Universul, mai 1928 (Anul 46, nr. 99-122)
1928-05-01 / nr. 99
éé »»FILT HCILIMIE BE MI M3 DUE CREATIUNI PROPRII :::::: :::::: CROIALA IREPROSABILA EXECUTIE DESĂVÂRŞITA : : : : rivalizând cu cele mai reputate produse mondiale. VANZARE ESCLUSIVA : „La INGILT&HINTEA BA LF VITE ALTOITE ALGERIANS si FRANCEZE Tinde foarte convenabil şi cu condiţiuni avantagioase A 1ACKECHINE nr. București Str. C. Rosetti 3 du Muil. Strada Lipscani 37 Calea Victoriei 90 „LA ING&LŢ AMINTE A BALLT Sir. Paris (doamnei) IO colţ Smârdan „LA FLOTA ENGLEZA” Strada Smdrdan 2 .THE CAPITOL SHOE” UNIVERSUL EFTIN ACEFE. ESZEEA, HERPES, PSCRIASIS Sânge stricat nopţi urâte Cei cu sângele bolnav, sunt harfa* zlil suferinţei. Guta, reumatismullumbago, nevralgiile crude îi ameninţa fara incetare. Variceele,flerietele, ulcerele varicoase, le distruge somnul iar arterio-sclerosa le produce visuri teribil de urâte. Adesea pielea lor este raâncata, de exzerve herpes, eriteme, sicosis, acnee, psoriazis. Noaptea sunt chinuiţi de mâncarimi Insuportabile. Dar mai treime de acum sa despereze. Mii si mii de persoane astfel chinuite si-au văzut existenta transformata de azi pe mâine prin DEPURATIVUL RICHELET care actioneaza victorios, chiar în cazurile cele mai critice. Eliminând toxinele DEPURATIVUL RICHELET vindeca radical durerile, reda supleima venelor si arterelor, curata pielea, inchide plăgile si ulcerele cari dispar fara a lasa cea mai mica urma. Devânzare h loeteFenraeiilo d Urogheriileelee mai bune, Lisarji. L RICHEUi tii SMen.O, r. B'Uurt,B*yonn0iB.P. France. Deposit pentru l. Dillin, 4 Stmde Piter Moe, Boeureetl Carter fadiciar Concluziile Matei asupra crimei tei Blejen Sobru, cuprinzător și strivitor, — rechizitoriul definitiv al parchetului Ilfov asupra deagustătoarei ticăloşii criminale făptuite de Gheorghe Găetan, — s'a dat ori. Concluziunile ministerului public nu fost puse de d. procuror Gică Ionescu, şi tot d-aale I s’a încredințat sarcina de a susţine acuzarea la Curtea cu juraţi. » Prin actul parchetului s’a găsit că este caz de urmărire contra lui Gaetan, pentru crimă de tâlhărie, prevăzută şi pedepsită de art. 317 aliniatul I cod penal, pentru crimă de schingiuiri, din I cari au rezultat grave leziuni şi I infirmităţi, prevăzută şi pedepsită de art 310 alin. 1, cod penal, — şi pentru delictul „port ilicit de armă de foc” prevăzut şi pedepsit de art 52 din legea portului armelor. Rechizitorul cuprinde apoi un I succint istoric al afacerii, birzuit pe actele și mărturiile dîn dosar, din cari se constată în mod categoric că: In seara de 23 Februarie a. c„ Găetan, înarmat cu benzină, revolver şi ciocan — și după ce s’a asigurat, întrebând-o prin telefon pe d-na losefina Leonida, că a scos debt bancă cei 800 mii spre a-i aduce oarecari bijuterii ce pretindea că voieşte să i se vândă—, a pătruns în casa victimei şi a izbit-o crunt cu ciocanul şi cu aparatul telefonic, lăsând-o într-o baltă de sânge şi oribil mutilată (cu ochiţii drept smuls pentru totdeauna). După săvârşirea atacului şi sub teroarea revolverului, Găetan şi-a târit victima din odaie în odaie şi i-a prădat cassa de fel de toţi banii. Apoi — cu gând să incendieze şi să nimicească orice urmă a faptei — a zvârlit sticla cu benzină în patul camerii... Nu e lipsit de interes, credem, de a semnala faptul că, fixând identitatea criminalului, rechizitorul definitiv prevede, în ce priveşte profesiunea acuzatului, pretins arendaş de moşie, în realitate însă fără profesiune, trăind din expediente. Dosarul crimei a fost restituit d-lui jude instructor Stanescu spre a da ordonanţă definitivă de urmărire. Repeziciunea cu care se împlinesc cele din urmă acte ale instrucţiei, încuviinţează credinţa că procesul crimei fioroase şi tâlhăreşti din str. Romei, va putea fi judecat chiar în sesiunea curentă (între 15 şi 31 Mai) a Curţii cu juraţi de Ilfov. * moratoriu din morga Trib. Ilfov s. I comercială a primit ori încă o cerere de moratoriu, mai mult caracteristică decât importantă. Este vorba de petiţia — de a i se acorda moratoriu de 6 luni — introdusă de firma Kligmann & Stolgar din Bucureşti, str. Şepcari 2. Petiţionara nu se plânge nici de criza economică, nici de vreo jenă financiară vremelnică. Dimpotrivă, prezintă activ de peste 3 milioane de lei, faţă de un pasiv de circa 2 milioane. Denunţă însă un fenomen caracteristic . Susţine anume că a încredinţat firmei Bogoroff, din Galaţi, în garantarea plăţii unei viitoare furnituri de mărfuri, poliţe, în valoare de peste patru milioane lei (ce se apropie de scadenţă). Or, firma Bogoroff, din Galaţi, a dobândit moratoriu, iar comanda în chestiune a trecut-o firmei „Postavul“, din Bucureşti, care, la rândul ei, a cerut de aseanenea tribunalului local moratoriu, după ce a apucat să sconteze pe piaţă întreg portofoliul firmei Klingher & Stolgar . In acest chip, petiţionara pretindă că pe de o parte se vede lipsită de mărfurile comandate, iar pe de altă parte riscă să fie urmărită de actualii detentori ai acceptelor sale. Geace voiește să evite pe calea moratoriului solicitat. Tribunalul a ordonat efectuarea legiuitelor expertize. A Procesul agresorului J. Ghica s'a amânat . Judecătoria ocol. III urban, sub preşedinţia d-lui jude An- ; Ion Petreacu, urma să dezbată ori, procesul agresiunii făptuită de tânărul Jean Ghica, a- I supra d-lui Pamfil Şeicaru, [ preşedinteleSindicatului Ziariştilor“ şi directorul ziarului „Curentul“. Procedura nefiind insă completă cu martorii și informatorii, procesul s’a amânat la 11 Iunie. facerea falsificatorilor de dolari Eri, s'a împlinit o lună dela arestarea bandei pestriţe de falsificatori de dolari, bandă alcătuită — precum am scris la vremea din doi pretinşi avocaţi : Ion Dobrea şi ,,secretarul" său, Mircea Gabrielescu, samsarul Andrei Kipriotti, gravorul Max Lauer şi Abraham Laschefer, plăsmuitor profesionist de monetă. Ca urmare, mandatele de arestare a celor cinci, au fost supuse reconfirmării tribunalului. Cauza s’a dezbătut la trib. Ilfov, 8. I — în completul d-lor preşedinte Const. Zătreanu, judecător Brăiloiu şi procuror Ion Zamfirescu — şi a făcut obiectul unor îndelungate pledoarii. După foarte scurtă deliberare însă, tribunalul, faţă de excepţionala gravitate a faptului, a reconfirmat pe încă 30 de zile mandatul de arestare. * Continuând şi eri cercetările in această afacere, d. jude instructor Stoenescu a luat noui interogatorii inculpaţilor. Cu acest prilej, s’a stabilit că inculpatul Andrei Kipriotti, — venetic oploşit pe tărâmurile prea primitoare ale Ţării româneşti — a fost judecat şi condamnat la 20 de ani muncă silnică pentru crima de înaltă trădare, săvârşită în timpul marelui război contra statului român ospitalier. Osânda i s-a aplicat de consiliul de război al corpului 5 armată (Braşov). Inculpatul a reușit, până acum, să se sustragă urmăriri judiciare și executării pedepsei, de astădată însă nu-i va mai scăpa, deoarece parchetul militar a solicitat punerea „criminalului sub un mandat de arestare. Diverse Na Dimărcescu, comerciant din Ploeşti, a fost trimis, ori, în judecată — prin ordonanţa definitivă de urmărire a d-lui jude instructor Stănescu— pentru sperjur (jurământ mincinos pe sfânta cruce). * D. jude instructor Stănescu a arestat,eri, şi l-a demis la Văcăreşti pe ceramistul Voicu Vasile, din serviciul maestrului Ioan Catrava, pentru vina că a încercat să-şi impuşce patronul şi să se sinucidă apoi (fără să reuşească însă nici o ispravă, deoarece ambele gloanţe au ricoşat). Organ» aiMM’vä a BüGiirajior in irectn CONFERINŢA D-LUI ISIDOR CHRISTEA LA ŞCOALA SUPERIOARA DE COMERŢ In faţa unei munee.mse asistenţe d. Idldor Christea, director general al primăriei municipiului a ţinut Vineri seara in aula şcoalei superioare de comerţ, pentru asociaţia funcţionarilor municipiului, prima conferinţă din ridul consacrat trecutului Bucureştilor sub raportul istoric, cultural, financiar şi administrativ.. Intro formă uşoară şi sugestivă, cu o bogată documentare şi observaţii personale pline de farmec, conferenţiarul schiţând origina şi trecutul Capitalei, a arătat cum începând din secolul al 16 până în al 19-lea n'a fost deceniu fără ca Bucureştii să nu fie ars, jefuit sau distrus de boale ca ciuma, etc. El se ridica insă uimitor de repede prin extraordinara putere de vitalitate a locuitorilor săi. Trecând In administraţie, finanţe, sistemul de impunere până în epoca regulamentului organic, vorbitorul a arătat epocile de linişte din timpul lui Constantin Brâncoveanu şi Şerban Cantacuzino, epoci când Bucureştii s-au bucurat de grija domnitorilor, în celelalte timpuri, el trăind în groază şi sub biruri apăsătoare. Urmărit cu atenţie, conferenţiarul a fost felicitat călduros de d. Mihail Berceanu şi aplaudat de întreaga sală. Au urmat producţii muzicale datorite quartetului „Nottara’ iar d. dr. C. Doicescu o admirabilă voce de tenor, a cântat cu multă artă arii române şi străine. »tf- — — -^la‘ n«»tiary «» Dedra in ti mm luga SM! Terii mm demite doiitorul In numele poporului Basarabiei Sfatul Ţării declară : Republica democratică moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, Ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din timpul vechei Moldove, în puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe temeiul principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor de azi înainte şi pentru totdeauna SE UNEŞTE CU MAMA SA ROMANIA. Această unire se face pe următoarele baze : 1) Sfatul Ţării de azi rămâne mai departe pentru dezlegarea şi înfăptuirea reformei agrare după nevoile şi terorile norodului, aceste hotărîrî se vor recunoaşte de la verzun român. 2) Basarabia îşi păstrează autonomia provincială, având un Sfat al Ţării (Dietă), ales pe viitor prin vot universal, egal, direct şi secret, cu un organ împlinitor şi administrativ proprie. 3) Competența Statului Ţării este : aj Votarea bugetelor locale. b) Controlul tuturor organelor zemstvelor şi oraşelor. c) Numirea tuturor funcţionarilor administraţiei locale prin organul sau împlinitor iar funcţionarii înalţi sunt întăriţi de guvern. 4) Recrutarea armatei se va face în principiu pe baze teritoriale. 5) Legii din vigoare şi organizaţia locală (zemstve şi oraşe) rămân în putere (în redacţia de le urmă a guvernului provizoriu) şi vor putea fi schimbate de Parlamentul român, numai după ce vor lua parte la lucrările lui şi reprezentanţii Basarabiei. * 6) Respectarea drepturilorMinorităţilor din Basarabia. 7) Doi reprezentanţi ai Basarabiei vor intra în consiliul de miniştri român, acum desemnaţi de fictualul Sfat al Ţării iar p© viitor luaţî din sânul reprezantanţilor Basarabiei din Parlamentul român. 8) Basarabia va trimete în Parlamentul român un număr de reprezentanţi proporţional cu populaţia, aleşi pe baza votului universal, egal, direct şi secret. 9) Toate alegerile din Basarabia peatru voieşte şi sate, oraşe, zeatstva şi parlament se vor face pe baza votului universal, egal, secret şi direct. 13) Libertatea personală, libertate tiparnrii, a cuvântului, a credinţei, a adunărilor şi toate libertăţile obşteşti vor fi garantate prin Constituţie. 11) Toate călcările de legi făcute din motive politice In vremurile tulburi ale prefacerii din urmă sau amnistiate. Basarabia uniastase ca fiică cu toama sa România, Parlamentul român va hotărâ convocarea neîntârziată a Constituantei, In care vor intra proporţional cu populaţia şi reprezentanţii Basarabiei, sieşi prin vot universal, egal, direct şi secret, spre a hotărî împreună cu toţi Înscrierea la Constituţii, a principiilor şi a garanţiilor de mai sus. Trăiască unirea Basarabiei cu România de apururi şi totdeauna. Primită în Sfatul Ţării la 27 Martie 1918 în Chişinău. Preş Sf Ţării, L C.înculeţ Secr. Sf. Ţării, L Buzdugan Aceste concisii au fost apoi înlăturate, tot de Sfatul Ţării, în adunarea din Noembrie 1118, când s'a votat Unirea Basarabiei In România. FARA CONDIŢII. iran îmi ieri I,Mgii Murale11 Ziua Kri a continuat tragerea loteriei palatului „Ligii culture”, eşind următoarele câștiguri : a 1.000.000 lei 836323 a 209.000 lei 8991. a 50.000 lei 43431 280064 593774 496100 a 10.000 lei 358471 326022. a 5.000 lei 593320 836071 50900 1472520 291967 106509 675424 128544. V*și a 1.000 lei 1473486 1181440 421308 524564 556?8 52127 400523 425553 40084 743? 6 98912 477475 27033 232830 230192 306608 170049 1446716 38965 763791 26618 299703 177152 30622 1250180 420292 1560069 59699 551659 12,2452 379152 15956 502524 23182 521866 313834 436647 489118 65857 1187363 452774 1469368 745865 1113666 177748 607572 25712 58471 Tragerea va continua Luni 1, kM 4 . Francar Imprimatelor interne şi externe In urma schimbării tarifului de francare a imprimatelor interne şi externe, toate ziarele, revistele, cărţile didactice, literare şi ştiinţifice inclusiv cataloagele şi prospectele de librărie şi editură, tipărite în ţară sau In străinătate, în limba română sau străină, noui sau vechi, prezentate în România şi destinate pentru interiorul ţării, se vor franca cu 30 bani pentru fiecare 50 grame sau fracţiune. Orice ziare şi reviste române sau străine prezentate pentru Albania, Argentina, Austria, Belgia, Bulgaria, Cehoslovacia, Colombia, Congo-belgian, Cuba, Estonia, Etiopia, Franţa, Algeria, Coasta de Ivoria, Guinea franceză, Martinica, Mauritania, Niger, Reuniunea, Senegal, Sudanul francez, Africa, equatorială franceză, Coasta Somaţilor, St Pierre şi Miquelon, Germania Grecia, Guiana olandeză, Haiti, Iuvenia), Letonia, Luxemburg, Marele Liban, Maroc, Mexic, New-Foundland (Tera-Nova), Olanda, Paraguay, Persia, Polonia, Portugalia, Coloniile portuigeze, Salvador, Sarre (teritoriu), Siria, Spania, Tunisia, Ungaria și Uruguay, se vor franca cu 1 leu de fiecare 50 grame sau fracţiune. De asemenea se vor admite francate cu 1 leu de fiecare 50 grame sau fracţiune, curţile ştiinţifice sau literare, înzonate atât de editori, librari, de instituţiile de cultură cât şi de oricare particulari când sunt destinate pentru: Albania, Argentina, Belgia, Colombia, Congo-belgian, Cuba, Estonia, Etiopia, Franța, Algeria, Coasta de Ivoria, Niger, Sudanul francez, Africa equatorială franceză, Coasta Somaiilor, Germania, Grecia, Guyana olandeză, Haiti, Letonia, Marele Liban, Maroc, New-Foundland (Tera- Nova), Olanda, Paraguay, Persia, Portugalia, Coloniile portugeze, Salvador, Sarre (teritoriu), Siria, Spania, Tunisia, Turcia şi Ungaria. Pentru alte ţări necuprinse mai sus, orice ziar, revistă, carte, etc., trebuesc francate după tariful general al imprimatelor, adică cu câte 2 lei de fiecare 150 grame sau fracţiune. ■ ------! A APARUT marele roman istoric de actualitate : „NOAPTEA SÂNGEROASA ■ DIN VENEŢIA“ între Garibaldi şi MUSSOLINI. Cereţi GRATIS prima fasci- I colă la toti depozitarii de ziare din ţară 28 Mr. 9 ADOLPHE d’ENNERY Luisa şi Benrietta — Oh ! nu ln f*tft mea, strigă Diana împlorându-l cu mâinii« Împreunate, nu ln fata mea !•. Când vei li singur!... Dă-mi voe să plec... mă voi întoarce când m& vei chema. — Este inutil- rămâi. Nu voi citi această scrisoare... O rupți o ard ! Nu vreau să știu nimic din ce ai să-mi spui, mă Intelem, nimic!... Dar, ţine bine minte cuvintele mele, căsătoria se va facei, fiindcă aşa voesc.. Şi, de va fi din partea ta vreo opunere, o voi zdrobi ! După ce spuse acestea foarte iritat, marchizul părăsi numaidecât camera. Diana, consternată, se topise intr’un scaun— Cu toate acestea, ce fericire că a ars scrisoarea fără s’o citească!.M zise Marion apropiindu-se de tânăra sa stăpână __ Biata mea fiică! murmură Diana, biet îngeraș!- ce soartă ne așteaptă pe amândouă!. _ Dacă tatăl tău ar fi știut măcar, că există, ar fi fost capabil s’o ucidă. La aceste cuvinte, Diana se ridică, mândră și puternică. i r- Ei bine ...- Nu o va şti niciodată! zise ea- Nici el, nici nimeni! De vreme ce tatăl meu Îmi porunceşte, voi fi contesă de Linléree şi fiica mea va trăi In afară de primejdie... Tre- I Muuţi tu mă vei ajuta, Marion! * — Aşa da! răspunse bretona, iată ce ’nseamnă vorbă ca lumea! . . __ Şi dacă mai târziu, urmă Diana, Dumnezeu va voi so mai văd Încă odată şi S’o strâng în braţe, nu voi mai avea nici o altă (jtorinţă pe pământ! Voi muri fericită şi cu conştiinţa împăcată! D. de Liniéres îşi amânase plecarea, fericit că voiajul său politic se transformase într’un delicios voiaj de nuntă. Marchizul zorise preparativele şi înmulţise numărul invitaţilor In sfârşit, peste opt zile, totul era gata ; contractul fusese semnat în ajun, şi căsătoria religioasă trebuia să se oficieze, în capela, în care nu mai trebuia decât să se aprindă lumânările-In timpul săptămânii ce se scursese, Diana arătase o supunere oarbă tatălui său. Nu spusese nici un cuvânt, nici cu privire la scrisoare, nici la cuprins. Marchizul nu voia să știe nimic, și din moment ce fiica sa se supunea, erau toate bune şi nu mai avea nici o pretenţie. De altă parte, Diana se ferea, cu cea mai mare grije, de orice aluziune la scena care avusese Ioc în camera ei; plecase capul în faţa unei voinţi neînduplecate şi se sacrifica cu desăvârşire, insă îşi salva fiica de toate primejdiile de care o simţea ameninţată, şi aceasta era de ajuns ca s-o liniştească şi întărească. Părea chiar fericită, biata copilă!... Tuturor durerilor care-i torturau inima, se adăugase una nouă: trebuie să înşele pe un om de treabă. Bătuse ora douăsprezece. Marion şi fetele care o serveau terminaseră cu aranjarea rochiei de mireasă şi aţâţaseră focul fiindcă ziua era întunecoasă şi zăpada acoperise arborii din grădină. Diana Iţi lăsase capul să-i fie pieptănat, o servitoare îi punea pantofii de mătase albă, împodobiţi cu dantele şi panglici- Tăcută, privea totul și nu vedea nimic, sau mai bine zis se întreba dacă pentru ea într’adevăr se făceau toate aceste bogate pregătiri- Julia, jupâneasa sa, îi confirmă acest lucru. — Domnișoară, iată buchetul de mireasă- A fost adus din partea d-lui conte de Liniéres. Diana, adusă la realitate, luă buchetul și-l puse alături de ea, fără măcar să-l privească— Când, domnișoara, va voi să-și pue rochia, suntem supuse la poruncă. — Bine, zise Diana, imediat. Puteți pleca domnișoarelor, vă voi chema Servitoarele plecară, destul de surprinse de putina grabă pe care o arăta stăpâna lor. Numai Marion rămase; înțelesese că avea să-i spună ceva în secret. Intr’adevăr, Diana se grăbi să deschidă una din cutiile micului birou, de unde scoase trei sau patru fișicuri de aur, se întoarse către Marion și îi zise: — Iată, ține toate economiile mele. — Dar eu n’am nevoe, de economiile d-tale! Nu-mi lipseşte nimic, zise bretona puţin cam supărată. — Nu ţi-i dau ţie, sunt... pentru ea!... Şi adăugă suspinând: — In seara aceasta trebue să părăsesc casa, nu voi mai putea dispune de actele mele, şi toţi ochii vor fi aţintiţi asupra mea Dacă din întâmplare, biata părăsită ar avea nevoe de ceva, tu îi vei da. Ia-i când îi spun, şi eu voi pleca ceva mai liniştită. — Dă-mi-i atunci! zise Marion, luând fişicurile de aur pe care le ascunse într’un buzunar al şortului. Câteva minute mai târziu, mireasa era îmbrăcată. Marchizul deschise deodată uşa şi zise: — Eşti gata? — Sunt la porunca d-tale, tatăl — Ia-mi braţul, suntem aşteptaţi-Fără să spue un cuvânt, d-ra de Vaudrey, eşi cu marchizul, şi Marion se rezemă de uşă, trimeţând un ultim salut Dianei sale iubite. Marion înţelese cât era de mare sacrificiul tinerei sale stăpâne. Numai ea şi cu sora Dianei cunoşteau tot secretul . Existenţa copilei la grădinarul din Moudom Acest om era la rândul său tatăl unei fetiţe; femeia lui, verişoara Jeana, făgăduise să aibă grije de copil şi să-l crească ca pe al său. Puţinii bani pe ceri îi plătea pentru întreţinerea Luisei erau bine veniţi în siraca gospodărie a grădinarului, care muncea aspru pentru a o putea scoate la capăt.De aceea, din zid în care primise să aibă grije de copil, verişoara Jeana îşi ţinuse făgăduiala. Odată pe lună, grădinarul venea la Paris, şi aducea noutăţi despre fetiţă, aceasta la o dată fixă.Se înţelesese cu Marion, asupra unui semnal, un fluerat special. Acest semnal, bretona îl cunoştea perfect, şi aştepta întotdeauna data fixă a vizitei, deoarece o parte din dragostea ce o avea pentru mamă o trecuse asupra copilului. Când Diana îi dete fisicurile de aur, după prima codeală, îi primise zicându-şi: „Voi ajuta cu ei pe verişoara Jeana, fiindcă biata femee nu prea e rezistentă şi se extenuează din zi în zi din cauza muncii“. (Va urma.