Universul, octombrie 1926 (Anul 44, nr. 227-253)
1926-10-14 / nr. 238
Marele Tomen al Companiei Cărăbuş 120 persoane Direcţiunea C. Tărase Cu încăpere dela 24 Septembrie Campania Cărăbuş va face un grandios turneu în toată ţara cu revistele. AŞA E VIAŢA de N. Kiriţescu ESTE DAR S’A ISPRĂVIT de Mircea Rădulescu şi Alfred Moşoiu NOSTIMA ŞI CU PICĂŢELE de N. Vlădloianu şi Victor Rodan Personalul artistic: d-nele Nataliţa Pavelescu, Violeta Ionescu, Lizica Petrescu, Zana Doljan ; d-nii Tănase, Codruţ, Gheorghiu, Şerbănescu, Anghelescu, Giovani, Petrescu, Dan, Dumitrescu. Mare montare: 50 Balerine; maiestră-de balet ROZI-ROZI şi celebra trupă românească VELESCU orchestră, proprie sub Conducerea maestrului Bărcănescu. Luni 11 Octombrie, Marţi 12 Octombrie, Mercur! 13 Octombrie la Arad. Joi 14 Oct., Vineri 15 Oct., la Oradia Mare. Sâmbătă 16 Oct., Duminică 17 Oct. la Satu Mare. Luni 18 Oct. la Oradia. Marţi 19 Oct., Mercuri 20 Oct. Joi 21 Oct. la Cluj. Vineri 22 Oct., Sâmbătă 23 Oct., Duminică 24 Oct. la Târgu- Mureş. Luni 25 Oct., Marţi 26 Oct. la Alba Iulia. Mercuri 27 Oct. Joi 38 Oct, la Deva. Vineri 29 Oct, Sâmbătă 30 Oct, Duminică 31 Oct. la Sibiu. Luni 1 Noemb., la Sighişoara. Marţi 2 Noemb., Miercuri 3 Noemb., Joi 4 Noemb., la Braşov. Vineri 5 Noemb. la Câmpina. Sâmbătă 6 Noemb., Duminică 7 Noemb. la Ploeşti. Luni 8 Noemb., Marţi 9 Noembrie la Buzău. Mercuri 10 Noembrie, Joi 11 Noenbrie la Brăila. Vineri 12 Noembrie, Sâmbătă 13 Noembrie, Duminică 14 Noembrie la Galaţi. Luni 15 Noembrie la Brăila. Marţi 16 Noembrie la Galaţi. Mercuri 17 Noembrie la Bârlad. Joi 18 Noembrie la Vaslui. Vineri 19 Noembrie, Sâmbătă 20 Noembrie, Duminică 21 Noembrie la Iaşi. Luni 22 Noembrie, Marţi 23 Reemb., Mercuri 24 Noemb., la Cişinău. Joi 25 Noembrie la Iaşi. Vineri 26 Noembrie la Roman. Sâmbătă 37 Noembrie, Duminică 28 Staniu«e- îa Bricsan». Luni 29 Noembrie, Marţi 30 Noembrie, Mercuri 1 Decembrie !» Deraăaţi ■'s' Joi. 2 DBserabrie la Roman. Vineri 3 Decembrie la Bacău. * Sâmbătă 4 Decenii»., Duminică 5 Decembrie la Focşani Marele Turneu Ofical OHHP A BfilSIN Societal cL 1 » Ansamblul Teatrului Naţional dici Cluj . Va reprezenta frumoasa comedie evantaiul în 4 ani» d» Fîers şi CaîBavet Personalul artistic: Doamnei» Nuanţa Haslus, Henriette Salavaanu, Aaişoars Ionescu, Viorie?» Portiţii: Elvira Favelescu, etc. Domnii N. Dimitriu, N. Voica, Gaoat. Simionsaca, V. Poîoxoaea, î., Gisiorghin - Dumestî, V. Moriros, Rîsu Parastâivesfiul TEberiir Metis!®»»», etc. rrSNEJZABlUL.: 15- ©cteaferia, Aîba Ut, I® Oct- 31 ăștia» 17 Ort. Petroșani, 13 OM Dava, ÎS Oct Arad, 20' Oct. Tituiseas::*, 21 Qe*. Jimbelia, 23 Oct. Orav HA 23. Oct. Lugo, M, Oct. Başița, 25 Oct. Caransebeș, 2® Oct. Tania-Sev®rin 27 etet Ciaiara, 23 Get. T.Lrrov ÎS O» ttgMtffl» VâțțiĂ, 23 Cet Pitești, 31 Oct. CâterceT, 1 WwattBria Tana- MSgrirri», 2 Rwr Slatina, 3 Noeatbrie Gîarrin. * Ktonadte Ftoesifc -5 Jfeme*»' BEsteA 8. rîwnb. Forestist, 7 Nemnlf. Para»», 3 Norrpb. Catisjî, ft HtanAaj* Baăîia. 65.T2 ir, GHIVECI Poli si onerațium ihnnara. Venero Si afitifca. Seaturiri.H o*» dfe ftârie M Mtwwwmmw SSsrJia SaîS«-«' T Efeți E 6908 Inteansi prin? Star.. BliâncrS Nr. I wr curte. CamsMAi *ți concursul d-lui Neamța Ottenel Ml?. - Fr. ?38 lel 14 Ctfcrcirte 1£26 „UNIVERSUL“ IN TARA Congresul partidului maghiar la Gheorgheni DESCHIDEREA CONGRESULUI Duminică, la ora 1ltim., s-a deschis congresul partidului maghiar. In numele ungurilor din Ardeal, Banat şi Bucovina participă la congres peste 300 delegaţi. Şedinţa este deschisă de către A Sandor Iosif, care salută pe cei prezenţi şi dă cetire unei telegrame omagiale care propune să fie trimisă M. S. Regelui. Congresul ascultă în picioare textul propus. Se adună delegaţiunile şi se numeşte o comisiune de candidare, al cărei prezident este d. Barabas Bela. Apoi vorbeşte d. Krenner Iosif, al cărui discurs fiind ţinut ca reprezentant al opoziţiei este ascultat cu răceală. Mai târziu însă observându-se intenţiile paşnice ale opoziţiei, atmosfera se mai încălzeşte. D. Wilner Iosif subliniază obiectivitatea lui Krenner şi-i aduce mulţumiri. După propunerea protopopului Toeroek Francisc, se votează încredere comitetului de conducere. D. Gyaras Elemer vorbeşte în numele delegaţiei economice, arătând rezultatele întrunirii de Sâmbătă a acestei delegaţiuni a partidului maghiar cu ocaziunea căreia s’au rostit mai multe cuvântări şi s’au discutat diferite chestiuni, urmând să se intervină pentru ele la ministerele respective. D. Ion Bornemisa vorbeşte despre concentrarea puterilor economice; d. Dobai despre doleanţele ţăranilor maghiari din Sălaş, d-nii Elekes Denes şi Miko Vasile asemenea despre importanţa ţărănimii maghiare, cerân mai mult interes pentru aceasta. D. Szilgyanto Gabor vorbeşte învăţătorilor şi profesorilor maghiari. D. Nictor Veterani cere măsuri pentru imediata restituire pe seama mugurilor a liceului catolic din Timişoara. D. Gáspár Botár arată unele dbazuri ce ar fi săvârşit unii dintre revizori. Dl George Denes arată importanţa organizării cercetaşilor maghiari. D Gheorghe Maghiari, preotul Bela Kanyadi, vorbesc despre situaţia ungurilor din Bucureşti. Sunt salutaţi apoi delegaţii maghiarilor din Bucovina. D. Gombos Bence vorbeşte despre drepturile maghiarilor din ArdeaL D. Pal Arpei arată importanţa numărătoarei populaţiei ungureşti. D. Berdoe Paul, comerciant din Deva, face o donaţie de 1OO.OOO Iei pentru o casă ungurească la Cluj. Comisia de candidat propune pe următorii : Bethlen George, preşedinte al înceţii, Joksman, Didon şi Teleki Arthur, vicepreşedinţi; Grete Martin, casieri Ferencz Iosif, consilier juridic. Comitetul se amplifică cu 21 membri, între cari d-nii Krenner Josef şi câţiva alţi democraţi, pentru înlăturarea neînţelegerilor.. Democraţii am renunţat la pro minerite făcute mai înainte referitor la organizarea partidului. Prin faptul că grupul Krenner a ştiut să păstreze până la sfârşit, moderaţia nu s'a produs nici un incidant şi partidul maghiar a trecut peste congres fără zguduiri, dar şi fără o victorie mai însemnată a democraţilor, cari numai au speriat prezidenţia prin atitudinea lor dârză avută până în ziua congresului. După masă s’a ţinut o adunare populară, la care a vorbit d. Barabas Bela. liii li si mm in Inii De la redactorul nostru special. Desigur, vizitele ministeriale au, mai ales, o latură politică. Au această latură, fiindcă tind să determine fapte politice de ordin general și fiindcă urmăresc stimulări și consolidări de politică de partid. Simt împrejurări însă, cari schimbă caracterul unei vizite ministeriale, dejucând scopuri!«», poate, urmărite în primul rând, subordonând ţelurile politice, unor rezultate de altă natură. In această privinţă, vizita, pe care d-nii Goga şi Sadoveanu au făcut-o în Basarabia, e caracteristică. Ministrul şi deputatul guvernamental aproape mali existat pentru populaţie, care a văzut în ei, pe poet şi pe prozator. Mi s-a întâmplat, să fac constatarea aceasta, nu numai la adunările mari, ca preoţi, ca profesori, ca şcolari, cari cunosc şi se interesează, de manifestările culturale şi naţionale. Dar am făcut constatarei şi la cele mai multe dintre acele banchete, cari reunesc, de obicei, prieteni politici. D. Goga a fost aproape pretutindeni primit, salutat, socotit, pentru ceea ce reprezintă în viaţa culturală şi naţională Nu mai vorbim de d. Sadoveanu, a cărui viaţă politică e încă în faza prunciei (mulţi nici nu ştiau că e deputat) şi care a fost îmbrăţişat de mulţime ca înfăţişător al sufletului moldovenesc. Lunecarea vizitei, de pe terenul politic dorit, pe acel cultural şi naţional, a fost inevitabilă. Ministrul şi deputatul guvernamental dacă vor fi venit cu alte gânduri, vor fi trebuit să facă aspre imputări scriitorului şi luptătorului naţional. Fapt e, că au fost biruiţi, că au fost siliţi să se manifeste corespunzător felului cum erau primiţi şi consideraţi. * Preoţi ortodoxi, pastori, învăţători, magistraţi şi chiar prieteni politici în ocazionalele lor cuvântări, au adus laude, în priimul rând, poetului şi prozatorului Copiii de şcoală recitau versuri, ori pagini de proză ale celor doi literaţi. La mese, tarafete de lăutari cântau melodiile, pecari au fost puse versurile, de altădată, — de jale, de sbucium, de răsvrătîre, ori de nădejdi — • ale lui Octavîan Goga. Iar la Sărata, chiar un parlamentar averescan îl salută pe ministrul internelor cu cuvintele......domnule poet**. Cei doi oaspeţi au trebuit să-şi uite plănuitele îndrumări politice, gravele expuneri asupra situaţiei şi solemnele angajamente. Cred, că au trebuit sa se uite pe ei înşişi să se adâncească în ceea ce le-a clădit , efectivul renume.. Şi astfel, poetul Goga şi prozatorul Sadoveanu, treziţi într o situaţie neaşteptată, par ca învioraţi, de acest neprevăzut, au avut cuvinte inspirate şi îndemnuri calde, desfăşurând ui program cultural, indicat de preocupări curate» îin carii contingentele politice navuseseră nici o vreme, nici putinţele să se strecoare. Cuvântul avea autoritatea dată de calitatea de primii distinşi cu premiul naţional pentru literatură, de calitatea de autori ai Oltului şi Ştimălae. Mi-l amintesc pe revizorul şcolar, care, la Sărata spunea cu glas , tremurând de emoţie 5* de satisfacţie - JSfi se pare un vis. sa stau în faţa aceste scriitori şi acestui luptător; pe cari de mult, mă obişnuiseai sa-i trec în râu furite celor pe cari nunta» j îi. citeşti, sau despre cari awrii de. departe“’., î* ÎHPiJ» De sigur, AL Goga sta informat s’a documentat. Aur putea adăoga, că d-sa a ales înţelepte mijloace de documentare, ocolind, sau primind cu rezerve, ceea ce i se spunea la primiri, pregătite şi fiind foarte atent, la ce-i spuneau ţăranii pe cari-i oprea în drum, sau la ce vedea şi auzea, prin satele, unde nu se ştia de trecerea d-sale. . Mai e probabil, ca d. Goga să intervină pentru vindecarea măcar a unora dintre durerile, pe cari le-a aflat Dar efectivă, este urmarea pe care au avut-o perindările cu caracter de propagandă culturală şi naţională, în carii s‘a prefăcut »vizita ministerială"*. S'a ajuns la această răsturnare de roluri, că promisiunile ministeriale au căzut pe al doilea plan, faţă de angajamentele, pe cari, cu ochi aprinşi de sinceritate şi de exaltare, şi le-au dat purtătorii forţei — preoţi, învăţători şi cărturari de toate categoriile» — din Basarabia. Şi e mai bine, că „vizita ministerială" s’a desfăşurat şi sa sfârşit aşa. C. Miciora ----------------------------- Din Panciu MOARTA DIN MIZERIE. — Muncitorul Josef Lazăr, de fel din Transilvania» venind in localitate cu familia sa, la muncă, în piaţa oraşului, i-au murit o fetiţă anume Maria, din cauza mizeriei. , ----------iți----------Trinité Hotel 41 Hue Pagaile, situat în centru conton modern. Restaurant primul rang. Bar american. Adv. telegr. Trirtpalace Paris» PAUL SZILARD- Directe« 2 Şoselele din judBrăila C. I. N. Bâbraiceanu, secretarii general al ministerului de lucrări publice, însoţit de d-nii Ienei Dumitrescu, subdirectorul general al podurilor şi şoselelor, inginerul Chircoiaş, şeful serviciului technic al jud. Brăila, şi ing. Tecău, directorul carierei „Trosmin“, au inspectat luminică şoselele din judeţul Brăila. In inspecţia, şoselei Brăila- Roman, d. secretar general şi-a putut da seama de halul în care se găseşte şoseaua, care a devenit impracticabilă. Sătenii au lăsait şoseaua şi au făcut drum de care prin arătură. De asemenea a fost inspecta- tă şoseaua Tulcea-Măcin-Ghe- I cea care este mai bună, deoarece a fost împietruită cu quar- i ■ţgt, cărat de la cariera „Tros- a min“ a ministerului de lucrări publice. Experiența făcută cu quar- i titul a dat rezultate foarte fru- î maose .Şoseaua împietruită re- zistă foarte bine la orice trans- port şi nu se macină uşor. LA CARIERA „TROSMIN“ ! D. secretar general Râmniceanu a plecat în urmă la cariera „Trosmin“, a ministerului de lucrări publice, de unde se scoate quartitul pentru nevoile şoselelor din judeţele Brăila, Ialomiţa, Vlasia, Covurlui şi sudul Basarabiei. Cariera este situată la 35 klin. de Brăila, pe şos. Măcinului. Blocurile de quartit scoase din carieră, sunt cărate cu vagoanele la şantier, unde sunt sfărâmate de două concesoare puse îi* mişcare de o semistabilă şi apoi triate in patru categorii»Cele patru categorii de piatră se întrebuinţează la tot felul de şosele, inclusiv şi la şoselele moderne (bitum şi beton). La carieră se exrage şi se bate anual 1 5 mii metr cutii de quarţit T. Z. Furturi äela°B. M. S. la Ciot Chiji, 12 Oct. Direcţiunea R. M. S., a cerut Sâmbătă parchetului local autorizaţiunea de a se face percheziţie domiciliară la Eugen Schwartz, Ion Hin, Blaju Sasu, Constantin Ştefan, Miron Mărginean, Iacobi Schwartz, Garden Enferin Iosif şi Manoilă Bertaviei, funcţionari la R. M. S., deoarece aceştia ar fî sustras mari cantităţi a de tutun şi ţigări. Parchetul autorizând perchizîţîa, numaidecât poliţia s’a şi deplasat la domiciliul numiţilor, şi in urma percheziţiilor ce sau fării cui i-a înaintat parchetului. D. procuror dr. Ilea, a pus în liberl fate pe Miron Mărginean, Gur-Iofca Enleki insif şi pe Berkovkî, iar contra celorlalţi a emis rechizitoriu instructiv cab. î, incheiând cu coracluziuni de arestare. ----------0:0.--------- Moartea unui medic ÎSSIST Iaşi, fişter. Se telegrafiază din Viena că d-lui Silberstein, cunoscutul medic din Iaşi, îrn trunica a trei operaţiuni suferite, a încetat din viaţă. -QBRSerurile jubiliare ale Crucii SosH la Ciucluj, Oct. Crucea Roşie, din Cluj, cu prilejul jubileului, organizează serbări de mai multe zile, cu concursul tuturor cercurilor intelectuale. Mai jos dăm programul acestor vaste serbări In ziua de 16 Octombrie, un‘ concert în sala prefecturii. Datornică.. 1? Oct., serviciu di-,, vin la bisericile româneşti; Des- chiderea solemnă a adunării Cre-f cii Roşii, la primărie în sala festivă ; Duminică la ora 5 d. a., conferinţă-Luni. 1. Oct., conferinţă Ia fea-Tirul Naţional- Crucea Roşie înt război, de d. general dr. Bădescu. Crucea Roşie in timp de pe cer de d-na prof. E. Popescu-Voineşti. | Marţi, 19 Oct. seara, premieră! la Teatrul Naţional. Miercuri, 20 Oct- ora 6 seara, conferinţa d-lri prof. Iacobovici» la Universitate, Sala Nr. IV. Joi, 20 Oct., producţia cercetaşilor, ora 4 după masă. Vineri, 22 Oct, reprezentaţii la cinematografe şi seara Operă. Sâmbătă, 25 Oct., matineu la Teatrul Maghiar, se joacă „Coribul de vespi”, comedie americană , seara la ora 9, petrecere cu dans. Duminică, 24 Oct., chetă în tot oraşul, după masă la ora 4, producţii la arena sportivă. Dezastruoasele rezultate ala examenului de bacalaureat la Galați AU CĂZUT 82 IA SUTA DIN CANDIDAŢI — PROTESTUL PĂRINŢILOR Examenele de bacalaureat sau terminat cu un procent de 82 la sută căzuţi. Din 140 candidaţii numai 25 au reuşit. S’a iscat, din această pricină, un scandal. Comîsiumea de examinare a lucrat sub preşedinţia d-lui prof.. Lupu Antonescu. Pare că nu a fost raritate de vederi în aprecierile rarem brior comiai■mi Doi dintre ei. — d-nii Ioan Toîtăneanu, directorul liceului „Vasile Alexandri” şi Const. Calimnschi, — au făcut opinii separate şi n’au semnat procesele verbale de consemnarea rezultatelor. Părinţii celor 14 candidaţi căzuţi s-ar întrunit in localul „Opler“ şi am protestat în contra felului, cum s-a făctt examinarea candidaţilor. Ei au cerut casarea examenului şi admiterea unui nou examen. Un lung protest a fost telegrafie înaintat ministerului instrucţiunii publice şi o delegaţiune de părinţi a plecat la Bucureşti, spre a protesta înaintea organelor superioare. Cei 114 candidaţi cazaţi la bacalaureat sunt foarte amărîţi. coTUP^Wisn Pe zlmaia 12 Octom-Spre PORTURILE 11. 1® I est. I oct. Bazias lfi4 t16 Drencova 138 134 Orşova 224 217 T. Severin 225 221 Cetate 215 214 Calafat 203 203 Bechet 205 209 Corabia 190 200 T. Măgurele 172 175 Zimnicea 193 201 Giurgiu 190 200 Oltenița 1i7 210 Călărași 114 169 Cernavodă 138 160 Hărsova 165 180 Brăila 63 164 Galați 154 164 Tulcea 98 105 Ismail 112 118 Chilia Nouă 120 125 •T UNIVERSUL Teatrul Naţional din Craiova Deschiderea stagiunii — Aniversarea a 75 ani dela înfiinţarea teatrului. — „Fântâna Blanduziei”. — „Săptămâna luminată” — Craiova, Octombrie Deschiderea stagiunei din anul acesta coincizând cu ani dela înfiinţarea teatrului craiovian, directorul instituţiunei a înţeles să dea o mai mare amploare sărbătoare! care unea cele două evenimente, amân-Şi pe lângă spectacolul din două destul de importante, prima, zi (Vineri), care urma să fie precedat de o conferinţă a d-lui Nichifor Crainic, secretar general în ministerul artelor, — conferinţă ce nu s’a ţinut fiindcă d. Crainic n’a putut veni — serbarea s’a completat cu o şezătoare literară, în ziua următoare (Sâmbătă), la care a contribuit misionarii „Fundaţiei culturale Principele Carol*’ şi mai mulţi scriitori din Bucureşti, şezătoare ce s’a deschis prin conferinţa d-lui profesor universitar Nae Ionesco, care a vorbit despre „Regionalismul cultural"’. Am constatat însă, ca durere, că publicul craiovean, — vorbesc de acela care se dă drept iubitor şi sprijinitor al artelor— i’a priceput importanţa evenimentului şi absentând, a făcut dovadă că nu simte ceea ce spune. sân nu spune cum simte. *■ Stagiunea s’a deschis cu ..Fântâna Blanduziei“, piesă în 5 acte,. in versuri efe Vasile Alectandri spectacolul sfârșindu-se cu drama într’tin act» a lui M. Săulescu. „Săptămâna laminată^ înainte de ridicarea cortinei d. I. Dongorozi, directorul teatrului, a făcut un istoric al instituţiuni ei care împlinea o de ani de existenţă. Vorbind de primele manifestări a arătat greutăţile prin care AU trecut iniţiatorii, a subliniat sprijinul ce i-a venit» puţin mai târziu» din partea câtorva boieri craioveni fazele prin care a trecut până în zilele noastre şi marele rol ce-l are de îndeplinit azi. Şi câtă dreptate a avut d. Bongorozi când spunea că teatrul are nobila misiune de a forma suflete şi a cizela caractere, în ţara înconjurată de toate părţile de duşmani, în ţara in care se simte nevoe mai mult ca oriunde de suflete oţetite şi călite în cultură şi în dragostea de neam, ca să poată rezista atacurilor ce ne pândesc din toate părţile. D. Milcoveanu, prefectul judeţului a răspuns, asigurând pe directorul teatrului craiovean de tot sprijinul pentru instituţia ce o conduce.* „Fântâna Blanduziei” opera lui V. Alecsandri este o piesă bine cunoscută, aşa că nu mai e nevoe să stărui asupra subiectului. Interpretarea a fost bine făcută şi versurile rostite corect. Bine de tot a fost d-ra M. Creţulescu, în rolul Getei pe care l-a susţinut, tot timpul, cu mult talent „Săptămâna luminată** este o dramă, este o dramă sguduitoare» în care autorul vrea să arate până unde merge dragostea de mamă. ' _ Ea îşi ucide copilul — un criminal în agonie — în ultima clipă a săptămânei luminată, cu credinţa că cine moare în această săptămână scapă de chinurile iadului, în care fiul ei ar fi intrat — după faptele lui. Actul săvârşit îşi mai are scuza în împrejurarea că fiul bătrânei ar fi murit sigur, dar câteva ore mai târziu — deci nu în săptămâna luminată. Şi în aceasta piesă interpretarea a fost corectă. Decorurile în ambele piese, bogate și foarte îngrijite, începutul promite mult. N. Ciocâtiua Știri diferite Craiova • ■ Craiova, fâ -BOLNAV PE STRADA. — Pe sic CasKUBtu»? a fost. găsit în nesimțire im necunoscut- Asupra Ini mefiiîndl nici un act, nu î s’a putut stabili identitatea. iitarea toi’ fiind , gravă, necunpeeiitul a fost.- iatccsat^Su. spița. faik Filantropia. ....- •.- - -■ NAM I-- — Soldatul Niţă Ton dia reg.. 14 obuziere a fost atacat la bariera Crucii de piatră, die Hie Sadie. ..G&rţă. Acesta i-a dat lovituri de cuţit ia obraz şi a dispărut. Rănitul a fost internat în spitelul militar. Agresorul e cautat de poliţie. ACCIDENT DE AUTOMOBIL. — Automobilul Nr- 528» care trecea pe str Remus cu viteză nereglementară şi farurile stinse» a dat peste camionul d-ta Marin Ghi’ne®, din str. Mărgăritar. Au fost răniţi vizitiul şi calul Şoferul a fost reţinut la poliţie- UN BEŢIV AMENINŢA CU ■“1 TITUL. — Victor lonescu, din str. Barbu Catargiu 1 7, fiind beat, a provocat un scaiului în prăvălia turcului M. Ibrahim, din str. Bucovaţ, pe care l-a ameninţat cu cuţitulIntervenind publicul spre a-l potoli» Ionescu a început să ameninţe cu cuţituL Ca atare greutate a putut fi dezarmat şi arestat. ARESTAT. — A fost arestat Gh- Lache implicat într’un furt important de bani și obiecte. cn_» pire, săvârşit io dauna unei ,chivase'-a sa. ■............ '.. ”. . J UN GLONŢ SUSPECT. — Am noapte în casa d-lui N. Ostroveanu din str. Oborului, a străbătut un glonţ de revolver. Glonţul s’a oprit în tablia patului, în care dormea d. Ostroveanu. Poliţia cercetează spre a stabili dacă nu contva a fost o încercare de atentat. SERBĂRILE CRUCII ROŞII.Serbările jubiliare ale Crucii Roşii în Craiova şi jud. Dolj vor începe în ziua de 17 şi vor ţine până la 24 oct. Se vor oficia dimineaţa, servicii religioase, vor urma predici, producţii şcolare, reprezentanţii teatrale, etc. Cheia se va face în zilele de 23 şi 24. TÂRGUL VOLANT LA CRAIOVA. Târgul volant şi expoziţia organizată, de Uniunea Camerelor de comerţ va veni la Craiova la 19 şi va ţine până la 25 Noembrie a. c. Ciul NOTL — A fost arestat Teodor Ursan, prins că a furat un magneto de automobil. — Dela locuința prof. Mateescu s’au furat obiecte de valoare... Halfi nu au fost prinși. ÎNCERCARE DE SINUCIDERE. — Săteanul Andrei Moldovan, din Borsa, s’a spânzurat. ÎNCERCARE DE SINUCIDERE.---- Feric Kubacsîk, din Câmpia Turzii, a încercat ieri să se sinucidă cu traglente de revolver. In stare gravă, Kubacstie a fost internat în spitalul din Turda. BEATIST BATE SOŢIA. — Teodor Lakatos, din localitate, str Barim Lăutarul 58» fiind în stare de beţie, şi-a bătut soţia, spărgându-i capul cu im Temn. Bărbatul bătăuş a fost arestat, iar soţia a fost transportată la Salvatte. Sutshiscatra FURT. — De la secţia tutelară, care este instalată în palatul prefecturei, triccunoscuţi sau introdus prin chei potrivite, în sala registraturei, furând registrul principal. Căzui a fost adus la cunoştinţa parchetului, care a luat urgente măsuri pentru descoperirea hoţilor, LIPSA DE LOCALURI PENTRU AUTORITĂŢI. — D. primpreşedinte al tribunalului a intervenit către prefectură, cerând să se pună la dispoziţia corpului de portărei, şi a secţiei tutelare localuri potrivite, dat fiind că ambele instituţii sunt instalate în localuri nepotrivite cu însemnătatea ce au. NOMENCLATURA STRADELOR. — E de mirare că după 8 ani de când avem România Mare, nomenclatura stradelor Sighişoarei lasă grozav de mult de dorit. Pe lângă că ele au numiri străine, e ceva de neînţeles. Astfel numele Eminescu a fost afectat la două strade, iar numele lui Avram Iancu s’a dat la o stradă locuită de ţigani. tereistea« Cic GRAV ACCIDENT DE TREN. La 11 Octombrie, ora 9 dimineaţa, trenul personal ce venea dela Ghimeş, a surprins pe linie, la rampa ce se află la depărtare de 5 luni. km, de intrarea în gara Fetru Rareş (Madefalău), căruţa cu cai, condusă de flăcăul Reszeg Gyula, de 19 ani. Neavând timp să traverseze linia, căruţa a fost sfărimată. Reszeg şi un cal oribil mutilaţi şi omorîţi, iar celalt cal grav rănit. INCENDII. — In Dăneşti, din neglijenţa nevestei lui Iosif Haidu, s’a aprins fabrica de ţigle „Szabó", arzând toată. Pagubele se evaluează la 150.000 lei. Fabrica era asigurată. — Alt incendiu s’a produs în Calea Strâmbă, arzând grajdul şi şura locuitorului Alajos Balint Focul a luat naştere din neglijenţa copilului Ştefan Balint, în etate de 4 ani. Pagubele se evaluează la 200 de mii lei Ocnele Mari INSTALAREA NOULUI DIRECTOR AL PENITENCIARULUI. La penitenciarul de muncă silnică Ocnele Mari, a fost numit ca director d. Ioan Mărgărit, fost secretar la parchetul general al Curţii de Apel din Braşov. D-sa a fost numit în locul d-lui P. Coroi, transferat la Doftana, pentru reorganizarea ordinei închisorii. La luarea în primire au fost de faţă d-nii G. Mihăileanu, prefectul judeţului, Lazăr Popescu şi Toma Rădulescu, deputaţi, C. Totoianu, subinspector general administrativ, N. Oprescu, poliţaiul oraşului R.Vâlcea etc. După îndeplinirea formalităţilor legale, a urmat o gustare unde s’au ţinut cuvântări ocazionate la care d. Mărgărit a răspuns asigurând pe representantii guvernului că în noua sa funcțiune, va exercita atribuțiunile cu toată conștiinciositatea. . - Petroşani PRINDEREA UNOR DEZERTORI-HOŢI. — Plutonierul Nariţă, şeful postului de jandarmi Vulcan, a pus mâna pe următorii dezertori, deveniţi hoţi de profesie: Nagy Denes, dezertor din 1924, prins şi condamnat la 7 luni închisoare. Evadat, a comis patru spargeri şi mai multe furturi în tren folosindu-se de acte false şi figurând controlor C. F. R. A fost identificat şi arestat in gara Iscroni, in timp ce exercita falsa funcţiune, aflându-se asupra lui 42 scrisori sustrase de la diferite birouri. Kovács Ladislau, dezertor din 1923, prins în acelaş an, a fost înaintat divizionului I de artilerie călăreasa Arad și condamnat la 6 luni închisoare. In anul următor, a dezertat din nou. In cursul anului 1926 a comis mai multe furturi prin spargere. A fost arestat din nou în noaptea de 9 spre 10 Octombrie crt Bekesi Iosif, din Oradea, fost chelner la Casinul funcţionarilor împreună cu uni anume Rosenthal şi Peter au spart prăvălia bijutierului Kratz, furându-i obiectele mai de valoare. Spargerea au săvârşit-o cu ajutorul unor drugi de fier, fiind complice şi un anume Horvath, dezertor de la cercul de recrutare Arad. Băileşti-Colj CRUCEA ROŞIE. — In localitate s’a constituit un contintet pentru strângerea de fonduri în folosul „Crucei Roşii”. Comitetul se compune din : d-na şi d-1 ing. Ilariu Săceanu, primarul oraşului, ca preşedinte, d-na şi d-1 dr. N. Giulescu, d-na şi d-1 dr. A. Galeriul, d-nii dr. Gone, N. Nîchita, Const. Guță, pr. M. C. Segărceanu, I. Purulescu, Gr. Ciocâlteu, Const. Lungu, Kiril Patruț, căpitan St. lonescu, Gr. Temesen, Petrică A. Teodorescu, C. N. Săceanu, Șt. Popescu, Tache Cismărescu și d-ra Vrânceanu. Pentru serbarea jubileului de 50 de ani de la înfiinţarea crucei roşii, numitul comitet a întocmit un frumos program. 1NUMIRE. — D. C. N. Săceanu a fost numit director al şcoalei de meserii din localitate în locul d-lui C. Georgescu numit în altă funcţie. DIVERSE. — Consiliul comunal al oraşului Băileşti a fost dizolvat. Noui alegeri s’au fixat la 2 Decembrie a FURT. — Ion Peosobschi, Alex. Peosobschi şi Elena Alex. Peosobschi din Negoi s’au introdus noaptea în curtea d-lui Labroveanu, mare proprietar, furând mai multe lucruri. Hoţii au fost prinşi. NENOROCIRE. — Copilul Gheorghe, de 7 ani, al lui Ion D. Bivolan din localitate, din nebăgare de seamă a vărsat peste el o oală de apă fiartă, cauzându-i arsuri grave. -0 : 0- Conferinţa comisiunii pentru aplamarea fselvenţelor dela Nistru Delegafiunile română şi rusă, din comisiunea mixtă • centrală pentru aplanarea conflictelor şi incidentelor dela Nistru, — în urma schimbului de corespondenţă,, ce l-au avut, — au fixat de comun acord convocarea conferinței comisiunei centrale pentru 15 Noembrie, în orașul Kamenetz-Podolsk (Ucraina). Luaţi cu toţii parte la interesantele şi valoroasele concursuri ştiinţifice, organizate de „Ziarul Ştiinţelor şi al Călătoriilor* şi care încep chiar cu Nr. 41, de Marţi, 5 Octombrie M. S. Regele vânează in bălţile Dunării Brăila, 12 Oct. 1 Yahtul regal a sosit astăzi dinu de la Xahoo şi a ancorat la punctul Ciulinet (Bălţile Brăilei). M. S. Regele şi suita vor face o vânătoare în lordi, lângă lacurile Crapina, iar la ora 1 d. a., se va servi o masă pescărească in pavilioane improvizate. După amiazi, M. Sa va asista la scoaterea năvoadelor din apă. D. Temeseu, ad-torul pescăriilor s'a dus la punctul Ciulinet spre a face pregătirile necesare. industriaşii brâileni cât să nu fie reduse taxele pe fierul laminat şi tablă Brăila, 12 Oct. Industriaşiii din localitate au ţinut o întrunire la d. St Vineşiu, discutând chestiunea proiectului de reducere a taxelor vamale la fierul laminat şi tablă D. St. Vineşiu a arătat necesităţile industriei ca aceste taxe să nu fie scăzute, căci altfel s’ar lovi în producţia industriei româneşti. A comunicat asupra intervenţiilor făcute la ministerul de finanţe, pe lângă d. I. Lapedatu, şi promisiunea sa că va supune memoriul înaintat de industriaşii brăileni, deliberării consiliului de miniştri. D-sa propune formarea unui bloc al tuturor industriaşilor români, spre a putea lupta cu succes contra industriaşilor şi financiarilor străini, cartelaţi. D. Vinesiu a mai propus să se construiască o bancă şi un famblioar, care să vină în ajutorul industriașilor români din Brăila. Discuțiunile vor continua, LN. -□«QCongresul Uniunii micilor Industriaşi'4 Ziua lî-a Şedinţa de după amiază Se dă cuvântul d-lui îng. CONDEESCU, consilier comunal al sectorului Verde. D-sa a spus că s’a înfiinţat în acest cartier cămine culturale pentru muncitori, punându-li-se la dispoziţie biblioteci, unde pot citi în orele libere. D. AL. SAMOILA mulţumeşte d-lui ing. Cândeescu pentru sprijinul ce-l dă meseriaşilor. D. G. SORESCU a vorbit în chestiunea încurajării micii industrii, cerând ca fabricile actuale şi cele ce se vor înfiinţa să arate precis felul fabricatului ce vor fabrica şi produsele să le desfacă numai en gros. Micii industriaşi să importe cu reduceri de vamă materiile prime; guvernul să dea tot concursul pentru desvoltarea micii industrii casnice» ASIGURĂRILE SOCIALE D. ING. LORENTZ citeşte raportul asupra asigurărilor sociale, făcând o succintă expunere asupra legislaţiei privitoare la ocrotirea meseriaşului. D. GOGA cere o descentralizare în vederea asigurărilor sociale muncitoreşti. ■ D. BANULESCU a vorbit despre reorganizarea ziarului „Glasul micii industrii”. D. D. N. DUMITRESCU vice-reşedintele Uniunii a făcut istoricul breslelor. D. PETRE LAZAR (Făgăraş) a cerut să se reglementeze intrarea în breasla micii industrii. A propus ca viitorul congres să se ţină la Făgăraş. D. AL. SAMUILA a citit raportul, asupra despăgubirilor de război, spunând că din suma de 200 mii, rezervate despăgubirilor să se rezerve o cotă şi micilor industriaşi. D-sa declară congresul închis, după ce a citit o moţiune, prin care s’a aprobat toate rapoartele prezentate. întâmplări . Capitals i-a muşcat nasul — Păţania unei funcţionare de la P. Z. T. — Acum câteva luni se afla în serviciul S. T. B-ului, ca taxatoare, fata Stana I. Dinu, din str. Aurel Vlaicu 121. In acest timp ea făcuse cunoştinţa cu sergentul de oraş Stan Chiriţoiu, repartizat cu serviciul în raionul circ. 4 periferie şi a legat cu el o prietenie, care părea că va avea ca urmări căsătoria. Timpurile insă se schimbă mai repede decât gândeşte omul. Prin ce împrejurări nu putem şti, taxatoarea a fost numită funcţionară la direcţiunea generală P. T. T. şi odată cu numirea ei în acest post a abandonat pe sergentul de oraş, căci s’ar fi compromis dacă colegele ei ar fi aflat că e în dragoste cu un sergent de oraş. La stăruinţele continue ale sergentului, ea i-a spus să o lase odată pentru totdeauna în pace; dar sergentul o iubea şi mai mult de când a fost numită funcţionară la stat şi îi cerea mereu o întâlnire — ultima, spunea el. ÎNTÂLNIREA FATALA In cele din urmă, funcţionara a consimţit să se mai întâlnească odată, şi ca să scape de sergent, i-a propus să se vadă în raionul circumscripţiei, în timpul când va fi de serviciu. întâlnirea a fost Duminică seara. Toate insistenţele sergentului de a o convinge să nu-l părăsească rămânând zadarnice, i-a cerut să-l lase să o sărute pentru ultima dată. Pusă în situaţia aceasta critică, ea ar fi spus : „Hai, sărută-mă, să scap odată de tine”. Sergentul apropiându-se de fată,^ a prins-o cu mâinile de ceafa şi cât clipeşti din ochi, în loc să o sărute, i-a muşcat nasul din rădăcină. ^ţipete, alarmă, lume multa s a strâns în jurul lor. A fost anunţată şi circumscripţia şi la faţa locului a sosit d. comisar Trifu, care a arestat pe sergent. fata a fost dusă la spital» unde i s-a cusut nasul. Sergentul a fost imediat revocat din serviciu și inaintat parchetului, 1 -0 * .-