Universul, octombrie 1928 (Anul 46, nr. 228-253)

1928-10-14 / nr. 239

f Anil XLVI, Nr. 239 8 Pagini In tara 3 lei In străinătate 6 lei 8 Pagini TELEFON: Direcția 313/72-364/64 Duminică 14 Octombrie 1928 Redacția t Cores.], cu provincia 302/98 - 335/31 Noul an şcolar Era natural ca punerea în aplicare a reformei învăţă­mântului secundar să dea re­lief începutului anului şcolar. Numeroase dispoziţiuni noui, unele radicale, intervin în noua funcţionare a aces­tei însemnate ramuri a învă­ţământului, înlăturând multe dificultăţi trecute, care dura­seră prea mult, dar creind şi ucele dificultăţi inevitabile, pe care organele competinte, sperăm, vor isbuti să le învin­gă prin bunăvoinţă şi stăru­inţă, necesare într-un grad deosebit stărilor de tranziţie. Din cauza examenelor de diferenţă şi de bacalaureat, anul şcolar a început mai târ­­ziu ca oricând. Socotind va­canţele şi sărbătorile, cursu­rile nu vor ţine de fapt mai mult de şeapte luni. In schimb, cel puţin în u­­nele clase, programele vor fi mai încărcate, nu prin efec­tul unificării cursului supe­rior, realizată în mod raţio­nal, ci prin caracterul încă tranzitoriu al primului an de aplicaţiune a reformei. Cu toate astea, mulţi elevi se vor găsi în faţa lipsei de manuale la unele materii, da­torită faptului că nu a fost vre­me să se elaboreze lucrări conform nouilor programe. Deci, cursurile profesorilor, notiţele luate de elevi vor a­­­vea un rol mai însemnat de­cât altădată. In sfârşit, de unde elevii­­ din licee urmau înainte patru­­ ore pe zi, dimineaţa, de aci înainte vor face şease, dimi­neaţa şi după amiazi, cu o­­ oră mai mult de­cât pe vremea vechiului liceu unitar. Aten­ţiunea, studiile şi drumurile implicate de acest nou regim şcolar vor impune elevilor o sforţare deosebită, care, bine canalizată, va contribui la progresul cultural, după cum, în mod inutil uzată, va deter­mina o sleire păgubitoare. In această situaţie, rolul profesorilor capătă o însem­nătate excepţională. Depinde de ei, ca dificultă­ţile să se accentueze sau să se atenueze. Cu cât vor pune mai nalt zel în îndeplinirea misiunii lor, cu cât vor apela mai căl­duros la resursele lor intelec­tuale şi sufleteşti, cu cât vor şti să întrebuinţeze mai cu folos timpul relativ scurt al anului şcolar, cu cât se vor ridica mai presus de păreri şi­­ simpatii personale în materie­­ de învăţământ, spre a-şi topi silinţele într-un elan comun pentru şcoala românească, cu cât vor fi mai mult şi profe­sori şi oameni, cu atâta se va asigura învăţământului nostru o atmosferă mai prielnică şi ţelurilor bine intenţionate ale reformei, rezultate mai bune. Cel puţin anul acesta, nă­dăjduim, vor opera mai puţin tradiţionalele supliniri şi sub­­supliniri, lipsuri de la cursuri sau surogate de prelegeri prin elemente nepregătite, schim­bări de profesori în cursul a-­­­nului sau la examene, şi alte anomalii, care se resfrâng şi­­ asupra elevilor şi asupra in-­­ văţământului. BBHramameeim» Conferinţa telegrafică internafională dela Bruxelles — De vorbă cu d. D. Marinescu, directorul general al poştelor — La 10 Septembrie s’a nimit la Bruxelles conferinţa telegrafică Internaţionala, la care a luat parte reprezentând administraţi­­tinea poştelor române, d. D. Ma­­rinescu, directorul general al poştelor, înapoiat la Bucureşti, d. Ma­rinescu ne-a dat următoarele lă­muriri despre congres: 1 CONFERINŢELE „UNIUNII TE­LEGRAFICE INTERNAŢIO­NALE" — La fiecare cinci ani, admi­nistraţiile telegrafo,poştaie ale tuturor ţărilor cari fac parte din ..Uniunea telegrafică inter­naţională" se întrunesc în confe­rinţă spre a discuta şi modifica dispoziţiun­ile din convenţiile şi regulamentul telegrafic interna­ţional. •Ultima conferinţă a fost în 1925, la Paris. Ca şi altă dată chestiunea limbajului convenit în corespondenţa telegrafică in­ternaţională a dat loc la discu­­ţii vni. Dar nu sa ajuns la o so­­luţie definitivă. Conferinţa a delegat un co­mitet de studii, care să studieze chestiunea. Comitetul s’a întrunit în 1926 la Cortina U’ampez­.o şi lucră­rile au fost rezumate într'un act, în rare delegaţii Germaniei Bel­giei Chinei, Estoniei, franţei, Greciei, Ungar­iei, Indiei neer­­landeze, Italiei Japoniei, El­veţiei, Cehoslovaciei, Turciei şi Uniunei republicii sovietice, au emis o părere, iar delegaţii Ma­rii Britanii, altă părere. Acel raport treime să fie de­pus la conferinţă din 1930.­­ Intre timp însă, chestiunea limbajului convenit cerând o so­­luţie mai grabnică, cele mai multe­­ari din „Uniune” au soli­citat biurului internaţional de la Berna, să convoace o conferinţă înainte de 1950. Această conferinţă a fost fi­xată în luna Septembrie — la Bruxelles. La conferinţa de la Bruxelles au fost reprezentate de state prin 99 de delegaţi, 36 de socie­tăţi de calde şi de telegrafie fă­ră fir cu 34 delegaţi. Conferinţa a ţinut 14 zile. S-a modificat un articol­­ din regulament asupra limbajului convenţional în corespondenţa telegrafică, definindu-se ce este un limbaj convenţional (câte li- t tere să aibă cuvântul câte vo­cale) şi ce taxe trebue să se plă-­­ tească (chestiunea e de ordin pur­­ tehnic). Expeditorii sunt în ori­ce caz obligaţi să prezinte a­dm­ii­nistraţiilor poştelor, la cerere, codul după care se redireară atari telegrame. * D. Marinescu a vizitat servici­­ile administraţiei poştei belgie­ne, interesându-se de măsurile, care pot fi introduse şi la noi. Iar la Paris, a asistat la inau­gurarea centralei automate,, Car­not". T. Z. D. MARINESCU directorul general al poştelor Semicentenarul oourssel şi monumentul dela Adam-Clissl Comemorarea realipirii Do­­brogei la România, în urma vic­toriosului războiu dela 1877, re­împrospătează în inima tuturor Românilor sentimentul de vene­­raţiune ce-l păstrează pentru primul rege al României, care a dezrobit această provincie şi a întins hotarele ţării până la marea liberă. Suntem datori să ridicăm marelui rege un monu­ment, care să amintească acest fapt măreţ, şi aş propune să se aşeze la capul bulevardului din Constanţa statuia ecvestră a lui Carol I. Avem un model excelent pentru această statuie, cea din proiectul de monument execu­tat de sculptorul Jale, şi care cu drept cuvânt a fost premiat de juriu pentru meritele sale sculp­turale. Dar acest act de pietate ar fi incomplet, dacă ne-am mărgini aici şi de aceea credem, că ar fi­­ nimerit să se ridice pe malul­­ mării la Constanța, in locul foar-­­ te bine ales de comitetul de or-­­ ganizarea serbărilor semicente- J narului Dobrogei, un trofeu vio- J torios, după obiceiul Romanilor. • Modelul cel mai potrivit pentru I un astfel de trofeu este fără în- | doială trofeul ce încorona odi- * nioară monumentul dela Adam­­ Clissi. Căci după cum monumen­tul dela Adam Clissi ne reamin­teşte victoria civilizaţiei latine asupra barbarilor nordici, tot astfel monumentul ce dorim să-l ridicăm astăzi in amintirea rea­­lipirii Dobrogei are o semnifica­ţie, ce se aseamănă foarte mult cu a celui dintâi: victoria civili­zaţiei moderne a Românilor în­sutită barbariei dela sud. Dacă giganticul trofeu dela Adam Clissi nr fi reparabil, am fi fost de părere să-l restaurăm pe acesta. Dar din nenorocire nu ne-a rămas dintr’Insul decât scheletul şi de aceea nu s'ar pu­tea ridica pe locul din Constanţa decât o copie redusă şi cât se poate de fidelă a acelui trofeu.Este adevărat că barbarii, a căror înfrângere o simbolizează t­rofeul de la Adam­ Clissi, au fost­­ străbunii noştri, Geţii, dar vic­­ţ­­oria lui Tralati asupra lor n'a­­ fost o lovitură mortală. Ea se poate compara mai mult cu o operaţie chirurgicală îndrăsnea­­ţa, dar reuşită, care permite pa­cientului să se ridice vindecat şi mult mai puternic decât îna­inte. Civilizaţia latină, cu toate piedicile ce i-au pus năvălirile barbare, a supravieţuit ca jăra­ticul acoperit de cenuşă şi in timpul nostru, risipindu-se cenu­şa, a apărut o flacără frumoasă şi curată care este România Mare. înălţarea unui trofeu ca cel de la Adam Clissi pe malul mării la Constanţa va simboliza a­­ceastă victorie a latinităţii şi a românismului. Mt. C. Sutzu Membru al Academiei Române • x □ x ■ --------xux--------­ Stefii irtásé ssssra mm Paris, 12 (Rador). — O polemică pasionată a început între diferitele ziare politice în privinţa votării articolelor 70 şi 71 din legea financiara de către comisiunea fi­nanciară a Camerei. De­oarece prin aceste arti­cole se acordă anumite avantagii congregaţiuni­­lor religioase, elementele radicale extremiste ar a­­vea intenţia să încerce o manevră politică împo­triva guvernului, cu pri­lejul desbaterii bugetu­lui la Cameră. Un raid călare Bucureşt-Paris întreprins de un difer român In dimineaţa de 15 ort. pleacă din Bucureşti căpitanul Bălăces­­cu Achil, din cavalerie, pentru a executa călare raidul bucureşti- Paris. Ofiţerul va străbate: Iugosla­­via, Italia, Elveţia şi Franţa du­pă cum urm­ează: In ţară : Bucureşti, Slatina, Craiova, Vârciorova, Baziaş. In Iugoslavia : Malul Dunării, până la Belgrad şi dealungul Sa­vei, până la Fiume. In Italia : Triest, Veneţia, La­cul Garda, Milano, Aosta. In Elveţia: Valea Ronului, St. Maurice, Lacul Leman, Laussa­­nne.In Franţa: Pontarlier, Dale, Dijon, Montbard, Joigny, Melun, Paris. Raidul va fi executat pe un cal pur sânge englez. Timpul promis pentru executa­rea raidului este de aproximativ 45 zile, cuprinzând şi opririle de­­ repaos în oraşele principale.­­ Distanţa de aproximativ 3000 km. va fi împărţită în 40 etape, variind între 70 şi 100 km. pe zi. Ofiţerul execută raidul în uni­formă, fără însoţitor, îngrijind singur calul. Pentru control, va viza la pos­turile de jandarmi şi garnizoane,­le unde va cantona, un carnet de vize. Marele Stat Major a anunţat legaţiunile din ţările pe unde se execută raidul, pentru primirea ofiţerului. Parcurgând drumul acesta în timpul propus şi pe un anotimp aspru, căpitanul Bălăcescu­ va e­­xecuta un frumos raid de călă­rie.Ii urăm deplin succes, pentru a face să răsune în străinătate renumele cavaleriei şi armatei române. Un caz asemănător celui al optanţilor Budapesta, 12 (Ra­do­r) . — Ziarele anunţă, că tribunalul arbitral mixt nu poate da deci­zie in chestiunea confis­cării bunurilor arhiduce­lui Frederic în localitatea Belije din Iugoslavia, de­oarece guvernul Iugoslav refuză să recunoască competinţa acestui tri­bunal. Ziarele ungare de­clară, că această afacere este analoagă cu chesti­unea optanţilor din Ar- I­deal. ­­in­ CEL l din­ Proverbialul băcan din colţ e foarte nedomirit. Citește, o ga­zetă care se zice „democrată" Independentă ; dar dela o vre­me — și e mult deatunci — a început să nu mai priceapă. Mintea li este buimăcită. Omul a apucat vremurile, când opozantul era opozant; guvernamentalul era guverna­mental ; socialistul era socialist şi român era numai cine era român. Pe vremea aceea, când ziceai că faci opoziţie, o făceai cinstit; când spuneai că eşti guverna­mental, erai fără rezerve. Când erai din opoziţie, nu mai aveai nici un contact sim­­patico-politic cu nici un minis­tru, nu ocărai pe unii, pentru ca să te guduri pe lângă alţii. Nu păcăleai opoziţia, spunând că o slujeşti şi nu fulgerai cu fulgere de carton, pretinzând că eşti opozant ireductibil. Bietul băcan din colţ, a apu­cat vremurile, când socialismul şi a făcut apariţia în România­­ şi a tremurat de frică, fiindcă atunci cine zicea că este socia­list, era, cine combatea burghe­zia, nu ducea trai de burghez ghiftuit din munca lucrăto­rilor. 1. sfârşit, omul nostru ştia pe atunci totdeauna despre ce este vorba. Astăzi, la gazeta pe care, din deprindere automată o citeşte şi vede . LUNI: Guvernul va vădea si­gur în luna lui Octombrie. MARŢI: Guvernul a hotărît să debarce, cel mai târziu în luna lui Noembrie pe d. Stelian Po­­pescu. MIERCURI: Guvernul pregă­teşte bugetele pentru anul vii­tor şi a decis să suprime 20 la sută dintre funcţionari. JOI: D. Stelian Popescu va fi atacat violent în Cameră de că­tre d. Istrate Micescu ; guvernul a hotărît să rămâie neutru şi va cere Camerei să facă la fel. VINERI: Un însemnat mem­bru al guvernului a declarat că situaţia d-lui Stelian Popescu în guvern este compromisă. SAMBATA: Dacă d. Istrate Mi­cescu­ va fi ales vice­preşedinte al Camerei — și e sigur că va fi reales — d. Stelian Popescu va trebui să demisioneze ; dar dacă d Stelian ese din minister, gu­vernul va fi silit, să se retragă. DUMINICA : Guvernul a hotă­­rit să­­prezinte lista, oficială pen­tru patru locuri de vice-preşe­­dinţi ai Camerei, propunând numai toţii miniştri spre a im­­pedeca alegerea d-lui Istrate Micescu.­ Când a ajuns la sfârşitul săp­­tămânei, s-a terminat şi răbda­rea omului cu delicatese şi colo­niale. Şi punând coatele pe tej­ghea, şi-a luat capul între mâini şi a raţionat astfel: — Bine, frate, dacă este ade­vărat că guvernul va cădea si­gur In luna lui Octombrie, de unde o să-l mai debarce pe d. Stelian Petrescu in Noembrie ? Dacă guvernul se retrage si­gur ins­inie de Crăciun, de ca sa ocupă el cu facerea bugete­lor pe anul viitor ? Dacă este adevărat, că gu­vernul pleacă peste o lună, cum ar fi cu putinţă ca tot el să su­prima 20 la sută din funcţio­nari, adică să pleca, pe de o parte asigurându-şi, pe gratis, duşmănia atâtor mii de lăsaţi pe drumuri, pe de altă parte să uşureze sarcina celor cari vor veni după el, pentru ca să gu­verneze mai în tihnă 7 Dacă realegerea d-lul Mices­cu la vice-preşedinţie va însem­na demisia d-lul Stelian Popes­cu şi dacă această demisie va atrage căderea Întregului gu­vern, de ce o spune un ziar da sinceră opoziţie 7 Căci dacă aşa stau lucrurile, majoritatea de teama căderii, va vota sigur contra d-lui Micescu, dinci con­tra dorinţei ziarului indepen­dent. Dacă guvernul a decis să pă­streze rautraltatea faţă de due­lul Stelian Popascu-Micescu, cum se potriveşte această atitu­dine cu cealaltă versiune, că guvernul dorind ca d. Astrata Micescu să nu mai fie ales, a hotărit să prezinte lista oficia­­lă cu foştii miniştri . Dacă eşirea din guvern a mi­nistrului justiţiei va provoca fatal căderea întregului guvern, cum se împacă asta cu campa­nia, că d. Stelian Popescu este un personagiu fără însemnăta­te, care face guvernului mai mult rău decât bine . Și atunci sărmanul burghet se întreabă nedumirit: — Mă rog ce să cred din toată încurcătura asta? Cade guver­nul ori nu cade? Face bugetele, ori nu le face? Iese din guvern d. Stelian Popescu, ori nu iese ? Va fi ales d. Istrate Micescu, ori nu va fi ales? Pleacă guvernul in Octombrie pleacă în Noem­brie, pleacă tn Decembrie ţi tn care an? Dau de atâta vreme cele 3 lei pe zi, ţi tn loc să mă lămurească, gazeta asta mai rău m'a buimăcit! Dar buimăciala asta vine de acolo că băcanul din coli na urmărit dezvoltarea post­belică a oarecărei prese, care ţi a în­suşit toate mijloacele moderne de sugestionare a cititorului, încolo atitudinea acestei presa este foarte clară, este destul să fii cât de puţin în secretul zei­lor, ca să ştii despre ce e vorba. CONSTANTIN BACALBASA ■ ima a Mill sire­m Friedrichafen, H. (Telegr. part.). — Noul Zeppelin a ple­cat la ora 7:50 spre America. O mulţime imensă se adunase încă în cursul nopţii la locul de plecare. A fost nevoie de trei cordoane de poliţişti spre a îm­piedeca mulţimea să incomode­ze plecarea. Printre pasagerii plecaţi este şi ministrul german­­ Grzinski şi numeroşi funcţio­nari superiori germani. Au plecat, de asemenea, şi doi pasageri americani, care şi-au plătit călătoria, precum şi ginerele lui Zeppelin, conte­le Brandenstein-Zeppelin şi opt ziarişti. Dr. Eckner va fi ajutat în timpul călătoriei de ajutorul său Lehmann. In America se va face Zep­­pelinului o primire triumfală. El va aterisa pe câmpul de a­­viaţie de la Lakehurst, de unde echipagiul va pleca la New- Jersey iar de acolo cu vaporul Massion, la New-York, unde va fi primit de o delegaţie a New- Yorkului, în frunte cu prima­rul Walker. ETAPELE ZBORULUI Paris, 11 (Rador). — Dirijabi­lul „Contele Zeppelin“ a zburat la ora 9 și 32 minute deasupra localității Baden. Zborul se e­­fectuează in condiliuni perfecte. Pe bordul dirijabilului se găsesc 1 m­ afară de echipagiu, 60 per- 1 soane.* I Berlin, îi. (Telegr. part.) — Se * anunţă din Montelîmar, in sudul * Franţei. Că astăzi, la ora 2 d. a., a fost observat acolo trecerea dirijabilului Zeppelin. Dirijabi­lul a sburat la o înălţime de 600 m., luând direcţia spre sud. * Basel, H (Bador). — Dirijabi­lul „Contele Zeppelin“ a sburat J deasupra oraşelor Constanta şi I Basel, iar la ora 9 şi 45 a trecut. J deasupra oraşului Belfort. * Berlin, Kt. (Rador). — Ştiri primite de la comandantul din­­geabilului „Contele Zeppelin“ anunţă, că un sborul deasupra oceanului Atlantic, dirigeabilul a întâlnit o puternică furtună, care însă nu împiedică con­tinuarea raidului In bune con­­diţiuni.. D. Eckner, comandantul Zep­­pelinului, a anunţat că în tot timpul nopţii, va căuta să fie In legătură prin radiotelegra­­fie cu vapoarele ce va întâlni In cale. •x Qx- Gran­ar«a „Cruii“ se va sprisa De Luni, 15 cor„ expresul „C­arpaţi" va fi suspendat, în a­­cest an, din cauza sfârşitului sezonului în vederea căruia a fost înfiinţat. Ultimele curse le va face, plecând din Bucureşti Duminică 14 cor. şi înapoindu-se de la Braşov Luni 11 cor. Ultima statistică americană ate­­patru persoane la un automobil!.. Consiliul de miniştri de Joi seară — Deschiderea Parlamentului. Mesajul — Tratativele pentru împrumut. — Seceta ăia Basarabia şi măsurile de ajutorarea populaţiei. — Tratativele româno-maghiare. — Jabileul Do­brogei. — Serbările jubiliare dela Praga. — Modificarea le­gii radiodifuziunii . Consiliul de miniştri s-a în­trunit, joi seară, sub preşedinţia d-lui Vintila Brătianu, prim­­ministru. La consiliu au asistat şi d-nii C. Nicolaescu şi N. N. Săueanu, preşedinţii Senatului şi Came­rei deputaţilor, cari, împreună cu guvernul au întocmit pro­gramul de deschiderea sesiunii obişnuite a Parlamentului MESAJUL D. ministru de interne, I. G. Duca, a citit consiliului proiec­tul Mesajului regal pentru des­chiderea Parlamentului. In noua sesiune de toamnă, Consi­liul a aprobat textul. Mesajul anunţă pro­gramul legislativ pentru noua sesiune parlamenta­ră, aminteşte de bunele relaţii cu Marii Aliaţi, de raporturile de bună veci­nătate, de legăturile de strânsă prietenie cu sta­tele Micei înţelegeri şi cu Polonia, ca şi de bunele legături cu celelalte ţâri şi, în sfârşit, ocupându­­se de situaţia economică, anunţă consolidarea fi­nanciară a ţarei prin sta­bilizare şi împrumut, cari sunt considerate ca şi făcute. Corpurile legiuitoare se deschid la ÎS Octom­brie, la amiazi. TRATATIVELE PENTRU ÎM­PRUMUT D. prim-ministru Vin­­tilă Brătianu a făcut con­siliului o expunere asupra mersului tratativelor din ultima săptămână, pen­tru încheerea împrumu­tului, exprimând cele mai bune nădejdi. TRATATIVELE ROMANO-MA­­GHIARE PENTRU REZOLVI­­REA CHESTIUNEI OPT­AN­­ŢILOR D. ministre de externe interi­mar C. Argetoianu a anunţat consiliului că, în urma inţele­­gerei dintre guvernul nostru şi cel ungar, negocierile directe in­tre România şi Ungaria pentru rezolvirea chestiunei optanţilor vor Începe la 1 Noembrie, la Praga sau la Rappalo. Din partea României, delega­­a se va compune din d-nii G­­ernssl şi Ion Lăpedatu, foşti miniştri de externe şi de finan­ţe, N. Petrescu, plenipotenţiarul ţarei la Berlin, A. Nasta, direc­torul general­ei Casei centrale de împroprietărire şi din mai mulţi consilieri tehnici şi ex­­perţi. E probabil ca d. prof. şi de­putat Mircea Djuvara, să nu poată participa la aceste nego­cieri fiind reţinut în ţară de alte chestiuni Însemnate. JUBILEUL DOBROGEI Consiliul a hotărtt, definitiv, ca data serbărilor pentru ani­versarea a 50 de ani de la libera­rea ţi unirea Dobrogei cu R­o­mâ­nia să fie 28 octombrie a. c„ a­probând ţi programul, întocmit de comitetul de organizare, care fire în frunte pe d-nui ministru Al. Lăpedatu şi fostul ministru V. Sassu. Sa aprobat o reducere de 50 la sută pe c. f. r. pentru călăto­rii, cari vor voi să asiste la a­­ceste serbări şi să viziteze expo­ziţia regională jubiliară de la Constanţa, organizată cu acest prilej CONGRESUL INTERNAŢIONAL DE AGRICULTURA DIN 1529 Consiliul a aprobat de aseme­­nea o reducere de 50 la sută pe c. f. r. pentru participanţii la congresul internaţional de agri­cultură, care se va ţine la Bucu-­­ reşti, in anul viitor. SERBĂRILE DE LA PRAGA D. ministru Argetoianu a co­municat consiliului invitaţia­­ consiliului municipal din Draga, de­ a delega un reprezentant a­­l municipiului Capitalei noastre la festivităţile din Pracra pentru sărbătorirea împlinire­ a zece ani de existenţa Republicei ceho­­lovace şi de­liberarea poporului cehoslovac, amic şi aliat. Consiliul a desemnat pe d. dr. I. Costinescu, primarul Bucureş­tilor, să asiste la aceste serbări. RADIODIFUZIUNE Consiliul a numit o comisie ministerială, alcătuită din d-nii I. G. Duca, gen. adj. râul Angh­­lescu şi C. Dimitriu, care să stu­dieze şi să modifice legea pen­­tru întrebuinţarea radiofoniei in ţară, spre a prezenta noul pro­iect Parlamentului ♦ Consiliul a încredinţat ă­ lor, miniştri L. Mrazec şi C. Dimi­­triu sarcina de a întocmi proiec­tul de regulament pentru ex­ploatarea raţională a platforme­­lor şi magaziilor din portul Con­stanţa. s k tele la Baute si assrnis­iile pumn sid­em sepii» D-nii miniştri dr. C. Angeles­­cu şi I. Inculeţ au fost într'o nouă inspecţie in judeţele bân­tuite de secetă din sudul Basa­rabiei şi au făcut consiliului un amănunţit raport.­­ D. ministru I. Inculeţ, din partea comisiunii instituite în precedentul consiliu de miniş­tri, a propus şi consiliul a apro­bat următoarele măsuri de luat în judeţele bântuite de secetă din Basarabia : 1) INSAMANŢAREA. Credita­­rea pentru însămânţare se face prin trei instituţii de credit şi anume : Casele de gaj de pe lângă sucursalele Băncei Naţio­nale, Casele agricultorilor ajuta­te de Creditul Rural şi federa­lele băncilor populare. Pentru o mai bună coordonare a activită­ţii lor, instituţiunie acestea s’au constituit Într’un comitet, la care mai iau parte un repre­zentant al Camerei de agricul­tură şi prefectul judeţului res­pectiv. In cele cinci judeţe din Basarabia, lovite de secetă (Lă­­puşna, Cetatea Albă, Tighina, Is­mail şi Capnl) aceste insoluţii au 27.909.000 lei şi incă 10.000 008 lei le stau a dispoziţia. Comitetul procură seminţe pe care Ie da sătenilor In credit cu 8 la sută. In special Casele agricultorilor vor primi de la Creditul Rural, creditele, In numerar şi nu in bonuri. In ce priveşte coopera­tivele, Centrala lor, conform nonii legi, va primi diferite de­panări, cari vor da posibilitatea să se mărească operaţiile de cre­dit din Basarabia. Ca altă par­te federalele locale vor putea face virimente, adică federalele judeţelor îmbelşugate vor trans­fera datoriile lor faţă de fede­ralele judeţelor în suferinţă, tri­­miţându-la de preferinţă cerea­le pentru Însămânţare. Astfel a şi procedat federala din Bălţi trimiţând celei din Cetatea albă 23 vagoane de grâu. 7) LUCRĂRILE PUBLICE. Consilul a aprobat propunerea, ca toate ministerele să afecte­ze sumele ce le-au mai rămas in buget la capitolul materiale­lor pentru lucrările de preferin­ţă in Basarabia, ca şosele, tera­­samente pentru calea feretă, di­ferite clădiri, lingerie pentru spitale şi armată, etc. Afară de aceasta, consiliat, In urma pro­punerii d-lui I­rin ■ministre V. Brătianu, a aprobat pentru ace­­laş scop un credit extraordinar de 40.900.000 tei. De asemenea s’a hotărît, ca judeţele în suferin­ţă să poată contracta un împru­mut tot de 40.000.000 lei la Casa de depuneri pentru lucrări pu­blice. 3) ALIMENTAREA COPIILOR ŞI INFIRMILOR. Alimentarea.­ se va faca prin Crucea Roşie, cu ajutorul tuturor autorităţilor şi în special a ministerului de ins­­frucţie. In fiecare judeţ se va­­ forma un comitet central din Crucea Roşie locală şi represan- I tanţii autorităţilor. In comuna­­ se v°r forma deasemeni comitete­­ din preoţi, învăţători, primari ■ şi ceilalţi reprezentanţi ai au­­toritaţilor. Prefecţii sunt chemaţi In Bucureşti pentru Sâmbătă 13 crt., spre a lua instrucţiuni. Aceste comitete vor ţine in evi­denţă şi vor arăta numărul co­piilor şi infirmilor cari trebue hrăniţi. Fondurile se vor compune din ajutorul guvernului, care a şi deschis un credit de 5.900.000 lei In acest scop, din ajutorul dife­ritelor departamente prin anu­lări de credite in bugetele res­pective, din donaţiunile diferi­telor instituţii financiare şi ala persoanelor particulare, precum şi din mijloacele Crucei Roşii, care, in afară de fondurile aL a împrumutat de la Casa de de­­puneri 5.000.000 lei în acest scop. Alimentarea sa va faca prin crearea de cantine pe lângă şcoli în comunele suferinde. A­­fără de aceasta se va da şi aju­tor în natură, adică cereale, hai­ne, îmbrăcăminte, etc. Cu acest prilej se va face de către minis­terul de instrucţie şi o solida­rizare a copiilor din întreaga ţară, care, din judeţele cele bo­gate vor ajuta cu donaţiuni pe copiii din judeţele lovite de sp­­eetă. Ministerul ănătăţii a luat dispoziţia ca In spitalele din ju­deţele suferinda să hrănească pe lângă bolnavi şi pe infirmii re­­comandaţi de comitetele pom­e­­nite mai sus. Consiliul s’a terminat la 8 seara. 1 . EL­­ -v-m -xgv—----­ ­L

Next