Universul, decembrie 1926 (Anul 44, nr. 279-302)

1926-12-08 / nr. 285

Anul ZLEV.­Nr. 2856 Pagini EMM FONDATORI LUIGI CAZZAVILLANE TEUSFONI Direcția 13772 -1 64764 I In ţară 3 lel (In străinătate 8 lei) Miercuri 8 Decembrie 1926 DIRECTOR STELIAN POPESCU Redacţia­ Coresp. cu provincia 2798-35/31 Bas Sărmana“ Basarabie! Multa lume politiciană plânge­­ Basarabia. Şi legile pentru apă­rarea drepturilor omeneşti şi u­­manitarii de peste hotare şi de peste mări, şi toţi cari, sunt în opoziţie. Basarabia e prezentată ca o biată martiră silită să îndure re­gimul stărei de asediu şi al bru­talitatei militare. Dar cine poate fi mulţumit de nesfârşita stare de excepţiune, care este impusă de împrejurări acestei provincii ? Care militar, oricât de brav şi11 oricât de belicos, nu are ceasurile lui de reculegere şi aspiraţie că­tre linişte ? Natura omenească este supusă legilor normale, care ordonă alternarea acţiunei cu re­­paosul. Oare guvernele fac ele cu plă­cere şi dintr’un instinct de per­versă dorinţă de atotputernicie, administraţia cu scăderi pentru libertăţi ? Oare provincia ar mai putea suferi starea excepţională dacă n’ar avea, ea însăşi, sentimentul tulburărei şi anormalului care o bântue ? Din nenorocire, Basarabia, pe lângă marea majoritate a paci­nicei populaţiuni, este bântuită de o lume de criminali revăr­sată din negurile Rusiei. Asasinatul îndoit din calea Du­­deşti şi toate celelalte tâlhării in stil mare atât din Bucureşti, cât şi din Galaţi, Iaşi şi alte oraşe din Moldova şi Basarabia, sunt, aproape toate, opera rău-făcăto­­rilor veniţi din Rusia şi din Ba­sarabia. Ţară fără ordine, astăzi fără respectul pentru viaţa şi avutul omului, Rusia a produs o popu­la­ţiune de refractari, cari, din lipsa cultura, confundă revolta­­ nobilă şi legitimă în potriva ne-' dreptăţilor sociale, cu răscoala în contra a tot ce este realizare o­­menească. Puhoiul bandiţilor de peste Nistru s’a abătut în Basarabia unde a găsit o populaţie pestriţă, oameni fără simţiri înălţătoare, vagabonzi, cari nu ştiu ce este o patrie, agenţi, unii din ei, ai in­tereselor străine în România, pleavă a satelor şi a oraşelor, care trăesc, fără muncă, numai din omor şi prădăciune. Aceasta este Basarabia, în cea­surile de faţă. Este o mare nenorocire dar, în acelaşi timp, este şi o deşteptare pentru toţi oamenii de bună cre­dinţă cari au protestat neîncetat înpotriva măsurilor de excepţi­­une care sunt menţinute, ca o grea povară, asupra ţinutului. Ce voiţi să facă oamenii cu răspunderea administraţiei şi ai ordinei când au in faţă puhoiul de tâlhari cari, unii vin neîncetat de peste graniţă, iar tovarăşii lor stau pitulaţi prin satele şi oraşele Basarabiei ? Oraşul Galaţi este prielnic o­­mitrof cu Basarabia, a ajuns una din cele mai principale etape ale bandiţilor basarabeni. Oraşul Galaţi este prielnic o­­peraţiilor bandelor şi prin faptul că, fiind port însemnat pe Du­năre şi locuit de mulţi străini, asigură ascunzişuri uşoare, celor cari vin din afară. A fost o lipsă de prevedere că, până acum Galaţii flu a fost prevăzut cu o poliţie specială însărcinată cu supravegherea de aproape a ftaturor necunoscuţilor, a tuturor străinilor şi a tuturor basarabenilor cari sub nume false, se aşează în Galaţi. Cât timp în Rusia va domni nestatornicia de astăzi, unită cu lipsa principiilor de ordine înte­meiată pe etică, Basarabia va fi osândită să îndure şi concen­trarea marelui număr de trupe pe graniţă şi regimul de excep­­ţiune. CONSTANTIN BACALBAŞA întâlnirile dela Geneva Briand-Stresemann. Briand-Lord Cecil. In jurul con­trolului militar în fiermania Geneva, .6 (Rador). — D-nii Briand si Streseman au avut o întrevedere cu caracter foarte confidential. întrevederea a du­­rat mai bine de două ore. Dupâ plecarea d-lui Stregemann, d. Briand a declarat ziariştilor, ea nu poate da preciziuni, întrucât se impune o deosebită discrete, ca negocierile urmate să poată ajunge la rezultate fericite. Relativ la controlul militar din Germania şi la investigaţiunile Ligei Naţiunilor, d. Briand a de­clarat că este vorba de două chestiuni diferite, prima de com­­petinţa Conferinţei Ambasadori­lor, cealaltă de resortul Ligei Naţiunilor. D. Briand a adăugat, că ambele chestiuni pot fi co­nexate şi aceasta depinde de rezultatul conversaţiunilor actu­ale şi de atitudinea Germaniei.­­ D. Briand a primit apoi pe lordul Cecil, care despărţindu se de şeful delegaţiei franceze, a avut, imediat o întrevedere cu d. Chamberlain. -----MBH — ———8M————PB ta tonii ! Elveţia oliţă vifib­el ne Sonii Iniei Avertismentul d-lui Motta, şeful departamentului politic din Berna, adresat presei comuniste • fr- ■ Cu prilejul călătoriei M. S. Reginei Maria în America, pam­fletul „Kämpfer“ din Zürich, or­ganul oficial al partidului co­munist şi al cartelului sindica­list din Elveţia şi-a permis sa publice, aprecieri jignitoare ş i insultătoare la adresa M. A. Re­gelui României şi a Reginei Maria. D. Motta,­­şeful departamentu­lui politic din Berna, a trimis ziarului citat următorul avertis­ment cu data de 18 Noembrie a. c.: „Serviciul de presă al depar­tamentului politic a prezentat subsemnatului articolul „Cum au primit muncitorii americani pe Regina României", apărut la numărul 258 al ziarului dv. „În acest articol se dă unui suveran străin un calificativ, care păcătuește în mod grosolan împotriva bunei cuviinţe şi a bunului gust. Ne socotim obli­­gapa de a vă trage atenţiunea că expresiunile de cari v aţi servit Şi, cari ar fi trebuit să repugne unei redacţii conştientă­ de răs­punderea ei, sunt inadmisibile. Dacă aţi raţiona câtuşi de pu­ţin, desigur că nu o’ar scăpa din vedere prejudiciile ce vă pot a­­duce astfel de necuviinţe, şi cat de dăunătoare sunt ele raportu­rilor dintre Elveţia şi România, premium şi elveţienilor stabiliţi in România. „Credem deci că veţi evita pe viitor astfel de necuviinţe". (ss) S. MOTTA Din cele de mai sus reese că şi în Ebet­a, unde presa se bu­cură de o libertate deplină, ex­cesele de limbaj expresiunile vulgare şi triviale întrebuinţa­te în articolele unor publicişti, sunt condamnate şi considerate ca nedemne de a fi încurajate şi tolerate. De aceea d. Motto s-a crezut îi­ drept să adreseze un avertisment drastic şi explic­i­cativ ziarului, cari a înţeles să­­ abuzeze de­­ libertatea presei, publicând articole insultătoare la adresa suveranilor Româ­niei. E o lecţie dată tuturor acelor publicişti cari confundă , din nefericire, libertatea presei cu­­ excesele nepermise de limbaj și cari atrag după sine anumite sancțiuni. ­ ------------OHO----------­ I . taper!«! şi exportul Poloniei Varşovia, 6 (Rador). — In pe- I­rioada anului 1926, din Ianuarie până în August, Polonia a im­portat în sumă de 509 milioane­­ zloţi şi a exportat produse în valoare de 824 milioane zloţi. Ex­cedentul la export, pentru cele opt luni, este deci de 514 milioa­ne zloţi aur. M. S. Regele a fost operat ori dimineaţa — STAREA SUVERANULUI E SATISFACATOARE — BULETINUL OFICIAL «.In urma unui nou e­­xamen, medicii au gă­sit necesitatea unei in­­terventiuni chirurgi­cale, care a avut loc as­tăzi dimineaţă la ora 16 $i a fost făcută în cele mai bune condi­­țiuni de profesorul Hartmann. Starea Majestăței Sale este satisfacă-, toare*. București, 6 Decembrie 1926. Hartmann, C. Regaut, E. Jttvara, Cerata, Ro­maic, Hamui­ea. ------------x □ x-----------­ ÎNSEMNĂRILE mele ! Preoţii militează Aştept la redacţie, cu nerăbda­re, revistele şi ziarele, pe care le editează cu destulă greutate, preoţi, sau asociaţii de preoţi, ca să completeze şi cu scrisul, mun­ca de slujitori ai bisericii creşti­ne ortodoxe. Îmi fac o vădită plăcere, revistele preoţilor, scrise cu convingere, dar mai ales cu straşnică bunăvoinţă de a promo­va o mişcare mai atentă, definită în­ formula : „îndărăt spre bise­rică” . Citez dintre revistele, care mi­litează cu admirabilă strădanie în­ acest sens : „Căminul”, organ cultural al solidarităţii clerului e­­parhiei Dunării de jos (Galaţi); „Gânduri creştine”, foaie religi­oasă a parohiei Sf. Ştefan Cuibul cu barză din Bucureşti (condusă de­ pr. Marin C. Ionescu, şi „Mun­citorul creştin”, condus de pr. Şerboianu din Bucureşti. Se străduesc preoţii ca aceste reviste să determine un marele public creştin, un curent sănătos de viaţă nouă, mai morală, mai religioasă, mai conformă spiri­tului creştinesc. Preoţii, cari editează reviste, cari scriu, îşi dau seama, că ro­lul lor nu se poate mărgini nu­mai la cadrul festiv al slujbelor religioase, ci ei trebue să iasă din pridvoarele bisericii şi să lupte şi cu graiul şi cu scrisul împotriva navalei de disoluţiune morală, împotriva boalelor so­ciale, împotriva deaf­râului rui­nător, împotriva primejdiei făţăr­niciei. Au desigur importanţă şi răsu­net cuvintele rostite în biserici, tălmăcirile evangheliei, predicile. Dar cuvântul scris, însemnarea înţelesurilor evangelice, lămuri­rea cuprinsă în articole semnate de preoţi dau putinţa răspândi­rii şi controlului, fecundează cu­riozitatea învăţăturii şi asigură convingerea. De aceea, apreciem cu entu­ziasm stăruinţele inimoşilor pre­oţi, cari-şi înţeleg rostul de a scoate şi reviste, ca să militeze renovarea religioasă. C. Cio. Principesele Greciei bolnave Din Florenţa se anunţă că principesele Irena şi Caterina I a Greciei au fost operate de a­­­­pendicită la vila „Victoria“ re­şedinţa reginei Sofia, amân­două principesele se găsesc azi­­­­n­convalescenţă, fiind veghea­te cu nespusă dragoste, chiar de augusta Lor mamă. -----------O , O------------­ ■....... XOX--------­ Germania a răspuns Poloniei Berlin, 6 (Rador). — Guvernul german a transmis la Varşovia răspunsul său la nota poloneză, prin care se protesta contra unei­­ rezoluţiuni propusă în Reichstag , de partidele guvernamentale. Răspunsul Germaniei declară, că nota guvernului polon este ne­­ju­stificată, deoarece Germania are interese legitime să urmăreas­că evenimentele din Silezia şi tratamentul minorităţii germane. Guvernul german arată, că drep­turile minorităţii din Silezia nor­dică au făcut obiectul tratatului germano-polon şi a convenţiei de la Geneva. Relaţiujiile germano­­polone depind în primul rând de exacta aplicare a convenției de la Haga. *-------- xor---------­ S-a forma­i guvernul parlamentar Zaimis în grecia­ ­Atena, 6 (Rador). — Du­pă ce a primit raportul d-lui Calandaris asupra acordului realizat între toate partidele, preşedintele re­­­­publicii a însărcinat oficial pe d.­­ Zaimis cu formarea guvernului. D. Zaimis a convocat imediat pe­­ şefii celor cinci partide parla­mentare, şi au discutat liniile ge­nerale ale programului noului guvern, care se va prezenta as­tăzi înaintea Camerei. Lista nou­lui guvern va fi completată in cursul dimineţii de Luni. ASPECTE De la Versailles la Geneva de ELENA VaCARESCU A debarca brusc, la Geneva, după o lună petrecută în intimi­tatea severă şi calmă a Versail­­les-ului — ce instructivă şi me­lancolică experienţă pentru su­flet ! Două climate sufleteşti ce se opun şi se exclud : unitatea interiorizată şi inadaptabilă a parcului şi castelului secular, străjuit de panaşa marilor regi şi de punctul de onoare specific francez, de o parte, de alta, sgo­­motul neliniştitor de uzină ideo­logică, încrucişere de accente, de limbi, de ambiţii — tot siliciu­­mul mondial, divers şi haotic, care caută totuş mijlocul de a clădi zăgazuri unice, pe temei de­­ consimţiri unanime. Versailles... Geneva ! Două puncte geografi­ce, două vocabule încărcate de­­ trecut şi de specifică poezie, dar,­­ mai ales două ideologii ireducti­bile. Şi totuş,­­ o adâncă şi in­sondabilă voinţă a voit ca Ge­neva să se nască la Versailles şi din Versailles: în 1919, semna­tarii păcii pregăteau la Versail­­les calea organizaţiei mondiale , de la Geneva. A fost dat ca cea mai pură conştiinţă naţională din câte există, cristalizată în cea­­ mai expresivă arhitectură, să e­­­­voce acest Babilon ştiinţific pe care Societatea Naţiunilor se strădueşte să-l înalţe în cinstea păcii şi cordialităţii mondiale.­­ Versailles-ul clasic şi-a asociat­­ indestructibil destinele postume , cu vioiciunea plină de făgăduinţi " a romanticei Geneve. Peste lacul­­ şi munţii genevezi, privirea di- I plomaţilor iubitori de înţelesuri­­ adânci, va întrezări departe ale­­j­ele regale şi venerabila fantomă a Versailles-ului. Intre cetatea lui Calvin şi aceea a lui Ludo­­­ vic al XlV-lea o punte invizibilă , s’a întins. Realizarea filosofică a acestor două noţiuni — Versailles, Gene­va — umple spiritul de uimire şi de presimţiri. Geneva e ceta­tea severă, dar plină de înduio­şate şi fragete modulaţii sufle­teşti. E cetatea romantică şi mis­tică, predestinată istoric pentru , rolul ei actual de Centru de gra­ e­vitaţie al existenţei mondiale.­­ Studii recente au pus în deplină , lumină această atmosferă euro­peană care, înainte chiar de Jean-Jacques Rousseau şi de Meme de Staël, plutea misterios deasupra cetăţii helvetice. In vea­­cul al XVIII-lea, Geneva îndepli­nea deja rolul, puţin obişnuit pe atunci, de cristalizatoare şi îm­­prăştietoare a curentelor de gân­dire şi de sensibilitate europea­nă., Protestantismul ei funciar, depăşind limitele religioase şi cutropind focarele esenţiale ale sufletului şi inteligenţei, a dăruit Genevei acel spirit larg de ana­liză independentă, de eclectică înţelegere şi de universală cu­riozitate. Vreme de veacuri, Ge­neva a aspirat şi filtrat o sub­stanţă spirituală eterogenă. Ro­lul ei actual de templu al So­cietăţii Naţiunilor, ne apare deci supus, prevederii suverane a des­tinelor istorice. In 1919, Versailles-ul veni doar s’o promoveze în această funcţi­une internaţională. Versailles-ul, d­ar şi dogmatic, zăgăzuit în dis­ciplina monarhică şi catolică, Ştiuse să petreacă fin şi spiritual dealungul nenumăratelor diver­tismente regeşti. Dogma franceză se pricepea admirabil ,să întoc­mească petrecerea glumeaţă. Ver­sailles-ul liniilor severe permitea evoluarea baletelor şi înscenări­lor fastuoase. Şi tocmai acest lu­cru îl deosebeşte fundamental, dealungul veacurilor, de eclectis­mul genevez, aşa de liber în apa­renţă, dar aşa de cast şi de serios în fond. Vocea care, la un mo- I ment dat, s’a ridicat împotriva frecvenței spectacolelor de tea­tru era o voce geneveză : Jean-Jacques Rousseau, îndrăznind să condamne teatrul b­olieresc în a sa faimoasă Lettre sur Ies Spec­tacles, s’a întemeiat pe criterii morale pur geneveze și ratificate de Consimţim­ântul unanim al Genevei. Din aceste caracterizări suma­re, numeroase contraste se des­prind, întretăindu-se capricios şi ciudat Şi totuş, Versailles-ul monarhic şi naţionalist, catolic şi dogmatic, clasic şi spiritual e unit astăzi, printr’o punte ima­terială, de Geneva eclectică şi castă. Excesul ireductibil al con­ştiinţei de rassă se transferă, printr’un proces ciudat şi plin de fecunde sugestii, în ideologie pa­cificatoare . Geneva — lăcaş al Societăţii Naţiunilor — ia fiinţă la Versailles. Elena Văcărescu Regimul fascist este o mişcare de mândrie naţională Paris, 6 (Rador). — Colabora­torul ziarului „Le Journal", re­întors de curând dintr’o călăto­rie făcută în Italia, scrie că re­gimul fascist nu e numai un guvern puternic, o autoritate fixată in Stat, dar continuă a fi o mişcare profundă de orgo­liu național și care a contri­buit foarte mult la Înălțarea I­­taliei. Lucrările Consiliului Ligii Naţiunilor Cuvântarea d-lui Titulescu. — Ajutorarea statului, victimă a războiului -j — p wB" --­ Geneva, 6 (Rador).— Comitetul consiliului Ligii Naţiunilor, în­sărcinat să studieze unele pro­bleme în legătură cu dezarma­rea, a discutat două importante chestiuni: organizarea asistenţii financiare în favoarea statului victimă a unei agresiuni şi mă­suri preventive, care trebuie luate de Liga Naţiunilor pentru a împiedica războiul La prima chestiune, Finlanda a făcut o propunere specială, care a fost primită cu simpatie de toţi delegaţii. D. Titulescu a cerut insa, ca această propunere să fie gene­ralizată şi socotită ca unul din elementele planului de asisten­ţă financiară cu caracter­­ gene­ral, în conformitate cu dispozi­­ţiunile pactului. O discuţiune foarte interesantă a avut loc asupra chestiunii de a se şti dacă pactul Ligii Naţiu­nilor permite o asistenţă finan­ciară, de felul aceleia cerută de d. Titulescu. In cele din urmă Comitetul consiliului a admis în unanimita­te rezoluţiunea d-lui Titulescu prin care se cere Comitetului financiar elaborarea unui plan de asistenţă financiară mutuală, cu caracter general. In virtutea acestui plan, Statul atacat va a­­vea putinţa să plaseze cu uşu­rinţă împrumutul, în vederea acţiunei sale de apărare. A doua chestiune discutată se referea la articolul 11 din pact. Avându-se în vedere greutăţile, pe care Liga Naţiunilor le va în­tâmpina pentru a restabili pacea, după ce un conflict s’a declarat, comitetul consiliului a decis, că cea mai importantă sarcină a Li­gii este acţiunea preventivă. In acest sens, pot fi stabilite pe baza articolului 11, care în re­dactarea actuală este vag şi la­conic, o întreagă serie de măsuri. Pentru elaborarea acestor măsuri, care au de scop o adevărată mo­bilizare în interesul păcii, s’a nu­mit un comitet restrâns, alcătuit din lord Cecil, de Brouckere şi Titulescu. REFUGIAŢII BULGARI Geneva, 6 (Rador). — Comite­tul consultativ pentru chestiu­nea refugiaţilor bulgari, s-a în­trunit la Geneva. Au luat parte la desbateri d-nii Petrescu-Cora­­nen, Iovanovici, Dendramis, Sir Arthur Salter, din partea Secre­tariatului Ligei Naţiunilor şi Charror, înaltul comisar al Li­gei în Bulgaria. Comitetul a examinat c­hestiunea stabilităţii refugiaţilor, şi anume modali­tăţile, prin care s’ar putea ins­tala cât mai mulţi refugiaţi în­­tr’o regiune din centrul Bulga­riei, îndepărtându-se astfel colo­niile de refugiaţi de lângă fron­tierele Statelor vecine. Se speră că în modul acesta fiind înde­părtate de la frontiere elementele ce formează bandele de comita­­gii, incursiunile vor dispare în­cetul cu încetul. ASUPRA CONTROLULUI MILITAR Paris, 6 (Rador). — In cercu­rile bine informate, se afirmă. Că guvernele aliate vor accepta la chestiunea dezarmării și con­trolului militar să fie­­ supusă Consiliului Ligei Națiunilor. ­­o­n­o­s Un monument la Varşovia Varşovia, 6 (Rador). — In pre­zenţa preşedintelui republicei, a autorităţilor militare şi ci­vile, s’a Inaugurat Vineri la Varşovia monumentul ridicat in mertoria morţilor polonezi pen­tru epoca 1942—1921, Naufragiul uiui vapor Constanţa 5 Dec. De câteva zile, pe Marea Nea­gră bântue furtună. Din acea­stă cauză vaporul grecesc „Geor­ges“, care se afla în drum spre Rusia, a încercat să ancoreze în apropierea punctului Coin, unde s-a ciocnit de stânci, sfărâ­­mându-se. întregul echipagiu a fost sal­vat. -----------n * n-----------­Veneţia-Roma In 4 ore Roma, 6 (Radar). — Hidroavio­­nul „Junker” cu trei motoare, pi­lotat de căpitanul Pasquali, a e­­fectuat parcursul Veneţia-Roma în patru ore, cu toate că con­di­­ţiunile atmosferice nu erau toc­mai prielnice. Acest prim raid este cea dintâi încercare pe li­nia aeriană trans-adriatică Ro­­ma-Viena. Pe bordul hidroavio­­nului se aflau 11 călători cu ba­gajele lor. Căpitanul Pasquali a declarat, că în bune condiţiuni atmosferice, acest sbor s’ar putea efectua în mai puţin de trei ore. Ciumă In Orient — CAZURI NOUI — Constanta, 5 Dec. Serviciul sanitar al portului nostru a pri­mit ştirea că în Anato­lia, Egipt, Suez, Tunis Si Alger, epidemia de ciumă a luat proporţii. S-au luat riguroase măsuri de carantină. -Di FILME — Ce facem mâine ? — Eu știu !.. Sunt amărât... N’am nici un ban. — La fel cu mine... Dar car­tușe ai ? — Mai am nițele. — Haidem la vânătoare. Luăm aer, venim cu vânat și nu ne costă nimic. — Ai dreptate. A doua zi, permise amândoi, mahmuri. Dar aerul, lărgimea câmpului, mersul pe jos îi mai înviorează. Când să treacă râul, ca s’ajungă în locurile unde gă­seau de obicei belşug de vânat, ce să vezi ? Podul ru­pt ! — Ce ne facem ? — Uite colo nişte ţărani cu barca.­­'Merg vreo două sute de metri în susul apei, care venise mare din cauza ploilor, dăduse podul peste cap și se întinsese pe arături, şi se opresc în faţa unui grup de locuitori, pe cari barca­giii îi treceau dincolo pe rând. Ascultă tocmeala, se uită la su­mele plătite şi-şi şoptesc : — Dacom da şi noi atât, nu mai avem cu ce plăti mâncarea în sat ! — Eu zic să trecem gratis. — Cum aşa ? — Foarte uşor. Eu sunt pluto­nier, tu eşti general. — Nu’nţeleg. — Ssst!... Uite c’au sosit bar­cagiii... Fii grav. Vânătorul cel mai tânăr tu­şeşte, ia poziţia şi s’adresează tovarăşului : — Domnule general, eu aş zice să rugăm pe dumnealor să ne ia în barcă. Când auziră de general, cei cu barca se ridicară şi scoaseră că­­ciulele. Locuitorii de pe mal se efereră la o parte respectuos. — Poftiţi, domnule general! ziseră barcagiii. — Plutonier, treci înainte ! Amândoi s’aşezarâ în barcă şi lopeţile intrară în acţiune. — Cât vă datorăm ? — Nimic, domnule general, răspunseră amâdoi ţăranii. — Nu se poate; trebue să­ plă­tim. — Nu primim... Atâta lucru putem să facem şi noi pentru dv., replică unul. — Eu par’că vă şi cunosc... zise celalt măsurând de sus până jos pe vânătorul care se lupta să-şi păstreze gravitatea. — Se poate... Unde-ai luptat, la Mărăşti, ori la Mărăşeşti ? — La Mărăşeşti. — Acolo trebue să mă fi vă­zut ! confirmă generalulTM care nici nu făcuse armata. Lopeţile plesneau, barca îşi continua drumul, strecurându-se printre sălciile înfipte în apă până la brâu, ţăranii tăceau, pri­vind cu adânc respect pe călă­tori. •­­ Dar tocmai când s’ajungă la mal, vânătorul cel tânăr avu o clipa de uitare şi zise tovarăşu­lui : — Frumoasă vreme, Alecule !„. O să fac rost de nişte pastrama, să te lingi pe boţ !. Barcagiii se piviră miraţi. Cât p’aci să le cadă lopeţile din mâ­nă. Un plutonier, să zică pe nu­me generalului şi să vorbească cu el ca la mustărie ! Noroc că barca ajunse, călăto­rii săriră din ea şi, mulţumind ţăranilor, plecară după vânat.­­ In urma lor, luând-o înapoi, barcagiii îşi deteră căciula pe ceafă. — Ce fu asta, Toane ? — Nu ţi-am spus eu, măi Ni­­culae ?... Sau stricat lucrurile... Nu mai e disciplina de pe vre­mea noastră... One știe ce-o mai veți !* ..* Bgn loje, m³' DV'». - Anglia nu mai primeşte reprezentant sovietic Londra, 6 (Rador).— „Daily Telegrahp“ scrie, că din cauza propagandei antibri­­tanice desfăşurată în China, guvernul en­glez va face să se înţe­leagă la Moscova, căi nici un reprezentant al Sovietelor n‘ar pu­tea fi agreat actual­mente la Londra, în lo­cul rămas vacant prin moartea lui Krassin. „Grupul acţiunii directe“ In Ungaria O grupare anarhistă ungurească cu sediul la Paris Budapesta, 6 (Rador). — Poli­tia a stabilit, că in cursul lunii iunie 1926, au sosit la Budapesta trei agitatori comunişti, având ca scop să prepare terenul pen­tru restabilirea comunismului. Doi dintre aceştia anume „Mauri­ci ” Rosinger, şi Margareta Gru­­enhut au părăsit Budapesta după câteva zile. Al treilea, Ştefan Ci­­bor, a fost arestat acum de po­liţia ungară. Cibor a mărturisit că, după prăbuşirea comunismu­lui în Ungaria sa refugiat la Viena unde a luat contact cu emigranţii unguri. De acolo a plecat în Iugoslavia, unde a a­­întreţinea un contact strâns cu contele Mihail Karolyi şi cu I­­van Kovács Justh. De aceea a vut relaţiuni cu Bela Linden, iar la 15 octombrie 1926 s’a înapoiat în Ungaria. Poliţia a constatat, că mai multe mandate de arestare sunt lansate împotriva lui Cibor acu­zat de diferite delicte penale, co­mise în timpul perioadei comu­niste. Budapesta, 6 (Rador). — Zia­rele araţii, că agitatorul comunist Ştefa­n Cibor, arestat Sâmbătă, a­­parţine fracţiunii comuniste, cu tendinţă anarhistă, având sediul la Paris. Fracţiunea aceasta, care e condusă de Arthur Weiler şi Petre Remus, poartă numele de „Grupul de acţiune” şi se deose­beşte de comunişti prin faptul că întrebuinţează acţiunea directă fără a ţine seama de nimic, pen­tru îndeplinirea scopurilor. Din acest grup, a pornit idea insultei, a cărei victimă a fost contele Bethlen în trecuta sesi­une a Ligii Naţiunilor. La perchiziţia la domiciliul lui Cibor, s-a găsit o scrisoare din partea lui Ivan Justh, autorul a­­gresiunii de la Liga Naţiunilor, adresată lui Cibor. Poliţia crede, că Cibor a fost trimis în Ungaria să comită un atentat împotriva contelui Be­thlen _și­ să provoace astfel tul­­burări în timpul campaniei e­­lectorale. Congresul extraordinar al medicilor Ziua l­a Duminecă la ora 10 dimi­neaţa, s-a deschis congresul ex­traordinar al medicilor, convo­cat în vederea modificărei statu­telor „Asociaţiei Generale”. Au luat parte pe lângă mulţi medici din Bucureştii, numeroşi delegaţi ai filialelor „Asociaţiei” din provincie. D. Prof. dr. N. GHEORGHIU, preşedintele „Asociaţiei“, deschi­de congresul arătând nevoia ce se simte, din ce în ce mai mult ca organizarea „Asociaţiei“ să sufere modificări în raport cu nevoile timpului. Intre altele, „Asociaţia“ nu poate în prezent, să aibă o le­gătură strânsă cu toţi medicii din ţară ca împreună să discute şi să rezolve diferite probleme sanitare. De aceia prin noulle statute se propune crearea unui mare consiliu medical compus din membrii comitetului central, din foştii preşedinţi ai „Asocia­ţiei“ şi din toţi preşedinţii fi­lialelor din ţară sau delegaţii lor. D. general dr. Vicol, arată că în congresul dela Cluj, de acum 5 ani, s’a decis modificarea sta­tutelor în sensul creierii Ca­i­merelor medicale şi d-sa con­­­­sideră această idee ca foarte­­ bună, că actualul congres nu­­ poate trece peste dezideratele exprimate la Cluj. D. prof. dr. MEZINCESCI­, a­­rată că acest congres, spre a lua hotărîri valabile ar fi trebuit să aibă delegaţii tuturor filialelor, astfel ca modificările cari se fac să exprime voinţa reală a corpu­lui medical. D. dr. G. PREDA, în numele filialei Sibiu, arată că modifică­rile propuse nu sunt fundamen­tale şi că ar fi mai bine să se urmărească o reorganizare com­plectă a „Asociaţiei“ în sensul Camerelor medicale. D. dr. P. TOMESCU spune că din punct de vedere formal, ar fi fost de dorit ca acest con­gres să cuprindă majoritatea medicilor din ţară. Cum aceasta este imposibil de realizat, tre­bue să profităm de­­împrejura­rea că sunt reuniţi astăzi cei mai autorizaţi membri ai corpu­lui medical, ca printr-o colabo­rare comună şi generală să ajun­gem la cea mai potrivită redac­tare a statutelor noastre. Proectul prezentat nu are pre­tenţia de a da o organizare de­finitivă „Asociaţiei“, el este nu­mai o etapă în evoluţia pe care Instituţia noastră trebue s’o urmărească. Prin mărirea Comitetului şi reprezentarea proporţională în el, a tuturor curentelor din corpul medical, prin marele Con­siliu care va studia toate pro­blemele sanitare şi toate ches­tiunile profesionale. Sperăm să ajungem cu timpul la o organi­zare şi mai bună. D. dr. P. NICULESCU arată că în congresul din Mai trecut s’a decis în principiu modifica­rea statutelor şi s’a hotărît con­vocarea congresului extraordi­nar, de astăzi, în acest scop. Ur­­merge deci să examinăm proieg-­ tul de statut şi să-i dăm redac­­ţiunea definitivă. După ce mai vorbesc d-nii Mitrea şi Daniel­ Cernăuţi, d. preşedinte Gheorghiu consta­tând că se aprobă luarea în dis­cuţie pe articole a statutelor, ridică şedinţa. In şedinţa de după amiază s’a luat în discuţie, pe articole, noile statute, votându-se cu mici modificări. Ziua ll-a Şedinţa s'a deschis la ora 10 dimineaţa, sub preşidenţia d-lui prof. dr. N. Gheorghiu, continuându-se discuţia pe arti­cole a statutului modificat. In chestiunea fondurilor filia­lelor era admis ca 50 la sută din veniturile Asociaţiei să fie des­tinate acestor filiale pentru ne­voile de local şi întreţinere. D. prof. dr. Obregia a propus descentralizarea administrativă, filialele urmând să aibă o admi­nistraţie proprie. A propus dea­­semeni ca, conflictele ivite în sânul membrilor unei filiale să fie judecate pe loc cu drept de apel la centru, de către o comi­­siune delegată dintre membrii comitetului central. In urmă congresul a luat în discuţie chestiunea încadrării corpului medical în legătură cu armonizarea salariilor. S’a ales o comisiune formată din d-nii: prof. dr. Titu Gane, prof. dr. Mar­tinescu, d-nii Tilea, Turneanu, Daniel (Cernăuţi), Mancaş, Costî­­niu, Petruş Nicolescu, Papinian, Ghiozdănescu, Komoroschi, Schi­­ler, Căliman, Bogdănescu, Şt. A­­nastasiu, Mitrea, Zamfirescu, Pai­palii şi Văleanu care va în­tocmi un memoriu cu doleanţele medicilor în chestiunea armoni­zării salariilor, doleanţe expri­mate în congres. Memoriul va fi înaintat gu­vernului. ■oOo. Sosirea unui scriitor ungur Oradea, 6 Dec. Ieri d. a. a sosit aci cunoscu­tul scriitor şi romancier Mó­ricz Zsigmond venit de la Bu­dapesta, spre a ţine conferinţe in diferite oraşe din Transilva­nia. In gară, a fost întâmpinat de scriitorii şi ziariştii orădeni, care­­au pu­s 'n oraş» într- la tra­­sură împodobită cu crisanteme în combinaţia culorilor stea­gului maghiar. Vizitiul, îmbrăcat în tradi­­ţionalul costum unguresc, poc­nea frenetic din biciu gonind cei patru cai în plin trap. Iată cum ştiu ungurii să-şi primească conaţionalii, in Ro­mânia. lgB-- • : O □. 0

Next