Universul, decembrie 1929 (Anul 47, nr. 279-301)
1929-12-08 / nr. 285
I Guvernul şi armata După critica generală a manevrelor din toamna anului acesta, în satul Moviliţa, A. S. R. Principele Regent Nicolae a pronunţat o cuvântare, în care a ţinut să sublinieze „că d. prim m nistru se va fi convins de nevoile reale ale armatei pentru ca pe viitor să se dea mijloacele necesare pregătirii ei, între cari şi acele necesare organizării manevrelor cu mari unităţi“. După aceia a luat cuvântul d. Maniu, preşedintele consiliului, care, între altele, a spus: „Guvernul Maiestăţii Sale, de acord cu reprezentanţii naţiunii, este hotărît a da tot sprijinul armatei noastre naţionale pentru organizarea ei, prin ridicarea stării morale şi materiale a ofiţerimii, prin îngrijirea trupei, prin înzestrarea armatei cu mijloacele technice moderne...“ Nu se poate presupune, că şeful guvernului nu ar fi avut cunoştinţa acum două luni — când a pronuţat cuvântarea sa după critica generală a manevrei şi — despre posibilităţile de ordin financiar în legătură cu organizarea modernă a armatei, conform cerinţelor impuse de interesele apărării naţionale. Se ştie, că în nicio împrejurare un şef de guvern, cu simţul adânc al răspunderii, nu se aventurează in promisiuni şi angajamente, când ar fi convins de imposibilitatea aducerei lor la îndeplinire. Când aceste solemne angajamente privesc probleme delicate de ordin militar, cum ar fi organizarea şi înzestrarea armatei cu mijloacele technice moderne, sau îmbunătăţirea situaţiei morale şi materiale a corpului ofiţeresc şi a trupei, cu atât mai imperios se cere respectarea lor. Cu toate acestea, bugetul armatei pe exerciţiul 1930 a fost forfecat de ministrul finanţelor, cu scopul de a obţine reduceri sălbatece. Ministrul de finanţe a tăiat dela capitolul materialelor sute de milioane, după cum a tăiat şi dela alte capitole. Nu se vor mări soldele ofiţerilor. Nu se va îmbunătăţi situaţia trupei. Nu se va pune la dispoziţia armatei mijloacele tehnice de care are urgentă nevoie. Nu se va putea organiza o aviaţie aşa cum ne-ar trebui. D. general Cihoskî, ministrul armatei, când a întocmit proiectul de buget, a avut, fireşte, în vedere, interesele apărării naţionale şi angajamentul solemn luat de d. prim ministru, pe câmpul de manevre, în faţa Principelui Regent Nicolae şi a comandanţilor oştirei, că „guvernul şi reprezentanţii naţiunii“ vor da tot sprijinul lor, armatei. Şi iată că angajamentele de ori sunt uitate, sau sunt nesocotite. In tot cazul, ministrul finanţelor nu înţelege să ţină socoteală de ele. Reducerile sălbatece operate în bugetul anemiat al armatei au provocat o dureroasă impresie în rândurile celor ce cunosc de aproape lipsurile şi nevoile organizaţiei apărării noastrenaţionale, precum şi situaţia morală şi materială a corpului nostru ofiţeresc. ■.............. vuMaMMr - Expunerea d«lui Litvinov Moscova, 9 (telegr. pari) .» La şedinţa de azi, a comitetului central executiv al sovietelor, ministrul de externe interimar Litvinov, a făcut o expunere a politicii externa a sovietelor. Litvinov a început expunerea, spunând că graţie destoiniciei armatei sovietice. Rusia îşi va apăra interesele sale şi nu se va lăsa influenţată de nici o intervenţie din afară, cum a fost aceea a Statelor Unite. Nota acestora a fost făcută, când tratativele între China şi soviete începuseră, numai spre a influenţa aceste tratative. In ce priveşte propaganda comunistă, Litvinov a spus că şi statele capitaliste fac, prin tot felul de mijloace, propagandă contra sovietelor. A arătat apoi că relaţiile sovietelor cu statele europene sunt încordate, exceptând Germania, iar cu statele din celelalte continente, ele sunt, de asemenea, încordate, exceptând Turcia şi Persia şi, că şi Italia s-a asociat în ultimul moment, demersului făcut de Franţa, Anglia şi Statele Unite. S’au ciocnit două aeroplane — DOI MORȚI — Roma, 5_ (Rador). —_ Două avioane railitere s’au ciocnit; sunt doi morți. aisin nn Damn ?. Ceva care-i fire minunat! Avem confraţi cari. In detaliu, combat toate săvârşirile răsunătoare ale regimului, iar în total 11 apără cu patimă, împuşcăturile de la Lupeni, bătaia din beciul poliţiei, felul în care a fost completată Regenţa, aşezarea şi mai ales perceperea drastică a impozitelor, lăsarea de-oparte a d-lui Stere, purtarea d-lui Vaida la ministerul de interne, contractul Vidrighin, inchiziţia fiscală, întârzierea sancţiunilor faţă de cei cari au agitat în Valea Jiului, etc., etc., toate au fost dezaprobate cu hotărîre în numele Sancro-sanctei democraţii, pentru ca tot în numele acestei zeităţi, in fiecare zi, după aceea, guvernul să fie susţinut cu căldură toridă. Ce s’o fi petrecând în carpul şi în aşa zisa conştiinţă, a unor astfel de echilibrişti, atunci când se dedau la aceste cabinole, numai unul Dumnezeu o fi ştiind ! După ce ni s’a spus, prin urmare, că a lua parlamentarilor în preventiv demisiile in alb, a aţâţa şi împuşca pe lucrători, a schingiui lumea la poliţie, a inaugura era inchiziţiei fiscale, a sărăci lumea cu impozitele, etc., etc., sunt toate acte legitime ale unui guvern al maselor care trebue să rămâie cât mai mult la cârmă, vine acum contractul d-lui Vidrighin. Și fiindcă această presă n’a prea combătut contractul, ori l-a combătut așa un treacăt cu câteva vorbe, numai pentru ca să nu rămâie drumul fără călători, nedumerirea noastră este silită să întrebe: „Este şi contractul Vidrighin scamatorie democratică” ?... Contractul Vidrighini lat o adevărată inovaţie. Fiindcă este nemaipomenit în România ca un slujbaş român, numit într’o înaltă funcţiune, să aibă pretenţia şi să i se acorde: contract pe zece ani şi un salariu cum încă n’a îndrăsnit să ceară nici capul statului, nici capul religiei, nici cel mai înalt magistrat, nici generalii cari au comandat în glorioasele bătălii Ce este şi cine este acest domn Vidrighin ? Este el un savant străin sau român care a umplut lumea cu vâlva descoperirilor sale ? Este el un mare general adus din alte ţări ca să reorganizeze în chip genial armata română ? Este el un celebru financiar — ceva mai celebru decât actualul ministru de finanţe — chemat să salveze ţara de la prăpastie ? Este el o fiinţă extraordinară, un fel de miracol al naturii, mai minunat decât viţelul cu două capete, sau decât femeia cu inima în dreapta, ca să ne încovoiăm în faţa lui golindune buzunarele ? Pe cât ştiu, nu e nimic din toate acestea ! Este şi el un biet om ca noi toţi — vedeţi că fac poncaşii — având pe umeri un singur glob, iar inima în buzunarul din stânga. Prin urmare nimic care să legitimeze un contract pe 10 ani şi o retribuţie de primadonă angajată în Amenca. Care este, mă rog, specialitatea d-lui Vidrighin ? Până acum nu l-am văzut special decât în arta de a obţine contracte şi salarii fabuloase. Şi în ce epocă a găsit guvernul democraţiei Intermitente să-l gratuleze frumos cu acest belşug ? Suntem măcar într’o epocă de mare belşug ? Fost-a echilibrat bugetul ? Fost-au scăzute birurile ? S’au sporit salariile ? Comerţul s’a înviorat ? La bursă s’au urcat acţiunile ? Preţul grânelor a eşit din marazin ! Răspundeţi, democraţilor nemaculaţi ! Ţara se cutremură de mizerie. La Banca Naţională stă deasupra, onoarea României, ca o opresiune dureroasă, epitropul bancherilor străini. Funcţionarii sunt licenţiaţi cu zecile de mii. Fabricile se închid şi lucrătorii şomează! Negustorii stâlciţi de dăjdii, ameninţă, în desnădejde, să închidă prăvăliile! Dascălii poporului român, despoiaţi de dreptul lor, sunt în ajunul grevei! Inchiziţia fiscală a pus o brumă deasă asupra ţării! E sărăcie!... Şi tocmai atunci când ni se cer de la toţi jertfe pe care perceptorii ni le scot cu bătaia de tonă, guvernul, care şi-a pierdut nu numai capul, dar şi pudoarea, aduce contractul Vidrighin! Dacă d. Vidrighin este român, dacă are un suflet, dacă iubeşte această ţară, binevoiască a se pune la nivelul sacrificiului tuturor: Să muncească d-lui cu salariu de mizerie cum muncim noi! In numele tuturor muncitorilor din România îi trimit acest strigăt Intr’altfel, contractul ce-a dobândit este, şi pentru d-sa, ca şi pentru guvern, nu numai o ruşine, dar şi o neruşinare ! CONSTANTIN BACALBAŞA mammal Groaznică uilene in Anoxa Londra, 5 (Rador). —Asupra Marei Britanii şi nărilor care o înconjoară ’a abătut azi dimineaţă o mare vijelie de o excepională violenţă. Vântul a avut o iuţeală de 130—— 50 de kilometri pe oră. topoarele şi bărcile de tescuri refugiate în poruri au suferit foarte mlt; marinarii au declarat că niciodată în viaţa er n’au cunoscut astfel de vijelie. Nenorociri în argul mării până acum nu o cunosc. Pe uscat însă mai multe locuri au fost coborâţi de vânt arborii şi chiar zidurile singuraice. Lângă Bristol vânul a răsturnat peste linia erată până şi macaraua de oţel împiedecând circulaţia trenurilor. Ploaia jeasă, care a căzut a pro- Ius mari revărsări mai des în valea Tamise:. londra, 5 ("Rador). — Uraga- 1 de eri noapte a fost unultre cele mai puternice ce au st înregistrate în cursul ultilor ani. Vântul a atins visa de 100 mile engleze pe oră. n toate coifurile ţărei au poveşti relative la pagubele aduse de uragan. Coşurile laicilor în mai multe localităţi eram şi zidurile diferitelor idiri au fost dărâmate. Arbeau fost desrădăcinaţi sau pfi. S’au mai produs şi alte cidente de mai mică impolită, cari nici nu se mai semalează. Din fericire iasă, nu s’a înregistrat nici o victimă omeneasca. O fetița a fost imobilizată timp de mai multe ore sub un arbore desrădăcinat de uragan. Ea a fost găsită fără cunoștință de mai mulfi călători, și salvată dela o moarte sigură. Starea sa continuă a fi gravă, însă se crede că va scăpa cu viață. Vapoarele aflate în largul mărei au avut de luptat cu marea furtunoasă. Numeroase vapoare au suferit avarii, aflându-se încă în pericol. Unele din ele au naufragiat chiar, dând loc și la pierderea mai multor oameni din echipagiu. Numărul victimelor înregistrate în echipagiul vapoarelor ce au avut de suferit din cauza uraganului, nu este încă cunoscut, el rămânând a fi stabilit ulterior, când se vor primi rapoartele de la comandanţii vaselor. Un vapor francez, care trebuia să plece de la Plymouth spre New-York, nu a putut să îmbarce pasagerii, așa că a trebuit să-și amâne plecarea. --------x □ x------— TiiMurâriie dinPalesIIP ALTI ARABI CONDAMNAŢI LA MOARTE Londra, 5( Rador).^ 1 .Din Ierusalim se anunţa, că alţi doi arabi au fost condamnaţi la moarte pentru asasinarea evreilor în timpul turburărilor din Palestina. Sentinţa trebuie confirmată de ^Curtea de apel, spre a putea îi executată. La ministerul muncii, sănătăţii, etc. Ministerul sănătăţii şi ocrotirilor sociale a fuzionat cu minister finţificii şi cooperaţiei şi a ieşit ministerul muncii şi sănătăţii etc., cu un ministru şi un subsecretar de stat. Ministru e d. Ion Răducanu, subsecretar de stat a d. dr. Iuliu Moldovanu. Raporturile între subsecretarul de stat ■ și ministrul titular ar trebui să fie directe și ierarhice. Se pare însă, că nu sunt. Se deduce aceasta dintr'o adresă pe care d. subsecretar de stat Iuliu Moldovanu a făcut-o d-lui ministru Ion Răducanu. D. subsecretar de stat în loc să se ducă la d. ministru şi să-i propună să ia dispoziţii să se facă un tablou al societăţilor culturale autorizate, sau legate de departamentul muncii, sănătăţii, etc., i-a făcut o adresă. Iniţiativa dispoziţiunii de a se face tabloul putea s’o ia însuşi d .subsecretar de stat. Dar n’a luat-o. N’a dat ordinul necesar. D. subsecretar de stat în subordine a făcut o adresă ministrului titular. In felul următor : „Serviciul propagandei din acest minister urmând să facă statistica societăţilor şi instituţiilor particulare de cultură pentru coordonarea activităţii lor cu activitatea direcţiei de stat, vă rugăm să binevoiţi A A NE ÎNAINTA (sublinierea e a noastră) un tablou de toate societăţile culturale autorizate, sau legate de departamentul muncii (societăţi de educaţie, cercuri culturale, biblioteci, etc.) Ministru I. Moldovanu“. • Prin urmare, cănd d. subsecretar de stat Moldovanu are la dispoziţie, funcţionari şi dactilografe, ordonă să se facă adresă şefului său, să-i înainteze un tablou. Se pare că adresa aceasta a inferiorului către superior face parte din campania contra ministrului muncii,o campanie la care un subsecretar de stat e asociat cu ramura ardeleană a guvernului. Titularul departamentului ar fi fost să pună pe adresa subsecretarului de stat, rezoluţia: „D. dr. Iuliu Moldovanu va face tabloul, ca să ştie ce-i ierarhia". Dar d. Răducanu n’a pus rezoluția și e posibil să facă chiar d-sa tabloul. b. r. t- -x □ x- Incăerare sângeroasă cu comuniştii Paris, 5 (Rador).—Din Varşovia se anunţă că, aseară, a fost o manifestaţie a peste 300 membri ai asociaţiei comuniste evreeşti, în cursul căreia s-au tras mai multe focuri de revolver. Sunt câţiva răniţi şi un mort. Ziua Principeiii lesen Eri, în ziua de Sf. Nicola», ţara a sărbătorit şi ziua A. S. Regale Principele Regent Nicolae. V «atori şi propăşirea neamu-,lui,A. S. Regală Principele Regent Nicolae a moştenit, gloria înaintaşilor şi a dobândit o situaţie pe cât de înaltă,, pe atât de plină de răspunderi. Poporul românesc dinastic prin educaţie, devotat în tot adâncul sufletului său, stă neclintit în jurul Tronului şi membrilor Familiei Regale române. Fapta începută de curând în Moldova de A. S. R. Principele Regent Nicolae pune în lumină vie gândul bun care-L călăuzeşte, preocuparea entuziastă de continuă, îmbunătăţire a stării ţăranilor. Educaţia, pe care a primit-o, răspunde activităţii de spornică desfăşurare a energiei, îndrumată în folosul obştei româneşti. In ziua, când i se sărbătoreşte numele, ca reprezentanţi ai opiniei publice, dorim A. S. R. Principelui Regent Nicolae, numai zile bune, pline de acele fapte mari, pe care ştie să le împlinească, întru cinstirea neamului, apărarea credinţei şi întărirea ţării. Fiu al Ctitorului întregirii neamului românesc şi al M. S. Reginei Maria, totdeauna purtătoarea îndemnurilor de ma- După consisul stuferor — Declaraţiile d-lui ministru Costăchescu — La Craiova, s'a finut congresul „Uniunii studenţilor creştini“. S’a ţinut in deplină rânduială şi in cadrul programului, pe care l-a fixat comitetul congresului, afirmdndu-se rdvna grijii şi răspunderii faţă de rostul, pe care şi-l creiară studenţii, cărturarii de mâine ai naţiei. Nu vom discuta hotărârile congresului. Dar am spus cu o zi înainte de congres: „sfaturile maturilor şi bătrânilor cu experienţă sunt totdeauna necesare. Dar tot atât de necesare sunt fluturările de idealism ale tineretului”. Relevăm insă din moţiunea congresiştilor, partea privitoare la independenţa studenţimei, la neamestecul ei in partidele politice. Foarte importantă hotărîre. Sunt destul de dârze şi de pasionate luptele între partidele politice; de ce să se năpustească valul încriminărilor şi asupra fragedei tinereţi a studenţilor, paji îşi înfiripă viaţa intelectuală în laboratoare şi bibliotecă, la adăpostul marilor oameni de ştiinţă şi de cugetare? Dar în măsura, în care congresiştii au arătat, că ştiu să păstreze nivelul ridcat al discuţiilor şi să dovedească ţinuta corespunzătoare intelecualiăţi, bazată pe ordine morală şi disciplină în manifestaţii, anume inamici ai studenţimii româneşti au pornit cu invectivele şi cu insinuările. Unii au anunţat, că studenţii ar fi provocat dezordini la Craiova; alţii au ponegrit pe studenţi ca devastatori. In special, înverşunaţii botezaţi unguri de la Braşov, ca şi alţii, s’au repezit cu ştiri false de denigrarea studenţimei. Şi din acelaş mediu da devastaţi ai minciunii, s'a ridicat ori in Adunarea deputaţilor un reprezentant să protesteze, că şefii autorităţilor au asistat la congresul studenţilor români. La adunarea copiilor noştri, cari s’au inchipat să-şi spună gândurile de ce au luat parte reprezentanţii autorităţilor ? Se poate absurditate mai înveninată, ca însăţi formularea acestei întrebări? Şi totuş a făcut-o, a făcut-o cu tot cortegiul de insinuări şi tendinţi de a jigni. A răspuns însă spontan şi impozant de ministru Costăchescu. Congresul studenţesc ţine de viaţa studenţimii; în congrese, studenţii dau proba maturitătăţii lor. Studenţii sunt fiii acestui neam. I-au salutat reprezentanţii autorităţilor, fiindcă ospitalitatea e tradiţie românească. Dar partizanii d-lui deputat Landau nu vor să se păstreze tradiţiile româneşti, vor să fie schimbate ca la bazar, sau cum a spus d. Iorga, ca stenogramele d-lui deputat guvernamental Fagure. Ceea ce însă a pus la punct definitiv pe denigratorii studenţimei, a fost declaraţia d-lui ministru Costăchescu, în privinţa subvenţionării şcolilor evreeşti. Adică d-nii Landan să primească voieşi subvenţiile pentru şcolile evreeşti şi să se supere, că se cheltuesc bani din dările contribuabililor români, pentru studenţii români? * In timpul congresului ştiri false, că studenţii au făcut dezordini. După congres, imputăr, că studenţii români au fost oscilalizaţi într’un oraş românesc. Dacă nici acestea nu constitue provocări, atunci nu mai există absurdul provocărilor, B. d ia MOMENTE IMPRESIONANTE Generalul Gouraud Miluţă cu mâna stângă (dreapta i-a fost amputată în timpul marelui război) drapelul marilor mutilaţi ai Franţei, cuocazia pioasei ceremonii de la mormântul Eroului necunoscut, pentru slăvirea memoriei lui Clemenceau. SH Foficaanan străini din laflosiava sBiom Belgrad, 5 (Rador). — Relativ la ştirea, apărată in anele ziare străine, asupra arestărei onor anumite persoane pentru furt şi divulgarea planurilor mobilizărei căilor ferate, din locurile competinte agenţia telegrafică iugoslavă „Avala , anunţă că intr’adevăr au fost arestate mai multe persoane, şi anume dintre funcţionarii angajaţi cu contract, însă supuşi străini. Aceste arestări au fost făcute, deoarece aceste persoane întreţineau relaţiuni cu agenţii unei puteri străine vecine, căreia îi comunicau în mod fraudulos datele ce puteau culege, — dealtfel de mică importanţă, — asupra Liniilor căilor ferate, precum şi a mijloacelor -e transport; însă, aceste date mi se refera deloc la planurile de mobilizare. -----x O x-----* [oii le iii ie Joi seara VAPOR IN PRIMEJDIE Marsilia, 5 (Rador). — Aici s'a interceptat un mesagiu radiotelegrafic care anunță, că vaporul „Vesuvio“ se află in primejdie la 42.34 latitudine Nord fi 9.13 longitudine Vest. Cutremur in Grecia Atena, 5 (Rador). — In localitatea Patras^ s‘a simt« un cutremur, care însă n a pricinuit pagube. — XOX— Evacuarea Renaniei Londra, 5 (Rador). ■— Evacuarea Renaniei de catre trupele britanice va fi terminată Joia viitoare, când va pleca spre Anglia și generalul comandant împreună cu statul său major. Ultima unitate va părăsi pământul renan la 13 Decembrie. •X □ XFILME Curtea cu juraţi din Paris a judecat de curând un proces, din care s’a desprins încă odată vechiul adevăr că, dacă sunt bărbaţi cari ţin să bată, sunt şi femei care vor să fie bătute. Povestea e scurtă. Intr’o zi, la Champigny, pe Marna, lucrătorul Gaston Delettré, ciorovăindu-se cu soţia sa, a luat-o la bătae. Un trecător, Maxime Besse, se amestecă: — Nu pot să văd femee bătută, îmi face rău. — Vezi-ţi de drum, atunci, răspunse soţul, continuând să-şi târnuiască nevasta. Trecătorul se vârâ între ei, şi vrând să-i despartă, lovi pe soţ. A fost de ajuns atâta, pentru ca armonia conjugală să se refacă subit, solidaritatea familiară să opereze pe loc, şi patru pumni, doi masculini, doi femenini, să tăbere pe capul binevoitorului Intervenient. încolţit, el scoase briceagul, şi adversarul căzu străpuns. Dat în judecată pentru crimă, Besse cumpăru în fața juraților din Paris, arătând că totul se datorește celor mai bune intenții în favoarea unei soții ultragiate în public. Văduva era atât de îndârjită contra acuzatului, încât președintele fu silit să observe: — In definitiv a voit să te scape. — Foarte rău a făcut. Nu era treaba nimănui, dacă-mi plăcea să mă bată bărbatul. Tabieturile mele mă privesc pe mine. Juraţii au aderat cu entuziasm la această teorie, şi consacrând principiul ca nimeni nu are dreptul şi cu atât mai puţin obligaţia să sară în ajutorul unei femei bătute de soţ, l-au condamnat pe galantul salvator la 10 ani muncă silnică. Ce se lua notă: Dem Jos* Membrii guvernului »au întrunit în consiliu, joi seară la ora 6, în sala secţiei II a Camerii deputaţilor. D. general Cihosky, ministrul armatei, a expus consiliului principiile legii prvitoare la noua organizare a armatei D. E. Mirto, subsecretar de stat la interne, a expus economia proectului de lege pentru organizarea şi funcţionarea comitetului central şi comitetelor locale de revizuire, creiate prin reforma administrativă. D. ministru al finanţelor va face o expunere asupra cuprinsului viitorului buget, în consiliul de miniştri ce se va ţine Luni, la ora 11 dimineața 1 W5 Suveranii Italiei la Papa — Cum au fost primiţi la Vatican — Roma, 5. (Rador). — Suveranii Italiei însoţiţi de ministrul afacerilor străine Dino Grandini de înalţi demnitari ai Curţei, au sosit în şapte automobile la Cetatea Vaticanului azi dimineaţă spre a face o vizită înaltului pontifice. Cortegiul regal a fost aclamat de populaţiunea strânsă de ambele laturi ale străzilor pe întreg parcursul de la Quirinal la Vatican. La intrarea în Cetatea Vaticanului, pe linia care uneşte cele două braţe ale colonadei lui Bemini, guvernatorul cetăţii Vaticanului, Serafim, împreună cu înalţii demnitari ai Curţii pontificale au urat bun sosit Suveranilor, care apoi traversând piaţa Sfdntului Petru, curtea Borgia şi curtea Papagalilor au trecut in curtea Sfdntului Damas. Pe teritoriul Vaticanului erau desfăşurate trupele pontificale, care au dat onorurile când a trecut cortegiul regal. Muzicile palatine şi elveţiane au cântat imnul regal italian, însoţiţi de înalţii demnitari ai Curţii pontificale. Suveranii au fost introduşi în sala mică a tronului unde aştepta Papa la orele 11. După 9 de minute Suveranii au părăsit sala şi au trecut apoi în catedrala Sf. Petru, iar de acolo s’au reîntors la Quirinal. îndată după întoarcerea lor au primit vizita secretarului de Stat al Sf. Scaun cardinalul Gaspari şi a nunţiului papal pe lângă Curtea Italiei, monseniorul Borgondini Duca PRIMIREA FĂCUTĂ SUVERANILOR Roma, 5. (Rador). — Agenţia „Ştefani’’ comunică următoarele amănunte relativ la audienţa Suveranilor Italiei la Sanctitatea Sa Papa Piu al XI-lea: Trupele Italiene desfăşurate de la castelul Sant Angelo până în piaţa Sf. Petru, adică pe tot parcursul pe unde cortegiul regal a trecut spre Vatican cu deosebită ceremonie, au dat Suveranilor cuvenitele onoruri. Garda elveţiană desfăşurată în piaţa Sf. Petru, a dat onorurile militare drapelului regimentului italian, desfăşurat în piaţa Rusticucci. Guvernatorul cetăţei Vaticanului a urat Suveranilor bun venit la frontiera Vaticanului, în numele augustului său Suveran Piu al XI-lea, spunând între altele că vizita familiei regale, reprezintă încoronarea unor fapte foarte fericite şi cele mai bune auspicii pentru viitor. DARURILE PAPEI in timpul audienţei Sanctitatea Sa Papa a dat regelui Italiei o casetă de lemn preţios, conţinând patru volume legate in piele, cu armele Casei de Savoia, cu titlul, ,Descrierea şi ilustrarea medaliilor Vaticanului“. De asemeni Papa a dat Suveranului o cutie îmbrăcată în piele albă, conţinând trei mari medalii de aur, argint şi bronz, comemorând al optilea an de pontificat al Papei Piu al XI-lea. Sanctitatea Sa Papa a dat reginei un mozaic care reproduce un tablou de Rafael, numit „Madona della Sedia" şi un şir de mătănii cu pietre preţioase. LA MORMÂNTUL SF. PETRU Audienţa fiind terminată, regele a prezentat Papei pe d. Grandi, ministrul de externe şi pe ceilalţi demnitari ai Curţii. Părăsind sala micului Tron, Suverănii sau lăsat a fi fotografiaţi în Loggia, numită a lui Mantopeni, mergând apoi la cardinalul Gasparri, secretarul de stat al Vaticanului, după care Suveranii au vizitat bazilica Sf. Petru, ingenunchind in faţa mormântului Sfântului Petru şi a altarulu Sfintelor Taine. La ora 12 şi 12 minute Suveranii, împreună cu suita au eşit din biserică, salutaţi prin imnul pontifical, cântat de muzica gardei palatine, inapoindu-se la Quirinai, unde cardinalul Gasparri le-a înapoiat vizita la ora 12 șa 25 minute. Eșind de la Quirinal, cardinalul Gasparri a depus cărți de vizită la d. Grandi, ministrul de externe al Italiei. DARURILE REGELUI PENTRU PAPA Roma, 5 (Rador). — Cu acțiunea vizitei ce a făcut Santitatei Sale Papei Piu XIli Suveranul a oferit Papei splendidă cruce de piept, îar o cutie de agat, împodobi cu armele . Casei de Savai Crucea are încrustate 10 pei mari, având de jur împrejur lor alte perle mai mici. Colonie crucei reprezintă coroal imperială, deasemeni desena in perle. Suveranul a mai oferit apei un crucifix în lemn de caju acoperit cu pietre proioase, având la mijloc immist în aur, la picioare , două mici statuete repizentând pe Sfânta Fecioară pe Sf. Ioan. Aceste două obiecte do ar aparţineau de mai multe secte Casei de Savoia. ------x O x------Nou procedeu pentru extragerea cauciucului Paris, 6 (Rador). În New-York se anun că renumitul inventar Edison a comunicat că descoperit cauciucul sitetic, extras dintr'o tarl foarte răspândită. -----xQ» —