Universul, iulie 1928 (Anul 46, nr. 149-174)
1928-07-24 / nr. 168
« Anni XLVI, Nr. 168 bisa Pagini !U In taré 3 lel In stráináftaie 6 Kel Pagini fondator: LUIG CAZZAVILLAM TELEFON: Direcție 33/72-334/54 EL. 1. 24 iiiiac !»2d Director : STELIAN POPES«! Act minial rafia 3 3 71 Secretariatul de Redact!' 33/ 43 Redacțiat Cores?», cu provinția 301/98-315/31 Valută slabă Cultivarea utopiilor externe formează punctul capital în programul intern al guvernărilor uzurpatoare. De câte ori se manifestă mișcări de emancipare în Rusia, Sovietele repetă revendicarea Basarabiei sau manevrele cu obiectivul : România, Polonia. Oxigenul acesta, se pare, foloseşte până la un punct în contra masselor de naivi. Contele Bethlen, sub guvernul căruia Ungaria s-a înfierat prin falsuri şi contrabande oficiale, a adoptat sistemul artsta, şi, după câte se văd eu folos pentru el, dacă nu pentru ţară. Nu se ridică o furtună contra guvernului în parlamentul de la Pesta, fără ca primulministru să scape prin tangenţă, desfăşurând fie fanionul revizuirii dela Trianon, fie fanionul chestiei optanţilor. In felul acesta, dinţii ,,tigrilor" se tocesc şi guvernul merge înainte. Metoda aceasta are însă cusurul că dă loc la surprinderi şi creiază situaţiuni delicate. Aşa, de pildă, la ultima reprezentaţie politică de la Pesta, atât d. Bethlen, cât şi deputaţii interveniţi în desbateri, cât şi presa care Ie-a ţinut isonul, sp nu flerbi, la critici invoromente în contra d-lui Chamberlain, marele vinovat, după concepţiile maghiare, în soluţia definitivă a chestiei optanţilor. Nu vom stărui asupra lipsei de eleganţă şi asupra nesocotirii uzanţelor internaţionale în asemenea materie. Dar nu putem trece peste ridicolul în care au căzut agresorii din parlamentul de la Pesta. Numai câteva luni sunt de când aceleaşi persoane, inclusiv primul-ministru, interpretând înadins greşit o rezoluţie premergătoare a Societăţii Naţiunilor în chestia optanţilor, ridicaseră ministrului de externe britanic cele mai mari laude din câte i-a fost dat să primească, asigurându-i de vecinica lor recunoştinţă. Dacă s'ar pune pe două coloane ce s'a spus şi s‘a scris atunci şi acum, s‘ar obţine cea mai reuşită auto-definiitie a caracterului maghiar. Iată de ce nu mai impresionează decât în măsură foarte redusă, tot ceeace vine dela Pesta, şi de ce disertaţiunile periodice pe chestiunile scumpe politicii şi presei ungare, rămân documente fără valută forte în speculaţiunile interlini înrrula Oa alt im cavâat, I dama mar rám E momentul să încheiem o discuție care n'a fost deloc lipsită de interes. Ne-am ocupat, în ziarul nostru, intr’o serie de articole, de abuzul ce se face cu radiologia. Dela ’nceput, s’a făcut o distincţie absolut necesară : nimeni nu se gândeşte să ceară abolirea unei practice ştiinţifice devenite indispensabilă la medicină. Dar este uşor de înţeles că această practică cere ceva mai mult decât cumpărarea, în rate, a unui aparat, şi o publicitate mai mult sau mai pufin intensă, cu caracter „american". In această ordine, un cititor ne trimite un document care confirmă temeinicia campaniei noastre şi pe care îl ţinem la dispoziţia cui voeşte să-l vadă în original. E o „înştiinţare”, tipărită cu aceeaş literă şi un acelaş format în care se imprimă ordonanţele comunale, şi unde, sub titlurile : „Aparat care vindecă, radioscopie, radiografie, radioterapie, diatermie, raze ultraviolete, aparat care lucrează asupra boalelor din corp ca şi aerul şi soarele de la plaja mării”, se înşiră toate beteşugurile — inclusiv chelia lipsind, ce e drept, numai bătăturile. încolo, nu e suferinţă omenească pe care ,,Înştiinţarea” să n’o vindece... Să notăm că miraculosul manifest, lipit pe carton şi pătat de muşte, e de citit în toate cârciumile, ca şi în toate bărbieriile şi cafenelele unui mărunţei oraş de pe malul Dunării, cu precizarea, dată verbal, că o şedinţă costă 600 lei. Desigur că, chemata astfel clientii n’au lipsit, dat fiind ca nu e om să n'aibă o meteahnă, sau să nu i se pară că are. Ne reținem de a califica formal un asemenea procedeu. Ne mulţumim să arătăm numai că, până și în prozaica meserie a bărbieritului şi a cismăriei, oamenii se împart pe specialităţi : avem „coaferi de dame”, pe lângă ceilalţi, şi sunt şi „cismari subţiri”, afară de cei cari lucrează la toval. In aceste modeste îndeletniciri, fără îndoială că cei în drept au învăţat întâi, şi apoi au devenit specialişti, cumpărăndu-şi, fireşte, şi maşinile necesare. In radiologie, se pare că singură cumpărarea maşinii aduce specializarea, în mod automat, fără să fie nevoie de vreo cunoştinţă în plus.» Procedeul este deadreptul curios, şi e menit să dea naştere unei situaţii mai mult decât îngrijitoare, din toate punctele de vedere. E de mirare că „Asociaţia medicilor”, sau o altă instituţie, n’a socotit încă oportun să-şi spună cuvântul într’o chestiune care, dacă leagă de ea direct sănătatea publică, angajează nu mai puțin prestigiul întregii corporaţii. — M. Negru. ------------------------------ Mestro al statelor unite la son» Sofia, 20. (Rador). — Guvernul bulgar a dat agrementul său pentru numirea d-lui Schoenfeld, ca ministru al Statelor Unite la Sofia, în locul d-lui Wilson, care va fi transferat în aceeaşi calitate la Bucureşti Profesorii congresiști la mormântul Eroului necunoscut însemnările mele Gimnastică Foarte interesant și inimos articolul de mai zilele trecute al al d.nei colonel Rădulescu, asupra exercițiilor gimnastice, sub călăuza O. N. E. F. Dar alături de gimnastica fizică, este și o altă gimnastică, pe care trebue s'o avem în vedere. E vorba de gimnastica men- | tală, al cărei rol foarte impor- I tant e recomandat de psihologie, j intru domolirea instinctelor. E nevoe de această gimnastică ■ fiindcă iluzorii sunt toate predi- | cile oficiale. Poate cu sunt cu j atât mai iluzorii, cu cât sunt mai ipocrite. Lipsește deprinderea practică j de pregătirea rezistentei morale, j de sporirea energiei ti de rân- I duirea opiniei. E si lene si e fi I ignorantă şi mai e ceva cu efecte | mai dăunătoare ca lenea şi ig- : noranţa, e trufia că omului să- | nătos şi' gdrapăn nu-i trebue în- | pătămăntul de a-şi păzi stăpâ- j nirea de sine şi a-şi controla me- ■ canismul sufletesc. Nu se dă nici o atenţie ten- dinfelor din ce în ce mai accentuate de a se manifesta viforos emofiile, de a se exprima brusc şi brutal după cea dintâi impresie neplăcută. Voinţa îşi are şi ea rânduelile I ei. Ea cere în prim rând o stă. I pânire de sine, apoi disciplina imaginaţiei în cele din urmă alcătuirea unui sistem de deprinderi. După profesorul dr. Pierre Vachet, de la şcoala de psihologie din Paris, în primul moment al gimnasticei mentale, să se depună silința de a se suprima deliberările, pisările, care nu-s adesea decât ezitări şi prilejuri de nelinişti. In al doilea moment se pot constitui reflexe psihologice. Acestea alcătuisc rezistenţa. Când simţi că isbucneşte mă- t ria, că te-a năpădit furia răs- j bunării, destinde-ţi muşchii, res- piră şi spune-ţi tare. ..sunt stă-pân pe mine". Prin această gimnastica, repetată zilnic, te obişnueşti să rezişti navalei instinctului. Pornirea vehementă a parlamentarului se va domoli: cuvântul tare, — cuvântul are adesea vigoare mai tare ca gestul — al gazetarului, se va potolii, şi aşa mai departe, cu tofi repezii la mânie. BSli-LeM, hntn & goi Unii daţi în judecată pentru escrocherie, alţii iau sperjuri pentru interpelări— Ca răspuns la obiecţiunea ofacialăra partidului naţional-ţărrănist că Kirschen, zis Bellagio, ^ este o figură smnandi- I coasă şi deci poate să onoreze pe fruntaşii partidului cu casa şi masa sa, am reprodus un : [ articol din JL’Action Franţaise", și de unde se vedea, în afară de ■ acel cazier de cavaler de in- industrie, faptul recent că Kira ' ! Kirschen a fost trimis in judecată pentru escrocherie și deci, în loc să se pregătească pentru castelul dela Bellagio, va lua drumul închisorii Sânte- I Această știre e confirmată de ! ,,Le Matin“ prin următoarele , i rânduri. : I „D. Charier, judecător de instrucfie, a trimis înaintea tribunalului corecţional pentru abuz de încredere pe bancherul „ro- ‘ mdn“ Kira de Bellagio (Kir- sehen) preşedintele societăţii ga- j rantă a naftelor din Baku“. In ce priveşte d., Berger, ce- lalt frate de... cruce al opoziţiei înfierbântate, iată ce portret îi face revista „Aux ecoutes” : „Se ştie cum d. Bergery a ajuns şef de cabinet al d-lui flerriot, pe atunci preşedinte al consiliului şi ministru de externe, şi cum a uzat, la Chequers şi Londra, de toată influenţa sa spre a face ca bazinul Ruhr să fie abandonat fără compen- saţii. I P. Bergery a fost şeful de 1 cabinet al d-lui Herriot pe când acesta era ministru de externe. Este înspăimântător gândul că acest personagiu, ambiţios fără margini, — d. Bergery a dat probe multiple în ce priveşte nihilismul său public şi privat, — a avut în mâinile sale doi ani, piesele cele mai secrete ale politicii noastre externe. Se ştie întrebuinţarea pe care a putut s-o facă de unele din ele prin divulgarea raportului pe care d. de Fontenoy, pe atunci ambasadorul Franţei la Madrid, îl adresase d-lui Herriot. Ar fi foarte interesant de cunoscut natura relaţiunilor pe cari le întreţine azi d. Bergery cu opoziţia română. D. Poincaré a spus imediat după duelul oratoric pe care l-a avut cu acesta, următoarele cuvinte cami ar trebui precizate : — Am dovada, a declarat preşedintele de consiliu, că d. Bergery a fost plătit ca să intervină aşa cum a făcut“. Lucrul nu e de mirare. In parlament s'a făcut dovada că şi unii amici din Bucureşti ai lui Berger cultivă mania sporturilor. Şi, ce se aseamănă, o adună. Ceea ce rămâne stabilit, este că numai indivizi suspecţi, amestecaţi în fraude, delaţiuni, învârteli de documente, acţiuni, antinaţionale, sar în ajutorul acelora cari apelează la străini — aţi văzut ce fel de străini — ca să-i scape de naufragiul politic, fatal când nu e nici busolă, nici glagorie. mm ne iipishiri la Egipt Londra, 21. (Telegramă Particulară). — Fostul prim ministru egiptean Nahat Paşa pregăteşte un mare manifest către ţară în care invită pe naţionaliştii egipteni să reziste contra guvernului ilegal, instituit în Egipt. Nahat Paşa a strâns pe străzile Cairului un mare număr de manifestanţi cari a încercat să se dedea la turburin. Poliţia a intervenit şi a împrăştiat pe manifestanţi cu armele. Nona pază la Închisori _g8 jjjol tovarășe de gardienii ăștia noi? . I In toată țara domnant de speriat! An noapte am visat că evadez şi de dimineaţă m’an aflat cam ordina deplină. ontirmensiTmii? amaaezi am i«M - DOI AU FOST UCIŞI — Belgrad, 21 (Rador). — Un detaşament de jandarmi a întâlnit eri în pădurile din jurul oraşului Noripazar banda de insurgenţi albanezi care Duminica trecută au ucis patru jandarmi şi patru ţărani, dintr'o poteră de voluntari. In întâlnirea de eri, doi bandiți au fost omoriți. Urmărirea lor continuă. -nu ~ Pmm unei noue revoluţii in Porni Lisabona, 21. (Rador). —încercarea de revoluţie, a elementelor politice, ce a isbucnit eri seară, a fost complet înăbuşită azi dimineaţă. Armata şi poliţia menţin cea mai desăvârşită ordine. Guvernul este complet stăpân pe situaţie. In toată ţara domneşte a FILAE Când doi se ceartă, al treilea câştigă. Aşa zice înţelepciunea poporu- I lui. De această filozofie s‘a condus un măcelar din Anvers. Fiind cam în vârstă şi vrând să rămână totuş singurul beneficiar al graţiilor unei soţii prea tinere, şi-a făcut socoteala urmă- I toare . — Dacă ţiu un vânzător, pe Pierre, care are abia 22 ani, e primejdie. Amorul e lucru dracului. Dacă-i dau drumul, rămâne toată corvoada pe capul meu. Imposibil. Singura soluţie ar fi, să mai iau un vânzător, tot de aceeaş vârstă. Concurându-se în mod permanent, ei se vor neutraliza şi eu voi fi liniştit în ce priveşte credinţa frumoasei mele Sidonia. Zis şi făcut, Măcelarul din Anvers, angaja încă un tânăr, anume Jean, de 23 ani. El a uitat însă că tot înţelepciunea poporului zice: socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg. In adevăr, judecând după informaţiile presei din Anvers, mai mult s‘a adeverit zicala din urmă, decât cea dintâi. Căci, Pierre şi Jean, în loc să se concureze în inima Sidoniei, s’au completat, şi într‘o bună dimineaţă, au spălat putina toţi trei, având grija să ia ca bani de cheltuială 100.000 franci, singura avere a măcelarului ghinionist. Nu interesează ce organizaţie familiară au adoptat cei trei fugari şi felul cum Sidonia ţine în egală situaţie pe Pierre şi Jean Rămâne stabilit însă că un fapt divers face să se clatine şi credinţa veche, că în materie de dragoste pluralitatea competițiunilor oferă o primă de asigurare. -o*o- Don Joté Gumi um moscova di înapoi Paris, 21 (Rador). — In Moscova se anunţă, că guvernul sovietic constatând dificultăţile aprovizionării cu grăit de la ţărani, a decis să mărească preţul cerealelor rechiziţionate şi totodată să anuleze măsurile coercitive luate până acum împotriva ţăranilor ce refuzaseră predarea rezervelor. D. Venizelos felicitat de d. Titulescu Atena, ,21. (Telegramă part.)— „Elefteron Vima" publică știrea că ministrul de externe al României d. Titulescu, ar fi adresat primului ministru Venizelos o lungă scrisoare în care-l felicită de reîntoarcerea în viața politică și de formarea noului guvern. D. Titulescu îşi exprimă convingerea, că Grecia se îndreaptă din nou spre zile de linişte şi prosperitate, şi insistă îndelung asupra intereselor comune între România şi Grecia. La urmă d. Titulescu, arată, că o politică de împăciuire şi de stimă reciprocă sunt mijloacele cele mai potrivite pentru o apropiere cât mai strânsă intre Atena și București. Ziua aviaţiei Micii înţelegeri Praga, 21. (Telegr. part.) Azi a fost deschiderea zilei aviaţiei Micii înţelegeri. Serbarea este organizată de „Aeroclubul cehoslovac” şi prit treipă 6 avioane iugoslave, 6 româneşti 6 poloneze şi 6 cehoslovace. -0 -6-2030 ani 08 la Mimarea oraş Iran Paris 21 (Rador). — Duminică vor avea loc la Carcassone mari serbări pentru împlinirea a două mii de ani de la intemeerea oraşului. D. Doumergue, preşedintele Republicii a plecat azi la Carcassone, spre a asista la această sărbătoare. Lordul sa demascat Ziarele aduc ştirea cum că cunoscutul lord englez, a început prin ziarul său Daily Mail o puternică campanie împotriva împrumutului României. Prin urmare chestia se lămureşte, nu mai e vorba numai despre celebra injustiţie săvârşită la, Thai non împotriva Ungariei, dar e vorba, curat şi pe şleau, despre o o campanie duşmănoasă împotriva României. O bucată de vreme lordul a purtat pe obraz o mască de dufilicitate, el fiul ceţurilor care dau spleen şi impasibilitate, devenise sentimental. Suferinţele nenorocitei Ungarii îl dureau, nedreptăţile făcute de către puternicii lumei, unui popor nobil îl deznădăjduiam de aceea, elocvent şi liric cerea neîncetat revizuirea tratatului de la Trianon. Atât de dibaciu în prefecătorie şi atât de persuasiv a fost în contrafacere încât l-a mişcat până şi pe d. Mussolini. Căci pe cine nu revoltă o injustiţie şi care inimă simţitoare nu se oferă spre a o repara? Dar iată că lordul, dibaciu până la o vreme, şi-a pierdut liniştea şi s-a grăbit. Dârzatul lampanie împotriva împrumutului României l-a pus în lumina adevărată, o rază providenţială i-a pătruns până în suflet şi omul este acum cunoscut : nu revolta împotriva unei nedreptăţi, i-a înarmat ofensiva şi numai ura împotriva României. Căci ce apropiere poate fi în- tre tratatul de la Trianon şi îm- prumutul românesc ? Când ziarul lordului Rothermere cere publicului englez să nu dea nici un shiling ţării româneşti ci nu poate perde din vedere cum că România este o ţară aliată Angliei şi că România este cel mai important pion care stă în faţa Rusiei permanent opusă intereselor şi politicei engleze în Orient. " A lovi România, a o sărăci, a-i refuza mijloacele de apărare şi de punere în valoare a forţelor sale este a ruina pe unul dintre cei mai preţioşi aliaţi ai imperiului britanic ; prin urmare aci nu mai intră în linie de interes marea injustiţie săvârşită la Trianon. Este cu totul altceva. Şi atunci suntem silit să rostim o întrebare care de mult ne stă pe buze : CINE ŞI CE ESTE ACEST LORD ROTHERMERE? Ce urmăreşte omul acesta, ce rol joacă ? O suspectă acţiune nu poate fi urmărită decât de un suspect personaj! Ce fel de agent, al cărei politici internaţionale este ? Agent provocator sau spion?Atitudinile lui complexe şi dubioase nu mai relevă de domeniul Ligii Naţiunilor şi a politicei internaţionale, dar numai de pomplincitatea lui Inteligence Service. Dacă prin refuzarea împrumutului românesc tratatul de la Trianon ar fi revizuit în mod mecanic, hai să zicem că lordul este un acord cu logica. Dar să lupţi spre a slăbi un aliat al patriei luia pentru a întări un Stat care stă în câmpul adversarilor politicei britanice, bunul simţ ne spune că revizuirea tratatului de la Trianon nu este cerută — din nici o parte — spre a se repara o injustiţie ci mimat spre a se stabili puterea învingătorilor dela 1918, întărind, tn acelaşi timp, tabăra învinşilor cu o crescută forţă militară. Dar aceasta nu este chestie care, poate fi scoasă dela ordin«« zilei prin câteva articole de ziare ; întrebarea este : Dacă lordul Rothermere •*« demascat, noi ce facem? CONSTANTIN BACALBAŞA -----------□ * □---------- Altă încercare contra rinuluiM , Rusia Paris, 21 (Rador). —* In Rusia s'a descoperit o nouă afacere de spionaj economic, in care ar fi implicaţi numeroşi ingineri și tehnicieni. Noua afacere similară cu aceea dela minele de cărbuni din Roneț, s'a descoperit în regiunea Tiflis. Paralizia la copil descreşte aa-de-an Primim următoarea statistică: „In 1927, în epoca de la 28 Martie până la 20 Iulie, am avut 28 cazuri paralizia la copii, 4 fiii care 23 din Bucureşti şi 9 adusă din provincie. Dintre cei din Bucureşti, au sucombat 7, iar dintre cei din afară 2. In 1928, tot în această epocă, 20 Martie—20 Iulie, s’au înregistrat 20 cazuri, dintre cari 12 din Bucureşti şi 8 din afară şi au sucombat 3 din Bucureşti şi 1 din cei din afară. Astăzi, se află izolaţi în spitalele din Bucureşti 8 bolnavi, dintre cari 7 din Bucureşti şi unul adus din provincie”. Un grup de escursioniști la mormântul voevodului Nihai Viteazul de la Turda Corul „Gavril Muzicescu" al ateneului Tn fata pat&turii unirii din Alba*lulia