Universul, octombrie 1926 (Anul 44, nr. 227-253)

1926-10-14 / nr. 238

Marele Tomen al Companiei Cărăbuş 120 persoane Direcţiunea C. Tărase Cu încăpere del­a 24 Septem­brie Campania Cărăbuş va fa­ce un grandios turneu în toată ţara cu revistele. AŞA E VIAŢA de N. Kiriţescu ESTE DAR S’A ISPRĂVIT de Mircea Rădulescu şi Alfred Moşoiu NOSTIMA ŞI CU PICĂŢELE de N. Vlădloianu şi Victor­­ Rodan Personalul artistic: d-nele Nataliţa Pavelescu, Violeta Io­­nescu, Lizica Petrescu, Zana Doljan ; d-nii Tănase, Codruţ, Gheorghiu, Şerbănescu, Anghe­­lescu, Giovani, Petrescu, Dan, Dumitrescu. Mare montare: 50 Balerine; maiestră-de balet ROZI-ROZI şi celebra trupă românească VELESCU orchestră, proprie sub Conduce­rea­ maestrului Bărcănescu. Luni 11 Octombrie, Marţi 12 Octombrie, Mercur! 13 Octom­brie la Arad. Joi 14 Oct., Vineri 15 Oct., la Oradia Mare. Sâ­mbătă 16 Oct., Duminică 17 Oct. la Satu Mare. Luni 18 Oct. la Oradia. Marţi 19 Oct., Mercuri 20 Oct. Joi 21 Oct. la Cluj. Vineri 22 Oct., Sâmbătă 23 Oct., Duminică 24 Oct. la Târgu- Mureş. Luni 25 Oct., Marţi 26 Oct. la Alba Iulia. Mercuri 27 Oct. Joi 38 Oct­, la­ Deva. Vineri 29 Oct, Sâmbătă 30 Oct, Duminică 31 Oct. la Sibiu. Luni 1 Noemb., la Sighişoara. Marţi 2 Noemb., Miercuri 3 Noemb., Joi 4 Noemb., la Braşov. Vineri 5 Noemb. la Câmpina. Sâmbătă 6 Noemb., Duminică 7 Noemb. la Ploeşti. Luni 8 Noemb., Marţi 9 Noem­­brie la Buzău. Mercuri 10 Noembrie, Joi 11 Noe­nbrie la Brăila. Vineri 12 Noembrie, Sâmbătă 13 Noembrie, Duminică 14 No­embrie la Galaţi. Luni 15 Noembrie la Brăila. Marţi 16 Noembrie la Galaţi. Mercuri 17 Noembrie la Bâr­lad. Joi 18 Noembrie la Vaslui. Vineri 19 Noembrie, Sâmbătă 20 Noembrie, Duminică 21 No­embrie la Iaşi. Luni 22 Noembrie, Marţi 23 Reemb., Mercuri 24 Noemb., la Cişinău. Joi 25 Noembrie la Iaşi. Vineri 26 Noembrie la Roman. Sâmbătă 37 Noembrie, Dumi­nică 28 Staniu«e- îa Bricsan». Luni 29 Noembrie, Marţi 30 Noembrie, Mercuri 1 Decembrie !» Deraăaţi ■'s' Joi. 2 DBserabrie la Roman. Vineri 3 Decembrie la Bacău. * Sâmbătă 4 Decenii»., Duminică 5 Decembrie la Focşani Marele Turneu Ofical OHHP A BfilSIN Societal cL 1 » Ansamblul Teatrului Naţional d­ici Cluj . Va reprezenta frumoasa comedie evantaiul în 4 ani» d» Fîers şi CaîBavet Personalul artistic: Doamnei» Nuanţa Haslus, Henriette Sa­la­­vaanu, Aaişoars Ionescu, Vio­rie?» Portiţi­i: Elvira Favelescu, etc. Domnii N. Dimitriu, N. Voica, Gaoat. Simionsaca, V. Poîoxoaea, î., Gisiorghin - Du­­mestî, V. Moriros, Rîsu Paras­­tâivesfiul TEberiir Metis!®»»», etc. rrSNEJZABlUL.: 15- ©cteaferia, Aîba Ut, I® Oct- 31 ăștia» 17 Ort. Petroșani, 13 OM Dava, ÎS Oct Arad, 20' Oct. Tituiseas::*, 21 Qe*. Jimbe­­lia, 23 Oct. Orav HA 23. Oct. Lu­­go­, M, Oct­. Başița, 25 Oct. Ca­ransebeș, 2® Oct. Tania-Sev®­­rin 27 etet Ciai­ara, 23 Get. T.Lrrov ÎS O» ttgMtffl» VâțțiĂ, 23 Cet Pitești, 31 Oct. CâterceT, 1 WwattBria Tana- MSgri­rri­», 2 Rwr Slatina, 3 No­­eatbrie Gîarrin. * Ktonadte Fto­­esifc -5 Jfeme*»' BEsteA 8. rîwnb. Forestist, 7 Nemnlf. Para»», 3 Norrpb. Catisjî, ft HtanAaj* Baăîia. 65.T2 ir, GHIVECI Poli si onerațium ihnnara. Venero S­i afitifca. Seaturiri.H o*» dfe ftârie M Mtwwwmmw SSsrJia SaîS«-«' T Efeți E 6908 Inteansi pr­in? Star.. BliâncrS Nr. I wr curte. CamsMAi *­­ți concursul d-lui Neam­ța Ottenel Ml?. - Fr. ?38 lel 14 Ctfcrcirte 1£26 „UNIVERSUL“ IN TARA Congresul partidului maghiar la Gheorgheni DESCHIDEREA CONGRE­SULUI Duminică, la ora 1l­tim., s-a deschis con­gresul partidului ma­ghiar. In numele ungurilor din Ar­deal, Banat şi Bucovina partici­pă la congres peste 300 delegaţi. Şedinţa este deschisă de către A Sandor Iosif, care s­alută pe cei prezenţi şi dă cetire unei te­legrame omagiale care propune să fie trimisă M. S. Regelui. Congresul ascultă în picioare textul propus. Se adună delegaţiunile şi se numeşte o comisiune de candi­­dare, al cărei prezident este d. Barabas Bela. Apoi vorbeşte d. Krenner Iosif, al cărui discurs fi­ind ţinut ca reprezentant al opo­ziţiei este ascultat cu răceală. Mai târziu însă observându-se intenţiile paşnice ale opoziţiei, atmosfera se mai încălzeşte. D. Wilner Iosif subliniază o­­biectivitatea lui Krenner şi-i a­­duce mulţumiri. După propunerea protopopului Toeroek Francisc, se votează în­credere comitetului de condu­cere. D. Gyar­as Elemer vorbeşte în numele delegaţiei economice, a­­rătând rezultatele întrunirii de Sâmbătă a acestei delegaţiuni a partidului maghiar cu ocaziunea căreia s’au rostit mai multe cu­vântări şi s’au discutat diferite chestiuni, urmând să se inter­vină pentru ele la ministerele respective. D. Ion Bornemisa vorbeşte despre concentrarea puterilor e­­conomice; d. Dobai despre dole­anţele ţăranilor maghiari din Să­laş, d-nii Elekes Denes şi Miko Vasile asemenea despre impor­tanţa ţărănimii maghiare, cerâ­n mai mult interes pentru aceasta. D. Szilgyanto Gabor vorbeşte învăţătorilor şi profesorilor ma­ghiari. D. Nictor Veterani cere măsuri pentru imediata restituire pe sea­ma m­ugurilor a liceului cato­lic din Timişoara. D. Gáspár Botár arată unele d­­bazuri ce ar fi săvârşit unii din­tre revizori. Dl George Denes arată impor­tanţa organizării cercetaşilor ma­ghiari. D Gheorghe Maghiari, preotul Bela Kanyadi, vorbesc despre si­tuaţia ungurilor din Bucureşti. Sunt salutaţi apoi delegaţii ma­ghiarilor din Bucovina. D. Gombos Bence vorbeşte despre drepturi­le maghiarilor din ArdeaL D. Pal Arpei arată importanţa numărătoarei populaţiei ungu­reşti. D. Berdoe Paul, comerciant din Deva, face o donaţie de 1OO.OOO Iei pentru o casă ungurească la Cluj. Comisia de candidat propune pe următorii : Bethlen George, preşedinte al înceţii, Joksman, Di­don şi Teleki Arthur, vice­preşe­­dinţi; Grete Martin, casieri Fe­­rencz Iosif, consilier juridic. Co­mitetul se amplifică cu 21 mem­bri, între cari d-nii Krenner Jo­­sef şi câţiva alţi democraţi, pen­tru înlăturarea neînţelegerilor.. Democraţii am renunţat la pro­ minerite făcute mai înainte re­feritor la organizarea partidului. Prin faptul că grupul Krenner a ştiut să păstreze până la sfâr­şit, moderaţia­ nu s'a produs nici un incidant şi partidul maghiar a trecut peste congres fără zgu­duiri, dar şi fără o­ victorie mai însemnată a democraţilor, cari numai au speriat prezidenţia prin atitudinea lor dârză avută până în ziua congresului. După masă s’a ţinut o adunare populară, la care a vorbit d. Ba­rabas Bela. l­iii li si mm in Inii De la redactorul nostru special. De­sigur, vizitele ministeriale au, mai ales, o latură politică. Au această latură, fiindcă tind să determine fapte politice de ordin general și fiindcă urmă­resc stimulări și consolidări de politică de partid. Simt împrejurări însă, cari schimbă caracterul unei vizite ministeriale, dejucând scopuri!«», poate, urmărite în primul rând, subordonând ţelurile politice, u­­nor rezultate de altă natură. In această privinţă, vizita, pe care d-nii Goga şi Sadoveanu au fă­cut-o în Basarabia, e caracte­ristică. Ministrul şi deputatul guvernamental aproape m­ali existat pentru populaţie, care a văzut în ei, pe poet şi pe proza­tor. Mi s-a întâmplat, să fac con­statarea aceasta, nu numai la adunările mari, ca preoţi, ca profesori, ca şcolari, cari cu­nosc şi se interesează, de mani­festările culturale şi naţionale. Dar am făcut consta­tarei şi la cele mai multe dintre acele ban­chete, cari reunesc, de obicei, prieteni politici. D. Goga a fost aproape pre­tutindeni primit, salutat, socotit, pentru ceea ce reprezintă în via­ţa culturală şi naţională Nu mai vorbim de d. Sadovea­­nu, a cărui viaţă politică e încă în faza prunciei (mulţi nici nu ştiau că e deputat) şi care a fost îmbrăţişat de mulţime ca înfăţişător al sufletului moldo­venesc. Lunecarea vizitei, de pe tere­nul politic dorit, pe acel cultu­ral şi naţional, a fost inevita­bilă. Ministrul şi deputatul gu­vernamental dacă vor fi venit cu alte gânduri, vor fi trebuit să facă aspre imputări scriito­rului şi luptătorului naţional. Fapt e, că au fost biruiţi, că au fost siliţi să se manifeste cores­punzător felului cum erau pri­miţi şi consideraţi. * Preoţi ortodoxi, pastori, învă­ţători, magistraţi şi chiar prie­teni politici în ocazionalele lor cuvântări, au adus laude, în pri­­i­mul rând, poetului şi prozatoru­lui Copiii de şcoală recitau ver­suri, ori pagini de proză ale ce­lor doi literaţi. La mese, tarafete­­ de lăutari cântau melodiile, pe­­cari au fost puse versurile, de altădată, — de jale, de sbucium, de răsvrătîre, ori de nădejdi — • ale lui Octavîan Goga. Iar la Sărata, chiar un parlamentar a­­verescan îl salută pe ministrul internelor cu cuvintele......dom­nule poet**. Cei doi oaspeţi au trebuit să-şi uite plănuitele îndrumări politice, gravele expuneri asu­pra situaţiei şi solemnele anga­jamente. Cred, că au trebuit sa­­ se uite pe ei înşişi­­ să se a­­dâncească în ceea ce le-a clădit , efectivul renume.. Şi astfel, poetul Goga şi pro­zatorul Sadoveanu, treziţi într o situaţie neaşteptată, par ca în­vioraţi, de acest neprevăzut, au avut cuvinte inspirate şi îndem­nuri calde, desfăşurând ui pro­gram cultural, indicat de preo­cupări curate» îin carii contin­gentele politice navuseseră nici o vreme, nici putinţele să se stre­coare. Cuvântul avea autorita­tea dată de calitatea de primii distinşi cu premiul naţional pen­tru literatură, de calitatea de autori ai Oltului şi Ştimălae. Mi-l amintesc pe­ revizorul şcolar, ca­re, la Sărata spunea cu glas , tremurând­ de emoţie 5* de satis­facţie - JSfi se pare un vis. sa stau în faţa aceste­ scriitori şi acestui luptător; pe cari de mult, mă obişnuiseai sa-i trec în râu­ furite celor pe cari nunta» j îi. citeşti, sau despre cari awri­­i de. departe“’., î* ÎHPiJ» De sigur, AL Goga sta infor­mat s’a documentat. Aur putea adăoga, că d-sa a ales înţelepte mijloace de documentare, oco­lind, sau primind cu rezerve, ceea ce i se spunea la primiri, pregătite şi fiind foarte atent, la ce-i spuneau ţăranii pe cari-i o­­prea în drum, sau la ce vedea şi auzea, prin satele, unde nu se ştia de trecerea d-sale. . Mai e probabil, ca d. Goga să inter­vină pentru vindecarea măcar a unora dintre durerile, pe cari le-a aflat Dar efectivă, este urmarea pe care au avut-o perindările cu caracter de propagandă cultu­rală şi naţională, în carii s‘a prefăcut »vizita ministerială"*. S'a ajun­s la această răsturnare de roluri, că promisiunile minis­teriale au căzut pe al doilea plan, faţă de angajamentele, pe cari, cu ochi aprinşi de sinceri­tate şi de exaltare, şi le-au dat purtătorii forţei — preoţi, în­văţători şi cărturari de toate ca­tegoriile» — din Basarabia. Şi e mai bine, că „vizita mi­nisterială" s’a desfăşurat şi sa sfârşit aşa. C. Miciora -----------------------------­ Din Panciu MOARTA DIN MIZERIE. — Muncitorul Josef Lazăr, de fel din Transilvania» venind­­ in localitate cu familia sa, la­­ muncă, în piaţa oraşului, i-a­u murit o fetiţă anume Ma­ria, din cauza mizeriei. , ----------iți----------­Trinité Hotel 41 Hue Pagaile, situat în centru conton mo­dern. Restaurant pri­mul rang. Bar ameri­can. Adv. telegr. Trirt­­palace Paris» PAUL SZILARD- Directe« 2 Şoselele din judBrăila C. I. N. Bâb­raiceanu, secreta­rii general al ministerului de lucrări publice, însoţit de d-nii Ienei Dumitrescu, subdirectorul general al podurilor şi şosele­lor, inginerul Chircoiaş, şeful serviciului technic al jud. Brăi­la, şi ing. Tecău, directorul ca­rierei „Trosmin“, au inspectat lum­ini­că şoselele din judeţul Brăila. In inspecţia, şoselei Brăila- Roman, d. secretar general şi-a putut da seama de halul în care se găseşte şoseaua, care a devenit impracticabilă. Sătenii au lăsait şoseaua şi au făcut drum de care prin arătură. De asemenea a fost inspecta-­­ tă şoseaua Tulcea-Măcin-Ghe- I cea care este mai bună, de­oare­­­ce a fost împietruită cu quar- i ■ţgt, cărat de la cariera „Tros- a min“ a ministerului de lucrări publice. Experiența făcută cu quar- i titul a dat rezultate foarte fru- î maose .Şoseaua împietruită re-­­ zistă foarte bine la orice trans-­­ port şi nu se macină uşor. LA CARIERA „TROSMIN“ ! D. secretar general Râmnicea­­nu a plecat în urmă la carie­ra „Trosmin“, a ministerului de lucrări publice, de unde se scoate quartitul pentru nevoile şoselelor din judeţele Brăila, Ialomiţa, Vlasia, Covurlui şi sudul Basarabiei. Cariera este situată la 35 klin. de Brăila, pe şos. Măcinu­­lui. Blocurile de quartit scoase din carieră, sunt cărate cu va­goanele la şantier, unde sunt sfărâmate de două concesoare puse îi* mişcare de o semistabilă şi apoi triate in patru catego­rii»­­Cele patru categorii de piatră se întrebuinţează la tot felul de şosele, inclusiv şi la şoselele moderne (bitu­m şi beton). La carieră se exrage şi se bate anual 1 5 mii metr cutii de quarţit T. Z. Furturi äela°B. M. S. la Ciot Chiji, 12 Oct. Direcţiunea R. M. S., a cerut Sâmbătă parchetului local auto­­rizaţiunea de a se face perche­ziţie domiciliară la Eugen Schwartz, Ion Hin, Blaju Sasu, Constantin Ştefan, Miron Mărgi­nean, Iacobi Schwartz, Garden Enferin Iosif şi Manoilă Berta­­viei, funcţionari la R. M. S., de­oarece aceştia ar fî sustras mari cantităţi a de tutun şi ţigări. Parch­etu­l autorizând perchizî­­ţîa, numai­decât poliţia s’a şi de­plasat la domiciliul numiţilor, şi in urma percheziţiilor ce sau fării cui i-a înaintat parchetului. D. procuror dr. Ilea, a pus în liber­l fate pe Miron Mărginean, Gur-I­ofca Enleki insif şi pe Berkovkî, iar contra celorlalţi a emis re­chizitoriu instructiv cab. î, in­­cheiând cu coracluziuni de ares­tare. ----------0:0.---------­ Moartea unui medic ÎSSIST Iaşi, fi­şter. Se telegrafiază din Viena că d-lui Silberstein, cunoscutul me­dic din Iaşi, îrn trunica a trei ope­raţiuni suferite, a încetat din viaţă. -QBR­Serurile jubiliare ale Crucii SosH la Ciu­­cluj,­­ Oct. Crucea Roşie, din Clu­j, cu pri­lejul jubileului, organizează ser­bări de mai multe zile, cu con­cursul tuturor cercurilor intelec­tuale. Mai jos dăm programul a­­cestor vaste serbări In ziua de 16 Octombrie, un‘ concert în sala prefecturii. Datornică.. 1? Oct., serviciu di-,, vin la bisericile româneşti; Des-­ chiderea solemnă a adunării Cre-f cii Roşii, la primărie în sala fes­tivă ; Duminică la ora 5 d. a., conferinţă-Luni. 1. Oct., conferinţă Ia fea-T­irul Naţional­- Crucea Roşie înt război, de d. general dr. Bădescu.­ Crucea Roşie in timp de pe cer de d-na prof. E. Popescu-Voineşti. | Marţi, 19 Oct. seara, premieră! la Teatrul Naţional. Miercuri, 20 Oct- ora 6 seara, conferinţa d-l­ri prof. Iacobovici» la Universitate, Sala Nr. IV. Joi, 20 Oct., producţia cerceta­­şilor, ora 4 după masă. Vineri, 22 Oct, reprezentaţii la cinematografe şi seara Operă. Sâmbătă, 25 Oct., matineu la Teatrul Maghiar, se joacă „Cori­bul de vespi”, comedie america­nă , seara la ora 9, petrecere cu dans. Duminică, 24 Oct., chetă în tot­­ oraşul, după masă la ora 4, pro­ducţii la arena sportivă. Dezastruoasele rezultate ala examenu­lui de bacalaureat la Galați AU CĂZUT 82 IA SUTA DIN CANDIDAŢI­ — PROTESTUL PĂRINŢILOR Examenele de bacalaureat sau terminat cu un procent de 82 la sută căzuţi. Din 140 candidaţii numai 25 au reuşit. S’a iscat, din această pricină, un scandal. Comîsiumea de exa­­minare a lucrat sub preşedinţia d-lui prof.. Lupu Antonescu­. Pa­re că nu a fost raritate de vederi în aprecierile rarem brio­r comiai­­■mi Doi dintre ei. — d-nii Io­an Toîtăneanu, directorul liceului „Vasile Alexandri” şi Const. Calimnschi, — au făcut opinii se­parate şi n’au semnat procesele verbale de consemnarea rezulta­telor. Părinţii celor 1­4 candidaţi că­zuţi s-ar­ întrunit in localul „O­­pler“ şi am­ protestat în contra felului, cum s-a făct­t examina­rea candidaţilor. Ei au cerut ca­sarea examenului şi admiterea unui nou examen. Un lung protest a fost telegra­fie înaintat ministerului instruc­ţiunii publice şi o delegaţiune de părinţi a plecat la Bucureşti, spre a protesta înaintea organe­lor superioare. Cei 114 candidaţi cazaţi la ba­calaureat sunt foarte amărîţi. coTUP^Wisn Pe zlma­ia 12 Octom-Spre PORTURILE 11. 1® I est. I oct. Bazias lfi4 t16 Drencova 138 134 Orşova 224 217 T. Severin­­ 225 221­ Cetate 215 214 Calafat 203 203 Bechet 205 209 Corabia 190 200 T. Măgurele 172 175 Zimnicea 193 201 Giurgiu 190 200 Oltenița 1i­7 210 Călărași 114 169 Cernavodă 138 160 Hărsova 165 180 Brăila 63 164 Galați 154 164 Tulcea 98 105 Ismail 112 118 Chilia Nouă 120 125 •­T UNIVERSUL Teatrul Naţional din Craiova Deschiderea stagiunii — Aniversarea a 75 ani dela înfiinţarea teatru­lui. — „Fântâna Blanduziei”. — „Săptămâna luminată” — Craiova, Octombrie Deschiderea stagiunei din a­­nul acesta coincizând cu ani dela înfiinţarea teatrului craio­­vian, directorul instituţiunei a înţeles să dea o mai mare am­ploare sărbătoare! care unea cele două evenimente, amân-Şi pe lângă spectacolul din două destul de importante, prima, zi (Vineri), care urma să fie precedat de o conferinţă a d-lui Nichifor Crainic, secretar general în ministerul artelor, — conferinţă ce nu s’a ţinut fiindcă d. Crainic n’a putut veni — serbarea s’a completat cu o­ şezătoare literară, în ziua următoare (Sâmbătă), la care a contribuit misionarii „Fundaţiei culturale Principele Carol*’ şi mai mulţi scriitori din Bucu­reşti, şezătoare ce s’a deschis prin conferinţa d-lui profesor universitar Nae Ionesco, care a vorbit despre „Regionalismul cultural"’. Am­ constatat însă, ca durere, că publicul craiovean, — vor­besc de acela care se dă drept iubitor şi sprijinitor al artelor— i’a priceput importanţa eveni­mentului şi absentând, a făcut dovadă că nu simte ceea ce spu­ne. sân nu spune cum simte. *■ Stagiunea s’a deschis cu ..Fân­tâna Blanduziei“, piesă în 5 ac­te,. in versuri efe Vasile Alec­­tandri spectacolul sfârșindu-se cu drama într’tin act» a lui M. Săulescu. „Săptămâna laminată^ înainte de ridicarea cortinei d. I. Dongorozi, directorul tea­trului, a făcut un istoric al­ ins­­tituţiuni ei care împlinea o de ani de existenţă. Vorbind de pri­mele manifestări a arătat greu­tăţile prin care AU trecut iniţia­torii, a subliniat sprijinul ce i-a venit» puţin mai târziu» din par­tea câtorva boieri craioveni fazele prin­ care a trecut până în zile­le­ noastre şi marele rol ce-l are de îndeplinit azi. Şi câtă dreptate a avut d. Bongorozi când spunea că tea­trul are nobila misiune de a forma suflete şi a cizela carac­tere, în ţara înconjurată de toa­te părţile de duşmani, în ţara in care se simte nevoe mai mult ca oriunde de suflete oţetite şi călite în cultură şi în dragostea de neam, ca să poată rezista a­­tacurilor ce ne pândesc din toate părţile. D. Milcoveanu, prefectul ju­deţului a răspuns, asigurând pe directorul teatrului craiovean de tot sprijinul pentru instituţia ce o conduce.* „Fântâna Blanduziei” opera lui V. Alecsandri este o piesă bine cunoscută, aşa că nu mai e nevoe să stărui asupra subiec­tului. Interpretarea a fost bine­ fă­cută şi versurile rostite corect. Bine de tot a fost d-ra M. Cre­­ţulescu, în rolul Getei pe care l-a susţinut, tot timpul, cu mult talent „Săptămâna luminată** este o dramă, este o dramă sguduitoa­­re» în care autorul vrea să a­­rate până unde merge dragostea de mamă. ' _ Ea îşi ucide copilul — un cri­minal în agonie — în ultima clipă a săptămânei luminată, cu credinţa că cine moare în acea­stă săptămână scapă de chinu­rile iadului, în care fiul ei ar fi intrat — după faptele lui. Actul săvârşit îşi mai are scuza în îm­prejurarea că fiul bătrânei ar fi murit sigur, dar câteva ore mai târziu — deci nu în săptămâna luminată. Şi în aceasta piesă interpreta­rea a fost corectă. Decorurile în ambele piese, bogate și foarte îngrijite, începutul promite mult. N. Ciocâtiu­a Știri diferite C­raiova • ■ Craiova, fâ -BOLNAV PE STRADA. — Pe sic CasKUBtu»? a fost. găsit în nesimțire im necunoscut- Asupra Ini mefiiîndl nici un act, nu î s’a putut stabili identitatea. iitarea toi’ fiind , gravă, necu­npeeiitul a fost.- iatccsat^Su. spița­. faik Filantropia. ....- •.- - -■ N­AM I-- — Soldatul Niţă Ton dia reg.. 14 obuziere a fost ata­cat la bariera Crucii de piatră, die Hie Sadie. ..G&rţă. Acesta i-a dat­­ lovituri de cuţit ia obraz şi­ a dispărut. Rănitul a fost internat în spi­telul militar. Agresorul e ca­utat de poliţie. ACCIDENT DE AUTOMOBIL. — Automobilul Nr- 528» care tre­cea pe str­ Remus cu viteză ne­­reglem­en­tară şi farurile stinse» a dat peste camionul d-ta­ Marin Ghi’ne®, din str. Mărgăritar. Au fost răniţi vizitiul şi calul Şo­ferul a fost reţinut la poliţie- UN BEŢIV AMENINŢA CU ■“1 TITUL. — Victor lon­escu, din­ str. Barbu Catargiu 1­ 7, fiind beat, a provocat un scaiului în prăvălia turcului M. Ibrahim, din­ str. Bucovaţ, pe care l-a a­­meninţat cu cuţitul­­Intervenind publicul spre a-l potoli» Ionescu a început să a­­meninţe cu cuţituL Ca atare greutate a putut fi dezarmat şi arestat. ARESTAT. — A fost arestat Gh- Lache implicat într’un furt important de bani și obiecte. cn_» pire, săvârşit io dauna unei ,chi­vase'-a sa. ■............ '.. ”. . J UN GLONŢ SUSPECT. — Am­ noapte în casa d-lui N. Ostro­­veanu din str. Oborului, a stră­bătut un glonţ de revolver. Glon­ţul s­’a oprit în tablia patului, în care dormea d. Ostroveanu. Poliţia cercetează spre a sta­bili dacă nu­ contva a fost o în­cercare de atentat. SERBĂRILE CRUCII ROŞII.­­Serbările jubiliare ale Crucii Roşii în Craiova şi jud. Dolj vor începe în ziua de 17 şi vor ţine până la 24 oct. Se vor oficia dimineaţa, servicii religioase, vor urma predici, p­roducţii şco­lare, reprezentanţii teatrale, etc. Cheia se va face în zilele de 23 şi 24­­. TÂRGUL VOLANT LA CRA­IOVA.­­ Târgul volant şi ex­poziţia organizată, de Uniunea Camerelor de comerţ va veni la Craiova la 19 şi va ţine până la 25 Noembrie a. c. Ciul N­OTL — A fost arestat Teo­dor Ursan, prins că a furat un magneto de automobil. — Dela locuința prof. Matee­­scu s’au furat obiecte de va­loare... Halfi nu au fost­ prinși. ÎNCERCARE DE SINUCIDE­RE. — Săteanul Andrei Moldo­van,­ din Borsa, s’a spânzurat. ÎNCERCA­RE DE­­ SINUCIDE­RE.---- F­­eric Ku­bacsîk, din Câmpia Turzii, a încercat ieri să se sinucidă cu tra­glente de re­volver. In­ stare gravă, Kubacstie a fost internat în spitalul din Turda. BEAT­IST BATE SOŢIA. — Teo­dor Lakatos, din localitate, str Barim Lăutarul 58» fiind în stare de beţie, şi-a bătut soţia, spăr­­gându-i capul cu im Temn. Băr­batul bătăuş a fost arestat, iar soţia a fost transportată la Sal­­vatte. Sutshiscatra FURT. — De la secţia tutela­ră, care este instalată în palatul prefecturei, triccun­oscuţi sau in­­trodus prin chei potrivite, în sala registraturei, furând regis­trul principal. Căzui a fost adus la cunoştin­ţa parchetului, care a luat ur­gente măsuri pentru descoperi­rea hoţilor,­­ LIPSA DE LOCALURI PEN­TRU AUTORITĂŢI. — D. prim­­preşedinte al tribunalului a in­tervenit către prefectură, cerând să se pună la dispoziţia corpului­­ de portărei, şi a secţiei tutelare localuri potrivite, dat fiind că ambele instituţii sunt instalate în localuri nepotrivite cu însem­nătatea ce au. NOMENCLATURA STRADE­­LOR. — E de mirare că după 8 ani de când avem România Mare, nomenclatura stradelor Sighişoa­­rei lasă grozav de mult de do­rit. Pe lângă că ele au numiri străine, e ceva de neînţeles. Ast­fel num­ele Em­inescu a fost a­­fectat la două strade, iar nu­mele lui Avram Iancu s’a dat la o stradă locuită de ţigani. tereistea« Ci­­c GRAV ACCIDENT DE TREN. La 11 Octombrie, ora 9 diminea­ţa, trenul personal ce venea dela Ghimeş, a surprins pe linie, la rampa ce se află la depărtare de 5 luni. km­, de intrarea în gara Fetru Rareş (Madefalău), căruţa cu cai, condusă de flăcăul Res­zeg Gyula, de 19 ani. Neavând timp să traverseze linia, căruţa a fost sfărimată. Reszeg şi un cal oribil mutilaţi şi omorîţi, iar ce­­lalt cal grav rănit. INCENDII. — In Dăneşti, din neglijenţa nevestei lui Iosif Hai­­du, s’a aprins fabrica de ţigle „Szabó", arzând toată. Pagubele se evaluează la 150.000 lei. Fabri­ca era asigurată. — Alt incendiu s’a produs în Calea Strâmbă, arzând grajdul şi şura locuitorului Alajos Balint Focul a luat naştere din negli­jenţa copilului Ştefan Balint, în etate de 4 ani. Pagubele se evaluează la 200 de mii lei Ocnele­ Mari INSTALAREA NOULUI DIRECTOR AL PENITEN­CIARULUI.­­ La penitenci­arul de muncă silnică Ocnele Mari, a fost numit ca direc­tor d. Ioan Mărgărit, fost se­cretar la parchetul general al Curţii de Apel din Braşov. D-sa a fost numit în locul d-lui P. Coroi, transferat la Doftana, pentru reorganiza­rea ordinei închisorii. La luarea în primire au fost de faţă d-nii G. Mihăi­­leanu, prefectul judeţului, La­zăr Popescu şi Tom­a Rădule­­scu, deputaţi, C. Totoianu, subinspector general adminis­trativ, N. Oprescu, poliţaiul oraşului R.­Vâlcea etc. După îndeplinirea formali­tăţilor legale, a urmat o gus­tare unde s’au ţinut cuvân­tări ocazionate la care d. Măr­gărit a răspuns asigurând pe representantii guvernului că în noua sa funcțiune, va exercita atribuțiunile cu toa­tă conștiinciositatea. . - Petroşani PRINDEREA UNOR DEZER­­TORI-HOŢI. — Plutonierul Na­­riţă, şeful postului de jandarmi Vulcan, a pus mâna pe următo­rii dezertori, deveniţi hoţi de profesie: Nagy Denes, dezertor din 1924, prins şi condamnat la 7 luni în­chisoare. Evadat, a comis pa­tru spargeri şi mai multe fur­turi în tren folosindu-se de acte false şi figurând controlor C. F. R. A fost identificat şi arestat in gara Iscroni, in timp ce exer­cita falsa funcţiune, aflându-se asupra lui 42 scrisori sustrase de la diferite birouri. Kovács Ladislau, dezertor din 1923, prins în acelaş an, a fost înaintat divizionului I de arti­lerie călărea­sa Arad și condam­nat la 6 luni închisoare. In anul următor, a dezertat din nou. In cursul anului 1926 a comis mai multe furturi prin spargere. A fost arestat din nou în noaptea de 9 spre 10 Octombrie crt­ Bekesi Iosif, din Oradea, fost chelner la Casinul funcţionarilor împreună cu uni anume Rosen­thal şi Peter au spart prăvălia bijutierului Kratz, furându-i o­­biectele mai de valoare. Sparge­rea au săvârşit-o cu ajutorul u­­nor drugi de fier, fiind complice şi un anume Horvath, dezertor de la cercul de recrutare Arad. Băileşti-Colj CRUCEA ROŞIE. — In lo­calitate s’a constituit un co­­ntin­tet pentru strângerea de fonduri în folosul „Crucei Roşii”. Comitetul se compune din : d-na şi d-1 ing. Ilariu Săcea­­nu, primarul oraşului, ca pre­şedinte, d-na şi d-1 dr. N. Giulescu, d-na şi d-1 dr. A. Galeriul, d-nii dr. Gone, N. Nîchita, Const. Guță, pr. M. C. Segărceanu, I. Purulescu, Gr. Ciocâlteu, Const. Lungu, Kiril Patruț, căpitan St. lo­­nescu, Gr. Temesen, Petrică A. Teodorescu, C. N. Săceanu, Șt. Popescu, Tache Cismăre­­scu și d-ra Vrânceanu. Pentru serbarea jubileului de 50 de ani de la înfiinţarea crucei roşii, numitul comitet a întocmit un frumos pro­gram. 1NUMIRE. — D. C. N. Să­­ceanu a fost numit director al şcoalei de meserii din lo­calitate în locul d-lui C. Georgescu numit în altă func­ţie. DIVERSE. — Consiliul co­munal al oraşului Băileşti a fost dizolvat. Noui alegeri s’au fixat la 2 Decembrie a FURT. — Ion Peosobschi, Alex. Peosobschi şi Elena A­­lex. Peosobschi din Negoi s’au introdus noaptea în curtea d-lui L­­abroveanu, mare proprietar, furând mai multe lucruri. Hoţii au fost prinşi. NENOROCIRE. — Copilul Gheorghe, de 7 ani, al lui Ion D. Bivolan din localitate, din nebăgare de seamă a văr­sat peste el o oală de apă fiartă, cauzându-i arsuri grave. -0 : 0- Conferinţa comisiunii pentru apla­­marea fselvenţelor dela Nistru Delegafiunile română şi rusă, din comisiunea mixtă • centrală pentru aplanarea conflictelor şi incidentelor dela Nistru, — în urma schimbului de corespon­denţă,, ce l-au avut, — au fixat­­ de comun acord convocarea con­ferinței comisiunei centrale pen­tru 15 Noembrie, în orașul Ka­­menetz-Podolsk (Ucraina). Luaţi cu toţii parte la intere­santele şi valoroasele con­cursuri ştiinţifice, organizate de „Ziarul Ştiinţelor şi al Că­lătoriilor* şi care încep chiar cu Nr. 41, de Marţi, 5 Octombrie M. S. Regele vânează in bălţile Dunării Brăila, 12 Oct. 1 Yahtul regal a sosit astăzi dinu de la Xah­oo şi a ancorat la punctul Ciulinet (Bălţile Brăilei). M. S. Regele şi sui­ta vor face o vânătoare în lordi, lângă lacu­rile Crapina, iar la ora 1 d. a., se va servi o masă pescărească in pavilioane improvizate. După amiazi, M. Sa va asista la scoaterea năvoadelor din apă. D. Temeseu­, ad-torul pescări­ilor s'a dus la punctul Ciulinet spre a face pregătirile necesare. industriaşii brâileni cât să nu fie reduse taxele pe fierul laminat şi tablă Brăila, 12 Oct. Industriaşiii­ din localitate au ţinut o întrunire la d. St Vine­­şiu­, discutând chestiunea pro­iectului­ de reducere a taxelor vamale la fierul laminat şi ta­blă D. St. Vineşiu a arătat nece­sităţile industriei ca aceste taxe să nu fie scăzute, căci altfel s’ar lovi în producţia industriei româneşti. A comunicat asupra interven­ţiilor făcute la ministerul de fi­nanţe, pe lângă d. I. Lapedatu, şi promisiunea sa că va supune memoriul înaintat de industria­şii brăileni, deliberării consiliu­lui de miniştri. D-sa propune formarea unui bloc al tuturor industriaşilor români, spre a putea lupta cu succes contra industriaşilor şi financiarilor străini, cartelaţi. D. Vinesiu a mai propus să se construiască o bancă şi un famblioar, care să vină în aju­torul industriașilor români din Brăila. Discuțiunile vor continua, L­N. -□«Q­Congresul Uniunii mi­cilor Industriaşi'4 Ziua lî-a Şedinţa de după amiază Se dă cuvântul d-lui îng. CONDEESCU, consilier co­munal al sectorului Verde. D-sa a spus că s’a înfiinţat în acest cartier cămine cul­turale pentru muncitori, pu­­nându-li-se la dispoziţie bi­blioteci, unde pot citi în orele libere. D. AL. SA­MOIL­A mulţu­meşte d-lui ing. Cândeescu pentru sprijinul ce-l dă mese­riaşilor. D. G. SORESCU a vorbit în chestiunea încurajării micii industrii, cerând ca fa­­bricile actuale şi cele ce se vor înfiinţa să arate precis felul fabricatului ce vor fa­brica şi produsele să le desfa­că numai en gros. Micii industriaşi să impor­te cu reduceri de vamă mate­riile prime; guvernul să dea tot concursul pentru desvol­­tarea micii industrii casnice» ASIGURĂRILE SOCIALE D. ING. LORENTZ citeşte raportul asupra asigurărilor sociale, făcând o succintă expunere asupra legislaţiei privitoare la ocrotirea me­seriaşului. D. GOGA cere o descen­tralizare în vederea asigură­rilor sociale muncitoreşti. ■ D. BANULESCU a vorbit despre reorganizarea ziaru­lui „Glasul micii industrii”. D. D. N. DUMITRESCU vice-reşedintele Uniunii a fă­cut istoricul breslelor. D. PETRE LAZAR (Făgă­raş) a cerut să se reglemen­teze intrarea în breasla micii industrii. A propus ca viitorul con­gres să se ţină la Făgăraş. D. AL. SAMUILA a citit raportul, asupra despăgubiri­lor de război, spunând că din suma de 200 mii, rezervate despăgubirilor să se rezerve o cotă şi micilor industriaşi. D-sa declară congresul închis, după ce a citit o mo­ţiune, prin care s’a aprobat toate rapoartele prezentate. întâmplări . Capitals i-a muşcat nasul — Păţania unei funcţionare de la P. Z. T. — Acum câteva luni se afla în serviciul S. T. B-ului, ca taxatoare, fata Stana I. Dinu, din str. Aurel Vlaicu 121. In acest timp ea făcuse cu­noşti­nţa cu sergentul de oraş Stan Chiri­ţoiu, repartizat cu serviciul în raionul circ. 4 periferie şi a legat cu el o prietenie, care părea că va avea ca urmări căsătoria. Timpurile insă se schimbă mai repede decât gândeşte omul. Prin ce împrejurări nu pu­tem şti, taxatoarea a fost numită funcţionară la direc­ţiunea generală P. T. T. şi odată cu numirea ei în acest post a abandonat pe sergen­tul de oraş, căci s’ar fi com­promis dacă colegele ei ar fi aflat că e în dragoste cu un sergent de oraş. La stăruinţele continue ale sergentului, ea i-a spus să o lase odată pentru totdeauna în pace; dar sergentul o iubea şi mai mult de când a fost numită funcţionară la stat şi îi cerea mereu o în­tâlnire — ultima, spunea el. ÎNTÂLNIREA FATALA In cele din urmă, funcţiona­ra a consimţit să se mai întâl­nească odată, şi ca să scape de sergent, i-a propus să se vadă în raionul circumscrip­ţiei, în timpul când va fi de serviciu. întâlnirea a fost Duminică seara. Toate insistenţele ser­gentului de a o convinge să nu-l părăsească rămânând za­darnice, i-a cerut să-l lase să o sărute pentru ultima dată. Pusă în situaţia aceasta cri­­tică,­­ ea ar fi spus : „Hai, sărută-mă, să scap odată de tine”. Sergentul apropiându-se de fată,^ a prins-o cu­ mâinile de ceafa şi cât clipeşti din ochi, în loc să o sărute, i-a­ muşcat nasul din rădăcină. ^ţipete, alarmă, lume mul­ta s a strâns în jurul lor. A fost anunţată şi circumscrip­ţia şi la faţa locului a sosit d. comisar Trifu, care a ares­tat pe sergent. fata a fost dusă la spital» unde i s-a cusut nasul. Sergentul a fost imediat revocat din serviciu și inain­­tat parchetului, 1 -0 * .-

Next