. Varşovia: 1,5 kw., 480 — 1s. Conferinţă; 1830. Jazzband; 19,30. Conferinţă; 2130. Concert simfonic. Zürich: 1 kw., 513 — 20,30. Amintiri despre Tolstoi; 21. Serată muzicală rusă. Trio, canto, balalaică, pian. Budapesta: 2 kw. 560 — 17,15. Cântec pentru copii; 18,15. Concert; 19,30. Muzică uşoară; 21. „Nagymama“ comedie; 23,15. Muzică de cameră. Geneva: 1,5 kw., 760 — 21,35. Orchestra de la Hotel de la Mătropote. Berlin: 10 kw., 504, 4,5 kw., 571— 17.30. Concert: capela radio; 19,55— 20,45. Conferinţe; 21.30. Concert: 200 de ani de muzică de orchestră. CONCURS INTRE CABLU SI RADIO Ziarul „Politiken", din Copenhaga, a făcut o experienţă interesantă şi anume: un concurs de vitessă între o telegramă prin cablu şi o telegramă prin radio. La ora 1 şi 7 minute, după amiazi, s’au trimes două telegrame, cu acelaş număr de cuvinte, una prin radio cealaltă prin cablu. Amândouă însă trebuiau să fie transmise printr’o anumită serie de staţiuni în jurul lumea, spre a ajunge apoi iarăş la punctul de plecare: Copenhaga. Cablotelegrama a sosit la ora 1 şi 43 de minute, deci 38 de minute după ce fusese transmisă. Radiotelegrama însă până la orele 10 seara nu sosise. Se crede, că a rămas din motive necunoscute încă, la Java. A apărut Ediţia 11-a „CAUTE DE BUCĂŢI» de D-na Petrini, cuprinzând şi un regim pentru diabetici. - 710 reţete diferite, 283 pagini -Preţul lei 4S De vânzare la toţi librarii şi depozitarii de ziare şi la Editura Ig. Hertz, Bucureşti Agro- Radio De laS.M. R. Vaporul „Principesa Maria" pleacă azi din Constanta, cu mărfuri şi călători la Constantinopol. Vaporul „România” a sosit Duminică dim. la Constanţa, venind din Alexandria-Pireu şi Constantinopol. Vaporul „împăratul Traian" a sorit la Alexandria (Egipt), şi se va înapoia in tară la 3 Octombrie Vaporul .,Regele Carol I" a plecat Duminică seara din Constanta, cu mărfuri şi călători la Constantinopol, Pireu şi Alexandria. Vaporul „Dacia" a sosit eri dim. la Constanta, venind din Jaffa-Ilaiffa şi Constantinopol Vasul va pleca în aceeaş rută Vineri, 1 Octombrie -------------------------------- Deschiderea cursurilor practice de viticultură dela Valea Călugărească Eri s’au deschis la şcoala inferioară de viticultură dela Valea Călugărească cursurile practice de viticultură pentru podgoreni. Au asistat la aceste cursuri d-nii Nenitescu, fost ministru ; Popovici-Ifateg, subdirectorul institutului geologic ; Dumnitrescu, directorul general al creditului viticol , Ferme etc. D. insp. TEODORESCU în cuvântul de deschidere a arătat importanţa acestor cursuri pentru marii cultivatori. D. FERNÎC, directorul şantierelor navale şi preşedintele comitetului şcolar, a mulţumit ministerului pentru măsura luată de a ţine cursuri pentru podgoreni, in care să li se arate metode de viticultură şi vi nificafie. D. TEODORESCU a făcut primul curs vorbind despre selecţiunea în viticultură. După amiază a urmat o serbare dată de elevii școalelor de viticultură Valea Călugărească și Saharna Basarabia. Din partea ministerului de agricultură a asistat de Tonescu Sisești. * ' _ ■asesa Cursuri de perfectionsn pestre profesorii de fi*iisico chimice „Casa şcoalelor” a organizat In" laboratoriile sale, o serie da cursuri de perfecţionare pentru profesorii şi profesoarele de şt. fizico-chimice, de la şcoalele normale din ţară. Aceste cursuri se vor ţine in trei serii: 4—9 Octombrie ; 13— 19 Octombrie şi 24—30 Octombrie. Profesorii chemaţi la acesta cursuri vor avea găzduirea gratuită în căminul, înfiinţat spacial de Casa şcoalelor, in acest scop, gratuitatea călătoriei pe c. f. r. şi o indemnizaţie de 100 lei pe zi. In prima serie au fost chemaţi profesorii de fizico-chimice de la şcolile normale din: Văscăuţi, Cernăuţi, Botoşani, Şendriceni (Dorohoi), Soroca, Bălţi şi Chişinău. In a doua serie şcoaleîe Orhei, Tighina, Cetatea Albă, Ismail, Vaslui, Huşi,, Galaţi şi Tecuci. Iar in seria treia profesoarele dela şcoalele normale de fete din Cernăuţi, Botoşani, Iaşi (conducătoare), Bacău, Chişinău şcoalele 1 şi 2 de conducătoare. Acelaş sistem de cursuri se vor ţine până ce toţi profesorii profesoarele de fizico-chimice, de pe lângă şcoalele normale vor fi trecut aceste cursuri. Jeanne Amiral V. Ursaaiju are durerea a face cunoscut pierderea bunului ei soţ. VICE-AMIRAL Iasile Urseanui Decorat cu numeroase ordina române şi străine încetat din viaţă ora 6 mmn. seara în ziua de 26 Septembrie. Ceremonia funebră va avea loc Marţi 28 Septembrie ora în dimineaţa la locuinţa defunctului din b-dul Lascăr Catargiu No. 33 de unde cortegiul va porni la cimitirul Bellu unde se va face inmormântarea. Doamna Jana căpitan Roljat, mulţumeşte din tot sufletul d-lui general Theodorescu comandantul brigăzei de căi ferate, domnilor colonele Bălanescu şi Rovinaru, pentru dragostea mai mult ca părintească, ce au arătat atât în timpul boalei cât şi cu ocazia înmormântărei iubitului meu copilaş, căpitanului Aurel Condcescu, ofiţerilor şi camarazilor din regimentele 1 şi 2 Căi Ferate, domnului Comandant al garnizoanei Ploeşti şi d-lor ofiţeri cari au luat parte la durerea mea, rudelor, prietenilor şi tuturor cunoscuţilor, cari prin flori şi prezenţa lor, au luat parte la groaznica lovitură ce ar fi avut prin pierderea iubitului şi unicului meu fiu LOCOTENENTUL Constantin (fiii) Rolfa Din Reg. C Ferate Şi a reînhumăreî un veci neuitatului şi iubitului meu soţ CĂPITAN Dum’tru Roita Fost Comandant al Cercuîui Recrutare Mircea Ploeşti Septembrie 1926 . Mult întristaţii Maria şî AL Alexandrescu părinţi, Toma, Irina, Maria surori şi frate, Colonel Gheorghe şi Maria Leventi, Virgiliu Coman, mătuşe şi unchi, familiile Potropopescu* Serachitopol şi Lupescu, au profunda durere de a aduce la cunoştinţa rudelor şi prietenilor încetarea din viaţă a prea iubitei lor fiice, surori nepoată şi vară In etate de 23 ani încetată din viaţă in ziua de 21 Sept a. a în Cehoslovacia, unde a avut loc înmormântarea. 9 Adânc im.nsiaţii: frică, Jean, Eufrosina copii, şi Valentin şi Zoe, cumnată şi nepot anunţa decodarea inbtnurii lor Pavel Diesen î înmormântarea a avut Ioc Luni 27 Septembrie in comuna. Bragadiru. IITov. R» D-ra Eliza D. Eustatiu, i-n* şi rl. P. A. Grunau cu copiii, d-na. $i d. Ion C- Eustaţiu, dl Dumitru D. Eustaţiu cu fiica sa, au durerea a anunţa pierderea prea iubitei lor soră, cumnată şi mătuşă , Elena C. Eustaţiu încetată din viaţă în ziua de 5® Septembrie la ora. 1 dimineaţa. Corpul neînsufleţit se află depus în capela cimitirului Şerban Vodă (Bellu) unde înmormântarea va avea loc în ziua de Marţi, 28 Septembrie, la ora 4.39 după amiazi. Aceasta ţine Ioc de invitaţiune. îs Devânzare una mie cinci sute (1.500) metii liniari şiun deeauvile sau un kilometru jumătate şi zece vagonete pentru transport în frunţi fiţţa"**