Universul, decembrie 1927 (Anul 45, nr. 280-304)
1927-12-08 / nr. 286
88 Anii XLV. Sr. 286 Pagini IlfflFIMS 51*1 străinătate 6 Eel Pagini LUIGI CAZZAVILLAN TELEFON: Direcţia 313/72-364/54 Administraţia 313/71 Secretariatul de Redacti- 356 43 Reaacila: Cores?. cu provincia 302/98-335/37 Foi 8 Decembrie 1927 NOTA JUSTA „Astra" S-a întrunit la Sibiu, spre a examina rolul şi puterile sale. Studenţii Vau adunat la Oradea, au discutat greutăţile lor şi soluţiunile necesare. Două manifestaţii, cu două atmosfere. Conducătorul admirabilei societăţi de cultură expansivă, d. Goldiş, a făcut o expunere interesantă, dar deprimantă. încântat de rezultatele din trecut, sceptic pentru cele viitoare, preşedintele a’a plâns de influenţa racilelor epocii asupra funcţionării „»Astrel"! pulverizarea energiilor... ideologia materialistă a maximului de profit personal... "destrămare. Congresul dein Oradea, în afară de chestiunile pur studenţeşti şi abstractă, făcând de unele incidente regretabile, tn care nu s’a stabilit Încă origina provocatiunilor, a fost un adevărat imn pentru viitorul natiunei, o afirmare hotărîtă a credinţei celor 30.000 studenţi români în puterea de penetraţiune a românismului prin cele mai duşmănoase diguri. Isbitor contrast ! judecătorii obiectivi, scutiţi de Sugestia atmosferelor de întruniri, îşi vor explica uşor deosebirea dintre cele două sensibilităţi. Preşedintele „Astrei" a exteriorizat rezultanta unor experienţe nefavorabile, generalizându-le involuntar, prin acel proces sufletesc care imprimă marca decepţiunilor restrânse asupra aprecierei stărilor colective. Fenomenul acesta influenţează uneori până într’atâta simţul judecăţii impersonale, încât vedem o structură intelectuală de valoarea fostului ministru al cultelor în ultimul guvern Averescu aşezându-se în bizara situaţie de a imputa vremii sale o prea exagerată subordonare a consideraţiunilor superioare şi a intereselor generale, materialismului avantajelor şi situatiunilor personale. De sigur că frenezia adunării de la Oradea a putut privi unele lucruri într’o lumină mai vie de cât cea proiectată de realităţile trecătoare. Dar când oare studenţimea română a păcătuit printr’un tempo mai moderat al credinţei sale în steaua naţiunei ? Dacă nu şi-ar propune tinerimea studioasă să vânture sentimentele înălţătoare, să răscolească şi să imprime undelor sociale avântul generator de atâtea fapte mari, am putea oare s-o aşteptăm numai din rândurile maturităţii meritorii, dar obsedată de decepţii care nu sunt întotdeauna îndependente de voinţa omului ! Iată de ce nota justă se găseşte mai mult în manifestaţia de la Oradea, decât în cea de la Sibiu. Alt atentat al «taintotolui la Smila Belgrad, 5Radolj. “ In noaptea trecută ,a produs un nou atentat al comitagiilor in orașul Strumiţa, din Serbia meridională. Către ora 10 noaptea, mai mulți individ, după ce au aruncat o bombă în apropiere de hotelul „Srbiski Kralj“, au început să tragă cu revolverele asupra trecătorilor şi asupra patrulelor de jandarmi, venite în grabă să-l aresteze. Lufind-o la fugă, atentatorii au întâlnit o altă patrulă, asupra căreia au aruncat încă o bombă, şi au dispărut, favorizaţi de întuneric şi de ceaţă. Printre victimele atentatului, o femee şi un copil au fost ucişi, locotenentul Jeftidi grav rănit, doi jandarmi şi câţiva trecători răniţi mai uşor. Atentatul a provocat la Streiniu o indignare generală. Populaţia a cerut autorităţilor să ia măsuri energice împotriva bandelor de criminali, şi s-a oferit să ajute la urmărirea şi descoperirea lor. Poliţia şi jandarmeria au organizat urmărirea în toată regiunea Strumiţei şi pe linia de frontieră, în scop de a împiedica trecerea criminalilor 0 lovitură de teatru in afacerea falsurilor titlurilor ungare Paris. — In chestia falselor titluri ungare, comisarii Perrier şi Servin au ascultat patru bărbaţi şi două femei, dintre cari una din ele e fosta secretară a lui Boris Tolvini. In acelaş timp siguranţa caută să obţină declaraţii de la toate persoanele cari au avut legături cu inculpaţii. Până In prezent nu se crede că se vor petrece noul arestări. Cu toate astea, fiindcă magistraţii se aşteaptă ca lucrurile să ia o Întorsătură neprevăzută, ei păstrează cea mai mare taină in privinţa martorilor pe cari îi interoghează. UN NOU PERSONAJ MATERIOS Ancheta întreprinsă de comisarul Colombani la Viena pare a fi deasemenea foarte importantă. Se spune că s‘a aflat rolul pe care l-ar fi jucat in chestiunea aceasta un personaj foarte cunoscut la Paris, dar care n‘ar fi de naţionalitate franceză. Pentru moment nu se poate divulga numele lui, dar este probabil că la curând el va fi dat In vileag. Acest personaj, care are o situaţie însemnată, ar fi profitat de relaţiile sale spre a face să se introducă In Franţa titluri ungare şi In acelaş timp spre a favoriza scutirea lor de vamă. .SENATORUL NECUNOSCUT Prietenul lui Karl Blumenstein, care a indicat că un senator francez s’ar fi însărcinat să introducă in Franţa titlurile pe cari Blumenstein i le-ar fi încredinţat, este un oarecare Paul Soeder, al cărui tată conduce un ziar teatral săptămânal. Cu toate cercetările întreprinse, nu s-a putut da de urma senatorului pus astfel în cauză. Pe de altă parte, tânărul Soeder a declarat că prietenul său Blumenstein i-a spus că un senator francez a venit între 1 şi 13 Iulie la Viena spre a se înţelege cu el în privinţa titlurilor. Deocamdată, cu toate cercetările făcute, nu s‘a putut da de urma senatorului. D. Colombani a mai făcut laViena o constatare destul de ciudată. Desfăcând pachetele de titluri de rentă maghiare, cari aparţineau lui Blumenstein şi cari, după cum se ştie au fost găsite în casa băncii „Banque de l‘Europe“, comisarul a observat că aceste titluri a căror valoare atinge 350 mii coroane aur, au fost stampilate, dar n’au fost recuponate. Iată deslușirile pe cari le-a procurat In privința aceasta Casa comună a purtătorilor datoriei austro-ungare Însărcinată cu recuponarea titlurilor ştampilate. „Nu am avut personal cunoştinţă de refuzul de a se recupona titlurile de către administraţia noastră. Dar Casa comună poate refuza recuponarea. E dreptul ei absolut şi are, spre a explica aceste refuzuri, numeroase motive pe baza cărora hotărăşte în ultima instanţă, comisia reparaţiilor. Ca să vă dăm un răspuns exact asupra cazului semnalat, ne-ar trebui declaraţia lui Blumenstein, care însoţea titlurile prezentate recupenării“. Paris, 5 (Rador). — „Le Journal“ află că afacerea titlurilor ungare falsificate a dat la iveală o altă escrocherie importantă, în legătură tot cu titluri străine ștampilate prin fraude. A murit fratele lui Clemenceau Paris, 5 (Rador). — Eri a încetat din viață celebrul avocat Albert Clemenceau, fratele fostului președinte de consiliu, în vârstă de 66 ani. --------------x M x • ■■ Atentări: curios la Sofia Berlin, 5 (Rador). —- Din Sofia se anunţă, că în urma unui atentat ca o bombă de dinamită, cablul electric, care deserveşte Sofia, a fost distrus. Oraşul a rămas câteva ore în întuneric. -----------------------------— In jurul averilor bisericeşti din Basarabia 5 Decembrie Clerul basarabean a început din nou să se agite pe frumoasa chestiune a averilor bisericeşti din provincia de peste Prut. După o serie de întruniri, s-a ales o delegaţie, formată din preoţii I. Boicenco şi A. Tanasiev, care să intervină în numele cunoscutei uniuni a clericilor ortodoxi de aci, spre a se modifica actualul regim al averilor bisericeşti din Basarabia. Se ştie, însă că regimul acestor averi a fost statornicit de Sf. Sinod în concordanţă cu legile respective, după îndelungate studii şi cercetări făcute de persoane competinte. Dar tocmai această intrare în legalitate, realizată cu multă trudă, pare că nu convine unor interesaţi, cari urmăresc să profite din avuţia bisericii basarabene. Manifestaţii studenţeşti pentru Horthy Budapesta, 6 (Radar). —n Aseaxei, fiind ajunul zilei onomastice a regentului Nicolae Horthy, tineretul universitar a organizat o retragere cu torţe. La cuvântarea de omagii rostită de preşedintele Uniunii studenţilor, regentul a răspuns de la balconul castelului regal, îndemnând pe studenţi la învăţătură serioasă şi subliciind că baza oricărei desvoltări o formează ordinea publică. Tocmai din această cauză tineretul universitar nu ar trebui să se lase îndrumat pe căile ce pot servi adversarilor ideei naţionale ca un pretext de a provoca harnicii în privinţa tinerimei ungare şi a ordinea publice, în ochii străinătăţii. După opt ani de muncă şi de sforţări fără pereche, a încheiat regentul Horthy, ţara e refăcută şi fiecare trebue să lucreze în domeniul destinat de providenţă. Cinstea ţării nu poate fi garantată decât printr’un spirit naţional conştient. ——----x □ x------------- Agitatori comunişti In coloniile engleze Londra, (Rador). — întrebat fiind asupra măsurilor ce se vor lua pentru suprimarea agitatorilor comunişti aflaţi în teritoriile britanice învecinate de Indiile de Est olandeze, sir Ormsby Gore, a declarat că autorităţile malaeze cunosc pericolele internaţionale provocate de agitatorii comunişti, opunându-se acţiunilor lor. Autorităţile britanice vor da tot concursul lor. Piraţi chinezi vor libera pe căpitanul Lator Londra, 6 (Rador). Şefii piraţi cari , ţin sechestrat pe comandantul Lator, căpitan al steamerului „Singtan“, au anunţat că vor elibera pe comandant. Miercuri. Negocierile cu piraţii au fost conduse de un misionar scoţian, numit Tohder. Urmele trecutului glorios Cetatea lui Ştefan cel Mare in Neamţ Cum judecă străinătatea situaţia din România — O ţară muncitoare şi disciplinată — Pans. 6 (Rador). — „Petit Pa- trisien“ publică o corespondenţă I de la trimisul său special la Bucureşti, care examinează situaţia din România. Cercetând relaţiile dintre partidele politice, autorul arată că răspunsul naţional ţărăniştilor scoate în evidenţă Incompatibilitatea absolută dintre două politici, pe care d. Vintilă Brătianu, într'o sforţare demnă de toată lauda a încercat să se apropie, spre cel mai mare bine al Românie. In momentul de faţă partidele au luat poziţie de sine stătătoare şi şi-au angajat astfel răspunderile. Singurul neajuns de care suferă România, observă trimisul lui „Petit Parisien“, e de natură economică, şi aceasta din cauza unor recolte slabe în ultimii ani. Numerarul e rar, creditul foarte scump, şi acesta e principalul motiv al succesului opoziţiei. Guvernul liberal e hotărit să practice o politică financiară largă, capabilă să creeze destinderea economică dorită de ţară. Stabilizarea legală a leului, care „de fapt** există de un an şi jumătate, precum şi reformele economice şi sociale proectate, vor reclama mijloace financiare puternice pe care guvernul e decis să le cânte în străinătate. Un asemenea program necesită continuitatea unei politici prelungite, iar guvernul Vintilă Brătianu priveşte cu siguranţă situaţia sa, având încredere în bunul simţ al poporului român. E cert că o ţară muncitoare şi disciplinată prin însăşi firea ei, nu cere decât să fie guvernată. im au naufragiat dani vapoare — Peripeţiile salvării echipagilor — londra, S (Radar). — Din Norfolk (Virginia) se anunţă că o furtună violenta a cauzat ieri, naufragiul vapoarelor „Cibao“ şi „Paraguay“ pe coasta Carolinelor. Din ambele echipagii au pierit patru marinari. Restul de 4S au putut fi salvaţi cu multă greutate. Din cauza furtunii, salvatorii nu se puteau apropia. In cele din urmă, oamenii din echipagiu s'au legat cu o frânghie unii de alţii şi aşa s'au ariincat un mare. Salvatorii, apucând extremitatea frânghiei, i-au putut trage pe o distanţă de trei mile până la coastă. Opt oameni şi-au pierdut cunoştinţa, în cursul operaţiunilor de salvare, dar au putut fi readuşi la viaţă, după îngrijirile date. (an uiii an ii linii Inii (Mia rawMiî tn li londra, 6 (Rador).—In Camere Comunelor au fost interpelări privitoare la propunerile făcute de d. Litvinov, la comisiunea preparatorie dela conferința pentru dezarmare. Sir Locker Lampson, subsecretar în departamentul externelor, a declarat că, deoarece guvernul britanic n’a fost înştiinţat în prealabil de cuprinsul acestor propuneri, luând cunoştinţă de ele numai în şedinţa comisiunii, delegaţiunea britanică n’a discutat aceste propuneri. Lucrările comisiunii preparatorii sunt limitate, la desemnarea comitetului securității. Propunerile ruse nu au fost însă găsite acceptabile de comisiunea preparatorie. Discutarea lor în Camera Comunelor nu prezintă nici un avantaj. Franţa nu pregăteşte o nouă expediţie în Maroc Camera a votat bugetul armatei Paris, 6 (Rador). — In cursul discuțiunei bugetului ministerului de război, d. Painlevé răspunzând comuniştilor a declarat că acordurile militare francospaniole privitoare la războiul din Maroc a încetat odată cu rezultatul fericit al campaniei. Ministerul a asigurat că nu se prepară nici o nouă expedițiune și că dimpotrivă 19X100 soldați vor fi repatriați în curând. Bugetul ministerului de războiu a fost votat de Cameră. FILME JLa teatre se pn lanţ piesele originale şi cele străine. Şi, bineînţeles, lanţ se ţin şi criticile în presă. Lucru curios: mai curând seamănă piesele decât criticile. Căci pe când aproape unanimitatea celor dintâi oferă spectatorilor variaţiuni mai mult sau mai puţin reuşite pe bătrâna şi speculata temă a amorului şi adulterului ; cele din urmă pun mai totdeauna sub ochii cetitorilor judecăţi profund deosebite, laude şi duşuri, imnuri şi atacuri motivate cu egală hotărîre. Din această cauză, de multe ori teatrul nu mai ştie dacă a căzut peste o piesă bună sau rea, autorului îi vâjie capul de problema dac’a făcut un copil sdravăn sau ignitiu, spectatorul se 'ntreabă perplex dacă nu cumva a aplaudat o piesă slaba sau a rămas nepăsător în fața unei capodopere. Pe semne că îndoiala aceasta l-a împins pe englezul Edgar Middleton să recurgă la luminile unui procedeu original. ^ Scriind o piesă intitulată „Putipharia Wife” (Femeea lui Putifar), s’a pomenit că cenzura nu-i dă voe s’o reprezinte, de cât dacă renunţă la frnungite scene libidinoase şi dacă schimbă finalul socotit ca necompatibil cu prestigiul nobilimei britanice. Autorul prezintă în pielea lui Putifar pe un lord zaharisit, a cărui soţie mergea prea departe cu amabilităţile pentru Iosif, care nu putea fi cel din Biblie, pentru că avea moderna profesiune de şofer. ^ Scriitorul s’a supus, a suprimat scenele interzise şi a terminat piesa prin înapoierea d-nei Putifar la domiciliul conjugal exact un moment înainte de evenimentul fatal — cum se vede și în alte piese, — nu cu un moment după aceea, cum se întâmplă uneori în viață. Publicul l-a primit cu simpatie. Dar Middleton nu putea să doarmă, chinuit de marea chestiune : — Cum ar fi eșit piesa, dacă rămânea ca la 'nceput ? In ziua când n’a mai putut să reziste, a plecat la Paris, unde censura n’atinge nici c’o floare piruetele lui Mistinguette, și folosindu-se de împrejurarea că o trupă engleză tocmai dădea o serie de reprezentații, a anunţat piesa sa, jucată în aceeaş seară cu amândouă finalurile. Lumea a dat buzna şi, în adevăr, după ce s’a lăsat cortina asupra ultimului act al reprezentaţiei jucate ca la Londra, s’a ridicat din nou şi s’au înfăţişat spectatorilor scenele iniţiale şi sfârşitul autentic. Middleton a apărut apoi la rampă şi s’a adresat publicului : — Vă rog să-mi faceţi onoarea să-mi spunem, care v'a plăcut mai bine ? Cu unanimitate... plus unul,— autorul, — lumea s’a pronunţat pentru piesa fără perdea^ Şi perdeaua s’a lăsat în mijlocul unui mare entuziasm. Don José L.-0*0“ Descoperirea asasinilor din str. C. A. Rosetti Prinderea ucigaşilor e chestie de zile Poliţia, noastră judiciară — şi cu osebire de jude instructor Papadopol, alături de d. Romulus Voimescu, directorul general al siguranţei statului — Înregistrează încă un remarcabil succes de isteţime, ştiinţă şi detectovism. In câteva zile numai de cercetări ample — în vederea cărora a fost cuprinsă ţara dela Cernăuţi, la Constanţa şi Sibiu — a izbutit să descopere şi Cu prilejul cercetărilor stăruitoare şi migăloase ce s’au făcut In casa asasinatei, prin arhive şi hârţoage, s'a găsit şi o carte de geografie de curs elementar. Nu aparţinea bătrânei. Aceasta s’a stabilit de îndată — ci alcuiva ,din apropierea ei. Cartea n’ar fi trezit poate nici un fel de interes, dacă se afla aiurea. Fiind găsită Insă pe un dulăpior din preajma nemijlocită a ucisei, a prilejuit întrePe unde vei trece Şî pe unde vei călca, Gândeşte-te la mine Şi te rog nu mă uita. Cârstea Com. Oporelu-Olt Delia Palas-Constanţa LA OERIA STATULUI Imediat, d. jude instructor Papadopol, împreună cu d. inspector general Dem. Vladimirescu, de la Siguranţa Statului, au pornit la Palas localitate situată lângă staţiunea de cale ferată, ultima spre Constanţa. Aci funcţionează peria statului destinată perfecţionării rasei oilor. Cârstea a fost găsit de îndată, printre funcţionarii femei Interogat îndelung şi minuţios, el şi-a amintit în cele din urmă că a scris dedicațiunea poetică în chestiune încă din anul trecut pe cartea de geografie a tovarășului lui de muncă la fermă, anume Ion Bungărzanu. * Registrele fermei acuzau deasemenea, că un oarecare Ion Bungărzanu slujise cândva aci, dar fiind concediat prin Februarie 1927, se înapoiase în satul lui, Răşinari (jud. Sibiu). A fost trimis, în consecinţă, d. sub inspector Stratilescu din Siguranţa generală, la Răşinari spre a documenta cercetările şi în această chestiune. Iar d. Stratilescu, după asidure investigaţiunii, a izbutit să dovedească identitatea şi datele necesare, în regiunea Răşinarilor, şi să precizeze că : Ion Bungărzeanu, e născut în corn. Găleteni-Vlaşca, în anul 1899; are patru clase primare; e stabilit în Răşinari ulterior; şi-a făcut oastea într’un regiment de grăniceri; şi fusese încadrat la perie. In sarcina de curier călăreţ cu II. • Aceste elemente au fost comunicate telegrafic d-lui judecător Papadopol la Constanţa, iar d-sa împreună cu d. inspector Vladimirescu, continuând investigatiunile au reuşit să sesizeze două noui principii — generale de altfel în materie—. Femeea şi prietenul... Au dovedit anume că misteriosul Ion Bungărzeanu, avea un prieten foarte apropiat pe Niculae Lăcustă şi el slujbaş al fermei şi o prietenă Ana Ivanovna. Două zile şi două nopţi de-arândul poliţia au căutat femeia şi prietenul, — cercetări înlesnite de altfel şi de o fotografie a lor prinsă de hârtiile uitate în scriptele fermei. Stăruitoarea muncă a urmăritorilor a sfârşit prin a fi încoronată de succes. Ana Ivanovna a fost descoperită în vecinătatea oraşului, la kilometrul I şi a dat lămuriri complete (împreună cu o fotografie ultimă a prietenului, prietenului ei Lăcustă), s să identifice pe autorii fiorosului asasinat săvârşit, In împrejurări îmbrăcate în atâta mister, asupra bătrânei şi bogatei Maria Costescu, din Bucureşti, str. C.A. Rosetti 6, asasinat cu atât mai impresionant cu cât s’a comis în plin centrul Capitalei, la doi paşi de Palatul Regal, predându-se o avere enormă în bijuterii şi numerar (mai bine de zece milioane lei), barea firească, a cin e şi ce caută acolo. Pe marginile foilor şi mai cu seamă pe feţele albe ale hărţilor, geografia rătăcită, purta felurite însemnări şi stihuri poetice. Una cu osebire — având o dedicaţie, capabilă să ducă cunoaşterea autorului sau a destinatarului poeziei, şi deci să precizeze seriozitatea pastei în sine — a reţinut atenţia instructorului. Iat-o: S’a aflat apoi că Bungărzeanu şi Lăcustă erau foarte legaţi şi că pururi se închideau în odaia lor spre a plănui treburi neştiute de tovarăşii lor. S’a mai aflat, că Lăcustă era foarte prefăcut şi că îşi schimba adesea când numele, când pronumele, spre a se numi când Nicolae sau Ion Lăcustă, când Niculae sau Ion Rusadiuc. Şi, ceea ce a fost revelator, s’a descoperit că scrisul lui Lăcustă corespunde riguros cu probele grafice aflate pe bileţelul găsit în odaia lui Ion rândaşul asasinatei Maria Costescu. Precum am scris la vreme, cu ocazia primelor cercetări autorităţile ridicaseră din odaia crimei o margine de ziar pe care se notase cu creionul: „Elena Leonescu croitoreasă la nr. 6, str. C. A. Rosetti, — iubita mea dragă te rog foarte mult vino la mine“. Biletul fusese destinat probabil d-rei Meladinovici, din cauze neștiute însă până acum nu i-a mai fost expediat. Controlându-se din nou registrele fermei, s’aputut stabili și identitatea lui Lăcustă , născut în 1903, în com. Robcea din jud. Storojineț, menționat prin fals ca făcând parte din elementele active ale reg. 114 inf., în realitate însumat de cercul de recrutare al reg. 8 vânători. LA CERNĂUŢI In vreme ce d. judecător Papadopol cerceta la Cernăuţi urmele dispărutului, — d. inspector Vladimirescu colinda prin Storojineţ — spre a afla semnalmentele exacte ale bănuiţilor şi preţioasa lămurire nouă că Lăcusta absolvise cursurile unei şcoli de automobile, dobândind carnet de şofer, şi indicaţiunea că Bungărzeanu, are un frate fierar în Bucureşti la care se adăpostea adesea şi unde îşi păstra coşul cu vestminte. ULTIMA VERIGA Urmăritorii, în posesiunea acestui bogat material de indicaţiuni fixate pe pista astfel recunoscută, au reluat cercetările în București. Au dovedit astfel, că două săptămâni după plecarea lui Bungărzeanu de la ferma Palas a plecat și Lăcustă. Au peregrinat amândoi în căutare de expediente până ce Lăcustă, sub numele de Ion Rusaciuc (nu Rusaciuc, cum scrise în condica ei de servitori, victima Maria Costescu), a fost angajat ca rândaş în str. C. A. Rosetti. Şi aci a ticluit crima, ţinând contact de aproape cu celalt, Ion Bungărzeanu — care îi păstra şi schimburile la fratele său fierarul Bungărzeanu din calea Griviţei. In sfârşit s’a dovedit, că aveau o amantă — se pare, comună, *— pe Silvia Mcier (fostă In serviciul d-lul Obedenaru şî apoi la o doamnă din calea Dorobanţilor). Această servitoare a dispărut fără urme din ziua chiar a asasinatului. URMĂRIREA Magistratul instructor identificând astfel pe cei doi asasini şî bizuit pe acte de dovadă ce fac neîndoelnică vina lor, a dat dispoziţiuni de urmărire în tot cuprinsul ţării şi în străinătate. S'au trimis de asemenea fotografiile asasinilor, împreună cu semnalmentele lor, în cuprinsul de mai jos: ( Semnalmente : faţa rotundă, talia 1.66 m. /90, fruntea lată, părul şi sprâncenele blonde, ochii verzi-caprii, gura, nasul şi bărbia potrivite, iar ca semne particulare, câteva aluniţe pe faţă. Faţa rotundă, talia 1.59, brun, gura, nasul, bărbia potrivite. N’are semne particulare, vizibile. Vorbeşte italieneşte deoarece servind în armata austro-Citiţi continuarea In gar gina II*a. Cum au fost descoperiţi asasinii — O carte de geografie revelatoare — „Dragă Puiule, NICOLAE LĂCUSTĂ , zis, Ion Lăcustă, zis Nicolae Rusacino, zis Ion Rusacino ION BUNGĂRZEANU (In uniformă de grănicer) (in uniformă de vânători) Ultima fotografie, civil și cu aristala rasă.