Universul, decembrie 1927 (Anul 45, nr. 280-304)

1927-12-08 / nr. 286

8­8 Anii XLV.­ Sr. 286 Pagini IlfflFIM­­S 51*1 străinătate 6 Eel Pagini LUIGI CAZZAVILLAN TELEFON: Direcţia 313/72-364/54 Administraţia 313/71 Secretariatul de Redacti- 356 43 Reaacila: Cores?. cu provincia 302/98-335/37 Foi 8 Decembrie 1927 NOTA JUSTA „Astra" S-a întrunit la Sibiu, spre a examina rolul şi puterile sale. Studenţii Vau adunat la Ora­dea, au discutat greutăţile lor şi soluţiunile necesare. Două manifestaţii, cu două at­mosfere. Conducătorul admirabilei so­cietăţi de cultură expansivă, d. Goldiş, a făcut o expunere inte­resantă, dar deprimantă. încân­tat de rezultatele din trecut, scep­tic pentru cele viitoare, preşedin­tele a’a plâns de influenţa racile­lor epocii asupra funcţionării „»Astrel"! pulverizarea energii­lor... ideologia materialistă a maximului de profit personal... "destrămare. Congresul dein Oradea, în afa­ră de chestiunile pur studenţeşti şi abstractă, făcând de unele in­cidente regretabile, tn care nu s’a stabilit Încă origina provocatiu­­nilor, a fost un adevărat imn pen­tru viitorul natiunei, o afirmare hotărîtă a credinţei celor 30.000 studenţi români în puterea de penetraţiune a românismului prin cele mai duşmănoase diguri. Isbitor contrast ! judecătorii obiectivi, scutiţi de Sugestia atmosferelor de întru­niri, îşi vor explica uşor deosebi­rea dintre cele două sensibilităţi. Preşedintele „Astrei" a exterio­rizat rezultanta unor experienţe nefavorabile, generalizându-le in­voluntar, prin acel proces sufle­tesc care imprimă marca decep­­ţiunilor restrânse asupra aprecie­­rei stărilor colective. Fenomenul acesta influenţează uneori până într’atâta simţul judecăţii imper­sonale, în­cât vedem o structură intelectuală de valoarea fostului ministru al cultelor în ultimul gu­vern Averescu aşezându-se în bi­zara situaţie de a imputa vremii sale o prea exagerată subordo­nare a consideraţiunilor superioa­re şi a intereselor generale, mate­rialismului avantajelor şi situa­­­tiunilor personale. De sigur că frenezia adunării de la Oradea a putut privi unele lucruri într’o lumină mai vie de cât cea proiectată de realităţile trecătoare. Dar când oare studen­ţimea română a păcătuit prin­­tr’un tempo mai moderat al cre­dinţei sale în steaua naţiunei ? Dacă nu şi-ar propune tinerimea studioasă să vânture sentimentele înălţătoare, să răscolească şi să imprime undelor sociale avântul generator de atâtea fapte mari, am putea oare s-o aşteptăm nu­mai din rândurile maturităţii me­ritorii, dar obsedată de decepţii care nu sunt întotdeauna înde­­pendente de voinţa omului ! Iată de ce nota justă se găseşte mai mult în manifestaţia de la Oradea, de­cât în cea de la Sibiu. Alt atentat al «tain­to­tolui la Sm­ila Belgrad, 5­­Radolj. “ In noaptea trecută ,a produs un nou atentat al comitagiilor in orașul Strumiţa, din Serbia me­ridională. Către ora 10 noaptea, mai mulți individ, după ce au arun­cat o bombă în apropiere de ho­telul „Srbiski Kralj“, au înce­put să tragă cu revolverele a­­supra trecătorilor şi asupra pa­trulelor de jandarmi, venite în grabă să-l aresteze. Lufind-o la fugă, atentatorii au întâlnit o altă patrulă, asupra căreia au aruncat încă o bombă, şi au dis­părut, favorizaţi de întuneric şi de ceaţă. Printre victimele atentatului, o femee şi un copil au fost ucişi, locotenentul Jeftidi grav rănit, doi jandarmi şi câţiva trecători răniţi mai uşor. Atentatul a provocat la Stre­ini­­u o indignare generală. Popu­laţia a cerut autorităţilor să ia măsuri energice împotriva ban­delor de criminali, şi s-a oferit să ajute la urmărirea şi desco­perirea lor. Poliţia şi jandarme­ria au organizat urmărirea în toată regiunea Strumiţei şi pe linia de frontieră, în scop de a împiedica trecerea criminalilor 0 lovitură de teatru in afacerea falsurilor titlurilor ungare Paris. — In chestia falselor titluri ungare, comisarii Perrier şi Servin au ascultat patru bărbaţi şi două femei, dintre cari una din ele e fosta secretară a lui Boris Tolvini. In acelaş timp siguranţa caută să obţină declaraţii de la toate persoanele cari au avut legături cu incul­paţii. Până In prezent nu se cre­de că se vor petrece noul ares­tări. Cu toate astea, fiindcă ma­gistraţii se aşteaptă ca lucrurile să ia o Întorsătură neprevăzută, ei păstrează cea mai mare tai­nă in privinţa martorilor pe cari îi interoghează. UN NOU PERSONAJ MA­­­­TERI­OS Ancheta întreprinsă de comi­sarul Colombani la Viena pare a fi deasemenea foarte impor­tantă. Se spune că s‘a aflat ro­lul pe care l-ar fi jucat in ches­tiunea aceasta un personaj foarte cunoscut la Paris, dar care n‘ar fi de naţionalitate franceză. Pentru moment nu se poate divulga numele lui, dar este probabil că la curând el va fi dat In vileag. Acest personaj, care are o si­tuaţie însemnată, ar fi profitat de relaţiile sale spre a face să se introducă In Franţa titluri ungare şi In acelaş timp spre a favoriza scutirea lor de vamă. .SENATORUL NECUNOSCUT Prietenul lui Karl Blumen­stein, care a indicat că un sena­tor francez s’ar fi însărcinat să introducă in Franţa titlurile pe cari Blumenstein i le-ar fi încredinţat, este un oarecare Paul Soeder, al cărui tată con­duce un ziar teatral săptămâ­nal. Cu toate cercetările întreprin­se, nu s-a putut da de urma se­natorului pus astfel în cauză. Pe de altă parte, tânărul Soe­der a declarat că prietenul său Blumenstein i-a spus că un se­nator francez a venit între 1 şi 13 Iulie la Viena spre a se în­ţelege cu el în privinţa titluri­lor. Deocamdată, cu toate cerce­tările făcute, nu s‘a putut da de urma senatorului. D. Colombani a mai făcut la­­Viena o constatare destul de ciudată. Desfăcând pachetele de titluri de rentă maghiare, cari aparţineau lui Blumenstein şi cari, după cum se ştie au fost găsite în casa băncii „Banque de l‘Europe“, comisarul a obser­vat că aceste titluri a căror va­loare atinge 350 mii coroane aur, au fost stampilate, dar n’au fost recuponate. Iată deslușirile pe cari le-a procurat In privința aceasta Ca­sa comună a purtătorilor dato­riei austro-ungare Însărcinată cu recuponarea titlurilor ştam­pilate. „Nu am avut personal cunoştin­ţă de refuzul de a se recupona titlurile de către administraţia noastră. Dar Casa comună poate refuza recuponarea. E dreptul ei absolut şi are, spre a ex­plica aceste refuzuri, numeroase motive pe baza cărora hotărăş­te în ultima instanţă, comisia reparaţiilor. Ca să vă dăm un răspuns exact asupra cazului semnalat, ne-ar trebui declaraţia lui Blumenstein, care însoţea ti­tlurile prezentate recupenării“. Paris, 5 (Rador). — „Le Journal“ află că afacerea titlurilor un­gare falsificate a dat la iveală o altă escro­cherie importantă, în legătură tot cu titluri străine ștampilate prin fraude. A murit fratele lui Clemenceau Paris, 5 (Rador). — Eri a înce­tat din­ viață celebrul avocat Al­bert Clemenceau, fratele fostului președinte de consiliu, în vârstă de 66 ani. --------------x M x • ■■ Atentări: curios la Sofia Berlin, 5 (Rador). —- Din Sofia se anunţă, că în urma unui atentat ca o bombă de dinamită, cablul electric, care deserveşte Sofia, a fost dis­trus. Oraşul a rămas câteva ore în întuneric. -----------------------------— In jurul averilor bisericeşti din Basarabia 5 Decembrie Clerul basarabean a început din nou să se agite pe frumoa­sa chestiune a averilor biseri­ceşti din provincia de peste Prut. După o serie de întruniri, s-a ales o delegaţie, formată din preoţii I. Boicenco şi A. Tana­­siev, care să intervină în nume­le cunoscutei uniuni a clerici­lor ortodoxi de aci, spre a se modifica actualul regim al ave­rilor bisericeşti din Basarabia. Se ştie, însă că regimul aces­tor averi a fost statornicit de Sf. Sinod în concordanţă cu legile respective, după îndelungate studii şi cercetări făcute de per­soane competinte. Dar tocmai această intrare în legalitate, realizată cu multă trudă, pare că nu convine unor interesaţi, cari urmăresc să pro­fite din avuţia bisericii basara­­bene. Manifestaţii studenţeşti pentru Horthy Budapesta, 6 (Radar). —n A­­seaxei, fiind ajunul zilei ono­mastice a regentului Nicolae Horthy, tineretul universitar a organizat o retragere cu torţe. La cuvântarea de omagii ros­tită de preşedintele Uniunii studenţilor, regentul a răspuns de la balconul castelului regal, îndemnând pe studenţi la în­văţătură serioasă şi subli­ciind că baza oricărei desvoltări o formează ordinea publică. Toc­mai din această cauză tineretul universitar nu ar trebui să se lase îndrumat pe căile ce pot servi adversarilor ideei naţio­nale ca un pretext de a pro­voca harnicii în privinţa tineri­­mei ungare şi a ordinea publice, în ochii străinătăţii. După opt ani de muncă şi de sforţări fă­ră pereche, a încheiat regentul Horthy, ţara e refăcută şi fie­care trebue să lucreze în dome­niul destinat de providenţă. Cinstea ţării nu poate fi garan­tată decât printr’un spirit naţio­nal conştient. ——----x □ x-------------­ Agitatori comunişti In coloniile engleze Londra,­­ (Rador). — întrebat fiind asupra măsurilor ce se vor lua pentru suprimarea agitatori­lor comunişti aflaţi în teritoriile britanice învecinate de Indiile de Est olandeze, sir Ormsby Gore, a declarat că autorităţile malaeze cunosc pericolele internaţionale provocate de agitatorii comunişti, opunându-se acţiunilor lor. Auto­rităţile britanice vor da tot con­cursul lor. Piraţi chinezi vor libera pe căpitanul Lator Londra, 6 (Rador).­­ Şefii pi­raţi cari , ţin sechestrat pe comandantul Lator, căpitan al steamerului „Singtan“, au anun­ţat că vor elibera pe comandant. Miercuri. Negocierile cu piraţii au fost conduse de un misionar scoţian, numit Tohder. Urmele trecutului glorios Cetatea lui Ştefan cel Mare in Neamţ Cum judecă străinătatea situaţia din România — O ţară muncitoare şi disciplinată — Pans. 6 (Rador). — „Petit Pa- t­risien“ publică o corespondenţă I de la trimisul său special la Bu­cureşti, care examinează situa­ţia din România. Cercetând re­laţiile dintre partidele politice, autorul arată că răspunsul na­­­ţional­ ţărăniştilor scoate în evi­denţă Incompatibilitatea abso­lută dintre două politici, pe care d. Vintilă Brătianu, într'o sforţare demnă de toată lauda a încercat să se apropie, spre cel mai mare bine al Românie. In momentul de faţă partidele au luat poziţie de sine stătă­toare şi şi-au angajat astfel răspunderile. Singurul neajuns de care su­feră România, observă trimisul lui „Petit Parisien“, e de na­tură economică, şi aceasta din cauza unor recolte slabe în ul­­timii ani. Numerarul e rar, cre­ditul foarte scump, şi acesta e principalul motiv al succesului opoziţiei. Guvernul liberal e ho­­tărit să practice o politică fi­nanciară largă, capabilă să cree­ze destinderea economică dorită de ţară. Stabilizarea legală a leului, care „de fapt** există de un an şi jumătate, precum şi reformele economice şi sociale proectate, vor reclama mijloace financiare puternice pe care guvernul e decis să le cânte în străinătate. Un asemenea pro­gram necesită continuitatea u­­nei politici prelungite, iar gu­vernul Vintilă Brătianu pri­veşte cu siguranţă situaţia sa, având încredere în bunul simţ al poporului român. E cert că o ţară muncitoare şi disciplinată prin însăşi firea ei, nu cere decât să fie guver­nată. i­m au naufragiat dani vapoare — Peripeţiile salvării echipagilor — londra, S (Radar). — Din Nor­folk (Virginia) se anunţă că o furtună violenta a cauzat i­eri, naufragiul vapoarelor „Cibao“ şi „Paraguay“ pe coasta Caroli­­nelor. Din ambele echipagii au pierit patru marinari. Restul de 4S au putut fi salvaţi cu multă greutate. Din cauza furtunii, salvatorii nu se puteau apropia. In cele din urmă, oamenii din echipagiu s'au legat cu o frân­ghie unii de alţii şi aşa s'au a­­riincat un mare. Salvatorii, apu­când extremitatea frânghiei, i-au putut trage pe o distanţă de trei mile până la coastă. Opt oameni şi-au pierdut cunoştinţa, în cursul operaţiunilor de salvare, dar au putut fi readuşi la viaţă, după îngrijirile date. (an uiii an ii linii Inii (Mia rawMiî tn li londra, 6 (Rador).—In Camere Comunelor au fost interpelări privitoare la propunerile făcute de d. Litvinov, la comisiunea pre­­paratorie dela conferința pentru dezarmare. Sir Locker Lampson, subsecre­tar în departamentul externelor, a declarat că, deoarece guvernul britanic n’a fost înştiinţat în prealabil de cuprinsul acestor propuneri, luând cunoştinţă de ele numai în şedinţa comisiunii, delegaţiunea britanică n’a discu­tat aceste propuneri. Lucrările comisiunii prepara­torii sunt limitate, la desemna­rea comitetului securității. Pro­punerile ruse nu au fost însă găsite acceptabile de­ comisiunea pre­­paratorie. Discutarea lor în Ca­mera Comunelor nu prezintă nici un avantaj. Franţa nu pregăteşte o nouă expediţie în Maroc Camera a votat bugetul armatei Paris, 6 (Rador). — In cursul discuțiunei bugetului ministeru­lui de război, d. Painlevé răs­punzând comuniştilor a declarat că acordurile militare franco­­spaniole privitoare la războiul din Maroc a încetat odată cu rezultatul fericit al campaniei. Ministerul a asigurat că nu se prepară nici o nouă expedițiune și că dimpotrivă 19X100 soldați vor fi repatriați în curând. Bugetul ministerului de răz­­boiu a fost votat de Cameră. FILME JLa teatre se pn lanţ piesele originale şi cele străine. Şi, bine­înţeles, lanţ se ţin şi cri­­ticile în presă. Lucru curios: mai curând seamănă piesele de­cât criticile. Căci pe când aproape unanimi­tatea celor dintâi oferă specta­torilor variaţiuni mai mult sau mai puţin reuşite pe bătrâna şi speculata temă a amorului şi a­­dulterului ; cele din urmă pun mai totdeauna sub ochii cetito­rilor judecăţi profund deosebite, laude şi duşuri, imnuri şi atacuri motivate cu egală hotărîre. Din această cauză, de multe ori teatrul nu mai ştie dacă a căzut peste o piesă bună sau rea, au­torului îi vâjie capul de proble­ma dac’a făcut un copil sdra­­văn sau ignitiu, spectatorul se 'ntreabă perplex dacă nu­ cumva a aplaudat o piesă slaba sau a rămas nepăsător în fața unei capodopere. Pe semne că îndoiala aceasta l-a împins pe englezul Edgar Middleton să recurgă la luminile unui procedeu original. ^ Scriind o piesă intitulată „Puti­­pharia Wife” (Femeea lui Puti­­far), s’a pomenit că­­ cenzura nu-i dă voe s’o reprezinte, de cât dacă renunţă la frnungite scene libidinoase şi dacă schim­bă finalul socotit ca necompa­tibil cu prestigiul nobilimei bri­tanice. Autorul prezintă în pielea lui Putifar pe un lord zaharisit, a cărui soţie mergea prea de­parte cu amabilităţile pentru Iosif, care nu putea fi cel din Biblie, pentru că avea moderna profesiune de şofer. ^ Scriitorul s’a supus, a supri­mat scenele interzise şi a termi­­nat piesa prin înapoierea d-nei Putifar la domiciliul conjugal exact un moment înainte de eve­nimentul fatal — cum se vede și în alte piese, — nu cu un mo­ment după aceea, cum se întâm­­plă uneori în viață. Publicul l-a primit cu simpa­tie. Dar Middleton nu putea să doarmă, chinuit de marea ches­tiune : — Cum ar fi eșit piesa, dacă rămânea ca la 'nceput ? In ziua când n’a mai putut să reziste, a plecat la Paris, unde censura n’atinge nici c’o floare piruetele lui Mistinguette, și folosindu-se de împrejurarea că o trupă engleză tocmai dădea o serie de reprezentații, a anunţat piesa sa, jucată în aceeaş seară cu amândouă finalurile. Lumea a dat buzna şi, în ade­văr, după ce s’a lăsat cortina a­­supra ultimului act al repre­zentaţiei jucate ca la Londra, s’a ridicat din nou şi s’au înfăţişat spectatorilor scenele iniţiale şi sfârşitul autentic. Middleton a apărut apoi la rampă şi s’a adresat publicului : — Vă rog să-mi faceţi onoa­rea să-mi spunem­, care v'a plă­cu­t mai bine ? Cu unanimitate... plus unul,— autorul, — lumea s’a pronunţat pentru piesa fără perdea^ Şi perdeaua s’a lăsat în mij­locul unui mare entuziasm. Don José L.-0*0“ Descoperirea asasinilor din str. C. A. Rosetti Prinderea ucigaşilor e chestie de zile Poliţia, noastră judiciară — şi cu osebire de jude instructor Papadopol, alături de d. Romu­lus Voimescu, directorul general al siguranţei statului — Înre­gistrează încă un remarcabil succes de isteţime, ştiinţă şi de­­tec­tovism. In câteva zile numai de cer­cetări ample — în vederea că­rora a fost cuprinsă ţara dela Cernăuţi, la Constanţa şi Si­biu — a izbutit să descopere şi Cu prilejul cercetărilor stă­ruitoare şi migăloase ce s’au făcut In casa asasinatei, prin arhive şi hârţoage, s'a găsit şi o carte de geografie de curs e­­lementar. Nu aparţinea bătrânei. Acea­sta s’a stabilit de îndată — ci alcuiva ,din apropierea ei. Cartea n’ar fi trezit poate nici un fel de interes, dacă se afla aiurea. Fiind găsită Insă pe un dulăpior din preajma nemijlo­cită a ucisei, a prilejuit între­Pe unde vei trece Şî pe unde vei călca, Gândeşte-te la mine Şi te rog nu mă uita. Cârstea Com. Oporelu-Olt Delia Palas-Constanţa LA OERIA STATULUI Imediat, d. jude instructor Pa­padopol, împreună cu d. inspec­tor general Dem. Vladimirescu, de la Siguranţa Statului, au por­nit la Palas localitate situată lângă staţiunea de cale ferată, ultima spre Constanţa. Aci func­ţionează peria statului destinată perfecţionării rasei oilor. Cârstea a fost găsit de îndată, printre funcţionarii fem­ei Interogat îndelung şi minuţios, el şi-a amintit în cele din urmă că a scris dedicațiunea poetică în chestiune încă din anul tre­cut pe cartea de geografie a to­varășului lui de muncă la fermă, anume Ion Bungărzanu. * Registrele fermei acuzau dea­semenea, că un oarecare Ion Bungărzanu slujise cândva aci, dar fiind concediat prin Februa­rie 1927, se înapoiase în satul lui, Răşinari (jud. Sibiu). A fost trimis, în consecinţă, d. sub inspector Stratilescu din Si­guranţa generală, la Răşinari spre a documenta cercetările şi în această chestiune. Iar d. Stratilescu, după asidure investigaţiunii, a izbutit să do­vedească identitatea şi datele ne­cesare, în regiunea Răşinarilor, şi să precizeze că : Ion Bungărzeanu, e născut în corn. Găleteni-Vlaşca, în anul 1899; are patru clase primare; e stabilit în Răşinari ulterior; şi-a făcut oastea într’un regiment de grăniceri; şi fusese încadrat la perie. In sarcina de curier călă­reţ cu II. • Aceste elemente au fost co­municate telegrafic d-lui judecă­tor Papadopol la Constanţa, iar d-sa împreună cu d. inspector Vladimirescu, continuând inves­­tigatiunile au reuşit să sesizeze două noui principii — generale de altfel în materie—. Femeea şi prietenul... Au dovedit anume că misterio­sul Ion Bungărzeanu, avea un prieten foarte apropiat pe Nicu­­lae Lăcustă şi el slujbaş al fer­mei şi o prietenă Ana Ivanovna. Două zile şi două nopţi de-a­­rândul poliţia au căutat femeia şi prietenul, — cercetări înles­nite de altfel şi de o fotografie a lor prinsă de hârtiile uitate în scriptele fermei. Stăruitoarea muncă a urmă­ritorilor a sfârşit prin a fi înco­ronată de succes. Ana Ivanovna a fost desco­perită în vecinătatea oraşului, la kilometrul I şi a dat lămu­riri complete (împreună cu o fotografie ultimă a prietenului, prietenului ei Lăcustă), s să identifice pe autorii fiorosu­lui asasinat săvârşit, In împre­jurări îmbrăcate în atâta mis­ter, asupra bătrânei şi bogatei Maria Costescu, din Bucureşti, str. C.­A. Rosetti 6, asasinat cu atât mai impresionant cu cât s’a comis în plin centrul Capi­talei, la doi paşi de Palatul Re­gal, predându-se o avere enor­mă în bijuterii şi numerar (mai bine de zece milioane lei), barea firească, a cin e şi ce caută acolo. Pe marginile foilor şi mai cu seamă pe feţele albe ale hărţi­lor, geografia rătăcită, purta felurite însemnări şi stihuri poetice. Una cu osebire — având o dedicaţie, capabilă să ducă cu­noaşterea autorului sau a des­tinatarului poeziei, şi deci să precizeze seriozitatea pastei în sine — a reţinut atenţia in­structorului. Iat-o: S’a aflat apoi că Bungărzea­nu şi Lăcustă erau foarte legaţi şi că pururi se închideau în o­­daia lor spre a plănui treburi ne­ştiute de tovarăşii lor. S’a mai aflat, că Lăcustă era foarte prefăcut şi că îşi schim­ba adesea când numele, când pronumele, spre a se numi când Nicolae sau Ion Lăcustă, când Niculae sau Ion Rusadiuc. Şi, ceea ce a fost revelator, s’a descoperit că scrisul lui Lă­custă corespunde riguros cu probele grafice aflate pe bileţe­lul găsit în odaia lui Ion rân­­daşul asasinatei Maria Costescu. Precum am scris la vreme, cu­ ocazia primelor cercetări auto­rităţile ridicaseră din odaia crimei o margine de ziar pe care se notase cu creionul: „Elena Leonescu croitoreasă la nr. 6, str. C. A. Rosetti, — iubita mea dragă te rog foarte mult vino la mine“. Biletul fusese destinat proba­bil d-rei Meladinovici, din cau­ze neștiute însă până acum nu i-a mai fost expediat.­­ Controlându-se din nou re­gistrele fermei, s’a­­putut sta­bili și identitatea lui Lăcustă , născut în 1903, în com. Robcea din jud. Storojineț, menționat prin fals ca făcând parte din ele­mentele active ale reg. 114 inf., în realitate însumat de cercul de recrutare al reg. 8 vânători. LA CERNĂUŢI In vreme ce d. judecător Pa­padopol cerceta la Cernăuţi ur­mele dispărutului, — d. inspec­tor Vladimirescu colinda prin Storojineţ — spre a afla semnal­mentele exacte ale bănuiţilor şi preţioasa lămurire nouă că Lă­custa absolvise cursurile unei şcoli de automobile, dobândind carnet de şofer, şi indicaţiunea că Bungărzeanu, are un frate fierar în Bucureşti la care se adăpostea adesea şi unde îşi păs­tra coşul cu vestminte. ULTIMA VERIGA Urmăritorii, în posesiunea a­­cestui bogat material de indicaţ­­iuni fixate pe pista astfel re­cunoscută, au reluat cercetările în București. Au dovedit astfel, că două săptămâni după plecarea lui Bungărzeanu de la ferma Palas a plecat și Lăcustă. Au peregrinat amândoi în căutare de expediente până ce Lăcustă, sub numele de Ion Ru­sa­ciuc (nu Rusaciuc, cum scri­se în condica ei de servitori, victima Maria Costescu), a fost angajat ca rândaş în str. C. A. Rosetti. Şi aci a ticluit crima, ţinând contact de­ aproape cu celalt, Ion Bungărzeanu — care îi păstra şi schimburile la fratele său fierarul Bungărzeanu din calea Griviţei. In sfârşit s’a dovedit, că a­­veau o amantă — se pare, co­mună, *— pe Silvia Mc­ier (fostă In serviciul d-lul Obedenaru şî apoi la o doamnă din calea Do­robanţilor). Această servitoare a dispărut fără urme d­in ziua chiar a a­­sasinatului. URMĂRIREA Magistratul instructor identi­ficând astfel pe cei doi asasini şî bizuit pe acte de dovadă ce fac neîndoelnică vina lor, a dat dis­­poziţiuni de urmărire în tot cu­prinsul ţării şi în străinătate. S'au trimis de asemenea foto­grafiile asasinilor, împreună cu semnalmentele lor, în cuprin­sul de mai jos: ( Semnalmente : faţa rotundă, talia 1.66 m. /90, fruntea lată, părul şi sprânce­nele blonde, ochii verzi-caprii, gura, nasul şi bărbia potrivite, iar ca semne particulare, câteva aluniţe pe faţă. Faţa rotundă, talia 1.59, brun, gura, nasul, b­ărbia potrivite. N’are semne particulare, vi­zibile. Vorbeşte italieneşte deoa­rece servind în armata austro-Citiţi continuarea In gar gina II*a. Cum au fost descoperiţi asasinii — O carte de geografie revelatoare — „Dragă Puiule, NICOLA­E LĂCUSTĂ , zis, Ion Lăcustă, zis Nicolae Rusacino, zis Ion Rusacino ION BUNGĂRZEANU (In uniformă de grănicer) (in uniformă de vânători) Ultima fotografie, civil și cu aristala rasă.

Next