Universul, iunie 1930 (Anul 48, nr. 121-147)
1930-06-01 / nr. 121
Soarta asigurărilor sociale în România Ne-am ocupat în repetate rânduri de chestiunea asigurărilor sociale, arătând celor puşi să dirijeze această instituţie, că s-au depărtat de la scopul ei iniţial. Isvorâte din spiritul de solidaritate ce pătrunde tot mai adânc în rezolvarea problemelor sociale, asigurările muncitoreşti au un scop bine definit. Sprijinirea muncitorilor în caz de boală, infirmitate, bătrâneţe, accidente de muncă, şomaj forţat. Această acţiune având prin excelenţă caracterul unei datorii de solidaritate socială, acest caracter a trecut şi în legiuirea respectivă, prin obligaţiunea împărtăşită de muncicontriibui fiecare, cu o cotă, la susţinerea materială a instituţiei. Pe aceste baze s-a înfiinţat la noi Casa centrală a asigurărilor sociale, care administrează azi un fond de aproape 800 milioane lei agonisiţi din cotizaţiile factorilor de mai sus. De aci începe, însă, punctul nevralgic al chestiunii. Dacă, teoretic, ideia asigurărilor nu poate fi criticabilă, ea exprimând o necesitate superioară şi imperioasă, totuş din punct de vedere al realizărilor practice a lăsat şi lasă foarte mult de dorit. Ceea ce a desevăluit d. dr. Iiie Rădulescu în interpelarea desvoltată zilele trecute la Cameră, cu privire la abuzurile din administraţia şi gestiunea acestei instituţii, învederează desăvârşit că nu mai avem de a face cu un aşezământ pus în serviciul cauzei muncitorimii, ci cu o insituiţie de berechet şi de sinecură pentru nesăţioasa clientelă politică a partidelor. Modul cum este administrată Casa centrală este într'adevăr revoltător. Majoritatea fondurilor se risipesc în cheltueli absolut inutile sau pentru căpătueli şi beneficii personale. P D. deputat nie Rădulescu a citat cazul cumpărării unui imobili la Braşov cu suma de 3 milioane şi jumătate, împotriva voinţii Casei de asigurare locale, s-a mai cumpărat la Bucureşti un şos. Bonaparte un alt teren cu suma de 2 milioane şapte sute de mii pentru un dispensar, care, în urmă, s-a transformat într'o vilă de agrement. Trecând la aprovizionarea Casei centrale cu medicamente și materiale sanitare, deputatul interpelator a semnalat panamaua săvârșită cu comenzile în străinătate — nu numai prin cumpărături fără nici un folos, dar şi prin comisioanele încasate şi prin risipa de bani a comisiunilor trimise în străinătate în acest scop. In aceiaşi ordine d-sa a denunţat abuzul cu automobilele şi cu permisele pe calea ferată, de care se bucură toţi funcţionarii superiori de la inspectori în sus. Scandalul însă este şi mai mare cu aparatul funcţionăresc al acestei instituţiuni. Nicăieri plaga biurocraţie nu se răsfaţă mai în voie ca la Casa Centrală a asigurărilor sociale. Pe lângă cei peste 800 funcţionari plătiţi de ministerul muncii, Casa centrală a angajat sute de diurnişti, cari, în 1929 au însumat o cheltuială de peste 13 milioane lei, plătiţi din fondurile prevăzute pentru boală ale muncitorimei. Alte zece milioane au fost plătite funcţionarilor superiori sub o formă de diurne fixe, gratificaţii, jetoane şi tot felul de indemnizaţii, asigurându-se astfel directorilor şi inspectorilor retribuţii de 50—60 mii lunar. Rezultatul acestei gestiuni de pomină se vede dealtfel din bilanţul instituţiei, care, pe anul trecut, s-a soldat cu un deficit de 150 milioane lei. La cele uluite de interpelator, adăugam şi faptul grav că tot numerarul de care mai dispunea instituţia a fost luat sub formă de împrumut de guvern, deturnând astfel un fond, agonisit din contribuţia muncitorilor şi a patronilor, de la destinaţia lui legală şi firească, spre a i se da altă întrebuinţare. Urmările acestei nefaste conduceri a celui mai important aşezământ social al tarii, sunt cum e şi firesc, incalculabile, pentru pătura numeroasă şi foarte interesantă a muncitorilor români. Declaraţiile de circumstanţă făcute de d. ministru Răducanu, ca răspuns la interpelarea d-lui Ilie Rădulescu, că va proceda la reorganizarea şi unificarea asigurărilor, nu rezolvă cu nimic problema în ce priveşte răspunderile prezentului. Să se cerceteze cu toată seriozitatea toate punctele de acuzare formulate prin presă şi de la tribuna parlamentului împotriva sistemului de administrare a avuţiei Casei centrale , să se stabilească toate punctele bolnave din actuala organizaţie a acestei instituţii, pentru că numai astfel se vor limpezi şi drumurile, cari trebue să ducă la asanarea şi la repunerea ei în slujba înaltelor idealuri pe care e chemată să le ------- X O X ------Vampirul din Düsseldorf PETER KUERTEN ------- xox ------ Morari amendaţi cu 35 milioane Arad, 29 Mai Ne-am ocupat în mai multe corespondenţe despre neregulile săvârşite de peste 70 de morari din judeţul nostru, aproape cu toţii minoritari, cari au frustrat fiscul cu impozitul de pe mai mulţi ani de zile cuvenit pentru vama măcinişului. Intre aceşti morari şi ministerul de finanţe au urmat toată iarna tratative, cari se încheiaseră cu renunţarea ministerului la amendă, mulţumindu-se cu încasarea, în rate, a impozitului cu pricina. In ultimul moment ministerul a revenit, trimiţând administraţiei financiare o adresă prin care o îndrumează să încaseze amenzile. —in total 55 milioane lei, — în curs de 5 zile. Fireşte, că ordinul a stârnit în rândurile interesaţilor enormă enervare Răscoală Într’o provincie braziliană Rio de Janeiro. 30 (Rador). — Ziarele anunţă că în oraşul Caragol din provincia Minas Gerses, în Brazilia, s-a produs o răscoală. Şeful poliţiei a fost asasinat. Numărul morţilor e de 20, ai răniţilor de 50. SCANDALOASA AFACERE A CONTRACTULUI STEWART ..... . — — Finanţare „sui generis”.— Statul expus să plătească o şosea de două ori mai scump — Guvernul, trecând peste orice consideraţiuni şi nevoi în adevăr urgente ale ţării, este pe punctul de a întocmi, cu un cinism revoltător, proiectul de lege prin care îi pune, cu o sfidătoare îndrăzneală, contribuabilului român îndelung răbdător, o nouă sarcină dintre cele mai apăsătoare. Iată în ce constă noua „afacere“ neruşinată a guvernului, care este echivalentă cu o adevărată crimă săvârşită pe seama Statului şi a cetăţenilor acestei ţări. CUM ÎNŢELEGE CASA STEWART „SA FINANŢEZE“ AFACEREA Casa Stewart se obligă să construiască în doi ani şi câteva luni, din şoseaua Bucureşti-Braşov atât cât va putea face în limita sumei de 900.000.000 Iei, justificând într’un mod oarecare cheltuelile de regie şi rezervându-şi personal, un câştig gras. Este cu desăvârşire caracteristic chipul cum înţelege această casă să „finanţeze afacerea“, începând de la mijlocul lui iunie şi până la finele anului 1930, Statul se obligă să achite Casei Stewart vărsăminte în valoare de 125.000.000 lei, plus încă 17 milioane lei dobândă la poliţele neachitate şi scontate de Casa Stewart, în valoare de circa 107 milioane lei. Dat fiind că timpul pentru care se plăteşte această dobândă este de 6 luni rezultă că pentru poliţele neachitate. Statul plăteşte pe anul 1930 un procent de 35 la sută. In total, prin urmare, Statul achită Casei Stewart in cele 6 luni din anul 1930 suma de 125-1172.000.000 lei. Desigur că faimoasa Casă Stewart nu va putea executa in cele câteva luni din 1930, lucrări care să întreacă această sumă. Astfel, „finanțarea“ de circa 107.000.000 este absolut iluzorie și e prevăzută in contract, numai pentru a obliga Statul român la plata unei dobânzi de 17.000.000 lei!... ABSURDELE COMBINAŢII PENTRU ANII 1931 ŞI 1932 Să trecem la anul 1931. In acest an, Statul plăteşte 125.000. 000 lei vărsăminte, plus 52.000. 000 dobânzi la poliţele neachitate şi scontate de Casa Stewart in valoare de circa 223 milioane. Procentul la sumele neachitate este deci de 23. Dar, se pune şi pentru acest an întrebarea: Casa Stewart va putea ea executa lucrări cari să depăşească suma de 125—152.177.000.000 Iei? Noi credem că nu, şi în acest caz aşa numita „finanţare“ este iarăş iluzorie şi trecută în contract numai pentru a costa pe Stat alte 52.000.000 lei, ceea ce constituie o neruşinare fără mergini! In anul 1952 situaţia este similară. Până la Septembrie, când ,,se termină“ lucrarea. Statul achită iarăş vărsăminte în valoare de 125.000.000 lei, plus dobânzi în sumă de 33.000.000 lei, la poliţele neachitate şi scontate de Casa Stewart, în valoare de 117.000. 000 lei. In acest an, dobânda reprezintă un procent de 25. Să rezumăm: până la finele lucrării (Sept. 1932) Statul român achită Casei Stewart (vărsăminte plus dobânzi) suma de circa 452.000.000 Iei adică Statul român finanţează Casa Stewart cu această sumă pentru executarea lucrării, iar Casa Stewart mai pune, eventual încă o mică diferenţă, căci restul până la 900.000.000 reprezintă grasul său câştig. Să notăm faptul că după calcule, lucrarea ar putea fi făcută de inginerii noştri cu circa 500.000.000 lei, în condiţiuni ireproşabile, însă guvernul — pentru motive de căpătuială, — ţine să realizeze o scandaloasă afacere cu Stewart''. UNA DIN CELE MAI NERUŞINATE „AFACERI“ ALE REGIMULUI ACTUAL ! Iată cum se jefueşte ţara! Mai grosolană afacere şi mai neruşinată îndrăsneală nici nu se poate imagina. Ne întrebăm: Casa Autonomă a drumurilor, care — după cât se pare — are un Consiliu de administraţie format din oameni integri, va primi să semneze un asemenea contract scandalos, făcându-se părtaşă la un atare jaf în averea Statului ? Nu se va găsi nimeni care să pună frâu afacerilor neruşinate ale guvernului pretins al „Cinstei şi ordinei“ ? Vor avea impudoarea să subscrie toţi cei din consiliul Casei autonome la încasarea comisionului gras ce stă la baza faimosului contract ? Gestul ar însemna acceptarea unei complicităţi din cele mai î sfruntate şi va fi plin de consecinţe în primul rând pentru jefuitori şi pentru complicii lor. UN AVERTISMENT PENTRU VIITORII INCULPAŢI... Răspunderea acestui consiliu este mare. El va fi chemat să dea socoteală de actele sale atunci când se va întrona iarăş cinstea în mânuirea banului public şi când dosarele, azi ţinute sub chee, vor fi scoase la lumina zilei. Vom arăta opiniei publice cine sunt profitorii neobrăzaţi ai acestui contract, dacă îndrăsneala lor va merge până la capăt. Vom arăta de asemenea şi cine sunt vinovaţii din Consiliu,dacă vor avea neruşinarea să ajute la realizarea unei asemenea ticăloşii fără pereche. Şi, pot să fie siguri şi unii şi alţii, că, în cazul când îşi vor închipui că pot să abuzeze de situaţia unde se găsesc întâmplător, spre a-şi umple buzunarele cu banii nefericitului contribuabil ajuns în sapă de lemn, vor înfunda puşcăriile până la cel din urma, spre a se da un exemplu de pedepsire a infamiei şi a neruşinării întronate ca sistem ! Serbările de gimnastică de la C. N. E. F. Exerciţiu de ansamblu. (Vezi darea de seamă in pag. 2-a) O „CEKA”SECRETĂ LA VARŞOVIA — Un tribunal comunist clandestin — La Varşovia s’a descoperit zilele trecute o „ceka“ secretă a comuniştilor poloni. Din ordinul autorităţilor judiciare din Varşovia s’au operat diferite percheziţii într’o casă din strada Stchaghvaya, sediul direcţiunii sindicatelor muncitoreşti evreeşti. Poliţiştii au găsit într-o cameră obscură zăvorită patru oameni legaţi. Prizonierii au declarat, că mai mulţi comunişti i-au încercuit într-o seară în stradă şi ameninţându-i cu revolverele i-au închis în această cameră. Toţi prizonierii erau militanţi ai sindicatului cismarilor evrei. Ancheta poliţiei a stabilit, că un tribunal comunist secret trebuia să-i judece chiar a doua zi. Cu ocazia acestei afaceri, au fost operate mai multe arestări printre comuniştii din Varşovia. Mai mulţi dintre ei au mărturisit, că prizonierii legaţi urmau să fie judecaţi de un tribunal secret pentru că au trădat cauzacomunismului. Mai reiese din declaraţiile lor, că s’au făcut chiar pregătiri pentru executarea acestor prizonieri. Mmm nu Miasorii de a fi ofiţeri de rezervă — Memoriul protest al Asociaţiei generale a Învăţătorilor no Romănia, înaintat miniştrilor de război şi instrucţie publici — Prin noul proect de lege asupra recrutării armatei — depus în Parlament — nu se mai acordă învăţătorilor dreptul de a deveni ofiţeri de rezervă. Faţă de această măsură, Asociaţia generală a învăţătorilor din România prin preşedintele şi secretarul ei general, d-nii D. V. Toni şi V. P. Dumitrescu, au întocmit un memoriu-protest, în care cer să li se respecte dreptul câştigat, invocând următoarele temeiuri : 1) învăţătorii s-au arătat vrednici de dreptul ce li s-a acordat. Nimeni nu le poate aduce o acuzare de nedemnitate sau incapacitate în comparaţie cu alte categorii cu acelaş drept. 2) In război, învăţătorii şi-au făcut datoria cu prisosinţă. Un număr considerabil dintre ei au săvârşit strălucite acte de bravură şi mai mult de 1000 fiu căzut cu eroism pe câmpul de luptă. 3) Fii de ţărani în cea mai mare parte, cunoscători şi înţelegători ai sufletului popular, ei vor fi, fără îndoială, cei mai buni instructori şi conducători ai ţăranilor şi in cadrul oştirii. 4) Rolul lor social şi naţional — de o mare însemnătate şi până acum — a devenit covârşitor la România de azi, împrejurările în care se desfăşoară viaţa neamului nostru în actuala alcătuire aStatului român, cer în rândul întâi învăţători bine pregătiţi şi cu prestigiu. La acest prestigiu al învăţătorilor contribue şi dreptul de a deveni ofiţeri de rezervă. A li-l lua, înseamnă a se lovi in demnitatea şi prestigiul lor, tocmai când au mai multă nevoe de autoritate în ochii societăţii româneşti şi îndeosebi în ochii poporului din sate. 5) Un examen riguros poate garanta intrarea în rândurile emiterilor de rezervă numai a elementelor care vor corespunde însuşirilor şi pregătirii cerute. 6) Absolvenţii şcolilor normale sunt în imensă majoritate de națiune română, deci şi o considerație de ordin naţional impune, ca nu tocmai ei să fie înlăturaţi de la rolul de ofiţeri în oştirea patriei. Memoriul acesta a fost înaintat d-lor miniştri al instrucţiei şi al armatei. --------x □ x--------- Ancheta iacideismM dela grsalţa polono-germană Varşovia, 30 (Rador). — Comisia mixtă polono - germană instituită pentru cercetarea incidentului din Opolen a ascultat pe martorii care au văzut scena răpirii funcţionarilor polonezi, apoi a examinat terenuul pe care s-a produs incidentul. Comisia a ascultat depoziţiile grănicerilor polonezi şi ale funcţionarilor poliţiei germane de frontieră, precum şi pe experţii care şi-au dat avizul din punct de vedere tehnic asupra schimbului de focuri. r\nri9VAMA mawmmîi I^nwm ni« ' max i irxu gvxmtuu CIUL refuzat să răspundă la unele întrebări, comisia a decis să ceară instrucţii suplimentare în privinţa competenţei. Comisia se întruneşte din nou astăzi la amiază. Berlin, 29 (Danub). — Se anunţă, că ofiţerul polonez arestat de germani, a şi fost predat parchetului militar care va instrui cazul Ini. -------X □ X --------* Tifos exantematic in Ialomiţa Călăraşi, 29 Mai Eri s'a declarat in Socariciu 5 cazuri de tifos exantematic, din cari unul mortal. Serviciul sanitar a luat imediat măsuri de combatere şi izolare. Din Călăraşi s’a trimis etuva primăriei. “------ himmmddlamul militar Joi la ora 5 d. a., s-a inaugurat la muzeul militar din parcul Carol, cupola în memoria eroilor morţi pe câmpurile de luptă. Au asistat : M. S. Regele Mihai I, A. S. R. Principele Nicolae, I. P. S. Patriarh dr. Miron Cristen, d. C. Sărăţeanu, înalţi Regenţi, A. S. R. Principesa Mamă Elena, M. S. Regina Elisabeta a Greciei, d. conte de Saint- Aulaire, d. general Berthelot, d. Puaux, ministrul Franţei, d. Iuliu Maniu, preşedintele consiliului de miniştri, d. general Condeescu, Al. Vaida-Voevod, d. Mihalache, d. Vintilă Brătianu, d. dr. C. Angelescu, d. I. Nistor, d. Al. Lapedatu, d. general Moşoiu, d. Octavian Goga, d. Oscar Niculescu, d-nii generali inspectori Mărdărescu, Petala, Paul Angelescu şi Rudeanu, d-nii generali Nicoleanu, Sion, Bârzotescu, Sinescu, G. Dumitrescu, preşedintele „Cercului subofiţerilor de rezervă din România“, I. Simionescu, preşedintele soc. „Mărăşeşti“, miniştrii statelor aliate aflători în Bucureşti, toţi ataşaţii militari, etc. Cuvântarea A. S. R. Principelui Regent Nicolae Am venit aci pentru ca alături de Majestatea Sa Regele şi Familia Regală şi de Regenţă, ostaşi şi popor, să aducem prinosul nostru de recunoştinţă acelora cari au luptat şi şi-au jertfit viaţa pe câmpurile de luptă pentru unitatea neamului. Aţi însemnat numele celor jertfiţi pe plăci de marmoră, pentru ca toţi din toate unghiurile ţării să vie şi să vază sacrificiile pe care armata şi ţara le-a făcut pentru îndeplinirea visului nostru de veacuri. Şi patriotica d-voastră iniţiativă va găsi ecou puternic la inimile tuturor. In momentul acesta trebue să ne gândim la toţi aceia cari, după timpuri, au lucrat pentru neamţ şi ţară, de la Mihai primul întregitor până la Regele Carol I, care ne-a dat independenţa şi a pus temelia României moderne, şi la Regele Ferdinand care a întregit neamul românesc. Şi este de datoria noastră să fim uniţi pentru ca să consolidăm şi să apăram opera acelora cari au lucrat şi s'au sacrificat pentru ţară. Aduc in acelaş timp o pioasă gândire şi o recunoscătoare amintire aliaţilor noştri cari au căzut pe pământul ţării româneşti, pentru cauza comună şi al căror nume este înscris pe aceste plăci alături de acelea alor noştri. Cei cari vor veni aci vor găsi în aceste plăci aducătoare aminte, pildă și călăuză pentru faptele viitoare. Cuvântarea d-lui general Rosetti Omagiul adus luptătorilor prin mormântul soldatului necunoscut s'a părut neîndestulător. El nu poate arăta nici numărul celor cari s’au sacrificat pentru ţară, nici pe conducătorii masselor anonime cari şi-au plătit tributul de sânge. Aceasta a determinat consiliul de conducere al muzeului militar, acum trei ani, să ia iniţiativa aşezării plăcilor comemorative, a căror desvelire se face acum. Pe ele se află înscrie , nominal, numele ofiţerilor noştri precum şi acela al ofiţerilor aliaţi, căzuţi în rândurile noastre, iar numeric, oamenii de trupă. Odată hotărîrea luată, două greutăţi se prezentau : strângerea fondurilor trebuincioase şi stabilirea listei exactă a celor căzuţi. Greutatea dintâi a fost mult uşurată, mulţumită înţelegerii patriotice, aratate de un mănunchiu însttuţiuni, cărora le exprimăm mulţumiri. Au donat: „Banca Naţională“ 150.000 lei ; soc. „Cultul Eroilor“ 150.000 lei; comuna Bucureşti 100 mii lei, „Banca Marmorosch Blank“ 20.000 ■ ce leicei. „Banca Românească“ 15.000 De pe urma acestui război totalul pierderilor, aşa precum sunt înscrise pe plăcile de marmoră, este de 2528 ofiţeri (dintre cari: 1 englez, 43 francezi şi 1 italian) şi 239.605 oameni de trupă. Pierderile reprezintă 27 la sută din totalul celor cari au fost sub arme, fără a mai socoti şi pierderile nemăsurate suferite de populaţia civilă. D. general Rosetti a spus apoi, că nu se poate uita nici ajutorul nepreţuit al ostaşilor aliaţi, cari, în număr mare şi pe toate câmpurile de bătaie, s’au jertfit pentru cauza comună. Amintirea şi a unora, şi a celorlalţi, va rămâne deapururea pecetluită pe aceste ziduri şi va insufla celor ce vor cerceta acest muzeu adânca recunoştinţă datorită tuturor acelor cari au muncit şi luptat. M. S. Regele Mihai I, înalta Regenţă, demnitarii şi invitaţii au asistat apoi la desvelirea cupolei şi plăcilor de marmoră, pe cari s’au săpat numele eroilor. La etajul muzeului unde s’au aşezat plăcile de marmoră, s’au mai pus şi două mari inscripţiuni, ca omagii eroilor. Pe una: „Vecinică pomenire tuturor rumânilor prin a căror înţelepciune, muncă, vitejie şi jertfă, ne-a fost păstrată fiinţa neamului, în cursul veacurilor". Pe cealaltă : „Amintire recunoscătoare ostaşilor aliaţi căzuţi pe frontul român şi pe toate fronturile de luptă în marele război". In tot timpul festivităţii corni „Carmen“ şi „ Folescu, de la „Opera română“ au cântat. CINSTIREA EROILOR M. S. Regele Mihai şi A. S. R. Principesa Elena la muzeul militar. Siasie amintirii lui. Ziua Eroilor a fost comemorată în Capitală prin servicii religioase oficiate la toate cimitirele. In această zi de pioasă prăznuire, edificiile publice au fost împodobite cu drapele naţionale. LA MORMÂNTUL „EROULUI NECUNOSCUT“ La ora 10 şi jum., detaşamente cu drapelele, de la şcolile militare şi de la toate trupele din garnizoană, au fost postate pe aleia din faţa scărilor ce duc la muzeul militar. Elevii de la diferite şcoli au fost aşezaţi în dosul cordoanelor de pe terasă, înainte de începerea serviciului religios, au venit să asiste la solemnitate d-nii Şt. Cicio Popp, preşedintele Camerei ; I. Lugoşanu, subsecretar de Stat la preşedinţie ; I. P. S. Mitropolit Pimen al Moldovei; d-nii D. Dobrescu, primarul Capitalei ; general Nicoleanu, prefectul poliţiei; Vlahide, secretar general ; generalii Samsonovici, Economu, Negreanu, Fotache Ionescu, Prodan, etc. A sosit apoi I. P. S. Patriarh Regent dr. Miron Cristea. Serviciul religios a fost oficiat de arhiereul Platon Ciosu, înconjurat de 6 preoţi. Răspunsurile au fost date de corul Patriarhiei, sub conducerea maestrului Cucu. Guvânterea d-Ent Ishgeslaaîs După terminarea serviciului religios, d. subsecretar de Stat L Lugoşanu a rostit următoarele : „Sunt 12 ani, de când s‘a făcut unirea tuturor românilor. Prin jertfa de sânge a sute de mii de ostaşi, s‘a realizat visul secular al unui neam, visul care însufleţea înainte de război pe tinerii şcolari pe băncie şcoalelor ; visul care făcea să tresalte inima ofiţerilor şi soldaţilor şi le da conştiinţa nobilei lor misiuni, visul care îndemna pe oamenii de Stat să pregătească ţării un viitor mai mare. Continuare in pag. 3-a Serviciul religios, in fața mormântului Eroului necunoscut, in parcul Carol.