Universul, iulie 1929 (Anul 47, nr. 148-173)

1929-07-24 / nr. 167

Inchiziţia fiscală Dacă ministrul nostru de finanţe ar fi consultat trata­tul de impozite scris în anul 1863 de Vernier, ar fi cules câteva folositoare învăţămin­te şi consilii, în materie de politică fiscală. Autorul francez spune în tratatul său, că orice sistem de impozite trebue să fie în funcţie de capacitatea de pla­tă a tuturor categoriilor de contribuabili. Niciun impozit nu poate să tindă la săcătuirea forţelor de producţie ale ţării. Nici o categorie de impo­zite directe nu trebue să fie sporită, în vremuri de criză economică şi financiară, când piaţa este jenată ; când massa contribuabililor luptă pen­tru procurarea mijloacelor de existenţă, în condiţiuni foarte grele ; când producţia este în scădere şi consumaţia este restrânsă. Un ministru de finanţe, conştient, studiază şi aplică un sistem de impozite — di­recte şi indirecte,­­ capabil să mărească veniturile statu­lui, în vederea marilor lucrări de utilitate publică, numai în epoci de prosperitate, când, massa contribuabililor poate suporta m­alile sarcini fiscale. In acelaș tratat se mai spu­ne că nu se poate avea o poli­tică de fiscalitate bună fără o politică financiară şi econo­mică, bună. Cine tratează pe contribuabil drept „vacă de muls“ în orice împrejurări critice, dovedeşte o completă lipsă de psihologie şi de simţ politic. Vernier nu pomeneşte în tratatul său de impozitele di­recte încasate cu efect re­troactiv. Şi nu pomeneşte pentru că nimic nu poate să fie mai odios, decât să pre­tinzi şi să impui contribuabi­lului, sporuri de impozite, cu efecte retroactive. O asemenea concepţie în materie de impozite este în opoziţie cu cele mai elemen­tare principii ce sunt la baza politicei fiscale. Cetăţeanul contribuabil are şi el un buget. Or, acest bu­get nu poate fi răsturnat în cursul unui an, prin sporuri de impozite cu efecte retroac­tive, când veniturile sale au fost şi sunt aceleaşi. După concepţia ciudată a ministrului nostru de finanţe, categoriile de impozite di­recte, care au fost recent spo­rite, vor fi plătite de contri­buabili, nu dela data promul­gării legilor respective, ci dela începutul anului 1929, sau dela­ l Iulie a. c., adică cu efect retroactiv. Nu numai impozitele di­recte au fost simţitor sporite şi urmează să fie plătite cu începe dela 1 Ianuarie şi dela 1 Iulie a. c., ci şi numeroase taxe fiscale au fost zilele tre­cute sporite, urmând după dispoziţiile legilor respective să fie plătite dela începutul anului 1929. S’a sporit taxa de­­A la sută din valoarea mărfurilor şi produselor importate şi ex­portate prin porturile noastre fluviale şi maritime, adăogân­­du-se şi o taxă adiţională de 10 la sută, la aceeaş valoare. Au fost dublate apoi taxele de cheiaj fixate prin legea din 1921. S-a mărit taxele pentru con­trolul tuturor instalaţiilor de forţă , taxele asupra uzinelor termice şi pe măsuri şi greu­tăţi, etc. Toate aceste sporuri de taxe se aplică cu începere de la ianuarie 1929. Această avalanşă de impo­zite sporite şi de taxe majo­rate, fără nici o normă şi prin desconsiderarea tuturor prin­cipiilor aflate la baza politi­cei fiscale, va contribui la înrăutăţirea situaţiei noastre economice, fără ca statul să poată atinge scopul ce-l ur­măreşte : înlăturarea defici­tului bugetar. -------- X­O X-------­ REORGANIZAREA imunicipiului lumii Intre legile care se vor vota în actuala sesiune va fi şi legea de organizare a municipiului Bucu­­reşti. După care s'a hotărît până azi, legea în vigoare nu va suferi mari modificări. Astfel în loc de trei primării de sectoare pot fi patru, culoarea de Galben devenind o primărie de sector, cu mult mai redusă în intindere. Aceste primării de sectoare vor avea un consiliu general și cu un primar general al municipiului București. Celelalte modificări sunt aduse pentru armonizarea acestei legi cu principiile noii legi de refor­­mă administrativă. ------X­O X-------­ Conferinţă politică pentru examinarea pla­nului Young Londra, 21 (telegr. part.).— In întrevederea avută ori seara cu d. Briand, d. Tirrel, ambasadorul englez la Lon­dra, i-a arătat acestuia că gu­vernul englez consideră Elve­ţia ca prea îndepărtată spre a fi desemnată ca sediul con­ferinţei guvernamentale pen­tru examinarea planului Young, astfel că miniştrii bri­tanici n'ar putea să stea prea mult acolo şi a propus alege­rea unui oraş olandez, even­tual Haga, ca sediu al confe­rinţei. Centrala telefonică a orașului New-York i A­U VORBIT GENERALII Suflul dătător de viaţă, cu­prins în cuvântările rostite de marii generali în Senat, a străbătut ca un fior toată fiin­ţa românească, de la un capăt la cellalt al ţării şi a dat ex­presie acelei dureri înăbuşite, care de atâta vreme mocnea în suflet. Prea mari sacrificii ar îi ce­rut integritatea noastră naţio­nală, dacă nu ar fi venit şi ceasul, în care dreptatea să triumfe, iar opresiunea mora­lă — provocată de indulgenţa rău înţeleasă de acei cărora li s’a aplicat şi au abuzat de ea — ar făcea să se întrevadă o catastrofă. De­sigur, nu se putea duce la bun sfârşit, fără mari şi grele sacrificii, un rosboiu a­­tât de sângeros, dar ele ar fi fost zadarnice, dacă s’ar fi în­găduit la infinit să profite de rodul victoriei, tocmai acei cari atunci au pactizat cu duş­manii, iar astăzi vor să se eri­jeze în conducători ai Nea­mului, pe când datoria lor era să stea ascunşi şi ruşinaţi, bu­curoşi că în mărinimia ei, na­ţiunea, în ceasul victoriei, nu i-a pus la stâlpul de execuţie. Se răspândise în suflet cre­dinţa, că războiul a sdrunci­­nat resorturile morale ale a­­cestui Neam şi că politicianis­mul, distrugând nădejdea în triumful binelui asupra rău­lui, ne pregăteşte o epocă de decrepitudine. Ani de zile, în coloanele a­­cestui ziar, am arătat perico­lul pe care-l prezintă scutirea de sancţiunea meritată, tocmai aceluia căruia istoria pentru veşnicie îi va spune „omul LUMINEI din tranşee“ atunci când acei cari au fost înşelaţi de îndemnurile lui stau şi azi la ocnă. Se părea, că predicam în pustiu şi că orice spe­ra­nţă de îndreptare era pierdută. Sentinţa rostită în Se­natul Ţării de veneratul general Presan, şeful din timpul războiului al­ arma­telor noastre şi de bravii săi tovarăşi, generalii Văi­­toianu şi Popovici, ne um­ple sufletul de bucurie. A­­larma dată de noi şi-a pro­dus, deşi târziu, efectul. Atmosfera pestilenţială se împrăştie, naţiunea îşi re­capătă echilibrul, armata se înviorează, opinia pu­blică — atâta vreme îm­brobodită şi îndobitocită de propagandă organizată de o presă,—care nu are ni­mic comun cu ţara asta— se desmeticeşte. Trâmbiţaţi, domnilor ge­nerali, s’audă tovarăşii voştri din morminte, că nu au murit de­geaba, trâm­biţaţi cu putere, să afle oastea celor în viaţă ca să fie gata a încinge din nou sabia spre a pune rându­­ială în locul desordinei, se mânată de demagogie , trâmbiţaţi să înţeleagă nemernicii şi inconştienţii cari îi susţin, că este tim­pul să se ascundă în gau­ră de şarpe, dacă vor să mai profite de indulgenţa care li s’a arătat până azi. Noi vă vom urma. Ţara are astăzi, mai mult decât ori­când, nevoie de mintea şi braţul vostru. Ea vă strigă în cor: Să trăiţi ! STELIAN POPESCU Predeal Datoriile de război ale Franţei l'OS — Camera franceză a votat ratificarea acordurilor. — Guvernul a pus chestia de încredere.—Cine a votat contra — PROPUNEREA MALVY Paris, 21 (Rador). In şedinţa de eri seară a Camerei, d. Mal­­vy, preşedintele comisiunei de finanţe a Camerei, a afirmat necesitatea ca Franţa să-şi spu­nă ceea ce crede asupra acor­durilor relative la datoriile de război. D-sa a insistat să se vo­teze propunerile făcute, in sen­sul ca rezervele să fie trecute chiar in textul legei ratificărei acordurilor. RĂSPUNSUL D-lui BRIAND D. Briand, în răspunsul său a declarat că refuzul de a se ratifica acordurile, ar creia dificultăţi aşa de mari, încât ar anula toate preparativele ce s-au făcut până acum, în vederea viitoarei conferinţe a lichidărei chestiunilor în li­tigiu încă, izvorîte din răz­boi. D. Malvy a propus să nu se treacă la discuţia propunerei Deligne, insistând asupra vo­­tărei imediate. înainte de a se proceda la votare, d. Briand a atras aten­ţia Camerei asupra importan­ţei deciziunei ce se va lua, precum şi asupra hotărîrei gu­vernului de a pune­ chestiu­nea de încredere împotriva propunerei făcută de d. Malvy. MOŢIUNEA HER­AUD Paris, 21 (Rador) — In şe­dinţa de noapte a Camerei, d. Cheron a declarat că guver­­nul lasă Camerei să aleagă moţiunea prin care se vor ex­prima rezervele, astfel­­ca ra­tificarea să fie operantă. Camera a adoptat cu 282 voturi contra 274, începutul moţiunei Heraud, prin care se declară că reparaţiunile ger­mane ce se cuvin Franţei, vor trebui să acopere sarcinile a­­cord­urilor de la Londra şi Washington, aşa cum au fost impuse Franţei, prin aceste acorduri. După diferite intervenţii ce s-au făcut, Camera a adoptat prin ridicarea de mâini, mo­ţiunea Heraud, în totalitate. VOTAREA ACORDURILOR După aceasta, Camera a ratificat acordul asu­pra datoriilor către Ame­­­­rica, cu 300 voturi, con­­­­tra 292, iar acordul asu­pra datoriilor către An­glia, a fost ratificat prin ridicare de mâini. • Paris, 21 (Itador).—Spre star-­­­şitul şedinţei. Camera a început­­ discuţia asupra proiectul­, fa­­­tificarei datoriilor arbitlisne. Cu această ocaziune au fost prezentate mai multe, contra proiecte. D. Briand a declarat că singur proiectul Delig­ne, care reproduce pro­iectul guvernamental, prin care se autoriză preşe­dintele Republicei să ra­tifice acordurile de la Washington, permite du­cerea mai departe cu sor­ţii de izbândă, a negocie­rilor pe care guvernul le va începe spre a evita scadenţa de la 1 August 1929. D. Briand pune chesti­unea de încredere, în fa­voarea contraproiectului, care a fost adoptat de Cameră cu 301 contra 275 voturi. Şedinţa se ri­dică la ora 3 şi 5 minute noaptea. ' ’ CINE A VOTAT CONTRA Paris, 21 (Radch­). — împotri­va contra proiectului Deligne au votat în primul rând toţi comu­niştii şi socialiştii, precum şi 100 de radical-socialiști, printre cari d-nii Daladier, Herriot, Franklin Bouillon, adversari ai ratificărei. ÎNSEMNĂTATEA VOTULUI Paris 21 (Rador). — „Le Journal“, crede că majorita­tea extrem de minimă, întru­nită la Cameră, cu ocaziunea ratificărei acordurilor, va în­semna fata de opina publică mondială, o rezervă dintre cele mai serioase şi mişcă­toare. D. A. BRIAND ministru de externe D. CHERON ministru de finanţe I j,. iTŢMwwBMii|iyjjyB^^Bpimi_ijt^ith tjmibmiii iiiwul Ipelil Ini 9l li Iaşi, 21 Iulie Comisiunea I-a de apel de pe lângă administraţia finan­ciară din localitate, compusă din d-nii Dimitriu, Kirilă şi Kalerghi, a judecat apelul fis­cal introdus de A. S. R. Prin­cipesa Ileana, reprezentată prin d. Bruning, administrato­rul moşiei regale Poenii, con­tra impunerii fiscale exage­rate, a acestui domeniu. Intr’adevăr, fiscul a impus venitul moșiei la 1.009.320 lei, pe când în realitate benefi­ciul domeniului a fost în 1928 numai de 993.200 Iei. D. avocat C. Tom­a, repre­zentând interesele A. S. R. Principesa Ileana, a arătat e­­roarea făcută, iar comisiunea admițând apelul a redus impu­nerea. Ruperea tratativelor între Grecia şi Turcia Angora, 21 (Rador). — A­­genţia telegrafică turcă, anun­ţă, că este informată că acor­dul cu Grecia, asupra schim­bului, — care se negocia de mai multe luni, şi care părea că va duce la bun rezultat, — a eşuat, iar tratativele au fost rupte. -----XOX-------­ INCIDENTUL de la graniţa bulgaro-iu­­goslavă Belgrad, 22 (Rador)). — Zia­rele din Zagreb anunţă, că mi­nistrul Iugoslaviei la Sofia, ar fi a­vut o intercedere cu minis­trul de externe al Bulgarie , in­­tervedere care ar avea ca ur­mare o destindere a raporturi­lor dintre cele două ţări. 1 Regele Egiptului la Londra Londra, 22 (Rador). — Regele Fuard al Egiptului a sosit la Londra noaptea trecută, incong­­nito. Regele a fost pr­­it la ga­ră de ducele de Glouchester şi de ministrul Egiptului la­ Lon­dra, precum şi de mai multi e­­gi­pteni aflaţi în trecere prin Anglia. In drumul de la Paris la Lon­dra, Regele Fuarid a fost înso­ţit de ministrul său de exter­ne, şi de d. Chamberlain. -------- | ---------­ Casier jefuit Paris, 22 (Rador). — Din St. Mor­tz se anunţă, că un casier al administraţiei financiare din acel departament, care avea a­su­pră­ şi pensilor avalizilor, a fosit atacat şi jefuit de mai mulţi necunoscuţi. Marile Inundaţii din judeţul Brăila — Pagube enorme.— O viz­­ă prin regiunea inundată — Brăila. 20 Iulie Catastrofale inundaţii din județul nostru după sparge­rea digului de la Siret, au lă­sat pe drumuri peste 500 fa­milii de plugari, cari erau în ajun de a secera una din re­coltele cele mai bogate din câte au fost de la război în­coace. Mai bine de 10 mii de hec­tare de semănături, în cea mai mare parte grâu şi orz, apar­ţinând locuitorilor din com. Cotu-Lung, Cotu-Mihalea, Voineşti, Menchea Vameş, Vă­­deni, Baldovineşti au fost a­­coperite de apă şi completa­mente nimicite. Printre agricultorii păgu­biţi sunt şi d-nii Const. Sassu. Prima haltă a fost la Cotu Lung, una din comunele mai greu încercate. Şoseaua care du­ce spre comună este complet sub apă. De o parte şi de alta a drumului, apa s-a revărsat pe câmp, acoperind sămănăturile sătenilor. Porumburile, destul de înalte, nu se mai văd. Pe o distanţă de câţiva kilometri ţi­nutul are aspectul unui lac i­­m­ens. Pe alocuri, apa are o înălţime de trei şi chiar patru metri. In furia lor, apele au smuls o mare parte din sămănături, astfel că dacă apa se va retrage în câteva zile, tot nu mai e nă­­dejde să se salveze prea mult din rodul câmpului. Spre a pătrunde în sat, am luat într’o dubea. Sunt prin par­tea locului câteva leacuri puse la dispoziţie de regimentul de pontonieri din localitate, de care locuitorii se servesc necontenit căutând să mai salveze câte ceva din gospodării. E locul să arătăm că opera de salvare şi evacuarea locuito­­rilor, s-a făcut cu concursul u­­nor echipe de soldaţi din regi­mentele de pontonieri, 38 infan­terie şi jandarmi, trimis ime­diat la locul catastrofei din or­dinul d-lor general I. Macri şi V. Florescu locţiitor de prefect, cari au stat necontenit in mij­locul sinistraţilor, ajutându-i şi imbărbătându-i. Au ajutat deasemenea la munca de salvare d-nii Const. Sassu şi Vladimir Grigorescu, doi din marii agricultori cari au fost mai greu loviţi. JALEA LOCUITORILOR Comuna Cotu-Lung e în întregime sub apă. Nume­roase case au fost luate de curentul şuvoiului şi tâ­râte departe pe câmp. Drumul de la şosea în comună poartă urmele acestui dezastru fără precedent. Pe întinsul apei plutesc fărâme de garduri şi di­ferite mobile din casele ţără­neşti, pe care locuitorii dezolaţi le culeg bucată cu bucată in nădejdea că vor mai putea re­constitui vechile gospodării. In sat n’a putut fi salvată de cât biserica, aşezată pe o cul­me de deal. Apa s’a ridicat pâ­nă la muchea dealului şi era cât ne eoi, să inunde şi sfântul locaş, chiar în momentul când mulţimea îngrozită de propor­­ţiile dezastrului, se abla aduna­Vladimir Grigorescu, Dan Ciocâr­lt... Ilie Focos, Teodor Luchiardopol, Titescu şi ali mari proprietari de pământ în regiunile lovite de inun­daţii. D-nii Vasile Florescu ins­pector general administrativ locţiitor de prefect, general I. Macri comandantul div. V-a, Cristache Arapu pretorul plăşii Silistraru, colonel Bar­­barino, comandantul reg. de pontonieri, căpitan Burcel comandantul companiei de jandarmi, lot. Bratosin din pontonieri şi Cristescu din reg. 8 infanterie desfăşoară o mare activitate pentru sal­varea vieţii şi autului sinis­traţilor şi incartiruirea lor. tă la rugăciune. Fiind la faţa locului d-nii V. Florescu prefec­tul judeţului şi general I. Ma­cri comandantul diviziei X-a, au ordonat imediat să se sape an sânt în jurul bisericei şi numai în felul acesta a fost posibil salvarea sfântului locaş, cons­truit acum trei ani, din contri­buţia locuitorilor. Sătenii mai vârstnici ai co­munei cari au mai apucat şi alte inundaţii, povestesc că nici odată apele nu s’au ridicat pâ­nă la muchea bisericei. UN CĂTUN NIMICIT Dela Cotu Lung, drumul duce spre cătunul Cotu-Mihalea, lo­cuit de vreo 90 de familii. Din sat în cătun, deplasarea se face tot cu dubea. CĂTUNUL A FOST PUR ŞI SIMPLU DESFIINŢAT. Familiile evacuate, au putut salva foarte puţin din avutul lor. Aci, apele au nimicit cu ace­­eaş furie avutul oamenilor. A­­proape nu s’ar cunoaşte că a fost cândva viaţă omenească pe aici, dacă streaşinele caselor n’ar est triste şi timide deasu­pra apei. S’a muncit şi aici foarte mult la opera de salvare a dăunaţi­­lor, muncă foarte grea, din cauza repeziciunei cu care a înaintat şuvoiul de apă. Din fericire, vitele au fost sal­vate pretutindeni. Energia cu care au fost conduse operaţiu­nile de ajutor şi graba cu care s-a intervenit, au contribuit in­contestabil la prevenirea de ac­cidente la oameni şi vite. Au pierit numai câteva zeci de ani­male de casă şi vite mici, sur­prinse de un tren de marfă în apropiere de Vădeni. Cu acastă ocazie, a pierit şi un cioban. Alte victime, nu au mai fost. ALTE ASPECTE ALE PRĂPĂ­DULUI Comuna Vameşu a suferit de asemenea enorm, de pe urma prăpădului. Apele au ajuns la o înălţime de 2 şi pe alocuri de 3 metri, acoperind gospodării intregi. Circulaţia se face ca şi in celelalte sate inundate, cu bărcile şi dubele pontonierilor, precum şi cu dub­e pescăreşti, venite de pe Dunăre în baltă. Evacuarea locuitorilor s’a fă­cut şi aici, in cea mai perfectă ordine. Totuş, avutul oamenilor s’a prăpădit, nimicit de apă şi dus pe câmp, unde totul s’a fă­râmiţat. Au rămas in sat numai doi locuitori, cari s’au adăpostit în podul caselor, de unde aşteaptă retragerea apelor. Toate inter­­veniile pe lângă ei de a urma convoiul sinistraţilor şi a se pun© la adăpost de o eventuală creştere a apelor, au rămas za­darnice. S© crede că au înebu­­nit de groază; cercetarea lor mai deaproape este deocamdată imposibilă. Câteva case de o rezistenţă mică au fost smulse din loc şi tîrîte de şuvoiu. Locuitorii sal­vaţi n’au putut lua cu ei decât strictul necesar. Restul s’a pră­pădit sub urgia apei. Vitele din comună au fost toate salvate cu bacurile regi­mentului de pontonieri. ASISTENŢA PENTRU SINIS­TRAŢI Evacuaţii au fost duşi în mod provizoriu pe câmp, iar alţii au fost cantonaţi de la rudele şi cunoscuţii din satele învecinate. Aprovizionarea lor se face zil­nic cu autocamioane. D. prefect V. Florescu, a in­tervenit telegrafic, obţinând de la guvern o sumă pentru ajuto­rarea lor. Dea­sem­eni s’au lan­sat liste de subscripţie. O delegaţie de săteni sinis­traţi s’a prezentat d-lui prefect de judeţ, cerând să li se dea ce­reale pentru hrană şi un împru­mut plătibil în câţiva ani. PAGUBELE După evaluările făcute de autorităţi, pagubele provo­cate de dezastru se cifrează la zeci de milioane. D. Const. Sassu are pagube de peste 10 milioane, iar d. Vladimir Grigorescu pierde o recoltă de minimum 20 mi­lioane. Ceilalţi proprietari, pierd de asemenea recolte în valoa­re de câteva zeci de milioane. Situaţia tuturor este extrem de tragică şi se­ aşteaptă ca guvernul să vină cu măsuri de ajutorare, înlesnind sinis­traţilor să iasă din această si­tuaţie. Statul suferă de asemenea pagube serioase. Şoselele au fost acoperite de apă, podul de la Zacua, de curând reparat şi­­ care a costat aproape un milion, este serios ameninţat. DEZASTRUL SE ÎNTINDE Timp de 3 zile apele au fost în plină creştere, ame­ninţând satele Vădeni (care a fost înconjurat de torentul de apă) şi Baldovineşti. S-a dispus evacuarea din timp a locuitorilor din aceste două sate. Sămănăturile de prin par­tea locului au fost şi ele inun­date. Astăzi apele sunt staţiona­re, iar pe alocurea se retrag şi sunt speranţe că vor con­tinua să se retragă. I. NICOLAU sgilaimnnacar ziarului Iaşi, 21 Iulie Numeroşi locuitori din comuna Drăguşeni (Fălticeni) au reclamat mitropoliei din Iaşi că mai mulţi intelectuali între cari şi un învă­­ţător, agită pe tema noului ca.­­ende­r. Mitropolia a cerut parchetului ■nasuri contra agitatorilor, r-J't- Prin ţinutul inundat Vedere din comuna Cotu Lung. Numai biserica şi casele din deal au scăpat de prăpăd Un lac militar salvând vitele locuitorilor sinistraţi t­t 4

Next