Universul, iulie 1928 (Anul 46, nr. 149-174)

1928-07-24 / nr. 168

« Anni XLVI, Nr. 168 bisa Pagini !U In taré 3 lel In stráináftaie 6 Kel Pagini fondator: LUIG CAZZAVILLAM TELEFON: Direcție 3­3/72-334/54 EL. 1. 24 iiiiac !»2d Director : STELIAN POPES«! Act minial rafia 3 3 71 Secretariatul de Redact!' 33/ 43 Redacțiat Cores?», cu provinția 301/98-315/31 Valută slabă Cultivarea utopiilor externe formează punctul capital în programul intern al guvernă­rilor uzurpatoare. De câte ori se manifestă miș­cări de emancipare în Rusia, Sovietele repetă revendicarea Basarabiei sau manevrele cu obiectivul : România, Polonia. Oxigenul acesta, se pare, folo­seşte până la un punct în con­tra masselor de naivi. Contele Bethlen, sub guver­nul căruia Ungaria s-a înfie­rat prin falsuri şi contrabande oficiale, a adoptat sistemul a­­rt­sta, şi, după câte se văd eu folos pentru el, dacă nu pen­tru ţară. Nu se ridică o furtună con­tra guvernului în parlamen­tul de la Pesta, fără ca primul­­ministru să scape prin tangen­ţă, desfăşurând fie fanionul revizuirii dela Trianon, fie fanionul chestiei optanţilor. In felul acesta, dinţii ,,tigri­lor" se tocesc şi guvernul merge înainte. Metoda aceasta are însă cu­surul că dă loc la surprinderi şi creiază situaţiuni delicate. Aşa, de pildă, la ultima re­prezentaţie politică de la Pesta, atât d. Bethlen, cât şi deputa­ţii interveniţi în desbateri, cât şi presa care Ie-a ţinut isonul, sp nu flerb­i, la critici invorom­en­­te în contra d-lui Chamber­lain, marele vinovat, după concepţiile maghiare, în so­luţia definitivă a chestiei op­tanţilor. Nu vom stărui asupra lip­sei de eleganţă şi asupra neso­cotirii uzanţelor internaţiona­le în asemenea materie. Dar nu putem trece peste ridicolul în care au căzut a­­gresorii din parlamentul de la Pesta. Numai câteva luni sunt de când aceleaşi persoane, inclu­siv primul-ministru, interpre­tând înadins greşit o rezoluţie premergătoare a Societăţii Naţiunilor în chestia optanţi­lor, ridicaseră ministrului de externe britanic cele mai mari laude din câte i-a fost dat să primească, asigurându-i de vecinica lor recunoştinţă. Dacă s'ar pune pe două co­loane ce s'a spus şi s‘a scris a­­tunci şi acum, s‘ar obţine cea mai reuşită auto-definiitie a caracterului maghiar. Iată de ce nu mai impre­sionează decât în mă­sură foar­te redusă, tot ceeace vine dela Pesta, şi de ce disertaţiunile periodice pe chestiunile scum­pe politicii şi presei ungare, rămân documente fără valută forte în speculaţiunile inter­lini înrrula Oa alt im cavâat, I dama mar rám E momentul să încheiem o dis­cuție care n'a fost deloc lipsită de interes. Ne-am ocupat, în ziarul nostru, intr’o serie de articole, de abu­zul ce se face cu radiologia. Dela ’nceput, s’a făcut o dis­tincţie absolut necesară : nimeni nu se gândeşte să ceară abolirea unei practice ştiinţifice devenite indispensabilă la medicină. Dar este uşor de înţeles că această practică cere ceva mai mult decât cumpărarea, în rate, a unui aparat, şi o publicitate mai mult sau mai pufin intensă, cu caracter „american". In această ordine, un cititor ne trimite un document care con­firmă temeinicia campaniei noas­tre şi pe care îl ţinem la dispo­ziţia cui voeşte să-l vadă în ori­ginal. E o „înştiinţare”, tipărită cu aceeaş literă şi un acelaş for­mat în care se imprimă ordo­nanţele comunale, şi unde, sub titlurile : „Aparat care vindecă, radios­copie, radiografie, radio­terapie, diatermie, raze ultra­violete, aparat care lucrează asupra boalelor din corp ca şi aerul şi soarele de la plaja mării”, se înşiră toate beteşugu­rile — inclusiv chelia lipsind, ce e drept, numai bătăturile. în­colo, nu e suferinţă omenească pe care ,,Înştiinţarea” să n’o vindece... Să notăm că miraculosul ma­nifest, lipit pe carton şi pătat de muşte, e de citit în toate câr­ciumile, ca şi în toate bărbieriile şi cafenelele unui mărunţei oraş de pe malul Dunării, cu preci­zarea, dată verbal, că o şedinţă costă 600 lei. Desigur că, chemata astfel clientii n’au lipsit, dat fiind ca nu e om să n'aibă o meteahnă, sau să nu i se pară că are. Ne reținem de a califica for­mal un asemenea procedeu. Ne mulţumim să arătăm nu­mai că, până și în prozaica me­serie a bărbieritului şi a cism­ă­­riei, oamenii se împart pe spe­cialităţi : avem „coaferi de dame”, pe lângă ceilalţi, şi sunt şi „cismari subţiri”, afară de cei cari lucrează la toval. In aceste modeste îndeletniciri, fără îndoială că cei în drept au învăţat întâi, şi apoi au devenit specialişti, cumpărăndu-şi, fireş­te, şi maşinile necesare. In radiologie, se pare că sin­gură cumpărarea maşinii aduce specializarea, în mod automat, fără să fie nevoie de vreo cu­noştinţă în plus.» Procedeul este deadreptul cu­rios, şi e menit să dea naştere unei situaţii mai mult decât în­grijitoare, din toate punctele de vedere. E de mirare că „Asociaţia me­dicilor”, sau o altă instituţie, n’a socotit încă oportun să-şi spună cuvântul într’o chestiune care, dacă leagă de ea direct sănăta­tea publică, angajează nu mai puțin prestigiul întregii corpo­raţii. — M. Negru. ------------------------------­ M­estro al statelor unite la son» Sofia, 20. (Rador). — Guvernul bulgar a dat agrementul său pentru numirea d-lui Schoen­­feld, ca ministru al Statelor Unite la Sofia, în locul d-lui Wil­son, care va fi transferat în acee­­aşi calitate la Bucureşti Profesorii congresiști la mormântul Eroului necunoscut însemnările mele Gimnastică Foarte interesant și inimos ar­­ticolul de mai zilele trecute al al d.nei colonel Rădulescu, asu­pra exercițiilor gimnastice, sub călăuza O. N. E. F. Dar alături de gimnastica fi­zică, este și o altă gimnastică, pe care trebue s'o avem în vede­re. E vorba de gimnastica men- | tală, al cărei rol foarte im­por- I tant e recomandat de psihologie, j intru domolirea instinctelor. E nevoe de această gimnastică ■ fiindcă iluzorii sunt toate predi- | cile oficiale. Poate cu sunt cu j atât mai iluzorii, cu cât sunt mai ipocrite. Lipsește deprinderea practică j de pregătirea rezistentei morale, j de sporirea energiei ti de rân- I duirea opiniei. E si lene si e fi I ignorantă şi mai e ceva cu efecte | mai dăunătoare ca lenea şi ig- : noranţa, e trufia că omului să- | nătos şi' gdrapăn nu-i trebue în- | pătămăntul de a-şi păzi stăpâ- j nirea de sine şi a-şi controla me- ■ canismul sufletesc. Nu se dă nici o atenţie ten-­­ dinfelor din ce în ce mai accen­tuate de a se manifesta viforos emofiile, de a se exprima brusc şi brutal după cea dintâi impre­sie neplăcută. Voinţa îşi are şi ea rânduelile I ei. Ea cere în prim rând o stă. I pânire de sine, apoi disciplina imaginaţiei­­ în cele din urmă alcătuirea unui sistem de deprin­­deri. După profesorul dr. Pierre Vachet, de la şcoala de psihologie din Paris, în primul moment al gimnasticei mentale, să se depu­nă silința de a se suprima deli­berările, pisările, care nu-s adesea decât ezitări şi prilejuri de ne­linişti. In al doilea moment se pot con­stitui reflexe psihologice. Acestea­­ alcătuisc rezistenţa. Când simţi că isbucneşte mă- t ria, că te-a năpădit furia răs- j bunării, destinde-ţi muşchii, res-­ piră şi spune-ţi tare. ..sunt stă-­­­pân pe mine". Prin această gimnastica, repe­tată zilnic, te obişnueşti să re­zişti navalei instinctului. Porni­rea vehementă a parlamentaru­lui se va domoli: cuvântul tare, — cuvântul are adesea vigoare mai tare ca gestul — al gaze­tarului, se va potolii, şi aşa mai departe, cu tofi repezii la mânie. BSli-LeM, hntn & goi Unii daţi în judecată pentru escrocherie, alţii iau sperjuri pentru interpelări—­ ­ Ca răspuns la obiecţiunea o­­­­facialăra partidului naţional-ţă­­r­rănist că Kirschen, zis Bella­­­­gio, ^ este o figură smnandi- I coasă şi deci poate să onoreze­­ pe fruntaşii partidului cu casa­­ şi masa sa, am reprodus un : [ articol din JL’Action Franţaise", ș­i de unde se vedea, în afară de­­ ■ acel cazier de cavaler de in- i­n­dustrie, faptul recent că Kira ' ! Kirschen a fost trimis in judecată­­ pentru escrocherie și­ deci, în­­ loc să se pregătească pentru­­ castelul dela Bellagio, va lua­­ drumu­l închisorii Sânte- I Această știre e confirmată de ! ,,Le Matin“ prin următoarele , i rânduri. : I „D. Charier, judecător de in­­­­strucfie, a trimis înaintea tribu­nalului corecţional pentru abuz de încredere pe bancherul „ro- ‘ mdn“ Kira de Bellagio (Kir-­­ sehen) preşedintele societăţii ga- j­­ rantă a naftelor din Baku“. In ce priveşte d., Berger, ce-­­ lalt frate de... cruce al opoziţiei­­ înfierbântate, iată ce portret îi­­ face revista „Aux ecoutes” : „Se ştie cum d. Bergery a a­­juns şef de­ cabinet al d-lui fler­­riot, pe atunci preşedinte al con­siliului şi ministru de externe,­­ şi cum a uzat, la Chequers şi Londra, de toată influenţa sa spre a face ca bazinul Ruhr să fie abandonat fără compen-­­ saţii. I P. Bergery a fost şeful de­­ 1 cabinet al d-lui Herriot pe când­­ acesta era ministru de ex­terne.­­­­ Este înspăimântător gândul că­­ acest personagiu, ambiţios fără margini, — d. Bergery a dat probe multiple în ce prive­şte ni­hilismul său public şi privat, — a avut în mâinile sale doi ani, piesele cele mai secrete ale poli­ticii noastre externe. Se ştie întrebuinţarea pe care a putut s-o facă de unele din ele prin divulgarea raportului pe care d. de Fontenoy, pe a­­tunci ambasadorul Franţei la Madrid, îl adresase d-lui Her­riot. Ar fi foarte interesant de cu­noscut natura relaţiunilor pe cari le întreţine azi d. Bergery cu opoziţia română. D. Poincaré a spus imediat după duelul ora­toric pe care l-a avut cu acesta, următoarele cuvinte cami ar tre­bui precizate : — Am dovada, a declarat pre­şedintele de consiliu, că d. Ber­gery a fost plătit ca să inter­vină aşa cum a făcut“. Lucrul nu e de mirare. In parlament s'a făcut dovada că şi unii amici din Bucureşti ai lui Berger cultivă mania sporturilor. Şi, ce se aseamănă, o adună. Ceea ce rămâne stabilit, este că numai indivizi suspecţi, a­­mestecaţi în fraude, delaţiuni, învârteli de documente, acţiuni, antinaţionale, sar în ajutorul a­­celora cari apelează la străini — aţi văzut ce fel de străini — ca să-i scape de naufragiul po­litic, fatal când nu e nici bu­solă, nici glagorie. mm ne iipish­iri la Egipt Londra, 21. (Telegramă Par­ticulară). — Fostul prim mi­nistru egiptean Nahat Paşa pregăteşte un mare manifest către ţară în care invită pe naţionaliştii egipteni să re­ziste contra guvernului ilegal, instituit în Egipt. Nahat Paşa a strâns pe străzile Cairului un mare nu­măr de manifestanţi cari a încercat să se dedea la turbu­­rin. Poliţia a intervenit şi a împrăştiat pe manifestanţi cu armele. Nona pază la Închisori _g8 jjjol tovarășe de gardienii ăștia noi? . I In toată țara dom­nant de speriat! An­ noapte am visat că evadez şi de dimineaţă m’an aflat­ cam ordina deplină. ontirm­­ensiTmii? amaaezi am i«M - DOI AU FOST UCIŞI — Belgrad, 21 (Rador). — Un de­taşament de jandarmi a întâlnit eri în pădurile din jurul oraşului Noripazar banda de insurgenţi albanezi care Duminica trecută au ucis patru jandarmi şi patru ţărani, dintr'o poteră de voluntari. In întâlnirea de eri, doi bandiți au fost om­ori­ți. Urmărirea lor continuă. -n­u ~ Pmm unei noue revoluţii in Porni Lisabona, 21. (Rador). —în­cercarea de revoluţie, a ele­mentelor politice, ce a isbuc­­nit eri seară, a fost complet înăbuşită azi dimineaţă. Armata şi poliţia menţin cea mai desăvârşită ordine. Guver­nul este complet stăpân pe situaţie. In toată ţara domneşte a­ FIL­AE Când doi se ceartă, al treilea câştigă. Aşa zice înţelepciunea poporu- I lui. De această filozofie s‘a condus­­ un măcelar din Anvers.­­ Fiind cam în vârstă şi vrând­­ să rămână totuş singurul bene­­­­ficiar al graţiilor unei soţii prea­­ tinere, şi-a făcut socoteala urmă- I toare­ . — Dacă ţiu un vânzător, pe Pierre, care are abia 22 ani, e primejdie. Amorul e lucru dra­­cului. Dacă-i dau drumul, ră­mâne toată corvoada pe capul meu. Imposibil. Singura soluţie ar fi, să mai iau un vânzător, tot de aceeaş vârstă. Concu­­rându-se în mod permanent, ei se vor neutraliza şi eu voi fi li­niştit în ce priveşte credinţa fru­moasei mele Sidonia. Zis şi făcut, Măcelarul din Anvers, angaja încă un tânăr, a­­nume Jean, de 23 ani. El a uitat însă că tot înţelep­ciunea poporului zice: socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea d­in târg. In adevăr, judecând după in­­form­aţiile presei din Anvers, mai mult s‘a adeverit zicala din urmă, decât cea dintâi. Căci, Pierre şi Jean, în loc să se concureze în inima Sidoniei, s’au completat, şi într‘o bună dimineaţă, au spălat putina toţi trei, având grija să ia ca bani de cheltuială 100.000 franci, sin­gura avere a măcelarului ghinio­nist. Nu interesează ce organizaţie familiară au adoptat cei trei fu­gari şi felul cum Sidonia ţine în egală situaţie pe Pierre şi Jean Rămâne stabilit însă că un fapt divers face să se clatine şi credinţa veche, că în materie de dragoste pluralitatea competițiu­­nilor oferă o primă de asigurare. -o*o- Don Joté Gumi um moscova di înapoi Paris, 21 (Rador). — I­n Moscova se anun­ţă, că guvernul sovie­tic constatând dificul­tăţile aprovizionării cu grăit de la ţărani, a decis să mărească pre­ţul cerealelor rechizi­ţionate şi totodată să anuleze măsurile coer­citive luate până acum împotriva ţăranilor ce refuzaseră predarea rezervelor. D. Venizelos felicitat de d. Titulescu Atena, ,21. (Telegramă part.)— „Elefteron Vima" publică știrea că ministrul de externe al Româ­niei d. Titulescu, ar fi adresat primului ministru Venizelos o lungă scrisoare în care-l felicită de reîntoarcerea în viața politică și de formarea noului guvern. D. Titulescu îşi exprimă con­vingerea, că Grecia se îndreaptă din nou spre zile de linişte şi prosperitate, şi insistă îndelung asupra intereselor comune între România şi Grecia. La urmă d. Titulescu, arată, că o politică de împăciuire şi de stimă reciprocă sunt mijloacele cele mai potrivite pentru o apro­piere cât mai strânsă intre Atena și București. Ziua aviaţiei Micii înţelegeri Praga, 21. (Telegr. part.) Azi a fost deschiderea zilei aviaţiei Micii înţelegeri. Serbarea este organizată de „Aeroclubul cehoslovac” şi pri­­t treipă 6 avioane iugoslave, 6 româneşti 6 poloneze şi 6 ceho­­­­slovace. -0 -­6-2030 ani 08 la Mimarea oraş Iran Paris 21 (Rador). — Duminică vor avea loc la Carcassone mari serbări­ pentru împlinirea a două mii de ani de la intemeerea ora­şului. D. Doumergue, preşedintele Republicii a plecat azi la Carcas­sone, spre a asista la această săr­­bătoare. Lordul sa demascat Ziarele aduc ştirea cum că cu­noscutul lord englez, a început prin ziarul său Daily Mail o pu­ternică campanie împotriva îm­prumutului României. Prin ur­mare chestia se lămureşte, nu mai e vorba numai despre cele­bra injustiţie săvârşită la, Th­a­­i non împotriva Ungariei, dar e vorba, curat şi pe şleau, despre o o campanie duşmănoasă împotri­va României. O bucată de vreme lordul a purtat pe obraz o mască de du­­filicitate, el fiul ceţurilor care dau spleen şi impasibilitate, de­venise sentimental. Suferinţele nenorocitei Ungarii îl dureau, ne­dreptăţile făcute de către puter­nicii lumei, unui popor nobil îl deznădăjduiam de aceea, elo­­cvent şi liric cerea neîncetat re­vizuirea tratatului de la Trianon. Atât de dibaciu în prefecătorie şi atât de persuasiv a fost în contrafacere în­cât l-a mişcat pâ­nă şi pe d. Mussolini. Căci pe­ cine nu revoltă o in­justiţie şi care inimă simţitoare nu se oferă spre a o repara? Dar iată că lordul, dibaciu până la o vreme, şi-a pierdut li­niştea şi s-a grăbit. Dârza­tul lampanie împotriva împrumutu­lui României l-a pus în lumina adevărată, o rază providenţială i-a pătruns până în suflet şi omul­­ este acum cunoscut : nu revolta­­ împotriva unei­­ nedreptăţi, i-a­­ înarmat ofensiva şi numai ura împotriva României. Căci ce apropiere poate fi în-­­ tre tratatul de la Trianon şi îm-­ prumutul românesc ? Când ziarul lordului Rother­­mere cere publicului englez să nu dea nici un shiling ţării ro­mâneşti ci nu poate perde din ve­dere cum că România este o ţară aliată Angliei şi că România este cel mai important pion care stă în faţa Rusiei permanent opusă intereselor şi politicei engleze în Orient.­­ " A lovi România, a o sărăci, a-i refuza mijloacele­ de apărare şi de punere în valoare a forţelor sale este a ruina pe unul dintre cei mai preţioşi aliaţi ai impe­riului britanic ; prin urm­are aci nu mai intră în linie de interes marea injustiţie săvârşită la Tria­non. Este cu totul altceva. Şi atunci suntem silit să rostim o întreba­re care de mult ne stă pe buze : CINE ŞI CE ESTE ACEST LORD ROTHERMERE? Ce urmăreşte omul acesta, ce rol joacă ? O suspectă acţiune nu poate fi urmărită de­cât de un suspect personaj! Ce fel de a­­gent, al cărei politici internaţio­nale este ? Agent provocator sau spion?Atitudinile lui complexe şi dubioase nu mai relevă de dome­niul Ligii Naţiunilor şi a politi­cei internaţionale, dar numai de pomplincitatea lui Inteligence Service. Dacă prin refuzarea împrumu­tului românesc tratatul de la Tria­­non ar­ fi revizuit în mod meca­nic, hai să zicem că lordul este un acord cu logica. Dar să lupţi spre a slăbi un aliat al patriei luia pentru a întări un Stat care stă în câmpul adversarilor politicei bri­tanice, bunul simţ ne spune că revizuirea tratatului de la Trianon nu este cerută — din nici o parte — spre a se repara o in­justiţie ci mimat spre a se stabili puterea învingătorilor dela 1918, întărind, tn acelaşi timp, tabăra învinşilor cu o crescută forţă militară. Dar aceasta nu este chestie care, poate fi scoasă dela ordin«« zilei prin câteva articole de zia­re ; întrebarea este : Dacă lordul Rothermere •*« demascat, noi ce facem? CONSTANTIN BACALBAŞA -----------□ * □----------­ Altă încercare contra rinu­luiM , Rusia Paris, 21 (Rador). —* In Rusia s'a descoperit o nouă afacere de spionaj economic, in care ar fi implicaţi nu­meroşi ingineri și teh­nicieni. Noua afacere similară cu aceea dela minele de cărbuni din Roneț, s'a descoperit în regiunea Tiflis. Paralizia la copil descreşte aa-de-an Primim următoarea statistică: „In 1927, în epoca de la 28 Martie până la 20 Iulie, am avut 28 cazuri paralizia la copii, 4 fiii care 23 din Bucureşti şi 9 adusă din provincie. Dintre cei din Bucureşti, au sucombat 7, iar dintre cei din afară 2. In 1928, tot în această epocă, 20 Martie—20 Iulie, s’au înregis­trat 20 cazuri, dintre cari 12 din Bucureşti şi 8 din afară şi au sucombat 3 din Bucureşti şi 1 din cei din afară. Astăzi, se află izolaţi în spita­lele din Bucureşti 8 bolnavi, dintre cari 7 din Bucureşti şi unul adus din provincie”. Un grup de escursioniști la mormântul voevodului Nihai Viteazul de la Turda Corul „Gavril Muzicescu" al ateneului Tn fata pat&turii unirii din Alba*lulia

Next