Universul, noiembrie 1926 (Anul 44, nr. 254-278)
1926-11-26 / nr. 275
inul XLIV. Nr 275 LUIGI CAZZAVILLA. TELEFON: Direcţia 137724 64/64 Oin emili, DupL ------------------ ÎAm înregistrat faptul, de o importanţă cu totul specială, că elevii candidaţi la bacalaureat, din Chişinău, văzându-se respinşi de comisiunea respectivă, i 'au găsit un mijloc neaşteptat ,de a-şi valorifica o pregătire ştiinţifică inexistentă. Numiţii candidaţi din Chişi.'«ău au găsit cu cale să dea în ’. judecata ministerul instrucţiunii publice şi au cerut ca... justiţia să pronunţe casarea examenului... ’ Lăsând la o parte aberaţiunea juridică pe care o constituie o ...! asemenea concepţie — numim acest procedeu numai aşa cumtrebue numit, — o foarte îndrăzneală necuviinţă. Oficiosul guvernului înregistrând şi el faptul de mai sus, săvârşeşte greşeala de a nu adăuga că socoteşte necesar să ia imediate şi severe măsuri împotriva semnatarilor cererii de acţionare în justiţie a ministerului instrucţiunii. El se mulţumeşte să arate ceea ce toţi ştim, şi anume că instanţele judiciare n’au a se amesteca în această chestiune. ‘ Că justiţia n’are nici o cădere să se amestece într’o afacere de o asemenea natură, e uşor de înţeles. „Nedreptăţiţii", „victimele", cari după atâţia ani de viaţă românească, (pe care o batjocoresc sistematic), n’au ajuns încă să scrie corect o frază româneşte, însă au pretenţiunea să intre în Universitatea românească, „persecutaţii" de la Chişinău au avut putinţa să se adreseze, în timp util, şi în formele legale, plângându-se autorităţii şcolare superioare. Cum însă, uzând de această cale, ministerul a stabilit cu prisosinţă că reclamanţii încercau jur şi simplu o nepermisă mistificare, contestaţia le-a fost respinsă . Cei mai ignoranţi candidaţi cari se pot vedea azi în Europa, şi cam oriunde, ar fi fost definitiv acoperiţi cu o meritată ruşine, nu puteau fi admişi de comisiunea de bacalaureat din Chişinău, cum nu i-ar fi admis nici o comisie, oricât de îngăduitoare. „Victimele",—aceasta o confirentă şi oficiosul guvernului,—s’au „adresat acum justiţiei. Astfel,—întrucât faptul se ade...vereşte—după provocarea de la Cernăuţi, se încearcă reeditarea lucrului, la Chişinău. Un gest vine după celalt, deţ. terminat de aceleaşi preocupări şi făcând să se întrevadă o mentalitate identică, deopotrivă de condamnabilă. Simpla argumentare menită să arate că justiţia nu e competentă să se rostească asupra reclama-ției de care e vorba, nu este de ajuns. Ea nu constituie un răspuns suficient, la manevra ce se încearcă. Gestul trebuie judecat în întregimea lui, şi caracterizarea, ca şi urmările, să se refere la însăşi natura specială a gestului. Justiţia trebuie în adevăr să intervie, însă nu spre a încuraja nici măcar aparent noua provocaţiune pusă la cale, ci spre adicta sancţiuni împotriva unor agitatori cari şi-au strămutat într'un nou domeniu acţiunea de calomniatori. Sesizata de înşişi membrii comisiunii examinatoare, justiţia trebuie să se aplice cu severitate pedepse cari să-i cheme la realitate şi să constituie un exemplu pentru alţii cari ar încerca mâine să facă la fel.• Iar ministerul instrucţiunii, paralel cu acţiunea pe care profesorii calomniaţi sunt datori s’o intenteze îndată ce vor avea textul şi numele din această nouă reclamaţie ce a fost depusă împotriva lor, ministerul instrucţiunii are şi el o datorie : să binevoiască a da o cuvenită lecţie aşa ziselor „victime" cari-şi închipuie că singure lipsa de respect şi reaua credinţă sunt suficiente titluri la Chişinău spre a se trece un examen de bacalaureat. Excluderea, pentru cel puţin câţiva ani, a acestor domni, de la examenul pe tema căruia au săvârşit o foarte îndrăzneaţă necuviinţă, este o măsură simplă şi care se impune. Numai astfel se va paraliza o atare acţiune vinovată, pornită din mai multe părţi deodată, şi, dându-se un edificator exemplu tineretului care vrea în adevăr să muncească, se va păstra neatins prestigiul învăţământului, într’un cadru de obligatorie şi elementară cuviinţă. M. Negru ----------u«D--------- Vapor german prins cu contrabandă New-York, 23 (Rador). — După o urmărire în largul mării, la 225 kilometri distanţă de coaste, un contratorpilore„.„-îomn din serviciul poliţiei coastelor a prins şi a adus ori la New-York un vapor german, care transporta 100.000 lăzi cuprinzând whisky, în valoare de un milion lire sterline. --------------------------- Turcii şi jocurile de noroc Constantinopol, 24. (Rador). — Se anunţă, că guvernul turc ar avea intenţia să interzică accesul supuşilor turci la cazinoul de joc, instalat in fostul palat imperial,, deoarece câţiva bogătaşi s'au ruinat şi s'au sinucis in urma pierderilor la jocurile de noroc. -------—o □ o--------- Puteri depline Senatului din Danzig Varşovia, 24 (Rador). — Volkstag-ul din Danzig a votat pri in a doua lectură legea prin care se acordă depline puteri Senatului. După propunerea partidelor din coaliţia guvernamentală, legea a fost votată pe articole fără discuţie. Această măsură a împiedicat opoziţia să continue obstrucţia. Legea va fi votată in a treia lectură în şedinţa de Vineri. ---------0 : 0--------- Câni) se va întrebuinţa forţa engleză Londra, 24. (Rador).— Din cercurile ministerului de externe se anunța că guvernul Marei Britanii a aprobat, dând instrucţiuni de a se întrebuinţa forţa numai în cazuri extreme ca în incidentele dela Wanshien. In acest sens s'au dat instrucţiuni, simultan, reprezentantului Marei Britanii la Peking şi comandantului şef al forțelor navale engleze aflate în apele chineze. PaginiB MISSáS.«». In ajunul plecării M. S. Regina din America New-York, 23 (Rador). — M. S. Regina Maria a României va adresa astă seară, prietenilor americani, prin radtofonie„ salutul Său de adio. New-York, 23 (Rador). — In ui. Urna zi a șederii tale la Nem- York, grupul regal va face, cu un iacht, o plimbare prin port. Va lua apoi dejunul la directorul lui „Standard OoiV", la NewJerrey. După prânz, Majestatea Sa va vizita stabilimentul Edison și după luarea cinei la mistress Voncent Astor, se va instala pe bordul vaporului. New-York, 23 (Rador).— Eri, în vizita prin Nerw-York, automobilele regale au atins adeseaori o viteză de 60 de mile pe oră, ceea ce a pus în imposibilitate pe motocicliștii cari escortau grupul regal să le însoțească. ♦ ----------------- IHIEMNARU.» Mill Pentru Harte Chendi In sfârşit, după atâţia ani dela moartea lui llarie Chendi, s'a găsit o zi de răgaz, pentru aşa de grăbiţii reprezentanţi ai oficialităţii şi societăţilor culturale, să aducă un prinos de recunoştinţă şi memoriei lui llarie Chendi. Colo, departe, în com. Carlos, de lângă Mediaş, e casa, în care s’a născut luptătorul, totdeauna pe linia întâi a parapetului cultural, Chendi. Şi pe un perete al casei părinteşti, s’a aşezat o placă de amintire, că acolo, a deschis ochii scriitorul tăios, mereu dârz împotriva celor cari încurcau scrisul literar. Chendi n’a fost însă numai criticul literar, zorit ca de-o mare datorie sauSfâriice glorialele îngâmfaţilor şi să sfâşie falsele aparenţe. A fost şi un aprig luptător pe tărîmul naţional. La comemorarea de la Darlos, sa legat Societatea scriitorilor români, prin preşedintele său, d. Liviu Rebreanu, să-şi dea toate silinţele de a ridica lui Chendi un bust în Capitală. Credem că i se va da sprijin din toate pările. A fost desigur foarte emoţionant momentul la desvelirea plăcii de „amintire neperitoare", fixată pe casa de la Carlos, când copilul lui Chendi, a mulţumit în numele lui şi al necăjitei sale mame, celor cari le-au spus, cât a muncit Chendi, a cărui viaţă a fost şi grea şi trudită. Şi dacă viaţa lui a fost aşa, ce grea trebuie să fie a urmaşilor lui, fără sprijin! C. Cro. --------------------------- Comitetul de apărarea statului polon Varşovia, 24 (Rador). — Mulţi, s'a ţinut prima şedinţă a comitetului pentru apărarea statului, prezidată de preşedintele Republicei. S’a discutat atitudinea Poloniei la apropiata sesiune a Consiliului Ligii Naţiunilor, la care va participa ministrul de externe. ----------pDo---------- Grande Farrére la Varşovia Varşovia, 24 (Rador). — Marţi seara, a sosit la Varşovia scriitorul Claude Farrére, salut în gară de reprezentanţii ministerului de externe, departamentul marinei, societăţii scriitorilor poloni şi de numeros public. Membrii comisiunii româno-ruse dela Camenetz-Podolsk "Delă' stânga spre dreapta: 1) şefii siguranţei oraşului Podolsk; *ffiCR:Nîcolau; 3) E. Ionescu Darzeu, primul preşedinte al trib. Lăpuşna ; 4) Amietenici, procuror I la Odessa ; 5) general G. Petrescu, dela corp. 3 armată; 6) Lepierschi; 7) Huzărescu, inspector general al siguranței; 7) Maling, translator; 9) Anglia, secretarul comisiei şi 10) Comşa. Pagini Vineri 26 Noembrie 1926 STELIAN POPESCU Redacția: Coresp. cu provincia 2/98^35/31 Limba germană în consiliul municipal din Cernăuţi Consilierii minoritari vorbesc numai nemţeşte, iar cei români vorbesc şi ei tot... nemţeşte. Ori înveţi nemţeşte, ori n’ai ce căuta la şedinţele consiliului municipal Nu e nevoe să fii iniţiat în tainele gospodăriei comunale, ca să vezi imediat ce spirit domneşte acolo. N’ai decât să participi odată la o şedinţă a consiliului municipal, ca să o părăseşti imediat cu mâhnire, pentru a nu reveni niciodată. De la începutul până la sfârşitul şedinţei, în tot decursul ei, nu se vorbeşte decât aproape numai în limba germană. La început, credeam că trebue să avem oarecare toleranţă faţă de aleşii noştri de la primărie. Ne gândeam că sunt primele alegeri municipiale, cari au adus la suprafaţă oameni necunoscători încă ai limbii oficiale. Ne închipuiam că cu puţină străduinţă, aceşti consilieri vor învăţa limba română. La început, credeam să înregistrăm oarecari semne de bunăvoinţă. Vedeam consilieri minoritari, cari se osteneau să vorbească la şedinţe în limba română. Am constatat lucrul acesta mai ales la d. Pistiner, care fiind câţiva ani deputat în parlamentul român a învăţat binişor româneşte. Dar acesta era numai un început menit să ne amăgească. Cu vremea, consilierii minoritari au ţinut să arate că sunt minoritari şi au început să vorbească în şedinţele consiliului municipal numai nemţeşte. Cei cari ştiau româneşte, nu voiau să vorbească, iar cei cari nu ştiau, nu-şi dedeau nicicea mai mică silinţă să înveţe. Se observă peste tot o vădită rea voinţă faţă de limba română. Lucrurile merg şi mai departe. Chiar membrii delegaţiei permanente, cari au avut grija să-şi voteze de la prima şedinţă câte 15.000 lei leafă lunară, deci sunt funcţionari plătiţi ai municipiului, nici aceştia nu ştiu cu toţii româneşte şi nici nu vor să înveţe această limbă. Există în delegaţia permanentă un domn Würfel, pe care primarul român Radu Sbiera l-a găsit demn să-l aleagă înlocuitor. Ei bine, acest domn nu poate îndruga româneşte nici trei fraze şi se foloseşte ostentativ numai de limba germană. Chiar şi atunci când d-sa înlocueşte pe primar în servicii oficiale, vorbeşte numai nemţeşte. îmi aduc aminte cât sânge rău a produs faptul când acest domn, înlocuind pe primar, a salutat expoziţia volantă a României în limba germană. Şi la şedinţele consiliului municipal, numitul domn se foloseşte numai de limba germană. Ce e mai curios, e faptul că referatele de seamă în şedinţele consiliului municipial se fac numai în limba germană, iar desbaterile se urmează iarăşi numai în această limbă. Şi atunci să vedeţi anomalia : în loc ca minoritarii să vorbească în limba românească, se găsesc consilieri români, cari preferă să vorbească în limba germană. Ca să nu pară, că aş spune un neadevăr, citez cazul consilierului român Dan (socialist), care la ultima şedinţă a vorbit în limba germană, numai ca să poată fi înţeles de raportorul chestiunii, Harth. S’ar putea spune, că acest caz este izolat. Dar mărturisesc, că ştiu cazul inginerului Răşcanu, (român din regat), care de când e membru în delegaţia permanentă a trebuit să înveţe limba germană şi vorbeşte mai bine nemţeşte decât toţi colegii săi minoritari la un loc româneşte. Cum vedeţi, am ajuns în Cernăuţi atât de departe, încât pentru a fi membru în delegaţia permanentă a oraşului, se cere cunoaşterea limbii germane, dar nici de cum a celei româneşti. De aceea, regăţenii n’au ce căuta aici, dacă nu ştiu nemţeşte şi mai ales n’au ce căuta în şedinţele consiliului municipial fără cunoaşterea acestei limbi . Afirmaţia este riguros exactă şi vom aduce dovada ei prin citarea consilierilor dr. Pascal, inspector sanitar, inginer Mihalache şi alţii, cari necunoscând limba germană, nu pot lua parte la discuţiile şedinţelor. Astfel, s’a întâmplat la şedinţa de Sâmbătă, când d. dr. Pascal, ca medic şef al regiunii, fiind direct interesat In chestiunea aprovizionării oraşului, n’a putut lua parte la desbateri, pentru că necunoscând limba germană, n’a înţeles nici ce-a spus raportorul şi nici ce-au adăogat ceilalţi oratori. Văzând că şi consilierul român Dan vorbeşte în limba germană nu i-a rămas decât ca, indignat, să părăsească şedinţa. Ce să mai vorbim acum de spiritul şi atmosfera care dăinuesc la aceste şedinţe ? Un singur exemplu este deplin edificator : Penultima şedinţă a fost întreruptă din pricina împuşcării lui Palik. A doua şedinţă convocată na putut fi ţinută, deoarece consilierii evrei decretând doliu naţional,, nau participat. Ori de câte ori pot, consilierii din Cernăuţi dau ca model de gospodărie oraşul... Viena. Nu se putea lucra mai ridicol decât, asistând la una din şedinţele precedente, să vezi cum se certau doi consilieri pe tema, dacă actuala gospodărie a Vienei e o fericire, sau o nenorocire pentru capitalul vienez. Credeai că asişti la o şedinţă a consiliului municipal... din Viena, şedinţă plătită cu bani grei... ai municipiului Cernăuţi! Credem, că am adus destule exemple, ca să putem conchide, că ceea ce se petrece în consiliul municipal din Cernăuţi este curată bătaie de joc. Se joacă acolo o meschină parodie pe spesele ţării şi in detrimentul perstigiului românesc. Evident, că desbateri cari se ţin numai în limba germană şi privesc gospodăria municipiului Viena, nu interesează pe românii din Cernăuţi. Apelăm la ministrul de interne, care ştiu că este bun român, să facă să înceteze odată batjocura limbii româneşti din consiliul municipial din Cernăuţi. P. L. M. S. Regina Maria la Philadelfia D.I cu Germania şi Italia D. In despre mm Paris, 23. (Rador). — înaintea comisiunii afacerilor străine a Camerei, d. Briand a făcut o expunere asupra politicei externe a Franţei, declarând că Franţa şi Germania urmăresc tratative în cadrul tratatelor, străduinduse prin convenţiuni particulare, economice şi financiare să creeze o atmosferă de linişte. D. Briand a mai precizat, că tratativele cu Germania nu implică şi evacuarea anticipată a Renaniei. Franţa posedă în Sarre o bună poziţie şi se bucură acolo de simpatia populaţiei. Şi-a mai exprimat nădejdea că naţiunile se vor înţelege şi mai mult şi că Franţa, Germania, Anglia şi Italia vor intra în mai strânse legături de prietenie. Cu privire la sponurile cum că Italia ar fi făcut pregătiri militare la vreunele din graniţele sale, d. Briand a declarat că ele nu sunt întemeiate, s Să nu fie două tabere în Consiliul ligii Naţiunilor — Cuvântarea d-lui Chamberlain — Londra, 23 (Rador). — In discursul rostit eri seara, de d. Austen Chamberlain, la comitetul parlamentar pentru Liga Naţiunilor, a relevat importanta încredere! reciproce, care trebuie să existe Intre consiliul Ligei Naţiunilor şi Adunare. Prin faptul, că toate statele se bucură de aceleaşi drepturi In Ligă, asentimentul celor mai mici este tot atât de necesar, cât şi asentimentul celor mari. Cu toate acestea, unele state, prin obligaţiunile, pe cari le-au contractat, şi-au asumat o mai mare răspundere dec&t altele. In cazul, când nevoia ar cere, ele vor trebui să facă un mai mare sacrificiu, pentru banal mers şi propăşirea comună. A fost o necesitate vitală faptul că patru state mari europene, au trebuit să lucreze împreună, p&nă ce Liga s’a afirmat atât de puternică incât a putut să impne voinţa şi judecata sa, statului care a devenit racalsitrant. Nimic n’ar fi mai dezastruos pentru Ligă, decât posibilitatea ca statele constitutive ale Consiliului, să formeze două tabere şi nimic n’ar fi mai fatal, decât eventualitatea ca statele mici să se avizeze, că provocând diversiuni intre marile puteri, ar putea trage din astfel de situație, anume beneficii. ÎMPRUMUT ROMIN11 BERMIN1? — Printr’un împrumut, Reichul ar dori să scape de plata emisiunei Băncii Generale — Dresa germană anunţă, că România negociază un împrumut în Germania. Ştirea circulă în ziarele Reichului sub diferite forme. Ba e vorba de un consorţiu de financiari, care vizitează în momentul de faţă România spre a-şi da seama de ramurile de activitate ale ţării, în care pot fi învestite capitaluri, şi că consorţiul ar fi fost invitat de guvernul român, ori se afirmă că negocierile unui împrumut sunt pe cale de a ajunge la o înţelegere şi se precizează că în schimb Statul român ar renunţa la pretenţiile sale asupra bunurilor germane sechestrate, precum şi asupra despăgubirilor, ce li se cumn din emisiunea Băncii Generale şi din anticipata executare a tratatului de la Bucureşti. Câte afirmaţiuni, atâtea inexactităţi ! Din sursă, oficială, se desminte orice negociere de asemenea natură. Svonurile, ce circulă în presa germană, nu dovedesc decât dorinţa cercurilor financiare şi economice din Germania de a pătrunde din nou pe piaţa românească. Evident, că finanţa şi industria germană au tot interesul de a recăpăta în România locul de frunte, pe care-l ocupau odinioară. Dar Statul român are asupra Reichului o creanţă bine definită, decurgând din emisiunea de răsboi, făcută în teritoriul ocupat, precum şi din prestările în natură, făcute cu ocazia tratatului de la Bucureşti. Şi nici un fel de reluare a relaţiilor economice normale de la Stat la Stat nu poate să se înfăptuiască până ce drepturile României nu vor fi recunoscute şi soluţionate. Până mai deunăzi, guvernul german susţinea că, în afară de plăţile impuse prin planul Dawes, nu recunoaşte nici o altă datorie de război. Cu toate negocierile ce se duseseră, din însăşi iniţiativa Germaniei,nu s’a putut ajunge la nici un rezultat şi probabil oamenii de Stat germani îşi dau seama astăzi, că menţinerea acestei situaţiuni anormale, dăunează mai mult interesele germane, de cât ţie ■ cele româneşti. Ştirile răspândite dovedesc însă intenţiunea sferelor conducătoare din Reich, de a relua negocierile cu România. Dar presa ger Ioană trebuie să ştie precis, că nici un guvern român n’ar consimţi să renunţe la creanţa emisiunei de război, ori cât de grabnică ar fi nevoia de a se contracta un împrumut în străinătate. Ar mai trebui, iarăși, să mai știe ziarele din Germania, că nu poate fi vorba de ridicarea sechestrului asupra bunurilor germane, pentru motivul, că, în urma atitudinei intransigente a guvernului german, cea mai mare parte din aceste bunuri au și fost lichidate. Olimp Gr. Ioan S’a închis conferinţa imperială din Londra Telegrama către Rege — Londra, 24 (Rador). — Conferinţa imperială, care şi-a început lucrările la 19 Octombrie, a luat azi sfârşit. S’au ţinut 16 şedinţe plenare şi 146 întruniri ale variatelor comitete. Prin rezoluţia finală a conferinţei, delegaţii au exprimat punctul de vedere prin care se consideră că lucrările îndeplinite au dat cele mai satisfăcătoare rezultate făcând posibilă o mai intimă consultare între diverşii reprezentanţă din toate părţile imperiului. La încheierea conferinţei s-a trimis Regelui următoarea adresă : „In toate deliberările noastre am fost animaţi de cel mai sincer spirit de bunăvoinţă mutuală, şi de cea mai sinceră dorinţă pentru cooperare pentru prosperitatea tuturor părţilor din imperiu. Ca bază în lucrările noastre am avut cu toţii conştiinţa clară că pentru fiecare dintre noi ca şi pentru fiecare dintre supuşii Majestati Voastre, Coroana este simbolul susţinător şi emblema unităţii tuturor naţiunilor britanice". In discursurile de închidere a conferinţei, deosebita valoare a lucrărilor îndeplinite a fost relevată de către primii miniştri. D. Mackenzie King, premierul Canadei, a spus că prin conferinţă s’a dat posibilitatea de înţelegere şi apreciere a opiniilor tuturora şi a dificultăţilor inerente. Fericitul rezultat la care s’a ajuns prin conferinţă este faptul prin care s’a statornicit unitatea fundamentală a tendinţelor şi idealurilor şi a dorinţei de a lucra pe baze sigure de cooperare a tuturor statelor constitutive ale imperiului Marei Britanii. • ' ; ’ Primul minsitru al Australiei a ţinut să precizeze că deşi în unele direcţiuni a fost imposibil să se ajungă până acolo până unde în mod individual delegaţii ar fi dorit să vadă realizate dorinţele lor, totuşi în linii generale conferinţa a răspuns tuturor cerinţelor : „Munca pe care am îndeplinit-o noi aci va da flimei o mai limpede concepţie de ceea ce noi înţelegem prin unitatea imperiului, prin completa guvernare a naţiunilor de către ele I însuşi, geloase de autononia lor şi cu toate acestea mândre de unitatea lor imeprială". -------------------------- Accidente de aviaţie in Anglia Londra, 23 (Rador).—Două avioane militare s’au prăbuşit astăzi în împrejurimile Londrei din cauza cefei. Doi ofiţeri au fost ucişi. Alt adedent s’a produs la Hendon, unde mecanicul a fost omorît, iar pilotul avionului serios rănit. D. Berenger refuză sa se mai ducă la Washington Paris, 23 (Rador). — Consiliul de miniștri a autorizat pe d. Briand să ofer® d-lui Berenger reînoirea mi* siunei sale ca ambasador, în Statele Unite. D. Berenger luând^ cunoștință de această hotărîre, a trimis o scrisoare d-lui Briand declinând propunerea, deoarece consideră terminată misiunea sa la Washington. ---------------------------Franta n’a hotărît Incd I Parif’ 25 (Rador). _ Oficial se declara ca n’a fost luată iscă I nici o hotărîre cu privire la plănuita întrevedere între d-nii I Briand, Chamberlain și Mngso- Îmi. .