Universul, octombrie 1929 (Anul 47, nr. 226-252)
1929-10-14 / nr. 238
Atmosfera din şcoli Institutorii din Franţa sunt constituiţi în sindicate afiliate „Companiei generale a muncii“ (C. G. T.) înfiinţată şi funcţionând pe baze socialiste. Este una din racilele învăţământului francez, şi oamenii cuminţi din politica ţării caută cu stăruinţă mijloacele de îndreptare. iFuireşte că sunt şi, institutori cari se ţin departe de această mişcare, după cum sunt şi unii sindicalizaţi cari nu aderă la acţiunile mai îndrăsneţe ale Sindicatelor. Dar nu este mai puţin adevărat, că faptul în sine de a face cârdăşie cu asociaţiuni stăpânite de idei incompatibile cu organizarea socială şi economică de unde au eşit progresul şi victoria Franţei, răspândeşte o lumină nefavorabilă asupra unei părţi din învăţământul francez. Numai aşa se explică anumite greşeli, cum a fost de pildă moţiunea votată de institutori într’un congres de acum câţiva ani, în sensul reducerii simţitoare, dacă nu suprimării cursului de istorie în şcoală, pentru consideraţiunea absurdă că ar întreţine spiritul agresiv în generaţiile perindate ! (Este adevărat că reacţiunile în contra acestei mentalităţi se afirmă tot mai puternic. De curând, un profesor distins, a fost mutat de la un liceu din provincie la un liceu cu faimă din Paris.Pentru motivul Insă că el profesase păreri necompatibile cu forma de guvernământ, opinia publică a intervenit şi ministrul de instrucţie s’a văzut silit să suspende transferarea şi să ancheteze cazul. In învăţământ, mai mult decât oriunde, unitatea de conştiinţă şi de suflet trebue să se afirme în mod exemplar în faţa elevilor. Profesorii pot să aibă opinii diferite despre stările şi oamenii din ţară, deşi profesiunea le dictează precauţiunii deosebite şi un special simţ al măsurii în această privinţă. Dar ei au în acelaş timp îndatorirea să nu le exteriorizeze nici în activitatea şcolară, nici în cea extraşcolară, faţă de copiii îmamedinţaţi instrucţiunii şi educaţiuniii lor. Spunem acestea, fiindcă ni s’au semnalat cazuri când, fie cu prilejul prelegerilor, fie în alte împrejurări, uniii profesori au avut lipsă de procedare — nu voim să credem că a fost intenţie — de a întreţine pe elevi despre diverginţele generale sau locale din viaţa publică, introducând preocupări separatiste tocmai acolo unde trebue predicată armonia cea mai desăvârşită. In Conştiinţa generală se afirmă tot mai puternic credinţa că abuzul de politică, adică de contrarieităţi cronice pe chestiuni mari stau mărunte, stă la temelia celor mai multe neajunsuri. De ce să înteţim, în loc să potolim focul acesta prea mistuitor, şi de ce să nu ferim tineretul de o molimă ce bântue prea mult pe ceilalţi ? Noul guvern egiptean Alegerile din Spania Madrid, 11 (tel. part.). — Recentele alegeri pentru Adunarea naţională spaniolă, au avut, mai pretutindeni, rezultate favorabile guvernului, afară de Camera avocaţilor din Madrid şi universitatea din Valladolid, unde au reuşit adversarii dictaturii. La Barcelona, regele și Primo de Rivera au fost obiectul unor manifestări de caldă realitate din partea populaţiei. NAHAZ PAŞA noul prim-ministru -----xox----- Trei zile fără rege... ............. . .. — Consecinţele decretului din 9 octombrie a. c. — O tulburare în mersul justiţiei. — Cele două comunicate — După ce guvernul, cu de la sine putere, a trecut asupra sa prerogativele regale, ca şi când tronul ar fi fost vacant, iar regenţa decăzută din funcţiunile ce i le-a asigurat Constituţia, se impune întrebarea : care a fost formula întrebuinţată de justiţie în actele de învestire pentru executarea sentinţelor judecătoreşti şi în numele cui au fost date aceste învestiri pentru executarea sentinţelor ? Iată formula : NOI, CU MILA LUI DUMNEZEU SI VOINŢA NAŢIONALA, REGE AL ROMÂNIEI, LA TOŢI DE FAŢA ŞI VIITORI SANATATE Dăm putere şi poruncim tuturor agenţilor administrativi să execute prezenta sentinţă. Procurorilor să stăruiască pentru a ei aducere la îndeplinire şi spre credinţă s’a semnat de noi“, întrebăm pe d. ministru al justiţiei. Toate actele judecătoreşti învestite cu formula de mai sus, în tot timpul cât guvernul a exercitat toate puterile constituţionale, în numele poporului, nu sunt lovite de nulitate ? Cum se acordă jurnalul şi decretul consiliului de miniştri, publicat în „Monitorul Oficial“, din 9 octombrie a. c„ întemeiate pe cuprinsul art. 81 din Constituţie, — care vorbeşte de vacanţa Tronului, — cu învestirile de executarea sentinţelor, IN NUMELE, REGELUI ROMÂNIEI, MfflAI I ? Este posibil ca în acelaş timp, guvernul să considere vacant tronul şi Regenta decăzută din funcţiunile sale constituţionale , iar justiţia ţării să dea investirile de executarea sentinţelor, în numele unui rege inexistent ? Credem că d. ministru al justiţiei se va grăbi să dea explicaţiunile necesare, deoarece eventuala declarare de nulitate a investirilor de executare a sentinţelor, date în numele Regelui României, în toată ţara, pe timpul cât guvernul a exercitat puterile regale în numele poporului,ar tulbura mersul normal al justiţiei şi ar aduce, fireşte, grave prejudicii, interesaţilor în cauză. Guvernul a găsit apoi de cuviinţă să lase în plin echivoc importanta chestiune a transmiterei puterilor constituţionale asupra Regenţei completate. După consiliul de miniştri de ori dimineaţă, s’a transmis presei un comunicat, în care se aduce la cunoştinţa opiniei publice, următoarele : „Consiliul de miniştri a constatat că din momentul depunerii jurământului noului regent, ales în şedinţa Reprezentaţiunii Naţionale de Miercuri 9 Octombrie 1929, exerciţiul prerogativelor regale a trecut, în mod automat, asupra înaltei Reşence, conform Constituim nii şi in baza însăşi a decretului de convocare a Corpurilor Legiuitoare, întrunite în reprezentaţiune naţională*’. Aşadar, printr’un simplu comunicat, dat de preşedinţia consiliului de miniştri, „se constată“ că din momentul depunerii jurământului noului regent, exerciţiul prerogativelor regale a trecut „în mod automat“ asupra Inaltei Regenţe „conform constituţiei“! Ori, Constituţia nu prevede un asemenea caz. Nici o putere din stat nu se ia şi nu se transmite „în mod automat“ şi după simplele „constatări“ făcute de miniştri, întruniţi în consilii de cabinet ! Cum se explică apoi faptul ciudat, că d. preşedinte al consiliului, odată Regenta restabilită în drepturile sale constituţionale, nu a prezintat imediat demisia cabinetului şi abia ori d. a., la ora 4, a prezintat-o ? In comunicatul nr. 2, guvernul spune că a prezintat demisia Regentei, care a fost respinsă, deşi „formal n’ar fi fost cazul“.. (?) Se confirmă astfel cele ce am afirmat ori: guvernul a ezitat să îndeplinească această formalitate şi a trebuit, apoi, să o îndeplinească. Miniştrii însă n’au depus jurământul regentei completată. Iată ce situaţii excepţionale a creat guvernul, care cântă mereu aria „legalităţii“! R. SEIŞANU ■4 _______________________ NMMMNI' ■—I III.........I Mill ■ I !!■ » Kill Situaţia generală a epidemilor După ultimele date strânse de ministerul sănătăţii situaţia generală a epidemiilor e următoarea : (cifrele din paranteză arată situaţia precedentă): 11 (9) cazuri de tifos exantematic, 1 (0) de variolă, 1643 (1491) de scarlatina, 103 (115) de anghină difterică, 709 (639) de febră tifoidă, 448 (492) de disenteris, 2331 (2424) de tuse convulsivă, 32 (33) de gripă, 1 (0) encefalită letargică, 11 (14) de paralizie infantilă și 175 (259) cazuri de pojar. După cum se vede urnele epidemii sunt in descreștere. O dureroasă împrejurare Moartea lui Gheorghe Buzdugan regentul, a împreunat mâhnirea celor cari l-au cunoscut cu îngrijorarea întregei ţări conştiente. Spre a potoli îngrijorarea şi reda ţarei liniştea şi încrederea, se cerea ca la cârma ţărei să fie un guvern de oameni întregi la suflet şi la minte. Se cerea un guvern preocupat numai de menţinerea încrederei tuturor în instituţia din fruntea Statului ; se cerea un guvern patriot, pe care să-l inspire în toate clipele interesele ţarei. Care era datoria acestui guvern, pe care-l avem, în împrejurarea dureroasă ? Datoria lui era să nu dea nimănui de bănuit cum că, folosindu-se de moartea unui regent, ar dori să-şi însuşească regenta ; era dator că în această clipă periculoasă să potolească patimile care despart partidele şi prin cuminţenia lui, să aducă zile de linişte şi în faţa majestătei morţei şi în faţa perspectivei de viitor. Guvernul era dator să convoace de îndată pe toţi şefii de partide, cât şi pe cei doi regenţi, ale căror puteri nu trebuiau confiscate. In jurul unui sicriu deschis şi mai ales în jurul unui rege corin trebuiau întrunite toate forţele cârmace ale ţarei şi acolo să se hotărască procedura, formula convocărei Parlamentului şi alegerea, cu consensul tuturor, a omului care trebuia să urmeze lui Gheorghe Buzdugan. Aşa s’ar fi căzut să procedeze un guvern preocupat numai de gingăşia vremei şi de interesele patriei. Dar guvernul a făcut tocmai din potrivă. Din primul ceas al cunoştinţei că ora din unna a regentului Buzdugan a început să sune, d. Tuluri Maniu şi cu ai săi, s-au gândit să tragă folos pentru partidul lor şi să acapareze regenta. Gândul cel dintâi a fost înlocuirea întregei regente. Această ipoteză a fost tratată, cu titlul unui balon de încercare, vreo trei zile în şir de către ziarele amice guvernului. Şi totul era pus la cale în forma aceasta. De aceea şi convocarea Parlamentului a fost făcută în numele poporului, întrucât regenta era în întregime desfiinţată. Dar atitudinea hotărîtă a partidelor liberal şi averesean cât şi intrarea în linie a altor factori, au silit guvernul să dea înapoi. Dacă opoziţia — adevărata opoziţie — nu ar fi pus piciorul în prag şi nu şi-ar fi arătat colţii, astăzi am fi avut altă regenţă. Silit să bată repede în retragere şi să dea drumul pradei pe care o inhalase în parte, guvernul a intrat în incoherenţă. A lăsat să mai trăiască pe ceilalţi doi regenţi, dar le-a luat atribuţiile. A convocat Parlamentul, în numele poporului, detronând şi pe Rege. In decretul de convocare al Parlamentului, propune alegerea unui singur regent, deşi ceilalţi doi nu au semnat convocarea. Iar formula „în numele poporului“, este mărturisirea definitiva a guvernului cum că, în clipa aceea nu mai era altă putere în numele căreia să se facă convocarea , nici regenta nici Regele. Este adevărat că peste două zile şi după o matură scrutare a zodiacului, ziarul „Adevărul“ a găsit cheia secretului : totul n a fost decât o... inadvertenţă. Iar d. Iorga, chemat ca să dea o mână de ajutor guvernului, a declarat că fapta guvernului nu prezintă nici o gravitate, fiindcă nu a durat decât 24 de ore. Fericită tara în care flagrantele călcări de legi, daca nu au trăit decât 24 de ore devin virtuti, iar crimele neizbutite ale guvernelor devin inadvertenţe. Tragi-comedia trebuia să sfârşească aşa cum a început. Regenta a fost completată cu d. Constantin Sărateanu, consilier la înalta Curte de Casaţie. Eu personal am toată stima şi deplina consideraţie pentru caracterul d-sale, însă d-sa nu este numai regentul meu, dar este al ţarei întregi. Şi în ţară astăzi se ştie că regenţa, care trebuie să fie nepărtinitoare pentru toți şi de nimeni bănuită, a fost întregită cu un membru al Curtei de Casaţie, ales, după înlăturarea brutală a primului preşedinte şi a celorlalţi preşedinţi, numai pentru că este cumnatul unui ministru şi unchiul unui al doilea. Aşa se va vorbi în ţară. CONSTANTIN HACALBAŞA ----— XO X ------- Sborul Zeppelinului la Polul Nord, problematic Friedrichshafen, 11. (Telegr. part.). — Direcţiunea societăţii de construcţie a Zeppelinului a adresat echipajului aeronavei, întrebarea, dacă este dispus să ia parte la sborul la Polul Nord proectat pentru anul viitor. După lungi desbateri, echipajul a răspuns tot în scris, că nu poate să participe la sbor, din motive financiare şi techn I nice. Dispoziţia echipajului este intr'adevăr pesimistă, mai ales printre membrii mai vechi. In urma acestei hotărîri, planul pentru o călătorie în 1930, la Polul Nord, va cădea, probabil, în noaptea spre Duminică, Zepelinul porneşte într’un zbor în Olanda, iar pe la 16 Octombrie, va face un zbor in Balcani. In drum, va atinge oraşele Budapesta, Bucureşti şi Belgrad. Ciumă la Paris Ministerul sănătăţii a fost informat, că la Paris s‘a ivit un caz de ciumă. Bolnavul a fost îndată izolat in spitalul Saint Louis. Cazul a fost însă în formă uşoară. Bolnavul a fost vindecat fără a i se face injecţia cu serul respectiv. La Port Said s'a ivit de ase- I menea un caz de ciumă. Statistică eloquentă Credem că nici un organ de inregistrare şi statistică nu exprimă mai eloguent, mai precis şi mai bine de înţeles starea de criză acută ce străbatem, ca diagramele tribunalului Ilfov secţia tutele. In adevăr, dacă mişcarea dosarelor ar putea fi puţin edificatoare, căci valorile variază dela caz la caz și nu sunt în vreun raport decisiv cu numărul afacerilor (bunăoară, în 1926 au intrat 225 dosare, in 4927 au intrat 1010 dosare, iar în 1928 numai 347), — în schimb însă statistica cifrelor vorbește răspicat. Iată: în patru trimestre, adică în întreg anul 1928, s-au încasat recipise în valoare de : lei 181 milioane 343 mii 396 din tutele, lei 641 milioane 561 mii 295 din date, lei 22 milioane 616 mii 793 din interdicţii şi lei 287 mii 932 din curatele ; In acest an, nu s'au încasat până acum (deci în trei trimestre încheiate) decât: 96 milioane 897 mii 611 din tutele, lei 130 milioane 547 mii 166 din date, lei 42 milioane 198 mii 209 din interdicţiuni şi lei 4 milioane 812 mii 100 din curatele. Cifrele — implacabile în tâlcul lor profund îngrijorător — vorbesc mai bine decât orice tălmăcire. *-------xffl*--------4 IUL Bill DE PIlEE — Rezoluţiile adoptate — Delfi, 12 (Rador). — Ultima şedinţă a congresului internaţional de pace s’a ţinut la Delfi, în amfiteatrul teatrului antic unde se întrunea congresul amficţioniilor din Grecia veche. Au asistat la această şedinţă 120 delegaţi, reprezentând 17 ţări. Preşedintele Papanastasiu, deschizând şedinţa, a arătat că nici o adunare nu a avut prilejul să se ţină într-un astfel de loc. Congresul a votat, în şedinţa finală, rezoluţiile următoare : 1. Congresul exprimă dorinţa ca tratatele pentru protecţia minorităţilor similare cu acelea votate sub auspiciile Societăţii Naţiunilor, să fie semnate de toate puterile ce au minorităţi. Tratatele să fie respectate cu fidelitate, iar pe de altă parte să se organizeze o propagandă printre majorităţi şi minorităţi pentru a se ajunge la o cooperare armonioasă între toate elementele populaţiei. 2. Să se creeze o uniune europeană politică şi economică. Terminând lucrările, congresiştii au prestat cu toţii jurământul amficţioniilor şi s’au despărţit într’o atmosferă de vie simpatie pentru Grecia. r XQXr După lunga și greaua boală, de care a suferit, regele Georgs V al Angliei astăzi e pe deplin restabilit. Clișeul reprezintă pe rege călare pe calul său favorit, un poney. Zăpadă in Croația Belgrad, 12 (Rador). Se semnalează căderi de zăpadă în unele regiuni din Croația. Noui revolte in Ucraina — Ţăranii au spânzurat pe preşedintele comisiei de rechiziţionare — Varşovia, 12 (Rador). Din Kiev se anunţă, că un nou val de agitaţii ţărăneşti se manifestă în Ukraina. Se semnalează între altele că în satul Mirolubov, în departamentul Iekaterinoslav, ţăranii înfuriaţi din cauza rechiziţiilor de cereale, au prins pe preşedintele comisieide rechiziţionare şi l-au spânzurat într-un hambar. In apropiere de Kiev, ţăranii au ucis trei delegaţi sovietici, veniţi să organizeze o colectivitate agricolă. In districtul Du' gansk, clădirea Sovietului local a fost incendiată. Demisia guvernului — înalta Regenţă a respins-o — Cu ce anume impresii au plecat membrii guvernului dein înalta Regenţă nu se poate şti, cert e că de unde pdnă Vineri la amiază — membrii guvernului spuneau categoric că nu e cazul ca factorul constituţional să rennoiască încrederea In guvern, la ora 4 d. a., I. luliu Maniu a prezentat Înaltei Regenţe demisia cabinetului. In această privinţă prezidenţia consiliului de miniştri a dat următorul comunicat: „D. preşedinte al consiliului de miniştri a fost primit in audienţă de luat la Regenţă, Vineri, 11 Octombrie, la ora 16. Deşi formal nu era cazul ca guvernul să-şi prezinte demisia, totuş având în vedere completarea înaltei Regenţe cu un nou membru ales în şedinţa Reprezentaţiunei Naţionale din 9 octombrie, d. Iuliu Maniu, preşedintele consiliului, a prezentat demisiunea cabinetului, înalta Regenţă a declarat d-nul preşedinte al consiliului că menţine încrederea sa guvernului şi a respins demisia acestuia’’. In jurul anului preparator xox — SoluţIat legală — Fluctuaţiunile „anului preparator“ nu se pot opri decât la o singură soluţie. Este cea indicată de fostul ministru d. profesor dr. Angelescu, autorul legii, şi de actualul ministru, d. Costăchescu, cel chemat s’o aplice. In acest sens trebue privită hotărîrea facultăţii de ştiinţe,, de a socoti primul om ca an preparat,or, hotărîre însuşită şi de facultatea de drept. Am luat parte la discuţia generală şi pe articole de la Senat, cunosc intenţiile legiuitorului, cunosc spiritul legii, şi mă mir de sforţările făcute pentru răstălmăcirea lor. Anul preparator nu poate funcţiona decât la universitate. De sigur că nu chestia localurilor sau a catedrelor poate îndreptăţi o rea interpretare de lege, un exces de putere. Dacă s’ar proceda astfel, s’ar da două lovituri. Pe cea dintâi ar suferi-o prestigiul şi funcţiunea învăţământului nostru public. Dacă el ar fi consacrat că anul preparator este o anexă finală a liceului, în loc să fie un vestibul de pregătire pentru universitate, bacalaureatul nostru ar fi găsit închise uşile universităţilor din străinătate, care au şi început să-l refuze, invocând concepţia susţinută de unii cu o tărie egală ilegalităţii ei. Ele ar opune bacalaureaţilor din România, până acuma primiţi întotdeauna cu simpatie şi urmăriţi adesea cu admiraţie, un argument serios: dacă autoritatea şcolară din ţară nu vă consideră în drept să pătrundeţi în universitate, cum o să vă acordăm noi dreptul acesta? Şi iată, dintr-o dată, prin efectul unei simple erori, titlul de bacalaureat din România pierzându-şi cu desăvârşire valuta culturală pe pieţele şcolare din alte părţi. Asta ar însemnă progres pentru şcoala românească ? Nu numai atât. Actualii şi viitorii bacalaureaţi ar primi una din cele mai grele şi mai nedreptelovituri. Ce-a urmărit legea nouă a Învăţământului secundar ? O compensaţie care poate să fie discutabilă în principiu, dar nu poate să fie contestată In fapt. A zis: suprim clasa opta, scutind pe elevi de un an. In schimb ii oblig, să treacă bacalaureatul. Deci, într’o judecată dreaptă, bacalaureatul este astăzi ceea ce era eri absolvirea celor opt clase; și cum aceasta dădea dreptul la intrarea în universitate, el trebue să aibă cel puţin acelaş efect, fiindcă trecerea examenului de bacalaureat este mai pretenţioasă şi mai grea decât trecerea clasei a opta fără examen, lucru dovedit prin procentul celor căzuţi până acum. Dacă legea a instituit totuşi un an preparator, condiţionând de absolvirea lui pătrunderea definitivă în facultăţi, asta priveşte universitatea, nu liceul. Intru nimic anul preparator nu poate ştirbi din plenitudinea efectelor bacalaureatului. Dovadă că reducerea stagiului militar urmează şi fără absolvirea anului preparator, destul să exista bacalaureatul. Tot aşa la şcoala de arhitectură, la Academia comercială şi în alte ramuri universitare, bacalaureatul pătrunde fără an preparator. Că unele facultăţi nu pot fi străbătute decât după trecerea anului preparator, încă odată spunem, este o chestiune ce priveşte numai universitatea, asigurată prin această dispoziţie legală că studenţii nu vor urma numai cu pregătirea eclectică şi generală din liceu, ci şi cu iniţierile de relativă specialitate căpătate în cursul unui an, pentru deprinderea disciplinei lor mintale cu spiritul carierilor vizate.. De aceea, fostul ministru, d. prof. dr. Angelescu, se găseşte cu totul în cadrul adevărului când contestă legalitate felului în care s’au reglementat cursurile şi materiile anului preparator. Explicaţiunile opuse de d. ministru Costăchescu sunt din cele mai discutabile. Plecându-se dela concepţia eronată că el trebue să consolideze învăţământul din liceu, in loc să se admită că rostul său este să introducă in atmosfera ştiinţelor universitare, s'a edictat um „manu“ scolastic” bizar. S’a zis: in anul preparator să se înveţe germana şi franceza. De ce ? Dacă un candidat va fi slab la germană Înseamnă că n’ire aptitudini de jurist?! Dacă anul preparator s’ar aşeza la liceu, rezultatul ar fi inapoerea la liceu a celor cari ştiau nu numai că l.au absolvit, dar că noţiunea de bacalaureat exclude noţiunea de învăţământ secundar. S’au aşteptat ei la asta ? Li se poate creia o asemenea situaţiune? Cu ce drept? Bacalaureaţii pot fi strânşi la universitate în rigorile cele mai stricte, spre a urma în condiţiile cele mai bune. Dar nu li se poate creia o situaţiune, nu numai falsă, dar bizară şi vexatorie. Ar fi direct o nesocotire de drepturi. Şi nu prin asemenea depresiuni morale se poate face educaţia tinerimei în momentul când i se cere mai multă însufleţire în afirmarea vocaţiunei personale şi în îndeplinirea misiunea sociale. Cu orice chip, trebue să se împiedice o situaţiune, care ar contrazice spiritul legii, ar denartura rostul anului preparator şi ar lovi în atâţia şi atâţia tineri, vinovaţi poate numai într’aitâta, că au isbutit, cu sforţări şi sacrificii cunoscute numai de ei şi ai lor, să treacă toate grelele probe la care au fost supuşi într’un lung şir de ani. Demersurile înţelepte şi hotărîte ale unora dim facultăţi dau, dim fericire, speranţe bune. Opera trebue desăvârşită. Mihail Mora I hi piti i idraia — Cum o comentează ziarele — Fraga, 12 (Rador). — Ziarele comentează pe larg situaţia politică creată prin e-sirsa reprezentanţilor partidului populist slovac din guvern. ,,Venkov” constată că retragerea foştilor miniştri Tiso şi Labai indică o schimbare din cele mai favorabile in situaţia partidelor burgheza înainte de alegeri. „Nordidni Listi” consideră că această demisie a stabilit o nouă stare de lucruri in toată politica Statului. Este evident că luptaelectorală în Slovacia va fi mai crâncenăsi raporturile dintrepartidul populist slovac şi celelalte partide vor lua un caracter mai încordat. Ziarele de opoziţie salută retragerea partidului populist slovac din coaliţia guvernamentală, care prin aceastaşi-a pierdut forţa numerică şi e nevoită să caute alte combinaţii politice pentru a-şi acoperi voturile pierdute. Social-democraţii cehi ca şi socialiştii naţionali lasă să se înţeleagă cădupă alegere, ar fi dispuşi să între în coaliţia guvernamentală. „Ceski Slovo” publică un interviewcu preotul Hlinka. Şeful partidului populist slovac arată că va menţine candidatura lui Tuka şi se va solidariza cu acesta, atâta timp cât o sentinţă definitivă, dată în ultimă instanţă, nu va fi confirmat acuzaţia de înaltă trădare şi spionaj pentru care Tuka a fost condamnat de Tribunalul din Bratislava. In orice caz, a declarat preotul Hiinka, partidul populist slovac va lupta cu şi mai multă energie pentru autonomiaSlovaciei şi speră căîn această acţiune va avea sprijinul celorlalte naţionalităţi. „Narodni Listi” anunţă că din cauza solidarizării partidului populist cu Tuka, numeroşi membri fruntaşi ai partidului s’au retras din această organizație. Regele Italiei va vizita pe Papa Roma, 11 (tel, part.) — Intre nunţiul papal la Quirinal şi ambasadorul italian la Vatican au fost mai multe întrevederi, în vederea fixării ceremonialului pentru întâlnirea dintre Papa şi rege. Ceremonialul vatican, prevăzut pentru primirea de suverani catolici, va fi modificat. Astfel, regele Italiei nu va citi obișnuita adresă către Tapa. întrevederea a fost fixată pe la mijlocul lunii Noembrie. . Condamnarea sine! aristocrate germane Berlin, 41. (Telegr, part.) — O membră a aristocraţiei de aci, Helga de Monroy, a fost condamnată, azi, pentru furt şi fals în documente, la 3 luni închisoare, pe care n’o va face decât numai când, în termen de trei ani, ar comite alt delict. Ea furase şi vânduse bijuteriile mătuşii sale, spre a duce o viaţă luxoasă. Logodnicul ei, contele Wedel, fost ofiţer în garda imperială, s-a sinucis, când a aflat scandaloasa afacere.