Universul, decembrie 1926 (Anul 44, nr. 279-302)
1926-12-08 / nr. 285
Anul ZLEV.Nr. 2856 Pagini EMM FONDATORI LUIGI CAZZAVILLANE TEUSFONI Direcția 13772 -1 64764 I In ţară 3 lel (In străinătate 8 lei) Miercuri 8 Decembrie 1926 DIRECTOR STELIAN POPESCU Redacţia Coresp. cu provincia 2798-35/31 Bas Sărmana“ Basarabie! Multa lume politiciană plânge Basarabia. Şi legile pentru apărarea drepturilor omeneşti şi umanitarii de peste hotare şi de peste mări, şi toţi cari, sunt în opoziţie. Basarabia e prezentată ca o biată martiră silită să îndure regimul stărei de asediu şi al brutalitatei militare. Dar cine poate fi mulţumit de nesfârşita stare de excepţiune, care este impusă de împrejurări acestei provincii ? Care militar, oricât de brav şi11 oricât de belicos, nu are ceasurile lui de reculegere şi aspiraţie către linişte ? Natura omenească este supusă legilor normale, care ordonă alternarea acţiunei cu repaosul. Oare guvernele fac ele cu plăcere şi dintr’un instinct de perversă dorinţă de atotputernicie, administraţia cu scăderi pentru libertăţi ? Oare provincia ar mai putea suferi starea excepţională dacă n’ar avea, ea însăşi, sentimentul tulburărei şi anormalului care o bântue ? Din nenorocire, Basarabia, pe lângă marea majoritate a pacinicei populaţiuni, este bântuită de o lume de criminali revărsată din negurile Rusiei. Asasinatul îndoit din calea Dudeşti şi toate celelalte tâlhării in stil mare atât din Bucureşti, cât şi din Galaţi, Iaşi şi alte oraşe din Moldova şi Basarabia, sunt, aproape toate, opera rău-făcătorilor veniţi din Rusia şi din Basarabia. Ţară fără ordine, astăzi fără respectul pentru viaţa şi avutul omului, Rusia a produs o populaţiune de refractari, cari, din lipsa cultura, confundă revolta nobilă şi legitimă în potriva ne-' dreptăţilor sociale, cu răscoala în contra a tot ce este realizare omenească. Puhoiul bandiţilor de peste Nistru s’a abătut în Basarabia unde a găsit o populaţie pestriţă, oameni fără simţiri înălţătoare, vagabonzi, cari nu ştiu ce este o patrie, agenţi, unii din ei, ai intereselor străine în România, pleavă a satelor şi a oraşelor, care trăesc, fără muncă, numai din omor şi prădăciune. Aceasta este Basarabia, în ceasurile de faţă. Este o mare nenorocire dar, în acelaşi timp, este şi o deşteptare pentru toţi oamenii de bună credinţă cari au protestat neîncetat înpotriva măsurilor de excepţiune care sunt menţinute, ca o grea povară, asupra ţinutului. Ce voiţi să facă oamenii cu răspunderea administraţiei şi ai ordinei când au in faţă puhoiul de tâlhari cari, unii vin neîncetat de peste graniţă, iar tovarăşii lor stau pitulaţi prin satele şi oraşele Basarabiei ? Oraşul Galaţi este prielnic omitrof cu Basarabia, a ajuns una din cele mai principale etape ale bandiţilor basarabeni. Oraşul Galaţi este prielnic operaţiilor bandelor şi prin faptul că, fiind port însemnat pe Dunăre şi locuit de mulţi străini, asigură ascunzişuri uşoare, celor cari vin din afară. A fost o lipsă de prevedere că, până acum Galaţii flu a fost prevăzut cu o poliţie specială însărcinată cu supravegherea de aproape a ftaturor necunoscuţilor, a tuturor străinilor şi a tuturor basarabenilor cari sub nume false, se aşează în Galaţi. Cât timp în Rusia va domni nestatornicia de astăzi, unită cu lipsa principiilor de ordine întemeiată pe etică, Basarabia va fi osândită să îndure şi concentrarea marelui număr de trupe pe graniţă şi regimul de excepţiune. CONSTANTIN BACALBAŞA întâlnirile dela Geneva Briand-Stresemann. Briand-Lord Cecil. In jurul controlului militar în fiermania Geneva, .6 (Rador). — D-nii Briand si Streseman au avut o întrevedere cu caracter foarte confidential. întrevederea a durat mai bine de două ore. Dupâ plecarea d-lui Stregemann, d. Briand a declarat ziariştilor, ea nu poate da preciziuni, întrucât se impune o deosebită discrete, ca negocierile urmate să poată ajunge la rezultate fericite. Relativ la controlul militar din Germania şi la investigaţiunile Ligei Naţiunilor, d. Briand a declarat că este vorba de două chestiuni diferite, prima de competinţa Conferinţei Ambasadorilor, cealaltă de resortul Ligei Naţiunilor. D. Briand a adăugat, că ambele chestiuni pot fi conexate şi aceasta depinde de rezultatul conversaţiunilor actuale şi de atitudinea Germaniei. D. Briand a primit apoi pe lordul Cecil, care despărţindu se de şeful delegaţiei franceze, a avut, imediat o întrevedere cu d. Chamberlain. -----MBH — ———8M————PB ta tonii ! Elveţia oliţă vifibel ne Sonii Iniei Avertismentul d-lui Motta, şeful departamentului politic din Berna, adresat presei comuniste • fr- ■ Cu prilejul călătoriei M. S. Reginei Maria în America, pamfletul „Kämpfer“ din Zürich, organul oficial al partidului comunist şi al cartelului sindicalist din Elveţia şi-a permis sa publice, aprecieri jignitoare ş i insultătoare la adresa M. A. Regelui României şi a Reginei Maria. D. Motta,şeful departamentului politic din Berna, a trimis ziarului citat următorul avertisment cu data de 18 Noembrie a. c.: „Serviciul de presă al departamentului politic a prezentat subsemnatului articolul „Cum au primit muncitorii americani pe Regina României", apărut la numărul 258 al ziarului dv. „În acest articol se dă unui suveran străin un calificativ, care păcătuește în mod grosolan împotriva bunei cuviinţe şi a bunului gust. Ne socotim obligapa de a vă trage atenţiunea că expresiunile de cari v aţi servit Şi, cari ar fi trebuit să repugne unei redacţii conştientă de răspunderea ei, sunt inadmisibile. Dacă aţi raţiona câtuşi de puţin, desigur că nu o’ar scăpa din vedere prejudiciile ce vă pot aduce astfel de necuviinţe, şi cat de dăunătoare sunt ele raporturilor dintre Elveţia şi România, premium şi elveţienilor stabiliţi in România. „Credem deci că veţi evita pe viitor astfel de necuviinţe". (ss) S. MOTTA Din cele de mai sus reese că şi în Ebeta, unde presa se bucură de o libertate deplină, excesele de limbaj expresiunile vulgare şi triviale întrebuinţate în articolele unor publicişti, sunt condamnate şi considerate ca nedemne de a fi încurajate şi tolerate. De aceea d. Motto s-a crezut îi drept să adreseze un avertisment drastic şi explicicativ ziarului, cari a înţeles să abuzeze de libertatea presei, publicând articole insultătoare la adresa suveranilor României. E o lecţie dată tuturor acelor publicişti cari confundă , din nefericire, libertatea presei cu excesele nepermise de limbaj și cari atrag după sine anumite sancțiuni. ------------OHO---------- I . taper!«! şi exportul Poloniei Varşovia, 6 (Rador). — In pe- Irioada anului 1926, din Ianuarie până în August, Polonia a importat în sumă de 509 milioane zloţi şi a exportat produse în valoare de 824 milioane zloţi. Excedentul la export, pentru cele opt luni, este deci de 514 milioane zloţi aur. M. S. Regele a fost operat ori dimineaţa — STAREA SUVERANULUI E SATISFACATOARE — BULETINUL OFICIAL «.In urma unui nou examen, medicii au găsit necesitatea unei interventiuni chirurgicale, care a avut loc astăzi dimineaţă la ora 16 $i a fost făcută în cele mai bune condițiuni de profesorul Hartmann. Starea Majestăței Sale este satisfacă-, toare*. București, 6 Decembrie 1926. Hartmann, C. Regaut, E. Jttvara, Cerata, Romaic, Hamuiea. ------------x □ x----------- ÎNSEMNĂRILE mele ! Preoţii militează Aştept la redacţie, cu nerăbdare, revistele şi ziarele, pe care le editează cu destulă greutate, preoţi, sau asociaţii de preoţi, ca să completeze şi cu scrisul, munca de slujitori ai bisericii creştine ortodoxe. Îmi fac o vădită plăcere, revistele preoţilor, scrise cu convingere, dar mai ales cu straşnică bunăvoinţă de a promova o mişcare mai atentă, definită în formula : „îndărăt spre biserică” . Citez dintre revistele, care militează cu admirabilă strădanie în acest sens : „Căminul”, organ cultural al solidarităţii clerului eparhiei Dunării de jos (Galaţi); „Gânduri creştine”, foaie religioasă a parohiei Sf. Ştefan Cuibul cu barză din Bucureşti (condusă de pr. Marin C. Ionescu, şi „Muncitorul creştin”, condus de pr. Şerboianu din Bucureşti. Se străduesc preoţii ca aceste reviste să determine un marele public creştin, un curent sănătos de viaţă nouă, mai morală, mai religioasă, mai conformă spiritului creştinesc. Preoţii, cari editează reviste, cari scriu, îşi dau seama, că rolul lor nu se poate mărgini numai la cadrul festiv al slujbelor religioase, ci ei trebue să iasă din pridvoarele bisericii şi să lupte şi cu graiul şi cu scrisul împotriva navalei de disoluţiune morală, împotriva boalelor sociale, împotriva deafrâului ruinător, împotriva primejdiei făţărniciei. Au desigur importanţă şi răsunet cuvintele rostite în biserici, tălmăcirile evangheliei, predicile. Dar cuvântul scris, însemnarea înţelesurilor evangelice, lămurirea cuprinsă în articole semnate de preoţi dau putinţa răspândirii şi controlului, fecundează curiozitatea învăţăturii şi asigură convingerea. De aceea, apreciem cu entuziasm stăruinţele inimoşilor preoţi, cari-şi înţeleg rostul de a scoate şi reviste, ca să militeze renovarea religioasă. C. Cio. Principesele Greciei bolnave Din Florenţa se anunţă că principesele Irena şi Caterina I a Greciei au fost operate de apendicită la vila „Victoria“ reşedinţa reginei Sofia, amândouă principesele se găsesc azinconvalescenţă, fiind vegheate cu nespusă dragoste, chiar de augusta Lor mamă. -----------O , O------------ ■....... XOX-------- Germania a răspuns Poloniei Berlin, 6 (Rador). — Guvernul german a transmis la Varşovia răspunsul său la nota poloneză, prin care se protesta contra unei rezoluţiuni propusă în Reichstag , de partidele guvernamentale. Răspunsul Germaniei declară, că nota guvernului polon este nejustificată, deoarece Germania are interese legitime să urmărească evenimentele din Silezia şi tratamentul minorităţii germane. Guvernul german arată, că drepturile minorităţii din Silezia nordică au făcut obiectul tratatului germano-polon şi a convenţiei de la Geneva. Relaţiujiile germanopolone depind în primul rând de exacta aplicare a convenției de la Haga. *-------- xor--------- S-a formai guvernul parlamentar Zaimis în grecia Atena, 6 (Rador). — După ce a primit raportul d-lui Calandaris asupra acordului realizat între toate partidele, preşedintele republicii a însărcinat oficial pe d. Zaimis cu formarea guvernului. D. Zaimis a convocat imediat pe şefii celor cinci partide parlamentare, şi au discutat liniile generale ale programului noului guvern, care se va prezenta astăzi înaintea Camerei. Lista noului guvern va fi completată in cursul dimineţii de Luni. ASPECTE De la Versailles la Geneva de ELENA VaCARESCU A debarca brusc, la Geneva, după o lună petrecută în intimitatea severă şi calmă a Versailles-ului — ce instructivă şi melancolică experienţă pentru suflet ! Două climate sufleteşti ce se opun şi se exclud : unitatea interiorizată şi inadaptabilă a parcului şi castelului secular, străjuit de panaşa marilor regi şi de punctul de onoare specific francez, de o parte, de alta, sgomotul neliniştitor de uzină ideologică, încrucişere de accente, de limbi, de ambiţii — tot siliciumul mondial, divers şi haotic, care caută totuş mijlocul de a clădi zăgazuri unice, pe temei de consimţiri unanime. Versailles... Geneva ! Două puncte geografice, două vocabule încărcate de trecut şi de specifică poezie, dar, mai ales două ideologii ireductibile. Şi totuş, o adâncă şi insondabilă voinţă a voit ca Geneva să se nască la Versailles şi din Versailles: în 1919, semnatarii păcii pregăteau la Versailles calea organizaţiei mondiale , de la Geneva. A fost dat ca cea mai pură conştiinţă naţională din câte există, cristalizată în cea mai expresivă arhitectură, să evoce acest Babilon ştiinţific pe care Societatea Naţiunilor se strădueşte să-l înalţe în cinstea păcii şi cordialităţii mondiale. Versailles-ul clasic şi-a asociat indestructibil destinele postume , cu vioiciunea plină de făgăduinţi " a romanticei Geneve. Peste lacul şi munţii genevezi, privirea di- I plomaţilor iubitori de înţelesuri adânci, va întrezări departe alejele regale şi venerabila fantomă a Versailles-ului. Intre cetatea lui Calvin şi aceea a lui Ludo vic al XlV-lea o punte invizibilă , s’a întins. Realizarea filosofică a acestor două noţiuni — Versailles, Geneva — umple spiritul de uimire şi de presimţiri. Geneva e cetatea severă, dar plină de înduioşate şi fragete modulaţii sufleteşti. E cetatea romantică şi mistică, predestinată istoric pentru , rolul ei actual de Centru de gra evitaţie al existenţei mondiale. Studii recente au pus în deplină , lumină această atmosferă europeană care, înainte chiar de Jean-Jacques Rousseau şi de Meme de Staël, plutea misterios deasupra cetăţii helvetice. In veacul al XVIII-lea, Geneva îndeplinea deja rolul, puţin obişnuit pe atunci, de cristalizatoare şi împrăştietoare a curentelor de gândire şi de sensibilitate europeană., Protestantismul ei funciar, depăşind limitele religioase şi cutropind focarele esenţiale ale sufletului şi inteligenţei, a dăruit Genevei acel spirit larg de analiză independentă, de eclectică înţelegere şi de universală curiozitate. Vreme de veacuri, Geneva a aspirat şi filtrat o substanţă spirituală eterogenă. Rolul ei actual de templu al Societăţii Naţiunilor, ne apare deci supus, prevederii suverane a destinelor istorice. In 1919, Versailles-ul veni doar s’o promoveze în această funcţiune internaţională. Versailles-ul, dar şi dogmatic, zăgăzuit în disciplina monarhică şi catolică, Ştiuse să petreacă fin şi spiritual dealungul nenumăratelor divertismente regeşti. Dogma franceză se pricepea admirabil ,să întocmească petrecerea glumeaţă. Versailles-ul liniilor severe permitea evoluarea baletelor şi înscenărilor fastuoase. Şi tocmai acest lucru îl deosebeşte fundamental, dealungul veacurilor, de eclectismul genevez, aşa de liber în aparenţă, dar aşa de cast şi de serios în fond. Vocea care, la un mo- I ment dat, s’a ridicat împotriva frecvenței spectacolelor de teatru era o voce geneveză : Jean-Jacques Rousseau, îndrăznind să condamne teatrul bolieresc în a sa faimoasă Lettre sur Ies Spectacles, s’a întemeiat pe criterii morale pur geneveze și ratificate de Consimţimântul unanim al Genevei. Din aceste caracterizări sumare, numeroase contraste se desprind, întretăindu-se capricios şi ciudat Şi totuş, Versailles-ul monarhic şi naţionalist, catolic şi dogmatic, clasic şi spiritual e unit astăzi, printr’o punte imaterială, de Geneva eclectică şi castă. Excesul ireductibil al conştiinţei de rassă se transferă, printr’un proces ciudat şi plin de fecunde sugestii, în ideologie pacificatoare . Geneva — lăcaş al Societăţii Naţiunilor — ia fiinţă la Versailles. Elena Văcărescu Regimul fascist este o mişcare de mândrie naţională Paris, 6 (Rador). — Colaboratorul ziarului „Le Journal", reîntors de curând dintr’o călătorie făcută în Italia, scrie că regimul fascist nu e numai un guvern puternic, o autoritate fixată in Stat, dar continuă a fi o mişcare profundă de orgoliu național și care a contribuit foarte mult la Înălțarea Italiei. Lucrările Consiliului Ligii Naţiunilor Cuvântarea d-lui Titulescu. — Ajutorarea statului, victimă a războiului -j — p wB" -- Geneva, 6 (Rador).— Comitetul consiliului Ligii Naţiunilor, însărcinat să studieze unele probleme în legătură cu dezarmarea, a discutat două importante chestiuni: organizarea asistenţii financiare în favoarea statului victimă a unei agresiuni şi măsuri preventive, care trebuie luate de Liga Naţiunilor pentru a împiedica războiul La prima chestiune, Finlanda a făcut o propunere specială, care a fost primită cu simpatie de toţi delegaţii. D. Titulescu a cerut insa, ca această propunere să fie generalizată şi socotită ca unul din elementele planului de asistenţă financiară cu caracter general, în conformitate cu dispoziţiunile pactului. O discuţiune foarte interesantă a avut loc asupra chestiunii de a se şti dacă pactul Ligii Naţiunilor permite o asistenţă financiară, de felul aceleia cerută de d. Titulescu. In cele din urmă Comitetul consiliului a admis în unanimitate rezoluţiunea d-lui Titulescu prin care se cere Comitetului financiar elaborarea unui plan de asistenţă financiară mutuală, cu caracter general. In virtutea acestui plan, Statul atacat va avea putinţa să plaseze cu uşurinţă împrumutul, în vederea acţiunei sale de apărare. A doua chestiune discutată se referea la articolul 11 din pact. Avându-se în vedere greutăţile, pe care Liga Naţiunilor le va întâmpina pentru a restabili pacea, după ce un conflict s’a declarat, comitetul consiliului a decis, că cea mai importantă sarcină a Ligii este acţiunea preventivă. In acest sens, pot fi stabilite pe baza articolului 11, care în redactarea actuală este vag şi laconic, o întreagă serie de măsuri. Pentru elaborarea acestor măsuri, care au de scop o adevărată mobilizare în interesul păcii, s’a numit un comitet restrâns, alcătuit din lord Cecil, de Brouckere şi Titulescu. REFUGIAŢII BULGARI Geneva, 6 (Rador). — Comitetul consultativ pentru chestiunea refugiaţilor bulgari, s-a întrunit la Geneva. Au luat parte la desbateri d-nii Petrescu-Coranen, Iovanovici, Dendramis, Sir Arthur Salter, din partea Secretariatului Ligei Naţiunilor şi Charror, înaltul comisar al Ligei în Bulgaria. Comitetul a examinat chestiunea stabilităţii refugiaţilor, şi anume modalităţile, prin care s’ar putea instala cât mai mulţi refugiaţi într’o regiune din centrul Bulgariei, îndepărtându-se astfel coloniile de refugiaţi de lângă frontierele Statelor vecine. Se speră că în modul acesta fiind îndepărtate de la frontiere elementele ce formează bandele de comitagii, incursiunile vor dispare încetul cu încetul. ASUPRA CONTROLULUI MILITAR Paris, 6 (Rador). — In cercurile bine informate, se afirmă. Că guvernele aliate vor accepta la chestiunea dezarmării și controlului militar să fie supusă Consiliului Ligei Națiunilor. onos Un monument la Varşovia Varşovia, 6 (Rador). — In prezenţa preşedintelui republicei, a autorităţilor militare şi civile, s’a Inaugurat Vineri la Varşovia monumentul ridicat in mertoria morţilor polonezi pentru epoca 1942—1921, Naufragiul uiui vapor Constanţa 5 Dec. De câteva zile, pe Marea Neagră bântue furtună. Din această cauză vaporul grecesc „Georges“, care se afla în drum spre Rusia, a încercat să ancoreze în apropierea punctului Coin, unde s-a ciocnit de stânci, sfărâmându-se. întregul echipagiu a fost salvat. -----------n * n-----------Veneţia-Roma In 4 ore Roma, 6 (Radar). — Hidroavionul „Junker” cu trei motoare, pilotat de căpitanul Pasquali, a efectuat parcursul Veneţia-Roma în patru ore, cu toate că condiţiunile atmosferice nu erau tocmai prielnice. Acest prim raid este cea dintâi încercare pe linia aeriană trans-adriatică Roma-Viena. Pe bordul hidroavionului se aflau 11 călători cu bagajele lor. Căpitanul Pasquali a declarat, că în bune condiţiuni atmosferice, acest sbor s’ar putea efectua în mai puţin de trei ore. Ciumă In Orient — CAZURI NOUI — Constanta, 5 Dec. Serviciul sanitar al portului nostru a primit ştirea că în Anatolia, Egipt, Suez, Tunis Si Alger, epidemia de ciumă a luat proporţii. S-au luat riguroase măsuri de carantină. -Di FILME — Ce facem mâine ? — Eu știu !.. Sunt amărât... N’am nici un ban. — La fel cu mine... Dar cartușe ai ? — Mai am nițele. — Haidem la vânătoare. Luăm aer, venim cu vânat și nu ne costă nimic. — Ai dreptate. A doua zi, permise amândoi, mahmuri. Dar aerul, lărgimea câmpului, mersul pe jos îi mai înviorează. Când să treacă râul, ca s’ajungă în locurile unde găseau de obicei belşug de vânat, ce să vezi ? Podul rupt ! — Ce ne facem ? — Uite colo nişte ţărani cu barca.'Merg vreo două sute de metri în susul apei, care venise mare din cauza ploilor, dăduse podul peste cap și se întinsese pe arături, şi se opresc în faţa unui grup de locuitori, pe cari barcagiii îi treceau dincolo pe rând. Ascultă tocmeala, se uită la sumele plătite şi-şi şoptesc : — Dacom da şi noi atât, nu mai avem cu ce plăti mâncarea în sat ! — Eu zic să trecem gratis. — Cum aşa ? — Foarte uşor. Eu sunt plutonier, tu eşti general. — Nu’nţeleg. — Ssst!... Uite c’au sosit barcagiii... Fii grav. Vânătorul cel mai tânăr tuşeşte, ia poziţia şi s’adresează tovarăşului : — Domnule general, eu aş zice să rugăm pe dumnealor să ne ia în barcă. Când auziră de general, cei cu barca se ridicară şi scoaseră căciulele. Locuitorii de pe mal se efereră la o parte respectuos. — Poftiţi, domnule general! ziseră barcagiii. — Plutonier, treci înainte ! Amândoi s’aşezarâ în barcă şi lopeţile intrară în acţiune. — Cât vă datorăm ? — Nimic, domnule general, răspunseră amâdoi ţăranii. — Nu se poate; trebue să plătim. — Nu primim... Atâta lucru putem să facem şi noi pentru dv., replică unul. — Eu par’că vă şi cunosc... zise celalt măsurând de sus până jos pe vânătorul care se lupta să-şi păstreze gravitatea. — Se poate... Unde-ai luptat, la Mărăşti, ori la Mărăşeşti ? — La Mărăşeşti. — Acolo trebue să mă fi văzut ! confirmă generalulTM care nici nu făcuse armata. Lopeţile plesneau, barca îşi continua drumul, strecurându-se printre sălciile înfipte în apă până la brâu, ţăranii tăceau, privind cu adânc respect pe călători. • Dar tocmai când s’ajungă la mal, vânătorul cel tânăr avu o clipa de uitare şi zise tovarăşului : — Frumoasă vreme, Alecule !„. O să fac rost de nişte pastrama, să te lingi pe boţ !. Barcagiii se piviră miraţi. Cât p’aci să le cadă lopeţile din mână. Un plutonier, să zică pe nume generalului şi să vorbească cu el ca la mustărie ! Noroc că barca ajunse, călătorii săriră din ea şi, mulţumind ţăranilor, plecară după vânat. In urma lor, luând-o înapoi, barcagiii îşi deteră căciula pe ceafă. — Ce fu asta, Toane ? — Nu ţi-am spus eu, măi Niculae ?... Sau stricat lucrurile... Nu mai e disciplina de pe vremea noastră... One știe ce-o mai veți !* ..* Bgn loje, m³' DV'». - Anglia nu mai primeşte reprezentant sovietic Londra, 6 (Rador).— „Daily Telegrahp“ scrie, că din cauza propagandei antibritanice desfăşurată în China, guvernul englez va face să se înţeleagă la Moscova, căi nici un reprezentant al Sovietelor n‘ar putea fi agreat actualmente la Londra, în locul rămas vacant prin moartea lui Krassin. „Grupul acţiunii directe“ In Ungaria O grupare anarhistă ungurească cu sediul la Paris Budapesta, 6 (Rador). — Politia a stabilit, că in cursul lunii iunie 1926, au sosit la Budapesta trei agitatori comunişti, având ca scop să prepare terenul pentru restabilirea comunismului. Doi dintre aceştia anume „Maurici ” Rosinger, şi Margareta Gruenhut au părăsit Budapesta după câteva zile. Al treilea, Ştefan Cibor, a fost arestat acum de poliţia ungară. Cibor a mărturisit că, după prăbuşirea comunismului în Ungaria sa refugiat la Viena unde a luat contact cu emigranţii unguri. De acolo a plecat în Iugoslavia, unde a aîntreţinea un contact strâns cu contele Mihail Karolyi şi cu Ivan Kovács Justh. De aceea a vut relaţiuni cu Bela Linden, iar la 15 octombrie 1926 s’a înapoiat în Ungaria. Poliţia a constatat, că mai multe mandate de arestare sunt lansate împotriva lui Cibor acuzat de diferite delicte penale, comise în timpul perioadei comuniste. Budapesta, 6 (Rador). — Ziarele araţii, că agitatorul comunist Ştefan Cibor, arestat Sâmbătă, aparţine fracţiunii comuniste, cu tendinţă anarhistă, având sediul la Paris. Fracţiunea aceasta, care e condusă de Arthur Weiler şi Petre Remus, poartă numele de „Grupul de acţiune” şi se deosebeşte de comunişti prin faptul că întrebuinţează acţiunea directă fără a ţine seama de nimic, pentru îndeplinirea scopurilor. Din acest grup, a pornit idea insultei, a cărei victimă a fost contele Bethlen în trecuta sesiune a Ligii Naţiunilor. La perchiziţia la domiciliul lui Cibor, s-a găsit o scrisoare din partea lui Ivan Justh, autorul agresiunii de la Liga Naţiunilor, adresată lui Cibor. Poliţia crede, că Cibor a fost trimis în Ungaria să comită un atentat împotriva contelui Bethlen _și să provoace astfel tulburări în timpul campaniei electorale. Congresul extraordinar al medicilor Ziua la Duminecă la ora 10 dimineaţa, s-a deschis congresul extraordinar al medicilor, convocat în vederea modificărei statutelor „Asociaţiei Generale”. Au luat parte pe lângă mulţi medici din Bucureştii, numeroşi delegaţi ai filialelor „Asociaţiei” din provincie. D. Prof. dr. N. GHEORGHIU, preşedintele „Asociaţiei“, deschide congresul arătând nevoia ce se simte, din ce în ce mai mult ca organizarea „Asociaţiei“ să sufere modificări în raport cu nevoile timpului. Intre altele, „Asociaţia“ nu poate în prezent, să aibă o legătură strânsă cu toţi medicii din ţară ca împreună să discute şi să rezolve diferite probleme sanitare. De aceia prin noulle statute se propune crearea unui mare consiliu medical compus din membrii comitetului central, din foştii preşedinţi ai „Asociaţiei“ şi din toţi preşedinţii filialelor din ţară sau delegaţii lor. D. general dr. Vicol, arată că în congresul dela Cluj, de acum 5 ani, s’a decis modificarea statutelor în sensul creierii Caimerelor medicale şi d-sa consideră această idee ca foarte bună, că actualul congres nu poate trece peste dezideratele exprimate la Cluj. D. prof. dr. MEZINCESCI, arată că acest congres, spre a lua hotărîri valabile ar fi trebuit să aibă delegaţii tuturor filialelor, astfel ca modificările cari se fac să exprime voinţa reală a corpului medical. D. dr. G. PREDA, în numele filialei Sibiu, arată că modificările propuse nu sunt fundamentale şi că ar fi mai bine să se urmărească o reorganizare complectă a „Asociaţiei“ în sensul Camerelor medicale. D. dr. P. TOMESCU spune că din punct de vedere formal, ar fi fost de dorit ca acest congres să cuprindă majoritatea medicilor din ţară. Cum aceasta este imposibil de realizat, trebue să profităm deîmprejurarea că sunt reuniţi astăzi cei mai autorizaţi membri ai corpului medical, ca printr-o colaborare comună şi generală să ajungem la cea mai potrivită redactare a statutelor noastre. Proectul prezentat nu are pretenţia de a da o organizare definitivă „Asociaţiei“, el este numai o etapă în evoluţia pe care Instituţia noastră trebue s’o urmărească. Prin mărirea Comitetului şi reprezentarea proporţională în el, a tuturor curentelor din corpul medical, prin marele Consiliu care va studia toate problemele sanitare şi toate chestiunile profesionale. Sperăm să ajungem cu timpul la o organizare şi mai bună. D. dr. P. NICULESCU arată că în congresul din Mai trecut s’a decis în principiu modificarea statutelor şi s’a hotărît convocarea congresului extraordinar, de astăzi, în acest scop. Urmerge deci să examinăm proieg- tul de statut şi să-i dăm redacţiunea definitivă. După ce mai vorbesc d-nii Mitrea şi Daniel Cernăuţi, d. preşedinte Gheorghiu constatând că se aprobă luarea în discuţie pe articole a statutelor, ridică şedinţa. In şedinţa de după amiază s’a luat în discuţie, pe articole, noile statute, votându-se cu mici modificări. Ziua ll-a Şedinţa s'a deschis la ora 10 dimineaţa, sub preşidenţia d-lui prof. dr. N. Gheorghiu, continuându-se discuţia pe articole a statutului modificat. In chestiunea fondurilor filialelor era admis ca 50 la sută din veniturile Asociaţiei să fie destinate acestor filiale pentru nevoile de local şi întreţinere. D. prof. dr. Obregia a propus descentralizarea administrativă, filialele urmând să aibă o administraţie proprie. A propus deasemeni ca, conflictele ivite în sânul membrilor unei filiale să fie judecate pe loc cu drept de apel la centru, de către o comisiune delegată dintre membrii comitetului central. In urmă congresul a luat în discuţie chestiunea încadrării corpului medical în legătură cu armonizarea salariilor. S’a ales o comisiune formată din d-nii: prof. dr. Titu Gane, prof. dr. Martinescu, d-nii Tilea, Turneanu, Daniel (Cernăuţi), Mancaş, Costîniu, Petruş Nicolescu, Papinian, Ghiozdănescu, Komoroschi, Schiler, Căliman, Bogdănescu, Şt. Anastasiu, Mitrea, Zamfirescu, Paipalii şi Văleanu care va întocmi un memoriu cu doleanţele medicilor în chestiunea armonizării salariilor, doleanţe exprimate în congres. Memoriul va fi înaintat guvernului. ■oOo. Sosirea unui scriitor ungur Oradea, 6 Dec. Ieri d. a. a sosit aci cunoscutul scriitor şi romancier Móricz Zsigmond venit de la Budapesta, spre a ţine conferinţe in diferite oraşe din Transilvania. In gară, a fost întâmpinat de scriitorii şi ziariştii orădeni, careau pus 'n oraş» într- la trasură împodobită cu crisanteme în combinaţia culorilor steagului maghiar. Vizitiul, îmbrăcat în tradiţionalul costum unguresc, pocnea frenetic din biciu gonind cei patru cai în plin trap. Iată cum ştiu ungurii să-şi primească conaţionalii, in România. lgB-- • : O □. 0