Universul, decembrie 1929 (Anul 47, nr. 279-301)

1929-12-08 / nr. 285

I Guvernul şi armata După critica generală a ma­nevrelor din toamna anului acesta, în satul Moviliţa, A. S. R. Principele Regent Ni­colae a pronunţat o cuvânta­re, în care a ţinut să subli­nieze „că d. prim m nistru se va fi convins de nevoile reale ale armatei pentru ca pe viitor să se dea mij­loacele necesare pregăti­rii ei, între cari şi acele necesare organizării ma­nevrelor cu mari unităţi“. După aceia a luat cuvântul d. Maniu, preşedintele consi­liului, care, între altele, a spus: „Guvernul Maiestăţii Sale, de acord cu repre­zentanţii naţiunii, este ho­­tărît a da tot sprijinul ar­matei noastre naţionale pentru organizarea ei, prin ridicarea stării mora­le şi materiale a ofiţerimii, prin îngrijirea trupei, prin înzestrarea armatei cu mijloacele technice mo­derne...“ Nu se poate presupune, că şeful guvernului nu ar fi avut cunoştinţa acum două luni — când a pro­nu­ţat cuvântarea sa după critica generală a mane­­vrei şi — despre posibilităţile de ordin financiar în legătură cu organizarea modernă a ar­matei, conform cerinţelor im­­puse de interesele apărării naţionale. Se ştie, că în nicio împreju­rare un şef de guvern, cu sim­ţul adânc al răspunderii, nu se aventurează in promisiuni şi angajamente, când ar fi convins de imposibilitatea a­­ducerei lor la îndeplinire. Când aceste solemne angaja­mente privesc probleme deli­cate de ordin militar, cum ar fi organizarea şi înzestrarea armatei c­u mijloacele techni­ce­ moderne,­ sau îmbunătăţi­rea situaţiei morale şi mate­riale a corpului ofiţeresc şi a trupei, cu atât mai imperios se cere respectarea lor. Cu toate acestea, bu­getul armatei pe exerci­ţiul 1930 a fost forfecat de ministrul finanţelor, cu scopul de a obţine reduceri sălbatece. Mi­nistrul de finanţe a tăiat dela capitolul materiale­lor sute de milioane, după cum a tăiat şi dela alte capitole. Nu se vor mări soldele ofiţerilor. Nu se va îmbunătăţi situaţia tru­pei. Nu se va pune la dis­poziţia armatei mijloacele tehnice de care are urgen­tă nevoie. Nu se va putea organiza o aviaţie aşa cum ne-ar trebui. D. general Cihoskî, mi­nistrul armatei, când a întocmit proiectul de bu­get, a avut, fireşte, în ve­dere, interesele apărării naţionale şi angajamen­tul solemn luat de d. prim ministru, pe câmpul de manevre, în faţa Principe­lui Regent Nicolae şi a co­mandanţilor oştirei, că „guvernul şi reprezentan­ţii naţiunii“ vor da tot sprijinul lor, armatei. Şi iată că angajamentele de ori sunt uitate, sau sunt nesocotite. In tot cazul, ministrul finanţelor nu în­ţelege să ţină socoteală de ele. Reducerile sălba­tece operate în bugetul a­­nemiat al armatei au pro­vocat o dureroasă impre­sie în rândurile celor ce cunosc de aproape lipsu­rile şi nevoile organiza­ţiei apărării noastre­­na­­ţionale, precum şi situa­ţia morală şi materială a corpului nostru ofiţeresc. ■.............. vuMaMMr - Expunerea d«lui Litvinov Moscova, 9 (telegr. pari) .» La şedinţa de azi, a comitetu­lui central executiv al sovie­telor, ministrul de externe in­terimar Litvinov, a făcut o ex­punere a politicii externa a sovietelor. Litvinov a început expune­rea, spunând că graţie destoi­niciei armatei sovietice. Rusia îşi va apăra interesele sale şi nu se va lăsa influenţată de nici o intervenţie din afară, cum a fost aceea a Statelor Unite. Nota acestora a fost fă­cută, când tratativele între China şi soviete începuseră, numai spre a influenţa aceste tratative. In ce priveşte propaganda comunistă, Litvinov a spus că şi statele capitaliste fac, prin tot felul de mi­jloace, propa­gandă contra sovietelor. A arătat apoi că relaţiile so­vietelor cu statele europene sunt încordate, exceptând Ger­mania, iar cu statele din ce­lelalte continente, ele sunt, de asemenea, încordate, excep­­tând Turcia şi Persia şi, că şi Italia s-a asociat în ultimul moment, demersului făcut de Franţa, Anglia şi Statele U­­nite. S’au ciocnit două aeroplane — DOI MORȚI — Roma, 5_ (Rador). —_ Două avioane railitere s’au ciocnit; sunt doi morți. a­isin nn Damn ?. Ceva care-i fire minunat! Avem confraţi cari. In detaliu, combat toate săvârşirile răsu­nătoare ale regimului, iar în total 11 apără cu patimă, împuşcăturile de la Lupeni, bătaia din beciul poliţiei, felul în care a fost completată Regen­ţa, aşezarea şi mai ales perce­perea drastică a impozitelor, lăsarea de-oparte a d-lui Stere, purtarea d-lui Vaida la ministe­rul de interne, contractul Vi­drighin, inchiziţia fiscală, întâr­zierea sancţiunilor faţă de cei cari au agitat în Valea Jiului, etc., etc., toate au fost dezapro­bate cu hotărîre în numele San­­cro-sanctei democraţii, pentru ca tot în numele acestei zeităţi, in fiecare zi, după aceea, gu­vernul să fie susţinut cu căl­dură toridă. Ce s’o fi petrecând în carpul şi în aşa zisa conştiinţă, a unor astfel de echilibrişti, atunci când se dedau la aceste cabinole, nu­mai unul Dumnezeu o fi ştiind ! După ce ni s’a spus, prin ur­mare, că a lua parlamentarilor în preventiv demisiile in alb, a aţâţa şi împuşca pe lucrători, a schingiui lumea la poliţie, a inaugura era inchiziţiei fiscale, a sărăci lumea cu impozitele, etc., etc., sunt toate acte legi­time ale unui guvern al mase­lor care trebue să rămâie cât mai mult la cârmă, vine acum contractul d-lui Vidrighin. Și fiindcă această presă n’a prea combătut contractul, ori l-a com­bătut așa un treacăt cu câteva vorbe, numai pentru ca să nu rămâie drumul fără călători, nedumerirea noastră este silită să întrebe: „Este şi contractul Vidrighin scamatorie democra­tică” ?... Contractul Vidrighini lat­ o adevărată inovaţie. Fiindcă este nemaipomenit în România ca un slujbaş român, numit într’o înaltă funcţiune, să aibă pre­tenţia şi să i se acorde: contract pe zece ani şi un salariu cum încă n’a îndrăsnit să ceară nici capul statului, nici capul reli­giei, nici cel mai înalt magis­trat, nici generalii cari au co­mandat în glorioasele bătălii Ce este şi cine este acest domn Vidrighin ? Este el un savant străin sau român care a umplut lumea cu vâlva descoperirilor sale ? Este el un mare general adus din alte ţări ca să reorganizeze în chip genial armata română ? Este el un celebru financiar — ceva mai celebru decât actu­alul ministru de finanţe — che­­mat să salveze ţara de la pră­pastie ? Este el o fiinţă extraordinară, un fel de miracol al naturii, mai minunat decât viţelul cu două capete, sau decât femeia cu inima în dreapta, ca să ne încovoiăm în faţa lui golindu­­ne buzunarele ? Pe cât ştiu, nu e nimic din toate acestea ! Este şi el un biet om ca noi toţi — vedeţi că fac poncaşii — având pe umeri un singur glob, iar inima în buzu­narul din stânga. Prin urmare nimic care să legitimeze un con­tract pe 10 ani şi o retribuţie de primadonă angajată în A­­menca. Care este, mă rog, specialita­tea d-lui Vidrighin ? Până acum nu l-am văzut special decât în arta de a obţine contracte şi salarii fabuloase. Şi în ce epocă a găsit guver­nul democraţiei Intermitente să-l gratuleze frumos cu acest belşug ? Suntem măcar într’o epocă de mare belşug ? Fost-a echilibrat bugetul ? Fost-au scăzute biru­rile ? S’au sporit salariile ? Co­merţul s’a înviorat ? La bursă s’au urcat acţiunile ? Preţul grâ­­nelor a eşit din marazin ! Răspundeţi, democraţilor ne­­maculaţi ! Ţara se cutremură de mize­rie. La Banca Naţională stă de­asupra, onoarea României, ca o opresiune dureroasă, epitropul bancherilor străini. Funcţionarii sunt licenţiaţi cu zecile de mii. Fabricile se închid şi lucrătorii şomează! Negustorii stâlciţi de dăjdii, ameninţă, în desnădejde, să închidă prăvăliile! Dascălii poporului român, despoiaţi de dreptul lor, sunt în ajunul gre­vei! Inchiziţia fiscală a pus o brumă deasă asupra ţării! E sărăcie!... Şi tocmai atunci când ni se cer de la toţi jertfe pe care per­ceptorii ni le scot cu bătaia de tonă, guvernul, care şi-a pierdut nu numai capul, dar şi pudoa­rea, aduce contractul Vidrighin! Dacă d. Vidrighin este român, dacă are un suflet, dacă iubeşte această ţară, binevoiască a se pune la nivelul sacrificiului tu­turor: Să muncească d-lui cu salariu de mizerie cum muncim noi! In numele tuturor muncito­rilor din România îi trimit a­­cest strigăt Intr’altfel, contractul ce-a do­bândit este, şi pentru d-sa, ca şi pentru guvern, nu numai o ru­şine, dar şi o neruşinare ! CONSTANTIN BACALBAŞA mammal Groaznică uilen­e in Anoxa Londra, 5 (Rador). —­Asupra Marei Britanii şi nărilor care o înconjoară ’a abătut azi dimineaţă o mare vijelie de o excep­­ională violenţă. Vântul a avut o iuţeală de 130—— 50 de kilometri pe oră. topoarele şi bărcile de tescuri refugiate în por­­uri au suferit foarte m­lt; marinarii au decla­­rat că niciodată în viaţa er n’au cunoscut astfel de vijelie. Nenorociri în argul mării până acum nu o cunosc. Pe uscat însă­­ mai multe locuri au fost coborâţi de vânt arborii şi chiar zidurile singura­­ice. Lângă Bristol vân­­ul a răsturnat peste linia erată până şi macaraua de oţel împiedecând cir­culaţia trenurilor. Ploaia jeasă, care a căzut a pro- Ius mari revărsări mai d­­es în valea Tamise:. londra, 5 ("Rador). — Uraga- 1 de eri noapte a fost unul­­tre cele mai puternice ce au st înregistrate în cursul ul­tilor ani. Vântul a atins vi­sa de 100 mile engleze pe oră. n toate coifurile ţărei au po­­veşti relative la pagubele aduse de uragan. Coşurile la­icilor în mai multe localităţi eram şi zidurile diferitelor idiri au fost dărâmate. Arbe­­au fost desrădăcinaţi sau pfi. S’au mai produs şi alte cidente de mai mică impol­­ită, cari nici nu se mai sem­­alează. Din fericire iasă, nu s’a înregistrat nici o victimă o­meneasca. O fetița a fost imobilizată timp de mai multe ore sub un arbore desrădăcinat de uragan. Ea a fost găsită fără cunoștință de mai mulfi călători, și salva­tă dela o moarte sigură. Starea sa continuă a fi gravă, însă se crede că va scăpa cu viață. Vapoarele aflate în largul mă­­rei au avut de luptat cu marea furtunoasă. Numeroase vapoare au suferit avarii, aflându-se încă în pericol. Unele­ din ele au naufragiat chiar, dând loc și la pierderea mai multor oameni din echipagiu. Numărul victime­lor înregistrate în echipagiul vapoarelor ce au avut de sufe­rit din cauza uraganului, nu este încă cunoscut, el­­ rămânând a fi stabilit ulterior, când se vor primi rapoartele de la coman­danţii vaselor. Un vapor francez, care tre­buia să plece de la Plymouth spre New-York, nu a putut să îmbarce pasagerii, așa că a tre­buit să-și amâne plecarea. --------x □ x------— TiiMurâriie dinPalesIIP ALTI ARABI CONDAMNAŢI LA MOARTE Londra, 5( Rador).^ 1 .Din Ierusalim se anunţa, că alţi doi arabi au fost condamnaţi la moarte pentru asasinarea e­­vreilor în timpul turburărilor din Palestina. Sentinţa trebuie confirmată de ^Curtea de apel, spre a putea îi executată. La ministerul muncii, sănătăţii, etc. Ministerul sănătăţii şi ocro­tirilor sociale a fuzionat cu mi­nister f­inţificii şi cooperaţiei şi a ieşit ministerul muncii şi sănătăţii etc., cu un ministru şi un subsecretar de stat. Ministru e d. Ion Răducanu, subsecretar de stat a d. dr. Iu­­liu Moldovanu. Raporturile între subsecreta­rul de stat ■ și ministrul titular ar trebui să fie directe și ierar­hice. Se pare însă, că nu sunt. Se deduce aceasta dintr'o adresă pe care d. subsecretar de stat Iuliu Moldovanu a făcut-o d-lui ministru Ion Răducanu. D. subsecretar de stat în loc să se ducă la d. ministru şi să-i propună să ia dispoziţii­ să se facă un tablou al societăţi­lor culturale autorizate, sau legate de departamentul muncii, sănătăţii, etc., i-a făcut o a­­dresă. Iniţiativa dispoziţiunii de a se face tabloul putea s’o ia în­suşi d .subsecretar de stat. Dar n’a luat-o. N’a dat ordinul ne­cesar. D. subsecretar de stat în subordine a făcut o adresă mi­nistrului titular. In felul ur­mător : „Serviciul propagandei din ace­st minister urmând să facă statistica societăţilor şi instituţ­­iilor particulare de cultură pentru coordonarea activităţii lor cu activitatea direcţiei de stat, vă rugăm să binevoiţi A A NE ÎNAINTA (sublinierea e a noastră) un tablou de toate so­cietăţile culturale autorizate, sau legate de departamentul muncii (societăţi de educaţie, cercuri culturale, biblioteci, etc.) Ministru I. Moldovanu“. • Prin urmare, cănd d. subse­cretar de stat Moldovanu are la dispoziţie, funcţionari şi dacti­lografe, ordonă să se facă a­­dresă şefului său, să-i înain­teze un tablou. Se pare că adresa aceasta a inferiorului către superior face parte din campania contra mi­nistrului muncii,o campanie la care un subsecretar de stat e asociat cu ramura ardeleană a guvernului. Titularul departamentului ar fi fost să pună pe adresa sub­secretarului de stat, rezoluţia: „D. dr. Iuliu Moldovanu va face tabloul, ca să ştie ce-i ierarhia". Dar d. Răducanu n’a pus re­zoluția și e posibil să facă chiar d-sa tabloul. b. r. t- -x □ x- Incăerare sângeroasă cu comuniştii Paris, 5 (Rador).—­Din Varşovia se anunţă că, aseară, a fost o manifes­taţie a peste 300 membri ai asociaţiei comuniste e­­vreeşti, în cursul căreia s-au tras mai multe fo­curi de revolver. Sunt câţiva răniţi şi un mort. Ziua Principeiii lesen Eri, în ziua de Sf. Nicola», ţa­ra a sărbătorit şi ziua A. S. Regale Principele Regent Ni­colae. V­ «atori şi propăşirea neamu-,­lui,­­A. S. Regală Principele Re­gent Nicolae a moştenit, gloria înaintaşilor şi a dobândit o si­tuaţie pe cât de înaltă,, pe atât de plină de răspunderi. Poporul românesc dinastic prin educaţie, devotat în tot a­­dâncul sufletului său, stă ne­­clintit în jurul Tronului şi membrilor Familiei Regale române. Fapta începută de curând în Moldova de A. S. R. Princi­pele­ Regent Nicolae pune în lumină vie gândul bun care-L călăuzeşte, preocuparea entu­ziastă de continuă, îmbunătă­­ţire a stării ţăranilor. Educaţia, pe care a primit-o, răspunde activităţii de spor­nică desfăşurare a energiei, îndrumată în folosul obştei ro­mâneşti. In ziua, când i se sărbăto­reşte numele, ca reprezentanţi ai opiniei publice, dorim A. S. R. Principelui Regent Nicolae, numai zile bune, pline de a­­cele fapte mari, pe care ştie să le împlinească, întru cinstirea neamului, apărarea credinţei şi întărirea ţării. Fiu al Ctitorului întregirii neamului românesc şi al M. S. Reginei Maria, totdeauna pur­tătoarea îndemnurilor de ma- După consisul stuferor — Declaraţiile d-lui ministru Costăchescu — La Craiova, s'a finut congre­­sul „Uniunii studenţilor creş­tini“. S’a ţinut in deplină rânduială şi in cadrul programului, pe care l-a fixat comitetul congre­­sului, afirmdndu-se rdvna grijii şi răspunderii faţă de rostul, pe care şi-l creiară studenţii,­­ cărturarii de mâine ai naţiei. Nu vom discuta hotărârile con­­gresului. Dar am spus cu o zi înainte de congres: „sfaturile maturilor şi bătrânilor cu ex­perienţă sunt totdeauna nece­sare. Dar tot atât de necesare sunt fluturările de idealism ale tineretului”. Relevăm insă din moţiunea congresiştilor, partea privitoare la independenţa studenţimei, la neamestecul ei in partidele po­litice. Foarte importantă hotărîre. Sunt destul de dârze şi de pasio­nate luptele între partidele poli­tice; de ce să se năpustească va­lul încriminărilor şi asupra fra­gedei tinereţi a studenţilor, paji îşi înfiripă viaţa intelectuală în laboratoare şi bibliotecă, la adă­postul marilor oameni de ştiinţă şi de cugetare? Dar în măsura, în care con­­gresiştii au arătat, că ştiu să păstreze nivelul rid­cat al discu­ţiilor şi să dovedească ţinuta corespunzătoare intelecualiăţi, bazată pe ordine morală şi dis­ciplină în manifestaţii, anume inamici ai studenţimii româ­­neşti au pornit cu invectivele şi cu insinuările. Unii au anunţat, că studenţii ar fi provocat dezordini la Cra­iova; alţii au ponegrit pe stu­denţi ca devastatori. In special, înverşunaţii botezaţi unguri de la Braşov, ca şi alţii, s’au repe­zit cu ştiri false de denigrarea studenţimei. Şi din acelaş mediu da de­vastaţi ai minciunii, s'a ridicat ori in Adunarea deputaţilor un reprezentant să protesteze, că şefii autorităţilor au asistat la congresul studenţilor români. La adunarea copiilor noştri, cari s’au inch­ipat să-şi spună gândurile de ce­ au luat parte reprezentanţii autorităţilor ? Se poate absurditate mai învenina­tă, ca însăţi formularea acestei întrebări? Şi totuş a făcut-o, a făcut-o cu tot cortegiul de in­sinuări şi tendinţi de a jigni. A răspuns însă spontan şi im­­pozant de ministru Costăchescu. Congresul studenţesc ţine de viaţa studenţimii; în congrese, studenţii dau proba maturită­­tăţii lor. Studenţii sunt fiii acestui neam. I-au salutat reprezentanţii auto­rităţilor, fiindcă ospitalitatea e tradiţie românească. Dar partizanii d-lui deputat Landau nu vor să se păstreze tradiţiile româneşti, vor să fie schimbate ca la bazar, sau cum a spus d. Iorga, ca stenogramele d-lui deputat guvernamental Fagure. Ceea ce însă a pus la punct definitiv pe denigratorii studen­­ţimei, a fost declaraţia d-lui mi­nistru Costăchescu, în privinţa subvenţionării şcolilor evreeşti. Adică d-nii Landan să pri­mească voieşi subvenţiile pen­tru şcolile evreeşti şi să se su­pere, că se cheltuesc bani din dările contribuabililor­­ români, pentru studenţii români? * In timpul congresului ştiri false, că studenţii au făcut de­­zordini. După congres, imputăr­, că studenţii români au fost os­cil­a­­lizaţi într’un oraş românesc. Dacă nici acestea nu constitue provocări, atunci nu mai există absurdul provocărilor, B. d ia MOMENTE IMPRESIONANTE Generalul­ Gouraud Miluţă cu mâna stângă (dreapta i-a fost amputată în timpul marelui război) drapelul marilor mutilaţi ai Franţei, cu­­ocazia pioasei ceremonii de la mormântul Eroului necunoscut, pentru slăvirea memoriei lui Clemenceau. SH Foficaanan străini din la­­flosiava sBiom Belgrad, 5 (Rador). — Relativ la ştirea, apărată in anele ziare străine, asupra arestărei onor anumite persoane pentru furt şi divulgarea planurilor mobiliză­­rei căilor ferate, din locurile competinte agenţia telegrafică iugoslavă „Avala , anunţă că intr’adevăr au fost arestate mai multe persoane, şi anume dintre funcţionarii angajaţi cu con­tract, însă supuşi străini. Aceste arestări au fost făcute, deoarece aceste persoane întreţineau rela­­ţiuni cu agenţii unei puteri străine vecine, căreia îi comu­nicau în mod fraudulos datele ce puteau culege, — dealtfel de mică importanţă, — asupra Linii­lor căilor ferate, precum şi a mijloacelor -­e transport; însă, aceste date mi se refera deloc la planurile de mobilizare. -----x O x-----* [oii le iii ie Joi seara VAPOR IN PRIMEJDIE Marsilia, 5 (Rador). — Aici s'a interceptat un mesagiu ra­­diotelegrafic care anunță, că vaporul „Vesuvio“ se află in primejdie la 42.34 latitudine Nord fi 9.13 longitudine Vest. Cutremur in Grecia Atena, 5 (Rador). — In lo­calitatea Patras^ s‘a simt« un cutremur, care însă n a prici­nuit pagube. — XOX— Evacuarea Renaniei Londra, 5 (Rador). ■— Eva­cuarea Renaniei de catre­ tru­pele britanice va fi terminată Joia viitoare, când va pleca spre Anglia și generalul co­mandant împreună cu statul său major. Ultima unitate va părăsi pământul renan la 13 Decembrie. •X □ X­FILME Curtea cu juraţi din Paris a ju­decat de curând un proces, din care s’a desprins încă odată ve­chiul adevăr că, dacă sunt băr­baţi cari ţin să bată, sunt şi fe­mei care vor să fie bătute. Povestea e scurtă. Intr’o zi, la Champigny, pe Marna, lucrătorul Gaston Delet­­tré, ciorovăindu-se cu soţia sa, a luat-o la bătae. Un trecător, Maxime Besse, se amestecă: — Nu pot să văd femee bă­tută, îmi face rău. — Vezi-ţi de drum, atunci, răs­punse soţul, continuând să-şi târ­­nuiască nevasta. Trecătorul se vârâ între ei, şi vrând să-i despartă, lovi pe soţ. A fost de ajuns atâta, pentru ca armonia conjugală să se refa­că subit, solidaritatea familiară să opereze pe loc, şi patru pumni, doi masculini, doi femenini, să tă­­bere pe capul binevoitorului In­tervenient. încolţit, el scoase briceagul, şi adversarul căzu străpuns. Dat în judecată pentru crimă, Besse cumpăru în fața juraților din Paris, arătând că totul se da­­torește celor mai bune intenții în favoarea unei soții ultragiate în public. Văduva era atât de îndârjită contra acuzatului, în­cât preșe­dintele fu silit să observe: — In definitiv a voit să te sca­pe. — Foarte rău a făcut. Nu era treaba nimănui, dacă-mi plăcea să mă bată bărbatul. Tabieturile mele mă privesc pe mine. Juraţii au aderat cu entuziasm la această teorie, şi consacrând principiul ca nimeni nu are dreptul şi cu atât mai puţin obligaţia să sară în ajutorul unei femei bătute de soţ, l-au condamnat pe galan­tul salvator la 10 ani muncă sil­nică. Ce se lua notă: Dem Jos* Membrii guvernului »­au în­trunit în consiliu, joi seară la ora 6, în sala secţiei II a Came­rii deputaţilor. D. general Cihosky, ministrul armatei, a expus consiliului principiile legii prvitoare la noua organizare a armatei D. E. Mirt­o, subsecretar de stat la interne, a expus econo­mia proectului de lege pentru organizarea şi funcţionarea co­mitetului central şi comitetelor locale de revizuire, creiate prin reforma administrativă. D. ministru al finanţelor va face o expunere asupra cuprin­sului viitorului buget, în consi­liul de miniştri ce se va ţine Luni, la ora 11 dimineața 1 W5 Suveranii Italiei la Papa — Cum au fost primiţi la Vatican — Roma, 5. (Rador). — Suveranii Italiei însoţiţi de ministrul afa­cerilor străine Dino Grandi­ni de înalţi demnitari ai Curţei, au sosit în şapte automobile la Cetatea Vaticanului azi dim­i­­neaţă spre a face o vizită înal­tului pontifice. Cortegiul regal a fost aclamat de populaţiunea strânsă de ambele laturi ale străzilor pe întreg parcursul de la Quirinal la Vatican. La intrarea în Cetatea Vati­canului, pe linia care uneşte cele două braţe ale colonadei lui Bemini, guvernatorul cetă­­ţii Vaticanului, Serafim­, împre­ună cu înalţii demnitari ai Curţii pontificale au urat bun sosit Suveranilor, care apoi tra­versând piaţa Sfdntului Petru, curtea Borgia şi curtea Papa­galilor au trecut in curtea Sfdn­­tului Damas. Pe teritoriul Vati­canului erau desfăşurate trupele pontificale, care au dat onoru­rile când a trecut cortegiul re­­gal. Muzicile palatine şi elveţia­­ne au cântat imnul regal italian, însoţiţi de înalţii demnitari ai Curţii pontificale. Suveranii au fost introduşi în sala mică a tronului unde aştepta Papa la orele 11. După 9 de minute Su­veranii au părăsit sala şi au trecut apoi în catedrala Sf. Pe­tru, iar de acolo s’au reîntors la Quirinal. îndată după întoarcerea lor au primit vizita secretarului de Stat al Sf. Scaun cardinalul Gaspari şi a nunţiului papal pe lângă Curtea Italiei, monse­niorul Borgon­dini Duca PRIMIREA FĂCUTĂ SUVE­RANILOR Roma, 5. (Rador). — Agenţia „Ştefani’’ comunică următoarele amănunte relativ la audienţa Su­­veranilor Italiei la Sanctitatea Sa Papa Piu al XI-lea: Trupele Italiene desfăşurate de la castelul Sant Angelo până în piaţa Sf. Petru, adică pe tot par­cursul pe unde cortegiul regal a trecut spre Vatican cu deosebită ceremonie, au dat Suveranilor cu­venitele onoruri. Garda elveţiană desfăşurată în piaţa Sf. Petru, a dat onorurile militare drapelului regimentului italian, desfăşurat în piaţa Rusticucci. Guvernatorul cetăţei Vaticanu­lui a urat Suveranilor bun venit la frontiera Vaticanului, în nu­mele augustului său Suveran Piu al XI-lea, spunând între altele că vizita familiei regale, reprezintă încoronarea unor fapte foarte fe­­ricite şi cele mai bune auspicii pentru viitor. DARURILE PAPEI in timpul audienţei Sanctita­tea Sa Papa a dat regelui Italiei o casetă de lemn preţios, conţi­nând patru volume legate in pie­le, cu armele Casei de Savoia, cu titlul, ,D­escrierea şi ilustrarea medaliilor Vaticanului“. De ase­meni Papa a dat Suveranului o cutie îmbrăcată în piele albă, conţinând trei mari medalii de aur, argint şi bronz, comemorând al optilea an de pontificat al Pa­pei Piu al XI-lea. Sanctitatea Sa Papa a dat re­ginei un mozaic care reproduce un tablou de Rafael, numit „Ma­­dona della Sedia" şi un şir de mătănii cu pietre preţioase. LA MORMÂNTUL SF. PE­­TRU Audienţa fiind terminată, re­gele a prezentat Papei pe d. Grandi, ministrul de externe şi pe ceilalţi demnitari ai Curţii. Pă­răsind sala micului Tron, Suve­­rănii sau lăsat a fi fotografiaţi în Loggia, numită­ a lui Mantope­­ni, mergând apoi la cardinalul Gasparri, secretarul de stat al Va­­ticanului, după care Suveranii au vizitat­ bazilica Sf. Petru, inge­­nunchind in faţa mormântului Sfântului Petru şi a altarulu Sfintelor Taine. La ora 12 şi 12 minute Suvera­nii, împreună cu suita au eşit din biserică, salutaţi prin imnul pon­tifical, cântat de muzica gardei palatine, inapoindu-se la Quiri­nai, unde cardinalul Gasparri le-a înapoiat vizita la ora 12 șa 25 minute. Eșind de la Quirinal, cardinalul Gasparri a depus cărți de vizită la d. Grandi, ministrul de externe al Italiei. DARURILE REGELUI PEN­TRU PAPA Roma, 5 (Rador). — Cu ac­țiunea­ vizitei ce a făcut San­titatei Sale Papei Piu XI­li Suveranul a oferit Papei splendidă cruce de piept, î­ar o cutie de agat, împodobi cu armele . Casei de Savai Crucea are încrustate 10 pei mari, având de jur împrejur lor alte perle mai mici. Colo­nie crucei reprezintă coroal imperială, deasemeni desena in perle. Suveranul a mai oferit a­pei un crucifix în lemn de caju acoperit cu pietre pr­oioase, având la mijloc i­mmist în aur, la picioare , două mici statuete repi­zentând pe Sfânta Fecioară pe Sf. Ioan. Aceste două obiecte do ar aparţineau de mai multe sec­te Casei de Savoia. ------x O x------­Nou procedeu pentru extragerea ca­uciucului Paris, 6 (Rador).­­ έn New-York se anun că renumitul inventar Edison a comunicat că descoperit cauciucul si­tetic, extras dintr'o tarl foarte răspândită. -----xQ» —

Next