Universul, octombrie 1929 (Anul 47, nr. 226-252)

1929-10-14 / nr. 238

Atmosfera din şcoli Institutorii din Franţa sunt constituiţi în sindicate afi­liate „Companiei generale a muncii“ (C. G. T.) înfiinţată şi funcţionând pe baze socia­liste. Este una din racilele învă­ţământului francez, şi oame­nii cuminţi din politica ţă­rii caută cu stăruinţă mijloa­cele de îndreptare. iFuireşte că sunt şi, institu­tori cari se ţin departe de a­­ceastă mişcare, după cum sunt şi unii sindicalizaţi cari nu aderă la acţiunile mai în­­drăsneţe ale Sindicatelor. Dar nu este mai puţin adevărat, că faptul în sine de a face câr­dăşie cu asociaţiuni stăpâni­te de idei incompatibile cu organizarea socială şi econo­mică de unde au eşit progre­sul şi victoria Franţei, răs­pândeşte o lumină nefavora­bilă asupra unei părţi din în­văţământul francez. Numai aşa se explică anu­mite­ greşeli, cum a fost de pildă moţiunea votată de ins­titutori într’un congres de acum câţiva ani, în sensul re­ducerii simţitoare, dacă nu suprimării cursu­lui de istorie în şcoală, pentru consideraţi­­unea absurdă că ar întreţine spiritul agresiv în generaţiile perindate ! (Este adevărat că reacţiu­­nile în contra acestei menta­lităţi se afirmă tot mai pu­ternic. De curând, un profe­sor distins, a fost mutat de la un liceu din provincie la un liceu cu faimă din Paris.­­Pentru motivu­l Insă că el profesase păreri necompatibi­le cu forma de guvernământ, opinia publică a intervenit şi ministrul de instrucţie s’a vă­zut silit să suspende trans­ferarea şi să ancheteze cazul. In învăţământ, mai mult de­cât ori­unde, unitatea de conştiinţă şi de suflet trebue să se afirme în mod exem­plar în faţa elevilor. Profesorii pot să aibă opi­nii diferite despre stările şi oamenii din ţară, deşi profe­siunea le dictează precau­­ţiunii deosebite şi un special simţ al măsurii în această privinţă. Dar ei au în acelaş timp îndatorirea să nu le ex­teriorizeze nici în activitatea şcolară, nici în cea extraşco­­lară, faţă de copiii îmam­edin­ţaţi instrucţiunii şi educaţi­­uniii lor. Spunem acestea, fiindcă ni s’a­u semnalat cazuri când, fie cu prilejul prelegerilor, fie în alte împrejurări, uniii profe­sori au avut lipsă de proceda­re — nu voim să credem că a fost intenţie — de a întreţine pe elevi despre diverginţele generale sau locale din viaţa publică, introducând preocu­pări separatiste tocmai acolo unde trebue predicată armo­nia cea mai desăvârşită. In Conştiinţa generală se afirmă tot mai puternic cre­dinţa că abuzul de politică, adică de contrarieităţi croni­ce pe chestiuni mari stau mă­runte, stă la temelia celor mai multe neajunsuri. De ce să înteţim, în loc să potolim focul acesta prea mistuitor, şi de ce să nu fe­rim tineretul de o molimă ce bântue prea mult pe ceilalţi ? Noul­ guvern egiptean Alegerile din Spania Madrid, 11 (tel. part.). — Re­centele alegeri pentru Adunarea naţională spaniolă, au avut, mai pretutindeni, rezultate fa­­vorabile guvernului, afară de Camera avocaţilor din Madrid şi universitatea din Valladolid, unde au reuşit adversarii dic­taturii. La Barcelona, regele și Primo de Rivera au fost obiectul unor manifestări de caldă realitate din partea populaţiei. NAHAZ PAŞA noul prim-ministru -----xox-----­ Trei zile fără rege... ............. . .. — Consecinţele decretului din 9 octombrie a. c. — O tulburare în mersul justiţiei. — Cele două comunicate — După ce guvernul, cu de la sine putere, a trecut asupra s­a prerogativele regale, ca şi când tronul ar fi fost vacant, iar regenţa decăzută din func­ţiunile ce i le-a asigurat Con­stituţia, se impune întreba­rea : care a fost formula în­trebuinţată de justiţie în ac­tele de învestire pentru exe­cutarea sentinţelor judecăto­reşti şi în numele cui au fost date aceste învestiri pentru executarea sentinţelor ? Iată formula : NOI, CU MILA LUI DUMNE­ZEU SI VOINŢA NAŢIO­NALA, REGE AL ROM­NIEI, LA TOŢI DE FAŢA ŞI VIITORI SANATATE Dăm putere şi poruncim tu­turor agenţilor administrativi să execute prezenta sentinţă. Procurorilor să stăruiască pentru a ei aducere la îndepli­nire şi spre credinţă s’a sem­nat de noi“, întrebăm pe d. ministru al justiţiei. Toate actele judecă­toreşti învestite cu formula de mai sus, în tot timpul cât guvernul a exercitat toate pu­terile constituţionale, în nu­mele poporului, nu sunt lovite de nulitate ? Cum se acordă jurnalul şi decretul consiliului de miniş­tri, publicat în „Monitorul O­­ficial“, din 9 octombrie a. c„ întemeiate pe cuprinsul art. 81 din Constituţie, — care vorbeş­te de vacanţa Tronului, — cu învestirile de executarea sen­tinţelor, IN NUMELE, REGE­LUI ROMÂNIEI, MfflAI I ? Este posibil ca în acelaş timp, guvernul să considere vacant tronul şi Regenta decăzută din funcţiunile sale constitu­ţionale , iar justiţia ţării să dea investirile de executarea sentinţelor, în numele unui re­ge inexistent ? Credem că d. ministru al justiţiei se va grăbi să dea ex­­plicaţiunile necesare, de­oare­ce eventuala declarare de nu­litate a investirilor de execu­tare a sentinţelor, date în nu­mele Regelui României, în toa­tă ţara, pe timpul cât guvernul a exercitat puterile regale în numele poporului,­ar tulbura mersul normal al justiţiei şi ar aduce, fireşte, grave preju­dicii, interesaţilor în cauză. Guvernul a găsit apoi de cuviinţă să lase în plin echi­voc importanta chestiune a transmiterei puterilor consti­tuţionale asupra Regenţei completate. După consiliul de miniştri de ori dimineaţă, s’a transmis presei un comunicat, în care se aduce la cunoştinţa opiniei publice, următoarele : „Consiliul de miniştri a con­statat că din momentul depu­nerii jurământului noului re­gent, ales în şedinţa Reprezen­­taţiunii Naţionale de Miercuri 9 Octombrie 1929, exerciţiul pre­rogativelor regale a trecut, în mod automat, asupra înaltei Reşence, conform Constituim nii şi in baza însăşi a decretului de convocare a Corpurilor Legiui­toare, întrunite în reprezenta­­ţiune naţională*’. Aşa­dar, printr’un simplu comunicat, dat de preşedin­ţia consiliului de miniştri, „se constată“ că din momen­tul depunerii jurământului noului regent, exerciţiul pre­rogativelor regale a trecut „în mod automat“ asupra I­­naltei Regenţe „conform con­st­ituţiei“! Ori, Constituţia nu preve­de un asemenea caz. Nici o putere din stat nu se ia şi nu se transmite „în mod auto­mat“ şi după simplele „con­statări“ făcute de miniştri, întruniţi în consilii de cabi­net ! Cum se explică apoi faptul ciudat, că d. preşedinte al consiliului, odată Regenta res­tabilită în drepturile sale con­stituţionale, nu a prezintat ime­diat demisia cabinetului şi a­­bia ori d. a., la ora 4, a pre­­zin­tat-o ? In comunicatul nr. 2, guver­nul spune că a prezintat demi­sia Regentei, care a fost res­pinsă, deşi „formal n’ar fi fost cazul“.. (?) Se confirmă astfel cele ce am afirmat ori: guvernul a e­­zitat să îndeplinească această formalitate şi a trebuit, apoi, să o îndeplinească. Miniştrii însă n’au depus ju­rământul regentei completată. Iată ce situaţii excepţionale a creat guvernul, care cântă mereu aria „legalităţii“! R. SEIŞANU ■4 _______________________ N­MMMNI' ■—I III.........I Mill ■ I !!■ » Kill Situaţia generală a epidemilor După ultimele date strânse de ministerul sănătăţii situaţia ge­nerală a epidemiilor e urmă­toarea : (cifrele din paranteză a­­rată situaţia precedentă): 11 (9) cazuri de tifos exante­matic, 1 (0) de variolă, 1643 (1491) de scarlatina, 103 (115) de anghină difterică, 709 (639) de febră tifoidă, 448 (492) de disen­­teris, 2331 (2424) de tuse convul­sivă, 32 (33) de gripă, 1 (0) ence­falită letargică, 11 (14) de parali­zie infantilă și 175 (259) cazuri de pojar. După cum se vede urnele epide­mii sunt in descreștere. O dureroasă împrejurare Moartea lui Gheorghe Buz­dugan regentul, a împreunat mâhnirea celor cari l-au cu­noscut cu îngrijorarea între­­gei ţări conştiente. Spre a potoli îngrijorarea şi reda ţarei liniştea şi încre­derea, se cerea ca la cârma ţărei să fie un guvern de oa­meni întregi la suflet şi la minte. Se cerea un guvern preocupat numai de menţine­rea încrederei tuturor în ins­tituţia din fruntea Statului ; se cerea un guvern patriot, pe care să-l inspire în toate clipele interesele ţarei. Care era datoria acestui guvern, pe care-l avem, în împrejurarea dureroasă ? Da­toria lui era să nu dea ni­mănui de bănuit cum că, fo­­losindu-se de moartea unui regent, ar dori să-şi însuşeas­că regenta ; era dator că în această clipă periculoasă să potolească patimile care despart partidele şi prin cu­minţenia lui, să aducă zile de linişte şi în faţa majes­­tătei morţei şi în faţa pers­pectivei de viitor. Guvernul era dator să con­voace de îndată pe toţi şefii de partide, cât şi pe cei doi regenţi, ale căror puteri nu trebuiau confiscate. In jurul unui sicriu deschis şi mai a­­les în jurul unui rege corin trebuiau întrunite toate for­ţele cârmace ale ţarei şi aco­lo să se hotărască procedura, formula convocărei Parla­mentului şi alegerea, cu con­sensul tuturor, a omului care trebuia să urmeze lui Gheor­ghe Buzdugan. Aşa s’ar fi căzut să proce­deze un guvern preocupat numai de gingăşia vremei şi de interesele patriei. Dar guvernul a făcut toc­mai din potrivă. Din primul ceas al cunoş­tinţei că ora din unna a regentului Buzdugan a înce­put să sune, d. Tu­lu­ri Maniu şi cu ai săi, s-au gândit să tragă folos pentru partidul lor şi să acapareze regen­ta. Gândul cel dintâi a fost în­locuirea întregei regente. A­­ceastă ipoteză a fost trata­tă, cu titlul unui balon de în­cercare, vre­o trei zile în şir de către ziarele amice guver­nului. Şi totul era pus la cale în forma aceasta. De a­­ceea şi convocarea Parlamen­tului a fost făcută în numele poporului, întru­cât regenta era în întregime desfiinţată. Dar atitudinea hotărîtă a partidelor liber­al şi ave­res­ean cât şi intrarea în linie a altor factori, au silit guver­nul să dea înapoi. Dacă opo­ziţia — adevărata opoziţie — nu ar fi pus piciorul în prag şi nu şi-ar fi arătat colţii, astăzi am fi avut altă regenţă. Silit să bată repede în re­tragere şi să dea drumul pra­dei pe care o inhalase în parte, guvernul a intrat în incoherenţă. A lăsat să mai trăiască pe ceilalţi doi re­genţi, dar le-a luat atribuţiile. A convocat Parlamentul, în numele poporului, detronând şi pe Rege. In decretul de con­vocare al Parlamentului, pro­pune alegerea unui singur re­gent, deşi ceilalţi doi nu au semnat convocarea. Iar for­mula „în numele poporului“, este mărturisirea definitiva a guvernului cum că, în clipa aceea nu mai era altă putere în numele căreia să se facă convocarea , nici regenta nici Regele. Este adevărat că peste două zile şi după o matură scru­tare a zodiacului, ziarul „Adevărul“ a găsit cheia se­cretului : totul n a fost de­cât o... inadvertenţă. Iar d. Iorga, chemat ca să dea o mână de ajutor guver­nului, a declarat că fapta gu­vernului nu prezintă­ nici o gravitate, fiindcă nu a durat de­cât 24 de ore. Fericită tara în care fla­grantele călcări de legi, daca nu au trăit de­cât 24 de ore devin virtuti, iar crimele ne­izbutite ale guvernelor devin inadvertenţe­­. Tragi-comedia trebuia să sfârşească aşa cum a început. Regenta a fost completată cu d. Constantin Sărateanu, con­silier la înalta Curte de Ca­saţie. Eu personal am toată stima şi deplina consideraţie pen­tru caracterul d-sale, însă d-sa nu este numai regentul meu, dar este al ţarei întregi. Şi în ţară astăzi se ştie că regenţa, care trebuie să fie nepărtinitoare pentru toți şi de nimeni bănuită, a fost în­tregită cu un membru al Curtei de Casaţie, ales, după înlăturarea brutală a primu­lui preşedinte şi a celorlalţi preşedinţi, numai pentru că este cumnatul unui ministru şi unchiul unui al doilea. Aşa se va vorbi în ţară. CONSTANTIN HACALBAŞA ----— XO X -------­ Sborul Zeppelinului la Polul Nord, proble­matic Friedrichshafen, 11. (Telegr. part.). — Direcţiunea societăţii de construcţie a Zeppelinului a adresat echipajului aeronavei, întrebarea, dacă este dispus să ia parte la sborul la Polul Nord proectat pentru anul viitor. După lungi desbateri, echipa­jul a răspuns tot în scris, că nu poate să participe la sbor, din motive financiare şi techn I nice. Dispoziţia echipajului este­­ intr'adevăr pesimistă, mai ales printre membrii mai vechi. In­ urma acestei hotărîri, pla­nul pentru o călătorie în 1930, la Polul Nord, va cădea, pro­babil, în noaptea spre Duminică, Ze­­pelinul porneşte înt­r’un zbor în Olanda, iar pe la 16 Octombrie, va face un zbor in Balcani. In drum, va atinge oraşele Buda­pesta, Bucureşti şi Belgrad. Ciumă la Paris Ministerul sănătăţii a fost in­format, că la Paris s‘a ivit un caz de ciumă. Bolnavul a fost îndată izolat in spitalu­l Saint Louis. Cazul a fost însă în for­­mă uşoară. Bolnavul a fost vin­decat fără a i se face injecţia cu serul respectiv. La Port Said s'a ivit de ase- I menea un caz de ciumă. Statistică eloquentă Credem că nici un organ de in­­registrare şi statistică nu exprimă mai eloguent, mai precis şi mai bine de înţeles starea de criză a­­cută ce străbatem, ca diagramele tribunalului Ilfov secţia tutele. In adevăr, dacă mişcarea dosa­­re­lor ar putea fi puţin edifica­toare, căci valorile variază dela caz la caz și nu sunt în vre­un ra­­port decisiv cu numărul afaceri­lor (bunăoară, în 1926 au intrat 22­5 dosare, in 4927 au in­trat 1010 dosare, iar în 1928 nu­mai 347), — în schimb însă sta­tistica cifrelor vorbește răspicat. Iată: în patru trimestre, adică în întreg anul 1928, s-au încasat recipise în valoare de : lei 181 milioane 343 mii 396 din tutele, lei 641 milioane 561 mii 295 din date, lei 22 milioane 616 mii 793 din interdicţii şi lei 287 mii 932 din curatele ; In acest an, nu s'au încasat până acum (deci în trei trimestre încheiate) decât: 96 mil­ioane 897 mii 611 din tutele, lei 130 milioane 547 mii 166 din date, lei 42 milioane 198 mii 209 din interdicţiuni şi lei 4 milioane 812 mii 100 din curatele. Cifrele — implacabile în tâlcul lor profund îngrijorător — vor­­besc mai bine decât orice tălmă­cire. *-------xffl*--------4 IUL Bill DE PIlEE — Rezoluţiile adoptate — Delfi, 12 (Rador). — Ultima şe­dinţă a congresului internaţional de pace s’a ţinut la Delfi, în am­fiteatrul teatru­lui antic unde se întrunea congresul amficţioniilor din Grecia veche. Au asistat la această şedinţă 120 delegaţi, reprezentând 17 ţări. Preşedintele Papanastasiu, des­chizând şedinţa, a arătat că nici o adunare nu a avut prilejul să se ţină într-un astfel de loc. Congresul a votat, în şedinţa finală, rezoluţiile următoare : 1. Congresul exprimă dorinţa ca tratatele pentru protecţia mi­norităţilor similare cu acelea votate sub auspiciile Societăţii Naţiunilor, să fie semnate de toa­te puterile ce au minorităţi. Tra­tatele să fie respectate cu fideli­tate, iar pe de altă parte să se organizeze o propagandă printre majorităţi şi minorităţi pentru a se ajunge la o cooperare armo­nioasă între toate elementele populaţiei. 2. Să se creeze o uniune euro­peană politică şi economică. Terminând lucrările, congre­­siştii au prestat cu toţii jură­mântul amficţioniilor şi s’au des­părţit într’o atmosferă de vie simpatie pentru Grecia. r XQXr După lunga și greaua boală, de care a suferit, regele Georgs V al Angliei astăzi e pe deplin restabilit. Clișeul reprezintă pe rege călare pe calul său favorit, un poney. Zăpadă in Croația Belgrad, 12 (Rador). Se semnalează căderi de zăpadă în unele regiuni din Croația. Noui revolte in Ucraina — Ţăranii au spânzurat pe preşedintele co­misiei de rechiziţionare — Varşovia, 12 (Rador)­. Din Kiev se anunţă, că un nou val de agitaţii ţărăne­şti se manifestă în Ukrai­­na. Se semnalează între altele că în satul Mirolu­­bov, în departamentul Ie­­katerinoslav, ţăranii înfu­riaţi din cauza rechiziţii­­lor de cereale, au prins pe preşedintele comisiei­­de rechiziţionare şi l-au spân­zurat într-un hambar. In apropiere de Kiev, ţăranii au ucis trei dele­gaţi sovietici, veniţi să or­ganizeze o colectivitate a­­gricolă. In districtul Du­' gansk, clădirea Sovietului local a fost incendiată. Demisia guvernului — înalta Regenţă a respins-o — Cu ce anume impresii au ple­cat membrii guvernului dein înalta Regenţă nu se poate şti, cert e că de unde pdnă Vineri la a­­miază — membrii guvernului spuneau categoric că nu e ca­zul ca factorul constituţional să rennoiască încrederea In guvern, la ora 4 d. a., I. luliu Maniu a prezentat Înaltei Regenţe demi­sia cabinetului. In această privinţă preziden­ţia consiliului de miniştri a dat următorul comunicat: „D. preşedinte al consiliului de miniştri a fost primit in au­dienţă de luat la Regenţă, Vi­neri, 11 Octombrie, la ora 16. Deşi formal nu era cazul ca guvernul să-şi prezinte demi­sia, totuş având în vedere com­pletarea înaltei Regenţe cu un nou membru ales în şedinţa Re­­prezentaţiunei Naţionale din 9 octombrie, d. Iuliu Maniu, pre­şedintele consiliului, a prezentat demisiunea cabinetului, înalta Regenţă a declarat d-nul preşedinte al consiliului că men­ţine încrederea sa guvernului şi a respins demisia acestuia’’. In jurul anului preparator xox­ — SoluţIat legală — F­lu­ctuaţiunile „anului prepa­rator“ nu se pot opri decât la o singură soluţie. Este cea indicată de fostul ministru d. profesor dr. Angele­­scu, autorul legii, şi de actua­lul ministru, d. Costăchescu, cel chemat s’o aplice. In acest sens trebue privită hotărîrea facultăţii de ştiinţe,, de a socoti primul om ca an preparat,or, hotărî­re însuşită şi de faculta­tea de drept. Am luat parte la discuţia ge­nerală şi pe articole de la Senat, cunosc intenţiile legiuitorului, cunosc spiritul legii, şi mă mir de sforţările făcute pentru răs­tălmăcirea lor. Anul preparator nu poate func­ţiona decât la universitate. De sigur că nu chestia lo­calurilor sau a catedrelor poate îndreptăţi o rea interpretare de lege, un exces­ de putere. Dacă s’ar proceda astfel, s’ar da două lovituri. Pe cea dintâi ar suferi-o pre­stigiul şi funcţiunea învăţămân­tului nostru public. Dacă el ar fi consacrat că anul preparator este o anexă finală a liceului, în loc să fie un vestibul de pregătire pentru universitate, bacalaureatul nostru ar fi găs­i­t închise uşile universi­tăţilor din străinătate, care au şi început să-l refuze, invocând concepţia susţinută de unii cu o tărie egală ilegalităţii ei. Ele ar opune bacalaureaţilor din România, până acuma pri­miţi întotdeauna cu simpatie şi urmăriţi adesea cu admiraţie, un argument serios: dacă autori­tatea şcolară din ţară nu vă consideră în drept să pătrun­deţi în universitate, cum o să vă a­­cordăm noi dreptul acesta? Şi iată, dintr-o dată, prin e­­fectul unei simple erori, ti­tlul de bacalaureat din Româ­nia pierzându-şi cu desăvârşire valuta culturală pe pieţele şco­lare din alte părţi. Asta ar însemnă progres pentru şcoala românească ? Nu numai atât. Actualii şi vi­itorii bacalaureaţi ar primi una din cele mai grele şi mai ne­­­drepte­­lovituri. Ce-a urmărit legea nouă a În­văţământului secundar ? O compensaţie care poate să fie discutabilă în principiu, dar nu poate să fie contestată In fapt. A zis: suprim clasa opta, scu­tind pe elevi de un an. In schimb ii oblig, să treacă bacalaureatul. Deci, într’o judecată dreaptă, bacalaureatul este astăzi ceea ce era eri absolvirea celor opt clase; și cum aceasta dădea dreptul la intrarea în universitate, el tre­bue să aibă cel puţin acelaş e­­fect, fiindcă trecerea examenu­lui de bacalaureat este mai pre­tenţioasă şi mai grea decât tre­cerea clasei a opta fără examen, lucru dovedit prin procentul ce­lor căzuţi până acum. Dacă legea a instituit totuşi un an preparator, condiţionând de absolvirea lui pătrunderea definitivă în facultăţi, asta pri­veşte universitatea, nu liceul. Intru nimic anul preparator nu poate ştirbi din plenitudinea efectelor bacalaureatului. Dova­dă că reducerea stagiului militar urmează şi fără absolvirea anu­lui preparator, destul să exista bacalaureatul. Tot aşa la şcoala de arhitectură, la Academia co­mercială şi în alte ramuri uni­versitare, bacalaureatul pătrun­de fără an preparator. Că unele facultăţi nu pot fi străbătute decât după tre­cerea anului preparator, încă odată spunem, este o chestiune ce priveşte numai universitatea, asigurată prin această dispozi­ţie legală că studenţii n­u vor urma numai cu pregătirea e­­clectică şi generală din liceu, ci şi cu iniţierile de relativă spe­cialitate căpătate în cursul unui an, pentru deprinderea discipli­nei lor mintale cu spiritul ca­rierilor vizate.. De aceea, fostul ministru, d. prof. dr. Angelescu, se găseşte cu totul în cadrul adevărului când contestă legalitate felului în care s’au reglementat cursurile şi materiile anului preparator. Explicaţiunile opuse de d. ministru Costăchescu sunt din cele mai discutabile. Plecându-se dela concepţia e­­ronată că el trebue să consoli­deze învăţământul din liceu, in loc să se admită că rostul său este să introducă in atmosfera ştiinţelor universitare, s'a edictat um „manu“ scolastic” bizar. S’a zis: in anul preparator să se înveţe germana şi franceza. De ce ? Dacă un candidat va fi slab la germană Înseamnă că n’­ire aptitudini de jurist?! Dacă anul preparator s’ar a­­şeza la liceu, rezultatul ar fi inapoerea la liceu a celor cari ştiau nu numai că l.au absol­vit, dar că noţiunea de bacalau­reat exclude noţiunea de învă­ţământ secundar. S’au aşteptat ei la asta ? Li se poate creia o asemenea situaţiune? Cu ce drept? Bacalaureaţii pot fi strânşi la universitate în rigorile cele mai stricte, spre a urma în condi­ţiile cele mai bune. Dar nu li se poate creia o si­­tuaţiune, nu numai falsă, dar bi­zară şi vexatorie. Ar fi direct o nesocotire de drepturi. Şi nu prin asemenea depre­siuni morale se poate face edu­caţia tinerimei în momentul când i se cere mai multă însu­fleţire în afirmarea vocaţiunei personale şi în îndeplinirea mi­siunea sociale. Cu orice chip, trebue să se îm­­piedice o situaţiune, care ar contrazice spiritul legii, ar de­­nartura rostul anului preparator şi ar lovi în atâţia şi atâţia ti­neri, vinovaţi poate numai în­­tr’aitâta, că au isbutit, cu sfor­ţări şi sacrificii cunoscute nu­mai de ei şi ai lor, să treacă toate grelele probe la care au fost supuşi într’un lung şir de ani. Demersurile înţelepte şi hotărîte ale unora dim facultăţi dau, dim fericire, speranţe bune. Opera trebue desăvârşită. Mihail Mora I hi piti i idraia — Cum o comentează ziarele — Fraga, 12 (Rador). — Ziarele comentează pe larg situaţia po­litică creată prin e-sirsa repre­zentanţilor partidului populist slovac din guvern. ,,Venkov” constată că retragerea foştilor miniştri Tiso şi Labai indică o schimbare din cele mai favora­bile in­ situaţia partidelor bur­gheza înainte de alegeri. „Nordidni Listi” consideră că această demisie a stabilit o nouă stare de lucruri in toată politica Statului. Este evident că lupta­­electorală în Slovacia va fi mai crâncenă­­si raporturi­le dintre­­partidul populist slovac şi celelalte partide vor lua un caracter mai înco­rdat. Ziarele de opoziţie salută re­tragerea partidului populist slo­vac din coaliţia guvernamenta­lă, care prin aceasta­­şi-a pier­dut forţa numerică şi e nevoită să caute alte combinaţii politi­ce pentru a-şi acoperi voturile pierdute. Soci­al-democraţii cehi ca şi socialiştii naţionali lasă să se înţeleagă că­­după alegere, ar fi dispuşi să între în coaliţia gu­vern­amen­tal­ă. „Ces­ki Slovo” publică un in­terview­­cu preotul Hlinka. Şe­ful partidului populist slovac a­­rată că va menţine candidatura lui Tuka şi se va solidariza cu acesta, atâta timp cât o sentin­ţă definitivă, dată în ultimă in­stanţă, nu va fi confirmat acu­zaţia de înaltă trădare şi spio­naj pentru car­e Tuka a fost condamnat de Tribunalul din Bratislava. In orice­ caz,­­ a de­clarat preotul Hiin­ka, partidul populist slovac va l­upta cu şi mai multă energie pentru auto­nomia­­Slovac­iei şi speră că­­în această acţiune va­ avea spriji­nul celorlalte naţionalităţi. „Narodni Listi” anunţă că din cauza solidarizării partidului populist cu Tuka, numeroşi membri fruntaşi ai partidului s’au retras din a­ceas­tă organi­zație. Regele Italiei va vizita pe Papa Roma, 11 (tel, part.) — Intre nunţiul papal la Quirinal şi ambasadorul italian la Vatican au fost mai multe întrevederi, în vederea fixării ceremonialu­­lui pentru întâlnirea dintre Pa­pa şi rege. Ceremonialul vati­can, prevăzut pentru primirea de suverani catolici, va fi mo­dificat. Astfel, regele Italiei nu va citi obișnuita adresă către Ta­pa. întrevederea a fost fixată pe la mijlocul lunii Noembrie. . Condamnarea sine! aristocrate germane Berlin, 41. (Telegr, part.) — O membră a­ aristocraţiei de aci, Helga de Monroy, a fost con­­damnată, azi, pentru furt şi fals în documente, la 3 luni închi­soare, pe care n’o va face decât numai când, în termen de trei a­ni, ar comite alt delict. Ea furase şi vânduse bijute­riile mătuşii sale, spre a duce o viaţă luxoasă. Logodnicul ei, contele Wedel, fost ofiţer în gar­da imperială, s-a sinucis, când a aflat scandaloasa afacere.

Next