Universul, mai 1928 (Anul 46, nr. 99-122)

1928-05-01 / nr. 99

éé »»FILT HCILIMIE BE MI M3 DUE CREATIUNI PROPRII :::::: :::::: CROIALA IREPROSABILA EXECUTIE DESĂVÂRŞIT­A : : : : rivalizând cu cele mai reputate produse mondiale. VANZARE ESCL­USIVA : „La INGILT&HINTEA BA LF VITE ALTOITE ALGERIANS si FRANCEZE Tinde foarte convenabil şi cu condiţiuni avantagioase A 1ACKECHINE nr. București Str. C. Rosetti 3 du Muil. Strada Lipscani 37 Calea Victoriei 90 „LA ING&LŢ AMINTE A BALLT Sir. Paris (doamnei) IO colţ Smârdan „LA FLOTA ENGLEZA” Strada Smdrdan 2 .THE CAPITOL SHOE” UNIVERSUL EFTIN ACEFE. ESZEEA, HERPES, PSCRIASIS Sânge stricat nopţi urâte Cei cu sângele bolnav, sunt harfa* zlil suferinţei. Guta, reumatismul­­lumbago, nevralgiile crude îi ame­ninţa fara incetare. Variceele,flerie­­tele, ulcerele varicoase, le distruge somnul iar arterio-sclerosa le pro­duce visuri teribil de urâte. Adesea pielea lor este raâncata, de exzerv­e herpes, eriteme, sicosis, acnee, psoriazis. Noaptea sunt chi­nuiţi de mâncarimi Insuportabile. Dar mai treime de acum sa des­­pereze. Mii si mii de persoane astfel chinuite si-au văzut exis­tenta transformata de azi pe mâine prin DEPURATIVUL RI­­CHELET care actioneaza victo­rios, chiar în cazurile cele mai cri­tice. Eliminând toxinele DEPU­­RATIVUL RICHELET vindeca radical durerile, reda suplei­ma ve­nelor si arterelor, curata pielea, inchide plăgile si ulcerele cari dispar fara a lasa cea mai mica urma. Devân­zare h loeteFenraeiilo d Urogheriileelee mai bune, Lisarji. L RICHEUi tii SMen.O, r. B­'Uurt,B*yonn0iB.P.­ France. Deposit pentru l. Dillin, 4 Stmde Piter Moe, Boeureetl C­arter fadiciar Concluziile Matei asupra crimei tei Blejen Sobru, cuprinzător și strivitor, — rechizitoriul definitiv al par­chetului Ilfov asupra deagustă­­toarei ticăloşii criminale făptuite de Gheorghe Găetan, — s'a dat ori. Concluziunile ministerului pu­blic nu fost puse de d. procu­ror Gică Ionescu, şi tot d-aale I s’a încredințat sarcina de a sus­ţine acuzarea la Curtea cu ju­raţi. » Prin actul parchetului s’a gă­sit că este caz de urmărire con­tra lui Gaetan, pentru crimă de tâlhărie, prevăzută şi pedepsită de art. 317 aliniatul I cod­ penal, pentru crimă de schingiuiri, din I cari au rezultat grave leziuni şi I infirmităţi, prevăzută şi pedep­sită de art 310 alin. 1, cod­ pe­nal, — şi pentru delictul „port ilicit de armă de foc” prevăzut şi pedepsit de art 52 din legea portului armelor. Rechizitorul cuprinde apoi un I succint istoric al afacerii, bi­­r­zuit pe actele și mărturiile dîn dosar, din cari se constată în mod categoric că: In seara de 23 Februarie a. c„ Găetan, înarmat cu benzină, re­volver şi ciocan — și după ce s’a asigurat, întrebând-o prin te­lefon pe d-na losefina Leonida, că a scos debt bancă cei 800 mii spre a-i aduce oarecari bijuterii ce pretindea că voieşte să i se vândă—, a pătruns în casa vic­timei şi a izbit-o crunt cu cioca­nul şi cu aparatul telefonic, lă­sând-o într-o baltă de sânge şi oribil mutilată (cu ochiţii drept smuls pentru totdeauna). După săvârşirea atacului şi sub teroarea revolverului, Găe­tan şi-a târit victima din od­aie în odaie şi i-a prădat cassa de fel de toţi banii. Apoi — cu gând să incendieze şi să nimicească orice urmă a faptei — a zvârlit sticla cu ben­zină în patul camerii... Nu e lipsit de interes, credem, de a semnala faptul că, fixând identitatea criminalului, rechizi­torul definitiv prevede, în ce priveşte profesiunea acuzatului, pretins arendaş de moşie, în rea­litate însă fără profesiune, trăind din expediente. Dosarul crimei a fost restituit d-lui jude instructor Stanescu spre a da ordonanţă definitivă­­ de urmărire. Repeziciunea cu care se împli­nesc cele din urmă acte ale in­­strucţiei, încuviinţează credinţa­­ că procesul crimei fioroase şi tâlhăreşti din str. Romei, va pu­tea fi judecat chiar în sesiunea curentă (între 15 şi 31 Mai) a Curţii cu juraţi de Ilfov. * moratoriu din morga Trib. Ilfov s. I comercială a primit ori încă o cerere de mo­ratoriu, mai mult caracteristică decât importantă. Este vorba de petiţia — de a i se acorda moratoriu de 6 luni — introdusă de firma Kligmann & Stolgar din Bucureşti, str. Şep­­cari 2. Petiţionara nu se plânge nici­­ de criza economică, nici de vre­o jenă financiară vremelnică. Dim­potrivă, prezintă activ de peste 3 milioane de lei, faţă de un pa­siv de circa 2 milioane. Denunţă însă un fenomen ca­racteristic . Susţine anume că a încredin­ţat firmei Bogoroff, din Galaţi, în garantarea plăţii unei vii­toare furnituri de mărfuri, po­liţe, în valoare de peste patru­­ milioane lei (ce se apropie de scadenţă). Or, firma Bogoroff, din Galaţi, a dobândit morato­riu, iar comanda în chestiune a trecut-o firmei „Postavul“, din Bucureşti, care, la rândul ei, a cerut de aseanenea tribu­nalului local moratoriu, după ce a apucat să sconteze pe pia­ţă întreg portofoliul firmei Klingher & Stolgar . In acest chip, petiţionara pre­tindă că­­ pe de o parte se ve­de lipsită de mărfurile coman­date, iar pe de altă parte riscă să fie urmărită de actualii de­­tentori ai acceptelor sale. Gea­ce voiește să evite pe calea mo­­ra­tori­ului solicitat. Tribunalul a ordonat efec­tuarea legiuitelor expertize. A Procesul agresorului J.­ Ghica s'a amânat . Judecătoria ocol. III urban,­­ sub preşedinţia d-lui jude An- ; Ion Petreacu, urma să dezbată ori, procesul agresiunii făptui­­­­tă de tânărul Jean Ghica, a- I supra d-lui Pamfil Şeicaru, [ preşedintele­­Sindicatului Zia­­­­rişti­lor“ şi directorul ziarului­­ „Curentul“. Procedura nefiind insă com­pletă cu martorii și informa­torii, procesul s’a amânat la 11 Iunie. facerea falsificatorilor de dolari Eri, s'a împlinit o lună dela arestarea bandei pestriţe de falsificatori de dolari, bandă alcătuită — precum am scris la vreme­a din doi pretinşi avocaţi : Ion Dobrea şi ,,secre­tarul" său, Mircea Gabrielescu, samsarul Andrei Kipriotti, gra­vorul Max Lauer şi Abraham Laschefer, plăsmuitor profesio­nist de monetă. Ca urmare, mandatele de a­­restare a celor cinci, au fost su­puse reconfirmării tribunalu­lui. Cauza s’a dezbătut la trib. Ilfov, 8. I — în completul d-lor preşedinte Const. Zătreanu, ju­decător Brăiloiu şi procuror Ion Zamfirescu — şi a făcut obiec­tul unor îndelungate pledoarii. După foarte scurtă delibera­re însă, tribunalul, faţă de ex­cepţionala gravitate a faptului, a reconfirmat pe încă 30 de zile mandatul de arestare. * Continuând şi eri cercetările in această afacere, d. jude in­structor Stoenescu a luat noui interogatorii inculpaţilor.­­ Cu acest prilej, s’a stabilit că inculpatul Andrei Kipriotti, — venetic oploşit pe tărâmurile­­ prea primitoare ale Ţării ro­mâneşti — a fost judecat şi condamnat la 20 de ani muncă silnică pentru crima de înaltă trădare, săvârşită în timpul marelui război contra statului român ospitalier. Osânda i s-a aplicat de con­siliul de război al corpului 5 armată (Braşov). Inculpatul a reușit, până acum, să se sus­tragă urmăriri judiciare și e­­xecutării pedepsei, de astădată însă nu-i va mai scăpa, deoa­rece parchetul militar a soli­citat punerea „criminalului sub un mandat de arestare. Diverse Na Dimărcescu, comerciant din Ploeşti, a fost trimis, ori, în judecată — prin ordonanţa definitivă de urmărire a d-lui jude instructor Stănescu— pen­tru sperjur (jurământ minci­nos pe sfânta cruce). * D. jude instructor Stănescu a arestat,­eri, şi l-a demis la Vă­căreşti pe ceramistul Voicu Va­­sile, din serviciul maestrului Ioan Catrava, pentru vina că a încercat să-şi impuşce patronul şi să se sinucidă apoi (fără să reuşească însă nici o ispravă, deoarece ambele gloanţe au ri­coşat). Organ» aiMM’vä a BüGiirajior in irectn CONFERINŢA D-LUI ISIDOR CHRISTEA LA ŞCOALA SUPE­RIOARA DE COMERŢ In faţa unei munee.mse asis­tenţe d. Idldor Christea, di­rector general al primăriei municipiului a ţinut Vineri sea­­ra in aula şcoalei superioare­­ de comerţ, pentru asociaţia func­ţionarilor municipiului, prima conferinţă din ridul consacrat trecutului Bucureştilor sub ra­portul istoric, cultural, financiar şi administrativ.. Intro formă uşoară şi sugesti­vă, cu o bogată documentare şi observaţii personale pline de farmec, conferenţiarul schiţând origina şi trecutul Capitalei, a arătat cum începând din seco­lul al 16 până în al 19-lea n'a fost deceniu fără ca Bucureştii să nu fie ars, jefuit sau distrus­­ de boale ca ciuma, etc. El se ri­­­­dica insă uimitor de repede prin­­ extraordinara putere de vitali­tate a locuitorilor săi. Trecând In administraţie, finanţe, siste­mul de impunere până în epoca regulamentului organic, vorbito­rul a arătat epocile de linişte din timpul lui Constantin Brân­­coveanu şi Şerban Cantacuzino, epoci când Bucureştii s-au bu­curat de grija domnitorilor, în celelalte timpuri, el trăind în groază şi sub biruri apăsătoare. Urmărit cu atenţie, conferen­ţiarul a fost felicitat călduros de d. Mihail Berceanu şi aplau­dat de întreaga sală. Au urmat producţii muzicale datorite quartetului „Nottara’­­ iar d. dr. C. Doicescu o admira­bilă voce de tenor, a cântat c­u multă artă arii române şi străine. »tf- — — -^la‘ n«»tiary «» Dedra in ti mm lug­a SM! Terii mm demite d­oiitorul In numele poporului Basara­biei Sfatul Ţării declară : Re­publica democratică moldove­nească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile gra­niţe cu Austria, Ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din timpul vechei Moldove, în puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe teme­iul principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor de azi înainte şi pentru tot­deauna SE UNEŞTE CU MAMA SA ROMANIA. Această unire se face pe ur­mătoarele baze : 1) Sfatul Ţării de azi rămâne mai departe pentru dezlegarea şi înfăptuirea reformei agrare după nevoile şi terorile norodu­lui, aceste hotărîrî se vor re­cunoaşte de la verzun­ român. 2) Basarabia îşi păstrează au­tonomia provincială, având un Sfat al Ţării (Dietă), ales pe vi­itor prin vot universal, egal, direct şi secret, cu un organ împlinitor şi administrativ pro­prie. 3) Competența Statului Ţării este : aj Votarea bugetelor locale. b) Controlul tuturor organe­lor zemstvelor şi oraşelor. c) Numirea tuturor funcţio­narilor administraţiei locale prin organul sau împlinitor iar funcţionarii înalţi sunt întăriţi de guvern. 4) Recrutarea armatei se va face în principiu pe baze teri­toriale. 5) Legii d­in vigoare şi orga­nizaţia locală (zemstve şi oraşe) rămân în putere (în redacţia de le urmă a guvernului provizo­riu) şi vor putea fi schimbate de Parlamentul român, numai după ce vor lua parte la lu­crările lui şi reprezentanţii Ba­sarabiei. * 6) Respectarea drepturilor­­Mi­­norităţilor din Basarabia. 7) Doi reprezentanţi ai Basa­rabiei vor intra în consiliul de miniştri român, acum desem­naţi de fictualul Sfat al Ţării iar p© viitor luaţî din sânul re­­prezantanţilor Basarabiei din Parlamentul român. 8) Basarabia va trim­ete în Parlamentul român un număr de reprezentanţi proporţional cu populaţia, aleşi pe baza vo­tului universal, egal, direct şi secret. 9) Toate alegerile din Basa­rabia peatru voieşte şi sate, o­­raşe, zeatstva şi parlament se vor face pe baza votului uni­versal, egal, secret şi direct. 13) Libertatea personală, li­­bertate tiparnrii, a cuvântului, a credinţei, a adunărilor şi toate libertăţile obşteşti vor fi garantate prin Constituţie. 11) Toate călcările de legi fă­­cute din motive politice In vre­­murile tulburi ale prefacerii din urmă sau­ amnistiate. Basarabia uniasta­se ca fiică cu toama sa România, Parla­mentul român va hotărâ con­vocarea neîntârziată a Consti­tuantei, In care vor intra pro­porţional cu populaţia şi repre­zentanţii Basarabiei, sieşi prin vot universal, egal, direct şi secret, spre a hotărî împreună cu toţi Înscrierea la Constituţii, a principiilor şi a garanţiilor de mai sus. Trăiască unirea Basarabiei cu România de apururi şi tot­­deauna. Primită în Sfatul Ţării la 27 Martie 1918 în Chişinău. Preş Sf Ţării, L C.­înculeţ Secr. Sf. Ţării, L Buzdugan Aceste concisii au fost apoi înlăturate, tot de Sfatul Ţă­rii, în adunarea din Noem­­brie 1118, când s'a votat Uni­rea Basarabiei In România. FARA CONDIŢII. iran îmi ieri I,Mgii Murale11 Ziua Kri a continuat tragerea lote­riei palatului „Ligii cultur­­e”, eşind următoarele câștiguri : a 1.000.000 lei 836323 a 209.000 lei 8991. a 50.000 lei 43431 280064 593774 496100 a 10.000 lei 358471 326022. a 5.000 lei 593320 836071 50900 1472520 291967 106509 675424 128544. V*și a 1.000 lei 1473486 1181440 421308 524564 556?8 52127 400523 425553 400­84 743­? 6 98912 477475 27033 232830 230192 306608 170049 1446716 389­65 763791 26618 299703 177152 30622 1250180 420292 1560069 59­699 551659 12,2452 379152 15956 502524 23182 521866 313834 436647 489118 65857 1187363 452774 1469368 745865 1113666 177748 607572 25712 58471 Tragerea va continua Luni 1, kM 4 . Francar Imprimatelor interne şi externe In u­rma schimbării tarifului de francare a imprimatelor in­terne şi externe, toate ziarele, revistele, cărţile didactice, lite­rare şi ştiinţifice inclusiv ca­taloagele şi prospectele de li­brărie şi editură, tipărite în ţară sau In străinătate, în lim­ba română sau străină, noui sau vechi, prezentate în Româ­nia şi destinate pentru interio­rul ţării, se vor franca cu 30 bani pentru fiecare 50 grame sau fracţiune. Orice ziare şi reviste româ­ne sau străine prezentate pen­tru Albania, Argentina, Austria, Belgia, Bulgaria, Cehoslovacia, Colombia, Congo-belgian, Cuba, Estonia, Etiopia, Franţa, Alge­ria, Coasta de Ivoria, Guinea franceză, Martinica, Mauritania, Niger, Reuniunea, Senegal, Su­danul francez, Africa, equa­­torială franceză, Coasta So­maţilor, St Pierre şi Mi­quelon, Germania Grecia, Guiana olandeză, Haiti, Iu­­venia), Letonia, Luxemburg, Marele Liban, Maroc, Mexic, New-Foundland (Tera-Nova), O­­landa, Paraguay, Persia, Polo­nia, Portugalia, Coloniile por­­tuigeze, Salvador, Sarre (terito­riu), Siria, Spania, Tunisia, Un­garia și Uruguay, se vor fran­ca cu 1 leu de fiecare 50 grame sau fracţiune. De asemenea se vor admite francate cu 1 leu de fiecare 50 grame sau fracţiune, cu­rţile ştiinţifice sau literare, înzon­ate atât de editori, librari, de instituţiile de cultură cât şi de oricare particulari când sunt destinate pentru: Albania, Ar­gentina, Belgia, Colombia, Con­go-belgian, Cuba, Estonia, E­­tiopia, Franța, Algeria, Coasta de Ivoria, Niger, Sudanul fran­­cez, Africa equatorială france­ză, Coa­sta Soma­iilor, Germa­nia, Grecia, Guyana olandeză, Hai­ti, Letonia, Marele Liban, Maroc, New-Foundland (Tera- Nova), Olanda, Paraguay, Per­sia, Portugalia, Coloniile por­­tugeze, Salvador, Sarre (terito­riu), Siria, Spania, Tunisia, Turcia şi Ungaria. Pentru alte ţări necuprinse mai sus, orice ziar, revistă, car­te, etc., trebuesc francate după­­ tariful general al imprimatelor,­­ adică cu câte 2 lei de fiecare 1­50 grame sau fracţiune. ■ ------­! A APARUT marele roman is­toric de actualitate :­­ „NOAPTEA SÂNGEROASA ■ DIN VENEŢIA“ între Garibaldi şi MUSSOLINI. Cereţi GRATIS prima fasci- I colă la toti depozitarii de ziare din ţară ­ 28 Mr. 9 ADOLPHE d’ENNERY Luisa şi Benrietta — Oh ! nu ln f*tft mea, strigă Diana împlorându-l cu mâi­nii« Împreunate, nu ln fata mea !•­. Când vei li singur!... Dă-mi voe să plec... mă voi întoarce când m& vei chema. — Este inutil- rămâi­. Nu voi citi această scrisoare... O rup­ți o ard ! Nu vreau să știu nimic din ce ai să-mi spui, mă Intelem, nimic!... Dar, ţine bine minte cuvintele mele, căsă­toria se va facei, fiindcă aşa voesc.. Şi, de va fi din partea ta vreo opunere, o voi zdrobi ! După ce spuse acestea foarte iritat, marchizul părăsi nu­maidecât camera. Diana, consternată, se topise intr’un scaun­— Cu toate acestea, ce fericire că a ars scrisoarea fără s’o citească!.M zise Marion apropiindu-se de tânăra sa stăpână __ Biata mea fiică! murmură Diana, biet îngeraș!- ce soartă ne așteaptă pe amândouă!­. _ Dacă tatăl tău ar fi știut măcar, că există, ar fi fost capabil s’o ucidă. La aceste cuvinte, Diana se ridică, mândră și puternică. i r- Ei bine ...- Nu o va şti niciodată! zise ea- Nici el, nici­­ nimeni! De vreme ce tatăl meu Îmi porunceşte, voi fi contesă­­ de Linléree şi fiica mea va trăi In afară de primejdie... Tre- I Muu­­ţi tu mă vei ajuta, Marion! * — Aşa da! răspunse bretona, iată ce ’nseamnă vorbă ca lumea! . . __ Şi dacă mai târziu, urmă Diana, Dumnezeu va voi so mai văd Încă odată şi S’o strâng în braţe, nu voi mai avea nici o altă (jtorinţă pe pământ! Voi muri fericită şi cu conş­tiinţa împăcată! D. de Liniéres îşi amânase plecarea, fericit că voiajul său politic se transformase într’un delicios voiaj de nuntă. Mar­chizul zorise preparativele şi înmulţise numărul invitaţilor­ In sfârşit, peste opt zile, totul era gata ; contractul fusese semnat în ajun, şi căsătoria religioasă trebuia să se oficieze, în capela, în care nu mai trebuia decât să se aprindă lu­mânările-In timpul săptămânii ce se scursese, Diana arătase o su­punere oarbă tatălui său. Nu spusese nici un cuvânt, nici cu privire la scrisoare, nici la cuprins. Marchizul nu voia să știe nimic, și din moment ce fiica sa se supunea, erau toate bune şi nu mai avea nici­ o pretenţie. De altă parte, Diana se ferea, cu cea mai mare gri­je, de orice aluziune la scena care avusese Ioc în camera ei; plecase capul în faţa unei voinţi neînduplecate şi se sacrifica cu desăvârşire, insă îşi salva fiica de toate primejdiile de care o simţea ameninţată, şi a­­ceasta era d­e ajuns ca s-o liniştească şi întărească. Părea chiar fericită, biata copilă!... Tuturor durerilor care-i torturau inima, se adăugase una nouă: trebuie să înşele pe un om de treabă. Bătuse ora douăsprezece. Marion şi fetele care o serveau terminaseră cu aranjarea rochiei de mireasă şi aţâţaseră focul fiindcă ziua era întunecoasă şi zăpada acoperise arborii din grădină. Diana Iţi lăsase capul să-i fie pieptănat, o servitoare îi punea pantofii de mătase albă, împodobiţi cu dantele şi pan­glici- Tăcută, privea totul și nu vedea nimic, sau mai bine zis se întreba dacă pentru ea într’adevăr se făceau toate aceste bogate pregătiri- Julia, jupâneasa sa, îi confirmă acest lucru. — Domnișoară, iată buchetul de mireasă- A fost adus din partea d-lui conte de Liniéres. Diana, adusă la realitate, luă buchetul și-l puse alături de ea, fără măcar să-l privească­— Când, domnișoara, va voi să-și pue rochia, suntem supuse la poruncă. — Bine, zise Diana, imediat. Puteți pleca domnișoarelor, vă voi chema­ Servitoarele plecară, destul de surprinse de putina grabă pe care o arăta stăpâna lor. Numai Marion rămase; înțelesese că avea să-i spună ceva în secret. Intr’adevăr, Diana se grăbi să deschidă una din cutiile micului birou, de unde scoase trei sau patru fișicuri de aur, se întoarse către Marion și îi zise: — Iată, ține toate economiile mele. — Dar­ eu n’am nevoe, de economiile d-tale! Nu-mi lip­seşte nimic, zise bretona puţin cam supărată. — Nu ţi-i dau ţie, sunt... pentru ea!... Şi adăugă suspinând: — In seara aceasta trebue să părăsesc casa, nu voi mai putea dispune de actele mele, şi toţi ochii vor fi aţintiţi asupra mea Dacă din întâmplare, biata părăsită ar avea nevoe de ceva, tu îi vei da. Ia-i când îi spun, şi eu voi pleca ceva mai liniştită. — Dă-mi-i atunci! zise Marion, luând fişicurile de aur pe care le ascunse într’un buzunar al şortului. Câteva minute mai târziu, mireasa era îmbrăcată. Marchizul deschise deodată uşa şi zise: — Eşti gata? — Sunt la porunca d-tale, tatăl — Ia-mi braţul, suntem aşteptaţi-Fără să spue un cuvânt, d-ra de Vaudrey, eşi cu marchi­zul, şi Marion se rezemă de uşă, trimeţând un ultim salut Dianei sale iubite. Marion înţelese cât era de mare sacrificiul tinerei sale stăpâne. Numai ea şi cu sora Dianei cunoşteau tot secretul . Exis­tenţa copilei la grădinarul din Moudom Acest om era la rândul său tatăl unei fetiţe; femeia lui, verişoara Jeana, făgăduise să aibă grije de copil şi să-l crească ca pe al său. Puţinii bani pe ceri îi plătea pentru întreţinerea Luisei erau bine veniţi în siraca gospodărie a grădinarului, care muncea aspru pentru a o putea scoate la capăt.De aceea, din zid în care primise să aibă grije de copil, verişoara Jeana îşi ţinuse făgăduiala. Odată pe lună, grădinarul venea la Paris, şi aducea nou­tăţi despre fetiţă, aceasta la o dată fixă.Se înţelesese cu Marion, asupra unui semnal, un fluerat special. Acest semnal, bretona îl cunoştea perfect, şi aştepta întot­deauna data fixă a vizitei, deoarece o parte din dragostea ce o avea pentru mamă o trecuse asupra copilului. Când Diana îi dete fisicurile de aur, după prima codeală, îi primise zicându-şi: „Voi ajuta cu ei pe verişoara Jeana, fiindcă biata femee nu prea e rezistentă şi se extenuează din zi în zi din cauza muncii“. (Va urma.­­

Next