Universul, iunie 1927 (Anul 45, nr. 124-148)

1927-06-11 / nr. 132

După atentatul de la Varşovia In urma asasinării lui Petre Woykow, fostul ministru al Ru­siei sovietice la Varşovia, de că­tre un fanatic rus antibolşevic, guvernul din Moscova a adresat guvernului polon o notă energică de protest. Această notă este redactată în termeni tot atât de violenţi şi cu­prinde aceleaşi acu­zaţiuni nefon­date, lipsite de orice seriozitate, ca şi nota pe care sovietele ru­seşti au adresat-o acum câţiva ani guvernului republicii elveţiene, după asasinarea reprezentantului lor din Berna de către alt fanatic rus anticomunist. Guvernul polon a exprimat o­­dată cu condoleanţele cuvenite, profunda sa indignare, veştejind în termeni categorici, atentatul criminal săvârşit împotriva per­soanei lui Woykow. Presa polonă, a manifestat în mod unanim sen­timentul de reprobare al opiniei publice, împotriva acestui atentat odios. Ar mai fi oare nevoe să spu­nem că opinia publică din toa­te ţările civilizate, dezaprobă şi înfierează orice acţiune crimina­lă, indiferent de cauzele ce o provoacă şi indiferent împotriva cui ar fi îndreptată ? Sovietele ruseşti pretind că din cauza campaniei anticomuniste din occident, s’a­r fi creat în Euro­pa un curent puternic împotriva lor, care tinde să favorizeze a­­tentate criminale, ca cele săvârşite în Elveţia, sau în Polonia. Curentul puternic anticomunist care în adevăr, s’a manifestat în toate statele civilizate, are o altă cauză. Tendinţa criminală a gu­vernului comunist din Moscova, care prin organul Internaţionalei a IlI-a, urmăreşte să deslănţue revoluţia mondială, — iată cauza­ reală a curentului general anti­­sovietic. Presa sovietică mai pretinde că Marea Britanie, Statele­ Unite şi Franţa, sunt puterile ce întreţin această campanie de sistematică defăimare (?) a sovietelor cu sco­pul mărturisit de a izola Rusia prin constituirea unui front unic împotriva pericolului comunist. Toate statele civilizate din Eu­ropa şi America nu înţeleg să­ se amestece în politica interioară a Rusiei sovietice, da­r sunt pe drept cuvânt îngrijorate şi indignate de provoca­ţiu­nile repetate ale guver­nului din Moscova, care prin ac­ţiunea criminală desfăşurată de Internaţionala a IlI-a, în toate părţile lumei, urmăreşte printr'o revoluţie sângeroasă, întronarea anarhiei şi a teroarei roşii. Până şi în Germania — aliata Rusiei sovietice — se manifestă în opinia publică un curent os­til comunismului moscovit, din aceleaşi cauze. Zilele trecute ziarul „Deutsche Allgemeine­­Zeitungorgan aflat în serviciul ministerului afaceri­lor străine german, s-a ridicat împotriva proclamaţiei recente a Komintern-ului şi a constatat că toate cele ce sau scris în presa sovietică împotriva Reich-ului, sunt fară nici un temei, dar ale­­gaţiunile formulate în această chestiune echivalează cu o mani­festaţie de sentimente ostile Ger­maniei.­­ Oficiosul guvernului din Ber­­­lin, după ce reaminteşte spriji­nul dat de Germania sovietelor în cursul negocierilor tratatului de la Locarno şi sentimentele a­­micale manifestate de Germania, faţă de Rusia, după încheierea tratatului, respinge cu o seme­­ţie perfect justificată, pretenţia acestui „Komintern“ de a se a­­mesteca în afaceri care nu-l privesc. „La Moscova — scrie „Deut­sche Allgemeine Zeitung“ — se ştie perfect că naţiunea germană este hotărîtă să păstreze o strictă neutralitate în conflictul anglo­­rus; dar modul de a proceda al internaţionalei comuniste nu va uşura misiunea Germaniei“. Iată că şi aliata Sovietelor, a început să întrevadă clar perico­lul ce ascunde pentru Europa ci­vilizată, politica de sistematică provocaţiune a Sovietelor. De aceea nota de protest a So­vietelor adresată Poloniei, prin acuzaţiile nefondate ce cuprinde, nu poate să corespundă situaţiei de fapt şi ea găseşte opinia mondială în cele mai rele dis­­poziţiuni faţă de politica exteri­oară provocatoare practicată de guvernul comisarilor din Mos­cova. R. SEIŞEANU Aflătorii Chamberlin şi Lewine la Italia — Entuziasmul berlinezilor — Berlin, 8 (Rador). — întreg oraşul este în fierbere, manifes­­tându-şi tot timpul entuziasmul pentru aviatorii americani. In telegramele schimbate cu prile­jul formidabilului raid, s‘a ac­centuat speranţa într‘o apropie­re cât mai completă între Ame­rica şi Germania. Ministrul Cehoslovaciei la Berlin a trimis lui Chamberlin 50 di­ sticle cu bere veritabilă de Pilsen, deoarece, în momen­tul plecării din New-York, avia­torul exprimase dorinţa să bea la Berlin din această bere. Direcţia poştelor a reuşit a­­seară să stabilească comunica­ţia radio-telefonică intre Berlin- Omaha, şi astfel Chamberlin a putut vorbi timp de două minu­te cu mama sa. In faţa ambasa­dei americane, unde sunt găz­duiţi aviatorii Chamberlin şi Lewine, o mulţime numeroasă staţionează făcând necontenite ovaţiuni. Preşedintele Hindenburg a­­ primit astăzi înainte de amia-­­ ză pe ambii aviatori. Astăzi du­­­­pă amiază ei vor fi oaspeţii , d-lui Stresemann, iar seara va fi un banchet la ambasada a-­­­meri­cană, Berlin, 9 (Rador). — Aviatorii ! Chamberlin şi Lewine vor pă­răsi Sâmbătă Berlinul, dar se vor înapoia probabil după sosi­rea soţiilor lor, care sunt aştep­tate să sosească Duminică la Hamburg. Plata salariilor funcţionarilor publici Guvernul a decis, ca ministe­rul de finanţe să achite salarii­le funcţionarilor publici, înce­pând din luna iunie, potrivit legii armonizării salariilor. A mai hotărît să le achite pe luna trecută diferenţa dintre salariile pe care le-au avut şi cele prevăzute în legea armo­nizării. După aceste dispoziţiuni, sta­rea de încordare a funcţionari­lor nu mai are nici un rost şi nici un motiv. Biserica română intervine pentru ridica­­rea schismei bulgare Sofia. 8. — Sinodul bulgar a fost înştiinţat că I. P. S. Pa­triarh Miron Cristea, în trecerea sa prin Constantinopol, a inter­venit, cu insistenţă pe lângă par­­iarhul ecumenic pentru ridica­rea schismei din biserica bulgară. Patriarhul din Constantinopol şi-a dat consimţământul şi ast­fel biserica română a contribuit pentru încetarea unui conflict ce exista de la 1870 între biserica greacă şi biserica bulgară. ------------o­ri o------------­ D. gen. GhEAIMTG CAVIDOGLU noul comandant al Jandarmeriei ------------□ ♦ □-----------­ Automobilele statului ms sunt pentru ser­viciile particularilor Ministerul de interne a trimis tuturor prefecturilor telegrama de mai jos : Automobilele judeţelor şi co­munelor fiind puse în serviciul exclusiv al judeţelor şi comu­nelor, este strict oprit d-lor pre­fecţi, primari şi celorlalte auto­rităţi judeţene şi comunale a le pune la dispoziţiunea particu­larilor, în orice scop ar fi recla­mate. De respectarea strictă a acestui ordin sunteţi personal responsabil. Exploratorul Wilkins s’a înapoiat la Fairbanks New-York, 8 (Rador).— Explo­ratorul polar Wilkins s‘a înapo­iat la Fairbanks în Alaska­, după eșecul celei de a doua încercări de a explora regiunile arctice ne­cunoscute. ------------□ ♦ □-----------­A murit generalul Kalitin Paris, 8 (Rador). — Generalul rus Kalitin, învingătorul dela Erzerum, a încetat din viață în­­tr’un spital din Paris. Membrii Asociaţiei creştine „Patriarhul Miron“ in faţa bisericii Sfântul Sheorghe vechii unde au fost botezaţi adepţi, veniţi din alte con­­jiuni şi s’au cununat care trăiau fără binecuvântarea bisericii. D. general Berthelot vorbeşte„Iînii arsului“ In fiecare an, generalul care | Şi d. general a continuat să I „ne iubeşte atât de mult că nu­­ ne arate cât de bogat In Insu« ne poate vedea defectele» —­­ precum se spunea Miercuri în con-y vorbirea avută­ — vine să ne vadă ţara şi să ia contact cu • poporul nostru, pe care II cu-» noaşte atât de profund. Socotind, că totdeauna venjt interesante impresiile celui ca­re ne vede din an în an, am ru­gat pe d .general Berthelot să ne comunice câteva pentru ci­titorii noştri : „Am revăzut şi de astă,dată, cu mare plăcere, România şi numeroşii prieteni ce-i aui în tot cuprinsul ţării, de ale cărei progrese mă bucur sincer. „Primirea amicală, pe­­care am găsit-o la toţi, m’a buc­urat cu atât mai mult, cu cât ştiu­­ că se adresează ,peste perso­ana­­ mea, Franţei şi poporului fran- ]­cez, care azi se interesează mult mai mult de România şi­­ de tot ce se referă la ea. „La sosirea mea aci, am, ere-­­ zut că e de datoria mea a lăsa o carte de vizită primului mi­nistru. Generalul Averescu. a priceput că nu se adresa Im­­­ personal, de­oarece nu mi-a in- I slrl e poporul nostru și ce vii­­napoiat-o". | tor strălucit ii stă înainte. .. ara AP Problema violării autonomiei teritoriului Memel Geneva, (Rador). — La 25 Mai, preşedintele consiliului de miniştri al Lituaniei, d. Wolde­­­mars, a telegrafiat secretarului general al Ligii, că nu cunoaşte doleanţele guvernului german cu privire la violarea autonomiei teritoriului Memel şi că-şi rezervă dreptul de a cere amânarea ches­­tiunei pentru o sesiune ulteri­oară. Guvernul german căruia i s-a comunicat telegrama guvernului lituanian, a răspuns secretarului general la 29 Mai, că memoriul relativ la violarea autonomiei te­ritoriului Memel a fost adresat de locuitorii acestui teritoriu tu­turor puterilor reprezentate în consiliu şi că a ajuns la cunoş­tinţa guvenului lituanian. D. Stresemann a adăugat, că memoriul nu relevă decât cazuri­ de violare a autonomiei terito- I­riului Memel, cari sunt cunoscute­­ de mult guvernului lituanian. La 3 iunie guvernul lituanian a înştiinţat pe secretarul gene­ral, că pentru diferite motive cere amânarea chestiunea la se­siunea viitoare a consiliului Secretarul general a comuni­­­cat telegramele guvernului litua­nian şi telegrama guvernului german tuturor membrilor con­siliului. Conflictul albano-iugoslav INTERVENŢIA franţei şi ANGLIEI Paris, 8.— Guvernul francez a dat instrucţiuni reprezentantului său la Belgrad să intervină pe lângă guvernul iugoslav in sen­sul unei aplanări grabnice şi a­­micale a incidentului cu Alba­nia. Demersul va avea un caracter pur amical şi va fi motivat prin faptul că Franţa, ca putere a­­liată, este indicată, în primul rând, să atragă atenţia guvernu­lui iugoslav asupra consecinţe­lor primejdioase, pe care le-ar putea avea agravarea conflictu­lui. Londra, 8. — Deşi Chamber­lain se află in concediu, diplo­maţia engleză desfăşoară o vie activitate. Anglia se strădueşte la Roma şi Belgrad în interesul aplanării conflictului albano-iugoslav. CE A ÎNDEMNAT IUGOSLA­VIA SA RUPĂ RELAŢIILE Belgrad. 8.— Însărcinatul de afaceri iugoslav la Tirana, Sa­­kovici, a sosit eri aci cu perso­nalul legaţiei şi a raportat, as­tăzi, ministrului de externe, Ma­­rinkovici, despre ultimele eveni­mente în Albania. Imediat după aceasta Marinkovici a plecat la castelul Topola, unde se află re­gele. Se spune că îndată după întoarcerea lui Marinkovici gu­vernul iugoslav va lua deriziu­nile definitive în conflictul al­bano-iugoslav. Ministrul Albaniei la Belgrad, n’a plecat încă. Nu se ştie încă dacă demersul lui pe lângă gu­vernul din Tirana a avut vreun efect. Cercurile politice declară că în nota adresată Ligei Naţiuni­lor de Iugoslavia, ca întâmpi­nare la nota Albaniei ,se preci­zează că dragomanul iugoslav Juraskievici nu face parte din corpul diplomatic şi nici nu este cetăţean iugoslav. Totuş Iugo­slavia a protestat împotriva a­­restării, fiindcă aceasta însem­nează violarea principiilor fun­damentale ale curtoaziei inter­naţionale. Ziarul „Vremea" spune că, con­flictul este consecinţa celui italo-iugoslav şi de aceea in­­tervenţiunea ministrului Italiei la Belgrad ar fi deplasată. Iugo­slavia­ are dorinţa de a lichida această chestiune în faţa Ligei Naţiunilor şi aşteaptă cu calm demersurile Albaniei. Ziarul oficial „Samuprava“ scrie că, conflictul nu a fost nece­sar, dar trebue atribuit faptului, că Albania a fost rău inspirată. Iugoslavia va păstra calmul în interesul păcii mondiale şi a Balcanilor, dar este obligată să-şi apere prestigiul şi să ia po­ziţie împotriva atacurilor nein­­dreptățite. ■------------tu*a-----------­ Pâinea albă s’a scumpit dar greutatea ei s’a mărit Pâinea albă s’a scumpit în Ca­pitală cu un leu, vânzându-93 cu 12 Iei în loc de 11. Interesându-ne la primăria Ca­pitalei asupra cauzelor cari au provocat această scumpire, ni s’a explicat că e vorba da obişnuita fluctuaţie determinată de urca­rea preţului grâului şi că, de alt­fel, de astă dată sporirea a fost acoperită prin obligaţiunea im­pusă brutarilor de a fabrica pâi­nea în greutate de un ligr­­iu foc de 950 grame, ca până acum, ceea ce revenea de fapt la 900 grame cu toleranţa acordată brutarilor. Pâinea albă care se vinde cu 12 led trebue să aibă, deci, o greu­­tate de cel puţin 950 grame, to­leranţa de 50 gr. fiind în vigoare. ---------pDo---------­ Din tragediile aviaţiei IN EXERCIŢIUL DATORIEI, UN MEDIC CADE DIN AEROPLAN Bordeaux. — D-rul Piqué, profesor de anatomie la facul­tatea de medicină, fiind chemat grabnic să examineze pe soţia unui ofiţer din aviaţie bolnavă la Cazaux, a plecat cu avionuL Constatând gravitatea cazului el a recomandat transportarea bolnavei la Bordeaux. In acest scop, ea a fost urcată într’un aeroplan sanitar, pilotat de sublocoltenetul Gorzel. Doctorul plecă cu alt avion. In al treilea transporta pe soț. In timpul că­lătoriei, a luat foc aeroplanul al doilea. Simțind că se asfixiază, Piqué a sărit jos și cadavrul s’a găsit oribil mutilat. Pilotul a­­ reușit să ateriseze.­­* .. —a * a... ... .y Atentat cu bombe la Leningrad Moscova. 8.—Doi ne­cunoscuţi au pătruns la Leningrad în sala, unde partidul comu­nist ţinea şedinţă, a­­runcând două bombe. Atentatorii au fugit, trăgând focuri de re­volver şi n’au putut fi prinşi. 26 persoane au fost rănite de schijele bombelor şi au trebuit să fie internate în spi­tal. Numeroase per­soane au leșinat din cauza gazelor emana­te. Nu s-a putut afla nimic despre motive­le atentatului. Această știre a sosit la Moscova cu o întâr­ziere de 20 ore. — *---------------□ ♦ □-------------. Mare incendiu în jud. Lăpuşna Chişinău, 8 iunie Autorităţile locale au fost înştiinţate că un groaznic in­cendiu, provocat de o mână criminală, a izbucnit în corn. Zgordeşti. Focul a ars toată noaptea, distrugând 19 gospodării ale sătenilor. Pagubele ating suma de 5 milioane lei. Autorităţile au deschis an­chetă. -□ ♦ □. Ce au discutat Stresemann şi Cicerin Baden-Baden, 8.—întrevederea dintre Stresemann şi Cicerin a fost satisfăcătoare pentru arabele părţi. Deşi se păstrează discreţie asu­pra acestei conferinţe, totuş se poate presupune că s-a discutat asupra consecinţelor financiare ale ruperii relaţiunilor dintre Anglia şi Rusia sovietică. In ce priveşte raporturile po-­lono-ruse, Cicerin şi-a exprim­a­t părerea că regretabila asasinare a ministrului rus la Varşovia nu va tulbura relaţiunile dintre cele două ţări. *■ Berlin 8. (Rador). — Presa partidului populist din Baden, anunţă că în convorbirea din­tre Cicerin şi Stresemann, care a durat trei ore, Stresemann a declarat lui Cicerin, printre al­tele, că în conflictul dintre An­glia şi Rusia, Germania va a­­vea, faţă de Rusia, atitudinea indicată de tratatul din Locar­no, ţinând seama şi de stipu­laţiile tratatului de la Rapallo, care şi ele sunt obligatorii pen­tru Germania, ea neputând să aibă altă atitudine. FILME In faţa tribunalului din Geneva s’a pus o chestiune foarte intere­santă. — De ce vreţi să vă despărţiţi de soţia dv ? — Fiindcă mănâncă prea mult. — Ce înţelegeţi prin aceasta ? — înghite cât patru. Tribunalul a respins acţiunea, stabilind astfel că excesul de mâncare nu constitue un just mo­tiv de despărţenie. Problema nu este din cele mai simple. S’a discutat uneori în nevn­tea justiţiei, dacă băutura exagerată poate să motiveze desfacerea că­sătoriei. Jurisprudenţa s’a pro­nunţat în sens afirmativ, găsind că starea unui candriu — dacă nu e chiar mai rău — poate fi socotită ca o ofensă, prin urâtul efect produs asupra celor dimpre­jur. Mai totdauna, acţiunile de fe­lul acesta erau pornite de neves­te în contra bărbaţilor. Soluţia adoptată de jurisprudenţa ar fi cu atât mai justificată, atunci când excesul de băutură s’ar constata la soţie, caci veţi con­veni că nu este spectacol mai u­­rât pe lume, ca o femee care a luat luleaua neamţului. Ar fi riscant de afirmat, cu toate acestea, că orgia de mânca­re produce o impresie mai bună. Cine n’a fost desgustat, asistând fie la o masă particulară, fie la restaurant, la dinamica penibilă a unui consumator, care nu mai pridideşte să vâre cu lingura, cu furculiţa, cu cuţitul şi cu dege­tele, într’un stomac spart în fund, o înspăimântătoare cantitate de alimente, din care se preling res­turi pe bărbie, pe şervet şi pe re­dingotă ? Inchipuiţi-vă, acum, o consumatoare în locul unui con­sumator, şi veţi înţelege doleanţe­le bietului soţ din Geneva, şi de aceea nu se ştie dacă el nu va reuşi să obţie în apel o soluţie, care să-l salveze şi de ruină şi desgustul scumpei — chiar prea scumpei — sale jumătăţi, Don José. U­n apel pin ijira niîftşiî In ţara noastră mor pe fiecare an 60.000 de oameni de tubercu­loză şi numărul celor pe care­­ boala îi scoate din orice fel de activitate, povară pentru cei din I prejurul lor şi prilej de molipsire este de cel puţin 200—300.000. Când ne-ar trebui să avem în spitale şi sanatorii un pat pen­tru fiecare tuberculos care moa­re, deci zeci de mii de paturi — e cifra la care se ajunge în ţă­rile în care asistenţa pentru bol­navi e bine înţeleasă şi sistema­tic condusă ca în Danemarca, Anglia, Statele­ Unite -- noi nu avem totalizând paturile din toate sanatoriile şi spitalele noa­stre de izolare de­cât de abia 1000 (o mie). Nu e de loc de mi­rare ca în astfel de condiţii, bol­navii ne­putând fi căutaţi şi izo­laţi şi ocupând locuinţe de mi­zerie, în care toate condiţiile sunt realizate pentru molipsire, ca tuberculoza să ia proporţii­­ catastrofale. Un alt capitol egal de dureros e cel al copiilor din familiile de tuberculoşi. Riscul de contami­­ nare e pentru ei foarte mare. Or­ganisme fragede şi fragile, copiii sunt terenul cel mai prielnic pen­tru ca boala să prindă şi să se desvolte gravă şi omorîtoare. In- \ fecţia când e localizată in gan-1 glioni, in oase, în articulaţii e totuşi de cele mai multe ori cu­­rabilă, însă poate să fie curabilă şi pentru formele pulmonare când leziunile nu sunt prea îna­intate. Pe când în alte ţări sunt 1­1 zeci de mii de paturi pentru I cura copiilor tuberculoşi — te- t­rapeutica îşi celebrează cele mai­­ desăvârşite triumfuri mai cu deosebire în tuberculozele ex­terne prin cura de aer şi de soare în climatul marin — la noi nu se face aproape nimic în această direcţie. Opera admirabilă a so­cietăţii pentru combaterea tuber­culozei la copii de la Techirghiol nu se poate susţine din bugetul care îi se repartizează de la mi­nisterul sănătăţii şi dacă n'ar fi contribuţia particularilor — a­­nul trecut au lipsit trei milioane pentru ca să se echilibreze chel­­tuelile — sanatoriul ar trebui să-şi închidă porţile. Se cere pentru tuberculoşi în zilele de Rusalii obolul tuturor. Chemarea Reginei aşa de duioasă şi de atingătoare va găsi ecou în toate inimele. Nu e chetă care să fie mai îndreptăţită. Banii cari se vor aduna — oficialii, întârzie prea mult cu organizările de a­­sistenţâ şi până ce se vor decide la o acţiune mai energică, tuber­­culoşii au tot timpul să moară şi să molipsească pe cei din jurul lor — vor găsi cea mai bună în­trebuinţare. Se vor completa lip­suri mari şi urgente în mijloa­cele actuale de asistenţă aşa de neîndestulătoare şi se va pune baza unor nouă organizări. Pilda dată de cei cari contri­­bue la ajutorarea celor mai ne­­norociţi dintre bolnavi va fi un îndemn pentru cei cari stau de o parte — oficiali şi particulari —­ să-şi dea şi ei concursul şi co­laborarea. Vom ajunge astfel să determi­năm curente puternice de opinia publică spre a înlătura inerţiile și indolențele. Ofensiva împotriva comunismului — O discuţie în Camera franceză. — Declaraţiile deputatului Soulier. — Ia şedinţa Camerei franceze dela 3 iunie, s'a urmat discuţia asupra interpelării lui Marcel Cachin. Intre alţi oratori, găsim inte­resant să spicuim din discur­sul d-lui Ed. Soulier din Uniunea republicană. Sunt acum în armata france­ză — zice deputatul Soulier — 170 de celule comuniste în in­fanterie, 30 în cavalerie, 49 în artilerie, 23 in geniu, 57 in tru­pele speciale şi 52 în marină. Există chiar o celulă în şcoala specială de la Saint-Cyr unde sunt afiliaţi 200 de ofiţeri. D. PAíNLEVE (ministrul de război) .De unde deţineţi aceste cif­re ? D. SOULIER. — Nu iau cu­vântul d-tale drept o desminţire. De altfel nu-mi puteţi da nici una. D. PAíNLEVE. Ba da. Nu-mi ascund adevărul, dar vreau să văd adevărul. D. SOULIER. Ei bine, să-l ve­dem împreună. Iată-l: „Moralul ţării este atins. Sa­­doul, candidat la alegerile pen­tru comună, poate astăzi să a­­ţâţe populaţia ca să ucidă pe a­­genţii de poliţie. „Comunismul, iată inamicul !“ este o formulă dreaptă. In ceasul acesta, în­­tr’adevăr, pericolul comunist este fără pereche. Franţa şi Re­publica merg către o singură primejdie. Nici o societate nu poate să tolereze în sânul ei li­bertatea unei propagande ce tin­de contra, principiului ei, contra echilibrului şi sănătăţii ei. Vor unii să facă o deosebire în­tre Statul rus şi Internaţionala IlI-a. Separaţiunea aceasta e pur teoretică. Guvernul soviete­lor este de fapt filiala Interna­ţionalei. Sunt oare rău informat ? In­ternaţionala a IlI-a n’are în ca­pul ei oamenii sovietelor ? Nu ia din subvenţiile sovietelor ? Abraham Bernstein care a fost arestat şi în buzunarul căruia, s’au găsit 2500 de dolari, nu era soţul portăresei imobilului situat în strada Grenelle 79 ? N’a măr­turisit el în primul moment că a remis documentele, procurate de camarazi şi agenţi, d-lui Massel­inck care este unul din ataşaţii ambasadei sovietice la Paris ?. In loc de a opri primejdia, o împrăştiem făcându-o clandesti­nă. Suntem oameni. Este câmp de tentaţii, de pacturi şi înţele­geri spre a profita de voturi co­muniste, sau spre a favoriza pe comunişti împotriva acestor te­ribili reacţionari, cum de­sigur ni s-ar zice. Spre a lupta contra comunis­mului, trebue să întrebuinţăm alte arme ; ne trebue acte con­­­tra comunismului care primeşte ordine de la un guvern strein, trebue să luăm măsuri adevărate de higienă socială şi să topim toate instrucţiunile în curs. Guvernul să acţioneze. Eu şi amicii mei îl vom susţine din toate puterile“. Kasa Baroul ştiinţific New-York-Parte Avionul „America“ cu trei mo­toare, cu care maiorul Byrd, lo­cotenentul Neville şi pilotul Ber­trand Acesta vor încer»»« «ridul ştiinţific New-York-Pa­ris, de în­dată ce condiţiuniL atm­o­ferica vor ,fi mai favaran­g

Next