Universul, ianuarie 1929 (Anul 47, nr. 280-304)
1928-12-08 / nr. 286
Anul XLVI Nr 286 FONDATOR: LUIGI CAZZAVILLAN TElEFWZ DIRECTIA 313/77 — 364/M REDACȚIA: CORESP. CU PROVINCIA 302/98 — 335 31 10 Pagini Exemplarul"cu 10 Pagini Sâmbătă 8 Decembrie 1928 mimi mm interes de servicii? Formulă tradiţională în mare stimă în preajma alegerilor care produce o sălbatecă perturbare în funcţionărimea română şi în deosebi în cea din administraţie, formulă tare putea de mult să-şi capete adevăratul înţeles, zicându-i-se pe numele cel adevărat : interes... electoral. Din păcate, formula dăinuieşte şi azi tot aşa de falsă şi mincinoasă, contrastând izbitor cu declaraţiile de libertate în alegeri, de ideală liberă exprimare a conştiinţei cetăţeneşti, pe care le afişează şi guvernul de azi cu toată critica pe care o făcea până de păzi „regimului vechi“. Adevărul e că s’a pus în disponibilitate acum în preajma alegerilor, care coincide cu preajma iernii, un apreciabil număr de slujbaşi bănuiţi că n’ar fi împărtăşind vederile partidului ce a dat conducerea de azi a ţării şi s’au transferat în... interes de serviciu slujbaşi de carieră cu drepturi consfinţite prin lege, dela un capăt la altul al ţării, pe simple afirmaţiuni de multe ori fără temeiu, îngăduind acte de răzbunare şi punând la discreţia agenţilor electorali ai satelor, slujbaşi destoinici, cu zeci de ani de carieră şi chiar din cei fără preferinţe politice şi fără altă vină decât că au ascultat şi executat recomandările mai marilor lor. Se pot cita cazuri în cari au căzut victime ale transferării şi slujbaşi cari s’au abţinut dela orice apreciere de ordin politic şi cărora nici nu le-a trecut prin gând să se manifeste în vre-o împrejurare pentru o anumită credinţă politică, — victime recoltate în deosebi printre slujbaşii administrativi, printre pretori. Dar în toată această prigoană împotriva slujbaşilor, pe drept sau pe nedrept bănuiţi, nelămurită rămâne absurditatea „interesului de serviciu“ care determină strămutarea administratorului dela o plasă din Olt la o alta de pe malul Nistrului, căci cum îşi poate cineva închipui că este spre... interesul serviciului ca un funcţionar să slujiască mai cu folos acolo unde nu cunoaşte, fiindcă n’a fost niciodată, decât acolo unde e cunoscut, fiindcă a slujit zeci de ani ? Şi atunci, pentru ce „Monitorul“ nu leapădă odată pentru totdeauna formula mincinoasă a „interesului de serviciu“ şi de ce n’o înlocueşte cu cea cinstită, aceea a „interesului electoral“ — singura şi adevărata cauză a tuturor perturbărilor din preajma alegerilor ? Cetăţenii, care citesc în ziare atâtea transferări de funcţionari administrativi în „interes de serviciu“, se întreabă cu drept cuvânt : cum se face că simte nevoie de atâtea schimbări, un partid care se consideră stăpân pe massa electorală şi care nu se teme de concurenţă ? Nedumerire firească. Când vom ajunge odată în situaţia acelor ţări, unde schimbarea guvernelor nu înseamnă bucuria amatorilor de demnităţi nemeritate şi de avantaje bugetare şi nici schimbarea funcţionarilor, mari, sau mici, în interes electoral ? Crabul „Ui buli Sunt amestecat! , Paris, 5 (telegr. part.)« Crahul publicaţiei „Gazette du franc“ şi arestarea preşedintei ei Marta Hanau şi a complicelui (fostul ei soţ) Lazăr Broch, amintesc trista vreme a afacerii Tereza Humbert. Până acum, experţii preţuesc deficitul întreprinderilor Hanau-Bloch la 125 milioane franci, linele ziare vorbesc de 60 milioane. Marta Hanau pretinde, că imobilele, terenurile şi alte bunuri şi valori ale întreprinderii ei valorează 122 milioane, iar deficitul ar fi numai de 45 milioane. 400 funcţionari ai publicaţiei „Gazette du franc“ şi colegii lor de la 500 sucursale din provincie se găsesc acum fără ocupaţie.a Deputatul socialist Chastanet a interpelat ori pe ministrul finanţelor, Cheron asupra crahului ,,Gazetei francului“, afirmând, că unii parlamentari ar fi amestecaţi in această afacere. I s-a strigat : __Numele ! Numele / — Mă angajez pe cuvânt de onoare să spun numele d-lui preşedinte al consiliului, a răspuns d. Chastanet. __ Justiția nu va menaja pe nimeni și va mer_ —— — ~ 1 a rartat A 171 -gC [laud *•*---x----cheiat d. Cheron. f Vall. _ NUMEROASE PERCHEZIȚII — Paris, 5 (Rador). — Azi, au continuat cercetările întreprinse de justiţie, în afacerea ziarului Gazette du France. S au făcut numeroase percheziţii, atât la paris, cât şi în provincie, la diferitele sedii ale agenţiilor. — Paris, 5. (Rador). — Scandalul financiar dat la iveală ori, după arestarea conducătorilor societăţii „Gazette du franc“ a provocat o mare emoţie, mal ales in provincie, unde lucrau »J».7L~'cas*lfe enemMlei alei- inii* șl parlamentari ? — prinderii. Victimele cele mal numeroase se găsesc In regiunea de nord a Franței. După „Petit Parisien", sumele strânse de sucursala din Lille s’ar ridica la 60 milioane franci. „Le Matin“ află, că Lazare Bloch voia să lanseze o societate cu caracter de propagandă catolică pentru Africa de nord. întreprinderea avea aprobarea arhiepiscopului din Paris și a episcopului de Cartagina. RĂSPUNSUL D-LUI POINCARÉ Paris, D (Rador). — Parchetul a primit până cri peste 100 de reclamaţii din partea clienţilor păgubiţi in afacerea „Gazette du franc”. Deputatul Chastene a desvoltat o interpelare adresată şefului guvernului. D. Poincaré a răspuns imediat, lămurind că unul din membrii guvernului, d. Henry Pate, vizat prin interpelare, a demisionat din consiliile de administraţie din care făcea parte in momentul când a fost numit subsecretar de Stat. D. Poincaré a cerut d-lui Chastene să semnaleze şi alte cazuri dacă există şi a adaugat, că prin discursul acestuia, s’ar putea crede că există cine ştie ce scandal parlamentar. Guvernul a Încheiat d. Poincaré, nu sa va da Înapoi dela nici o sancţiune justificată aplicată vinovaţilor, oricine are el. I D. Mussolini va veni la Lugano Paris, 5 (telegr. part.). „Petit Parisien“ anunţă că d. Mussolini va participa la desbaterile de la Lugano ale sesiunii Ligii Naţiunilor din luna aceasta. Se atribue o mare importanţă întâlnirii premierului italian cu d-nii Briand, Chamberlain şi Stresemann. x □ x mesagiul preşedintei Statelor-Unite New-York, 5. (Rador)". — Mesajul adresat congresului, de preşedintele Coolidge, cere aprobarea programului de constricţii navale şi pledează pentru ratificarea pactului Kellogg. Mesajul subliniază că Statele-Unite nu urmăresc niciun fel de scopuri militariste sau imperialiste Împotriva popoarelor mici. Preşedintele Coolidge se declară in favoarea menţinerii restricţiunilor in privinţa imigrării şi cere Înăsprirea legii de prohibitions a băuturilor alcoolice --------XOX--------însemnările mele Medicul de ţară Am primit la redacfie o jalnică scrisoare dela o tânără absolventă a Facultăţii de medicină, medică de plasă. Abia eşită din Facultate, s'a dus într'o comună depărtată să fie medică de circumscripţie. S'a dus cu entuziasm. A indurat destule necazuri şi lipsuri, cât a fost studentă. Şi acum vrea să înlăture cu ştiinţa dobândită, cu disciplina de muncă deprinsă la spital şi la cursuri, să aline dureri şi să aducă un spor de civilizaţie lumei din comunele circumscripţiei sale medicale. Numai bunăvoinţa însă nu-i deajuns. Dorul de muncă poate să înfrângă dificultăţi şi să înlăture rutini absurde şi primejdioase, dar nu poate numai râvna de muncă, oricât de mare şi de entuziastă ar fi, să înlăture toate piedicile. D-ra medic, de care e vorba, îmi scrie că n'are mijloace de a se duce în comune. Transportul e foarte costisitor şi trebue să-l facă numai cu căruţe închiriate. Uneori se duce pe jos şi când e vreme rea, căci trebue să ia măsuri de combaterea epidemiilor. In această privinţă trebue să se găsească o soluţie imediată, ca medicii rurali să poată să umble în comune cât mai grabnic şi cât mai des. Ei au deviza cercetaşilor „gata oricând". Dar deviza trebue pusă în aplicare. Să plece oricând, nu să dorească să plece. Corespondenţa îmi mai scrie, că faţă de rostul ei de medic întâmpină rezistenţa nu a sătenilor, cărora le-a dobândit încrederea, ci a unor cărturari ai satelor. Aceştia nu se silesc să înţeleagă că în misiunea datoriilor lor trebue să caute — necum să ocolească — sprijinul medicului. Şi şcoala şi biserica şi armata. Au tot interesul să caute pe medic şi dacă nu-şi face datoria, să-l trezească să şi-o facă. Nu-i nevoe de nici o stăruinţă întru arătarea greşelelor acelora cari nesocotesc concursul pe care trebue să-l dea medicul tuturor conducătorilor de instituţii. Şcoala are elemente cu atât mai bune, cu cât solicitudinile medicului sunt mai active. De aceea, concursul medicului de ţară trebue căutat şi medicilor să nu li se pună nici un fel de piedică. B. Cecropide Cine seamănă vânt — Alt caz de brutalitate cu substraturi politice — Corespondentul din Petroşani ne comunică un fapt, ce dovedeşte încă odată fecunditatea nenorocită a propagandelor desmăţate. Lunea trecută, câţiva credincioşi din enoria bisericei unde slujeşte preotul Sebastian Rusan, au pornit să adune semnături de la muncitori, pe o petiţie prin care se cerea înlocuirea preotului cu altul. Desigur, procedura era destul de insolită. Nu în felul acesta se pot determina schimbări în personalul bisericesc. Dar pofta vine mâncând în mediurile alimentate cu lozinca demagogică: „faceţi-vă dreptate singuri!“ Şi astfel, instigatorii au trecut de la semnături la fapte, închizând biserica şi refuzând să încredinţeze cheile preotului şi care nu are nie o scuză, ar beneficia die circumstanţa atenuantă a unei cauze juste. Din potrivă, el se datoreşte unor consideraţii exclusiv politici, meschine, din acelea pe care nesocotinţa unor politiciani fără scrupul le-au întreţinut in lumea uşor inflamabila a lucrătorilor de la Petroşani. Preotul, expus unor insistente ameninţări cu violenţa, a plecat la Sibiu, spre a aduce cazul la cunoştinţa Mitropoliei ortodoxe. In asemenea împrejurări se impun măsuri imediate şi exemplare. Nu se poate nici ceda, nici tergiversa în faţa brutalităţii. Numai prin înfrângeri viguroase se vor preveni roadele desbinărilor predicate de profesioniştii demagogiei. In călătoria, pe care o face d. prim ministru Iuliu Maniu în Ardeal, a fost salutat la Cluj de primarul oraşului, d. Theodor Mihail. Asupra acestei întâlniri, voim să insistăm un moment. La cuvintele de salut ale d-lui primar Theodor Mihali, a răspuns d. prim ministru, cu o expresie, care a Înfrânt protocolul oficialităţii, dând o înfăţişare actuală unei vechi tovărăşii de luptă şi ideal politic naţional. A spus d. prim ministru Madîu : „Adânc înduioşat, am ascultat cuvintele tale, vechiu tovarăş, îmbătrânit in lupta pentru acelaş ideal. Şi de aci încolo, suntem chemaţi din posturile ce deţinem, să conlucrăm pentru desăvârşirea idealului înfăptuit, consolidând temeliile unităţii naţionale, prin realizarea unităţii sufleteşti S’au întâlnit doi vechi luptători, întâlnire duioasă, cu atât mai duioasă, cu cât in cursul luptei, ambii au fost la locurile de căpetenie. D. Marin a fost preşedinte al partidului naţional, d. Mihail vicepreşedinte al aceluiaş partid. Aceiaş Însufleţire, aceiaşi oţetică in luptă, aceleaşi directive, aceiaş hotărire. Şi după ce s'a înfăptuit unirea, vechii tovarăşi de luptă n'au mai fost în aceiaş organizaţie politică. Organizaţiile respective s'au ciocnit, au purtat lupte dârze, s'au duşmănit, şi-au încrucişat spadele. S'au luptat între ei ca adversari înverşunaţi oameni, cari până atunci lucraseră sub acelaş imperativ de politică naţională.DAR ŞI ACUM DICTEAZĂ ACELAŞ IMPERATIV NAŢIONAL. SE URMĂREŞTE TREBUE SA SE URMAREASCA ACEIAŞ NĂZUINŢĂ NAŢIONALA: UNIFICAREA SUFLETEASCA. Fără îndoială, că lupta vehementă dintre fraţi, teriţi de pasiunea politică, a împiedecat intr'o mare şi desigur vinovată măsură, munca de solidaritate şi uniune naţională. Dacă s'ar fi depus mai multă sărguinţă pentru înţelegerea şi întrapătrunderea marilor principii ale unificării; dacă s’ar fi renunţat la anume etichete locale şi provinciale; dacă s'ar fi răspuns mai repede şi mai amplu dezideratului general, care vibra în atmosfera românească imediat după unire. TOŢI LAOLALTA, PENTRU POLITICA UNITĂŢII NAŢIONALE, fără îndoială că alta ar fi fost situaţia ţării. Dacă încrucişările de spade între oamenii politici n'ar fi avut caracterul violent pe care l-au avut, dacă ar fi fost oorpbimnă conlucrare frăţească, — desigur n'ar fi părut cum a părut întâlnirea dela Cluj, Maniu Mihali, — ci strădania pentru desfăşurarea normală a unificării şi consolidării ţării ar fi realizat adevărate minuni. Dar... Fie ca oamenii politici să se Înţeleagă întru Înlăturarea atâtor dificultăţi, induioşindu-se mai mult de situaţiile grele obşteşti şi hotărîndu-se să fie călăuziţi mai puţin de pasiuni politice. Aici, în acest ziar, acestea le-am spus necontenit. Am făcut apeluri, am căutat să înlăturăm piedicile , nu am cruţat nici o osteneală, ca să arătăm greşelile îndârjirilor dintre oamenii politici şi dintre partide, stăruind să învederăm că memento al vieţii , publice şi a celor noui şi a celor cu tradiţii politice este uniune naţională pentru consolidarea ţării. * Spionaj? Paris, 5. (Rador). Autorităţile militare din Toulon au fost înştiinţate, că o mitralieră a dispărut de pe vasul purtător de avioane „Beam“. In urma cercetărilor ordonate, un scafandru a regăsit mitraliera in fundal basinului, în apropiere de locul unde e ancorat „Beam“, dar lipsind mecanismul Se crede, că e vorba de o afacere de spionaj și că mecanismul mitralierei ar fi fost predat unei puteri străine. Autonul a aruncat apoi mitralia, la un mare, spre a Înlătura bănuelile. Infanta Isabela, fiica defunctei principesa Maria Tereza, sora regelui Alfonso XIII și contele Zamoisky, a căror căsătorie se va celebra zilele acestea la Madrid. -------- XCX------ Sesiunea comisiunii internale a Dunării ------------------, Viena, 5 (Ractor). — Comisiunea internaţională a Dunării s'a întrunit,eri, la Viena, în a 21-a sesiune plenară. La ordinea de zi figurează diverse chestiuni de ordin administrativ. De asemenea, comisiunea se va ocupa cu examinarea propunerilor iugoslave pentru rezolvarea tracţiunii prin Porţile de fier, cu chestiunea tarifelor in această regiune şi va discuta proectul de acord cu România în chestiunea navigaţiei la Porţile de fier. re cane se tama in imina mai Milano, 5 (telegr. part.). — O mare nenorocire s'a produs la Milano cu ocazia dărâmării clădirii fostei închisori de acolo. In acest imobil, situat în apropierea gării, se adăposteau numeroase familii sărace, cari nu găseau adăpost într’altă parte. In timpul lucrărilor de dărâmare, s’a prăbuşit un zid înalt de 25 metri, acoperind patru lucrători. Unul a murit, iar trei supt Duuă groaznicul cutremur din Chili Londra, 5 (Radar)____ Știri primite din Chili, anunţă că pagubele cauzate de cutremur se ridică la peste 150 milioane pesos. “ -x □ x— —» FILAF. Braşovul e acoperit de zăpadă. Iarna a rărit frunzişul de pe munţi. Copacii par’că s’au de- părtat unii de alţii. Săniile alunecă pe uliţele largi, înfundat în glugă, vizitiul plesneşte din biciu şi-i dă zor cu vorba. Un moşneag îndesat, cu privirea ageră. Care e casa Ştirbei, moşuie? — Uite-o sus, colo. — E frumoasă ? Ar putea să stea şi un rege. Uitându-se la ghiosolanul meu, bătrânul urmă: Tare-i bine, domnule doctor, că domnii dela Bucureşti vin că s’aşeze pe la noi. Să fie români cât de mulţi şi cât de mar, domnule doctor, ca să ţină piept şi ungurilor, că destul ne-au lovit în trecut, şi saşilor, că în părţile noastre au cotropit totul şi altădată şi acum. — Ai avut vreodată, moşule, siguranţa c’o să scapi de unguri ? — Am avut-o, fiindcă eu am mai apucat o vreme când scăpasem de ei. In 1870, 1871 şi 1872, eram elev la liceul Şaguna. Puteţi să mă găsiţi în registre. P’atunci, ungurii nu mişcau în faţa austriacilor. Nici nu învăţam ungureşte. Numai namţeşt® şi româneşte. La sărbători, ne duceam cu drapelul român. Eram liberi să înjurăm pe unguri cât pofteam. Numai după aceea, ei au prins nas şi s’au repezit pe noi tot mai tare cu maghiarizarea. Dar, Dumnezeu a fost bun, — şi astăzi, iată că plimb cu sania mea bătrână pe fraţii de la Bucureşti... Ajungem. Vizitiul opreşte, se dă jos să-şi mângâe caii şi zice : — Nu ne trebue decât fraternitate ; baremi atâta cât au duşmanii. Să ne’nţelegem între ei. Şi îmi pui capul că unul nu mişcă. Că e mult până se liberează românul de ’nnăbuşală. Pe urmă, când ,i-o încolţi el, nu — N’am auzit pe nimeni să fi murit de foame!.. D. guvernator al Băncii Naţionale despre scăderea cursului leului .... OO........................ — Cauzele care au provocat scăderea şi măsurile luate pentru revenirea la cursul obişnuit — ............ O " ;»■ — Scadenţa împrumutului la Banca italiană de comerţ — Scăderie repetate ale cursului leului ne-au determinat să solicităm o serie de explicaţii d-lui guvernator al Băncii Naţionale Ele ne-au fost date şi le folosim aci, spre a lămuri pe cititorii cu drept cuvânt alarmaţi. D. guvernator a explicat astfel cauzele scăderii leului: 1) Pentru că se anunţase că stabilizarea leului avea să fie făcută până’n luna Decembrie c., multe plăţi au fost Uzate In această lună. Din această cauză a sporit in primul rând cererea de deviza 2) împrumutul şi stabilizarea nerealizându-se la epoca prevăzută, multe persoane particulare au căutat să-şi plaseze disponibilul de lei in devize străine. Cum cererile de această natură n’au fost satisfăcute, pentru că nu erau justificate, s’a alarmat plata că lipsesc devizele. 3) Unele plăţi ale statului, către furnizorii străini grăbiţi să-şi lichideze creanţele, au fost amânate, nefiind socotite cu totul urgente. Reprezentanţii acelor furnizori au interpretat greşit amânarea şi au dat alarma că statul nu le achită creanţele. De toate aceste consideraţiuni s’a profitat in străinătate şi s’a provocat o bruscă scădere a ■ leului. Scăderea produsă a fost de la cursul de 806 lira sterlină la 820, apoi la 830 şi 836. De îndată ce Banca Naţională a aflat de acest joc în defavoarea manetei noastre, a dispus ca băncile cu cari se află în legătură la Londra şi Zürich să cumpere in contul său lei până la 20 milioane fiecare. Băncile din Londra au cumpărat in total lei pentru opt milioane, la cursuri ce au variat de la 827 la 823 lira sterlină. Cursul de încheere de eri la Londra a fost de 823. Băncile din Zürich au putut cumpăra lei numai pentru două jumătate milioane, la cursul de 3,03. Faptul că atât la Londra cât și la Zürich, la cererile de 40 milioane lei oferta nu a fost un total decât de 10 jumătate miilioane, face dovada că pe acele pieţe nu se găsesc lei disponibili ca scăderea cursului să fie justificată şi să poată continua. Miercuri seară Banca Naţională a expediat o nouă serie de telegrame, de astă dată băncilor din Londra, Paris, Bruxelles, Zürich, Viena şi Budapesta, cerându-le să cumpere lei până la suma de zece milioane fiecare In acelaş timp s'a exprimat faţă de băncile din Zürich surpriza că la cererea de a se cumpăra lei pentru 20 milioane, ei n'au cumpărat decât pentru două jumătate milioane. D. guvernator şi-a exprimat credinţa, că scăderile nu vor continua şi că leul va reveni repede la cursul obişnuit. In străinătate, spunea d-sa, nu sunt lei disponibili decât pentru 800 milioane şi Banca Naţională are posibilitatea să absoarbă tot acest disponibil. In ţară, Banca Naţională acoperă la cursul de 807 lira sterlină, toate cererile de devize aprobate de oficiul de control al devizelor. « Acest oficiu are dispoziţii să aprobe cumpărarea de devize pentru toate plăţile ajunse la scadenţă, dacă i se face dovada certă în această privinţă. Conchizând, d. guvernator a spus: Specula ce s'a făcut şi care a provocat scăderea leului, a fost o surpriză de moment. Banca Naţională a parat lovitura şi specula nu poate continua. D. guvernator a fost rugat să dea lămuriri şi asupra aranjamentului dintre stat şi Banca Naţională privitor la creanţa de 75 jumătate milioane mărci ce ne revine de la Germania. Mercuri a fost incunoştiinţat oficial că guvernul german a convenit să pună la dispoziţia guvernului român, cu anticipaţie, întreaga creanţă de 75 jumătate milioane mărci. La rândul său guvernul român a autorizat Banca Naţională să mobilizeze integral acea creanţă. In schimbul devizelor ce reprezintă acea creanţă, Banca Naţională va emite lei, pe care îl va da statutul pentru satisfacerea nevoilor sale urgente. Pentru susţinerea cursului leului, Banca Naţională dispune da devize suficiente. Mărirea stocului de devize prin mobilizarea creanţei din Germania va face şi pe cei mai necredincioşi să aibă încredere în menţinerea valoarei monedei noastre. O ultimă Întrebare a fost făcută d-lui guvernator: Dacă s’a obţinut o amânare pentru plata împrumutului de 12 milioane dolari, către Banca italiană comercială, scadenţa fi-’ ind la 12 Decembrie ? D. guvernator a răspuns că s’a urmează tratative între guvern şi banca numită şi se speră că amânarea plăţei va fi obţinută. C. Dem. j Drama de la palatul de justiție din Praga Bebi alcibiade care a asasinat la Praga pe Cemt beg, ministrul Albaniei în capitala Cehoslovaciei și cumnat cu regele Ahmed Zogu, Alcibiade a fost f 11. * Deosebirea D. doctor Mibashan, câmp nou sionist, in articolul d-sale, publicat în ziarul „Lupta", afirmă că partidul sionist are aceeaş structură şi, prin urmare, aceleaşi drepturi la revendicări ca şi oricare alt partid minoritar, german sau maghiar, de pildă. Răspund: de loc. D. doctor n’a dat destulă atenţiune problemei, de aceea face confuzie , considerând numai înfăţişarea exterioară a lucrului işi închipue că oricare grupare etnică are aceeaş origină şi aceleaşi câştiguri obţinute ca şi toate celelalte. De act erorarea. Acum explicaţia: Minorităţile germană şi maghiară din nouile provincii erau aşezate în acele ţinuturi în ziua în care tratatul de pace le-a trecut României. Ele invocă cum că trecerea a fost făcută printr’un act de forţă majoră, fără voia lor ; ele dovedesc că în vechea lor patrie aveau drepturi pe care nu înţeleg să o piardă şi pe care tratatele-ie pace ie-au menţinut formal. Aceasta este poziţiunea ce şi au -1-----~7---------------------------- _x_____________ tucaţi pordic ai-au netiinitite. Situaţia evreilor este cu totul alta. In vechiul regat evreii nu au fost atribuiţi României prin sila unui al treilea, dânşii au venit, de bună voe, fie individual din liber arbitru, fie în calitate de emigranţi, infiltrându-se treptat în ţari, uneori în masse compacte care au îngrijorat ţara şi au contribuit să se nască acel sentiment de ostilitate în sânul populaţiei băştinaşe. Apoi aceşti evrei au venit atât de numeroşi şi de grăbiţi pe vremuri când evreii nu aveau drepturi politice, doye.1 * admit regimul ce le este rezervat. Deci, în vechiul regat evreii nu pot revendica — precum celelalte minorităţi în nouile provincii — drepturi anterioare pe care înţeleg să nu le piardă. Evreii din nouile ţinuturi au fost trecuţi României cu drepturi egale cu ale celorlalte minorităţi — aceasta nu tăgăzduim — dar nici aceştia nu aveau drepturi de obârşie. Şi aceştia au fost, la origine, element infiltrant, venit de bună voe, şi aceştia s’au aşezat pe noul pământ fără să aibă drepturile politice pe care le-au dobândit numai mai târziu. Dar un fapt de curând vina să arunce o enigmatică lumină asupra situaţiei, ca şi asupra sentimentelor acestor xeno etnici. In vechiul regat, unde evreii au drepturi politice recente un partid politic sionist nu s a format, dar în nouile provincii, acolo unde evreii au tot interesul să apară minoritate, la fel cu germanii și maghiarii, s’a format partidul sionist. Cât timp — pe vremuri — evreii nu aveau în România drepturi politice, ei veneau şi veneau mereu în număr mare, iar când li s’au acordat toate drepturile fără nici o restricţiune, la fel cu toţi Românii, pleacă. Fără drepturi veneau, cu drepturi pleacă. De unde se vede că nu cetăţenia i-a atras alanci, fiindcă cetăţenia nu-i reţine astăzi Şi dacă cei din nouile ţinuturi au înfiinţat un partid sionist care este „partidul plecăiei“, de ce lupta spre a fi reprezentat în parlamentul României? Evreii din vechiul regat sunt 'TONT L art. 10*