Universul, iulie 1929 (Anul 47, nr. 148-173)
1929-07-24 / nr. 167
Inchiziţia fiscală Dacă ministrul nostru de finanţe ar fi consultat tratatul de impozite scris în anul 1863 de Vernier, ar fi cules câteva folositoare învăţăminte şi consilii, în materie de politică fiscală. Autorul francez spune în tratatul său, că orice sistem de impozite trebue să fie în funcţie de capacitatea de plată a tuturor categoriilor de contribuabili. Niciun impozit nu poate să tindă la săcătuirea forţelor de producţie ale ţării. Nici o categorie de impozite directe nu trebue să fie sporită, în vremuri de criză economică şi financiară, când piaţa este jenată ; când massa contribuabililor luptă pentru procurarea mijloacelor de existenţă, în condiţiuni foarte grele ; când producţia este în scădere şi consumaţia este restrânsă. Un ministru de finanţe, conştient, studiază şi aplică un sistem de impozite — directe şi indirecte, capabil să mărească veniturile statului, în vederea marilor lucrări de utilitate publică, numai în epoci de prosperitate, când, massa contribuabililor poate suporta malile sarcini fiscale. In acelaș tratat se mai spune că nu se poate avea o politică de fiscalitate bună fără o politică financiară şi economică, bună. Cine tratează pe contribuabil drept „vacă de muls“ în orice împrejurări critice, dovedeşte o completă lipsă de psihologie şi de simţ politic. Vernier nu pomeneşte în tratatul său de impozitele directe încasate cu efect retroactiv. Şi nu pomeneşte pentru că nimic nu poate să fie mai odios, decât să pretinzi şi să impui contribuabilului, sporuri de impozite, cu efecte retroactive. O asemenea concepţie în materie de impozite este în opoziţie cu cele mai elementare principii ce sunt la baza politicei fiscale. Cetăţeanul contribuabil are şi el un buget. Or, acest buget nu poate fi răsturnat în cursul unui an, prin sporuri de impozite cu efecte retroactive, când veniturile sale au fost şi sunt aceleaşi. După concepţia ciudată a ministrului nostru de finanţe, categoriile de impozite directe, care au fost recent sporite, vor fi plătite de contribuabili, nu dela data promulgării legilor respective, ci dela începutul anului 1929, sau dela l Iulie a. c., adică cu efect retroactiv. Nu numai impozitele directe au fost simţitor sporite şi urmează să fie plătite cu începe dela 1 Ianuarie şi dela 1 Iulie a. c., ci şi numeroase taxe fiscale au fost zilele trecute sporite, urmând după dispoziţiile legilor respective să fie plătite dela începutul anului 1929. S’a sporit taxa deA la sută din valoarea mărfurilor şi produselor importate şi exportate prin porturile noastre fluviale şi maritime, adăogându-se şi o taxă adiţională de 10 la sută, la aceeaş valoare. Au fost dublate apoi taxele de cheiaj fixate prin legea din 1921. S-a mărit taxele pentru controlul tuturor instalaţiilor de forţă , taxele asupra uzinelor termice şi pe măsuri şi greutăţi, etc. Toate aceste sporuri de taxe se aplică cu începere de la ianuarie 1929. Această avalanşă de impozite sporite şi de taxe majorate, fără nici o normă şi prin desconsiderarea tuturor principiilor aflate la baza politicei fiscale, va contribui la înrăutăţirea situaţiei noastre economice, fără ca statul să poată atinge scopul ce-l urmăreşte : înlăturarea deficitului bugetar. -------- XO X------- REORGANIZAREA imunicipiului lumii Intre legile care se vor vota în actuala sesiune va fi şi legea de organizare a municipiului Bucureşti. După care s'a hotărît până azi, legea în vigoare nu va suferi mari modificări. Astfel în loc de trei primării de sectoare pot fi patru, culoarea de Galben devenind o primărie de sector, cu mult mai redusă în intindere. Aceste primării de sectoare vor avea un consiliu general și cu un primar general al municipiului București. Celelalte modificări sunt aduse pentru armonizarea acestei legi cu principiile noii legi de reformă administrativă. ------XO X------- Conferinţă politică pentru examinarea planului Young Londra, 21 (telegr. part.).— In întrevederea avută ori seara cu d. Briand, d. Tirrel, ambasadorul englez la Londra, i-a arătat acestuia că guvernul englez consideră Elveţia ca prea îndepărtată spre a fi desemnată ca sediul conferinţei guvernamentale pentru examinarea planului Young, astfel că miniştrii britanici n'ar putea să stea prea mult acolo şi a propus alegerea unui oraş olandez, eventual Haga, ca sediu al conferinţei. Centrala telefonică a orașului New-York i AU VORBIT GENERALII Suflul dătător de viaţă, cuprins în cuvântările rostite de marii generali în Senat, a străbătut ca un fior toată fiinţa românească, de la un capăt la cellalt al ţării şi a dat expresie acelei dureri înăbuşite, care de atâta vreme mocnea în suflet. Prea mari sacrificii ar îi cerut integritatea noastră naţională, dacă nu ar fi venit şi ceasul, în care dreptatea să triumfe, iar opresiunea morală — provocată de indulgenţa rău înţeleasă de acei cărora li s’a aplicat şi au abuzat de ea — ar făcea să se întrevadă o catastrofă. Desigur, nu se putea duce la bun sfârşit, fără mari şi grele sacrificii, un rosboiu atât de sângeros, dar ele ar fi fost zadarnice, dacă s’ar fi îngăduit la infinit să profite de rodul victoriei, tocmai acei cari atunci au pactizat cu duşmanii, iar astăzi vor să se erijeze în conducători ai Neamului, pe când datoria lor era să stea ascunşi şi ruşinaţi, bucuroşi că în mărinimia ei, naţiunea, în ceasul victoriei, nu i-a pus la stâlpul de execuţie. Se răspândise în suflet credinţa, că războiul a sdruncinat resorturile morale ale acestui Neam şi că politicianismul, distrugând nădejdea în triumful binelui asupra răului, ne pregăteşte o epocă de decrepitudine. Ani de zile, în coloanele acestui ziar, am arătat pericolul pe care-l prezintă scutirea de sancţiunea meritată, tocmai aceluia căruia istoria pentru veşnicie îi va spune „omul LUMINEI din tranşee“ atunci când acei cari au fost înşelaţi de îndemnurile lui stau şi azi la ocnă. Se părea, că predicam în pustiu şi că orice speranţă de îndreptare era pierdută. Sentinţa rostită în Senatul Ţării de veneratul general Presan, şeful din timpul războiului al armatelor noastre şi de bravii săi tovarăşi, generalii Văitoianu şi Popovici, ne umple sufletul de bucurie. Alarma dată de noi şi-a produs, deşi târziu, efectul. Atmosfera pestilenţială se împrăştie, naţiunea îşi recapătă echilibrul, armata se înviorează, opinia publică — atâta vreme îmbrobodită şi îndobitocită de propagandă organizată de o presă,—care nu are nimic comun cu ţara asta— se desmeticeşte. Trâmbiţaţi, domnilor generali, s’audă tovarăşii voştri din morminte, că nu au murit degeaba, trâmbiţaţi cu putere, să afle oastea celor în viaţă ca să fie gata a încinge din nou sabia spre a pune rânduială în locul desordinei, se mânată de demagogie , trâmbiţaţi să înţeleagă nemernicii şi inconştienţii cari îi susţin, că este timpul să se ascundă în gaură de şarpe, dacă vor să mai profite de indulgenţa care li s’a arătat până azi. Noi vă vom urma. Ţara are astăzi, mai mult decât oricând, nevoie de mintea şi braţul vostru. Ea vă strigă în cor: Să trăiţi ! STELIAN POPESCU Predeal Datoriile de război ale Franţei l'OS — Camera franceză a votat ratificarea acordurilor. — Guvernul a pus chestia de încredere.—Cine a votat contra — PROPUNEREA MALVY Paris, 21 (Rador). In şedinţa de eri seară a Camerei, d. Malvy, preşedintele comisiunei de finanţe a Camerei, a afirmat necesitatea ca Franţa să-şi spună ceea ce crede asupra acordurilor relative la datoriile de război. D-sa a insistat să se voteze propunerile făcute, in sensul ca rezervele să fie trecute chiar in textul legei ratificărei acordurilor. RĂSPUNSUL D-lui BRIAND D. Briand, în răspunsul său a declarat că refuzul de a se ratifica acordurile, ar creia dificultăţi aşa de mari, încât ar anula toate preparativele ce s-au făcut până acum, în vederea viitoarei conferinţe a lichidărei chestiunilor în litigiu încă, izvorîte din război. D. Malvy a propus să nu se treacă la discuţia propunerei Deligne, insistând asupra votărei imediate. înainte de a se proceda la votare, d. Briand a atras atenţia Camerei asupra importanţei deciziunei ce se va lua, precum şi asupra hotărîrei guvernului de a pune chestiunea de încredere împotriva propunerei făcută de d. Malvy. MOŢIUNEA HERAUD Paris, 21 (Rador) — In şedinţa de noapte a Camerei, d. Cheron a declarat că guvernul lasă Camerei să aleagă moţiunea prin care se vor exprima rezervele, astfelca ratificarea să fie operantă. Camera a adoptat cu 282 voturi contra 274, începutul moţiunei Heraud, prin care se declară că reparaţiunile germane ce se cuvin Franţei, vor trebui să acopere sarcinile acordurilor de la Londra şi Washington, aşa cum au fost impuse Franţei, prin aceste acorduri. După diferite intervenţii ce s-au făcut, Camera a adoptat prin ridicarea de mâini, moţiunea Heraud, în totalitate. VOTAREA ACORDURILOR După aceasta, Camera a ratificat acordul asupra datoriilor către America, cu 300 voturi, contra 292, iar acordul asupra datoriilor către Anglia, a fost ratificat prin ridicare de mâini. • Paris, 21 (Itador).—Spre star-şitul şedinţei. Camera a început discuţia asupra proiectul, fatificarei datoriilor arbitlisne. Cu această ocaziune au fost prezentate mai multe, contra proiecte. D. Briand a declarat că singur proiectul Deligne, care reproduce proiectul guvernamental, prin care se autoriză preşedintele Republicei să ratifice acordurile de la Washington, permite ducerea mai departe cu sorţii de izbândă, a negocierilor pe care guvernul le va începe spre a evita scadenţa de la 1 August 1929. D. Briand pune chestiunea de încredere, în favoarea contraproiectului, care a fost adoptat de Cameră cu 301 contra 275 voturi. Şedinţa se ridică la ora 3 şi 5 minute noaptea. ' ’ CINE A VOTAT CONTRA Paris, 21 (Radch). — împotriva contra proiectului Deligne au votat în primul rând toţi comuniştii şi socialiştii, precum şi 100 de radical-socialiști, printre cari d-nii Daladier, Herriot, Franklin Bouillon, adversari ai ratificărei. ÎNSEMNĂTATEA VOTULUI Paris 21 (Rador). — „Le Journal“, crede că majoritatea extrem de minimă, întrunită la Cameră, cu ocaziunea ratificărei acordurilor, va însemna fata de opina publică mondială, o rezervă dintre cele mai serioase şi mişcătoare. D. A. BRIAND ministru de externe D. CHERON ministru de finanţe I j,. iTŢMwwBMii|iyjjyB^^Bpimi_ijt^ith tjmibmiii iiiwul Ipelil Ini 9l li Iaşi, 21 Iulie Comisiunea I-a de apel de pe lângă administraţia financiară din localitate, compusă din d-nii Dimitriu, Kirilă şi Kalerghi, a judecat apelul fiscal introdus de A. S. R. Principesa Ileana, reprezentată prin d. Bruning, administratorul moşiei regale Poenii, contra impunerii fiscale exagerate, a acestui domeniu. Intr’adevăr, fiscul a impus venitul moșiei la 1.009.320 lei, pe când în realitate beneficiul domeniului a fost în 1928 numai de 993.200 Iei. D. avocat C. Toma, reprezentând interesele A. S. R. Principesa Ileana, a arătat eroarea făcută, iar comisiunea admițând apelul a redus impunerea. Ruperea tratativelor între Grecia şi Turcia Angora, 21 (Rador). — Agenţia telegrafică turcă, anunţă, că este informată că acordul cu Grecia, asupra schimbului, — care se negocia de mai multe luni, şi care părea că va duce la bun rezultat, — a eşuat, iar tratativele au fost rupte. -----XOX------- INCIDENTUL de la graniţa bulgaro-iugoslavă Belgrad, 22 (Rador)). — Ziarele din Zagreb anunţă, că ministrul Iugoslaviei la Sofia, ar fi avut o intercedere cu ministrul de externe al Bulgarie , intervedere care ar avea ca urmare o destindere a raporturilor dintre cele două ţări. 1 Regele Egiptului la Londra Londra, 22 (Rador). — Regele Fuard al Egiptului a sosit la Londra noaptea trecută, incongnito. Regele a fost prit la gară de ducele de Glouchester şi de ministrul Egiptului la Londra, precum şi de mai multi egipteni aflaţi în trecere prin Anglia. In drumul de la Paris la Londra, Regele Fuarid a fost însoţit de ministrul său de externe, şi de d. Chamberlain. -------- | --------- Casier jefuit Paris, 22 (Rador). — Din St. Mortz se anunţă, că un casier al administraţiei financiare din acel departament, care avea asupră şi pensilor avalizilor, a fosit atacat şi jefuit de mai mulţi necunoscuţi. Marile Inundaţii din judeţul Brăila — Pagube enorme.— O viză prin regiunea inundată — Brăila. 20 Iulie Catastrofale inundaţii din județul nostru după spargerea digului de la Siret, au lăsat pe drumuri peste 500 familii de plugari, cari erau în ajun de a secera una din recoltele cele mai bogate din câte au fost de la război încoace. Mai bine de 10 mii de hectare de semănături, în cea mai mare parte grâu şi orz, aparţinând locuitorilor din com. Cotu-Lung, Cotu-Mihalea, Voineşti, Menchea Vameş, Vădeni, Baldovineşti au fost acoperite de apă şi completamente nimicite. Printre agricultorii păgubiţi sunt şi d-nii Const. Sassu. Prima haltă a fost la Cotu Lung, una din comunele mai greu încercate. Şoseaua care duce spre comună este complet sub apă. De o parte şi de alta a drumului, apa s-a revărsat pe câmp, acoperind sămănăturile sătenilor. Porumburile, destul de înalte, nu se mai văd. Pe o distanţă de câţiva kilometri ţinutul are aspectul unui lac imens. Pe alocuri, apa are o înălţime de trei şi chiar patru metri. In furia lor, apele au smuls o mare parte din sămănături, astfel că dacă apa se va retrage în câteva zile, tot nu mai e nădejde să se salveze prea mult din rodul câmpului. Spre a pătrunde în sat, am luat într’o dubea. Sunt prin partea locului câteva leacuri puse la dispoziţie de regimentul de pontonieri din localitate, de care locuitorii se servesc necontenit căutând să mai salveze câte ceva din gospodării. E locul să arătăm că opera de salvare şi evacuarea locuitorilor, s-a făcut cu concursul unor echipe de soldaţi din regimentele de pontonieri, 38 infanterie şi jandarmi, trimis imediat la locul catastrofei din ordinul d-lor general I. Macri şi V. Florescu locţiitor de prefect, cari au stat necontenit in mijlocul sinistraţilor, ajutându-i şi imbărbătându-i. Au ajutat deasemenea la munca de salvare d-nii Const. Sassu şi Vladimir Grigorescu, doi din marii agricultori cari au fost mai greu loviţi. JALEA LOCUITORILOR Comuna Cotu-Lung e în întregime sub apă. Numeroase case au fost luate de curentul şuvoiului şi târâte departe pe câmp. Drumul de la şosea în comună poartă urmele acestui dezastru fără precedent. Pe întinsul apei plutesc fărâme de garduri şi diferite mobile din casele ţărăneşti, pe care locuitorii dezolaţi le culeg bucată cu bucată in nădejdea că vor mai putea reconstitui vechile gospodării. In sat n’a putut fi salvată de cât biserica, aşezată pe o culme de deal. Apa s’a ridicat până la muchea dealului şi era cât ne eoi, să inunde şi sfântul locaş, chiar în momentul când mulţimea îngrozită de proporţiile dezastrului, se abla adunaVladimir Grigorescu, Dan Ciocârlt... Ilie Focos, Teodor Luchiardopol, Titescu şi ali mari proprietari de pământ în regiunile lovite de inundaţii. D-nii Vasile Florescu inspector general administrativ locţiitor de prefect, general I. Macri comandantul div. V-a, Cristache Arapu pretorul plăşii Silistraru, colonel Barbarino, comandantul reg. de pontonieri, căpitan Burcel comandantul companiei de jandarmi, lot. Bratosin din pontonieri şi Cristescu din reg. 8 infanterie desfăşoară o mare activitate pentru salvarea vieţii şi autului sinistraţilor şi incartiruirea lor. tă la rugăciune. Fiind la faţa locului d-nii V. Florescu prefectul judeţului şi general I. Macri comandantul diviziei X-a, au ordonat imediat să se sape an sânt în jurul bisericei şi numai în felul acesta a fost posibil salvarea sfântului locaş, construit acum trei ani, din contribuţia locuitorilor. Sătenii mai vârstnici ai comunei cari au mai apucat şi alte inundaţii, povestesc că nici odată apele nu s’au ridicat până la muchea bisericei. UN CĂTUN NIMICIT Dela Cotu Lung, drumul duce spre cătunul Cotu-Mihalea, locuit de vreo 90 de familii. Din sat în cătun, deplasarea se face tot cu dubea. CĂTUNUL A FOST PUR ŞI SIMPLU DESFIINŢAT. Familiile evacuate, au putut salva foarte puţin din avutul lor. Aci, apele au nimicit cu aceeaş furie avutul oamenilor. Aproape nu s’ar cunoaşte că a fost cândva viaţă omenească pe aici, dacă streaşinele caselor n’ar est triste şi timide deasupra apei. S’a muncit şi aici foarte mult la opera de salvare a dăunaţilor, muncă foarte grea, din cauza repeziciunei cu care a înaintat şuvoiul de apă. Din fericire, vitele au fost salvate pretutindeni. Energia cu care au fost conduse operaţiunile de ajutor şi graba cu care s-a intervenit, au contribuit incontestabil la prevenirea de accidente la oameni şi vite. Au pierit numai câteva zeci de animale de casă şi vite mici, surprinse de un tren de marfă în apropiere de Vădeni. Cu acastă ocazie, a pierit şi un cioban. Alte victime, nu au mai fost. ALTE ASPECTE ALE PRĂPĂDULUI Comuna Vameşu a suferit de asemenea enorm, de pe urma prăpădului. Apele au ajuns la o înălţime de 2 şi pe alocuri de 3 metri, acoperind gospodării intregi. Circulaţia se face ca şi in celelalte sate inundate, cu bărcile şi dubele pontonierilor, precum şi cu dube pescăreşti, venite de pe Dunăre în baltă. Evacuarea locuitorilor s’a făcut şi aici, in cea mai perfectă ordine. Totuş, avutul oamenilor s’a prăpădit, nimicit de apă şi dus pe câmp, unde totul s’a fărâmiţat. Au rămas in sat numai doi locuitori, cari s’au adăpostit în podul caselor, de unde aşteaptă retragerea apelor. Toate interveniile pe lângă ei de a urma convoiul sinistraţilor şi a se pun© la adăpost de o eventuală creştere a apelor, au rămas zadarnice. S© crede că au înebunit de groază; cercetarea lor mai deaproape este deocamdată imposibilă. Câteva case de o rezistenţă mică au fost smulse din loc şi tîrîte de şuvoiu. Locuitorii salvaţi n’au putut lua cu ei decât strictul necesar. Restul s’a prăpădit sub urgia apei. Vitele din comună au fost toate salvate cu bacurile regimentului de pontonieri. ASISTENŢA PENTRU SINISTRAŢI Evacuaţii au fost duşi în mod provizoriu pe câmp, iar alţii au fost cantonaţi de la rudele şi cunoscuţii din satele învecinate. Aprovizionarea lor se face zilnic cu autocamioane. D. prefect V. Florescu, a intervenit telegrafic, obţinând de la guvern o sumă pentru ajutorarea lor. Deasemeni s’au lansat liste de subscripţie. O delegaţie de săteni sinistraţi s’a prezentat d-lui prefect de judeţ, cerând să li se dea cereale pentru hrană şi un împrumut plătibil în câţiva ani. PAGUBELE După evaluările făcute de autorităţi, pagubele provocate de dezastru se cifrează la zeci de milioane. D. Const. Sassu are pagube de peste 10 milioane, iar d. Vladimir Grigorescu pierde o recoltă de minimum 20 milioane. Ceilalţi proprietari, pierd de asemenea recolte în valoare de câteva zeci de milioane. Situaţia tuturor este extrem de tragică şi se aşteaptă ca guvernul să vină cu măsuri de ajutorare, înlesnind sinistraţilor să iasă din această situaţie. Statul suferă de asemenea pagube serioase. Şoselele au fost acoperite de apă, podul de la Zacua, de curând reparat şi care a costat aproape un milion, este serios ameninţat. DEZASTRUL SE ÎNTINDE Timp de 3 zile apele au fost în plină creştere, ameninţând satele Vădeni (care a fost înconjurat de torentul de apă) şi Baldovineşti. S-a dispus evacuarea din timp a locuitorilor din aceste două sate. Sămănăturile de prin partea locului au fost şi ele inundate. Astăzi apele sunt staţionare, iar pe alocurea se retrag şi sunt speranţe că vor continua să se retragă. I. NICOLAU sgilaimnnacar ziarului Iaşi, 21 Iulie Numeroşi locuitori din comuna Drăguşeni (Fălticeni) au reclamat mitropoliei din Iaşi că mai mulţi intelectuali între cari şi un învăţător, agită pe tema noului ca.ender. Mitropolia a cerut parchetului ■nasuri contra agitatorilor, r-J't- Prin ţinutul inundat Vedere din comuna Cotu Lung. Numai biserica şi casele din deal au scăpat de prăpăd Un lac militar salvând vitele locuitorilor sinistraţi tt 4