Universul, iunie 1930 (Anul 48, nr. 121-147)
1930-06-11 / nr. 129
La Serial Şedinţa se deschide la ora 11 sub preşedinţia d-lui prof. Traian Bratu. _I Pe banca ministerială ia loc întregul guvern în frunte cu noul prim ministru, d. G.G. Mironescu. Senatul ovaţionează timp de câteva minute. D. G. G. MIRONESCU primministru, citeşte decretul de demisie al guvernului prezidat de d. Iuliu Maniu şi decretul prin care d-sa a fost însărcinat cu formarea noului guvern. Citeşte apoi lista nouilor miniştri. Senatul subliniază cu aplauze numele fiecărui ministru rostit de primul ministru. Citeşte apoi, în ovaţiunile Senatului, decretul pentru abrogarea art. 6 şi 7 din legea statutului familiei domnitoare. Se admite extrema urgenţă. Este o profundă emoţie. I D. preşedinte Bratu suspendă şedinţa pentru cinci minute, în care timp proectul este discutat în secţiunile maturului corp. La redeschiderea şedinţei, d. raportor N. ROMANESCU citeşte raportul pentru abrogarea art. 6 şi 7 din legea actelor civile ale familiei domnitoare. Se votează luarea în considerare. 1. GICA ŞTEFANESCU propune următorul amendament: „Legea promulgată prin înalt Decret Regal No. 13 din Ianuarie 1926 publicată in „Monitorul Oficial” No. 4 din 5 Ianuarie 1926, prin care s’a primit renunţarea Alteţei Sale Regale Principelui Carol la succesiunea Tronului şi la toate drepturile, titlurile şi prerogativele, de cari în virtutea Constituţiei şi a Statutelor Familiei Regale se bucura, ca Principe Moşenitor al României şi ca membru al familiei Domnitoare, se anulează. Guvernul şi comitetul delegaţiilor a admis amendamentul. Proectul se pune la vot. Legea este votată în total cu 182 pentru. A fost 1 vot contra VOEVOD DE ALBA IULIA D. senator APOSTOL POPA depune legea (articol unic) pentru ca „moştenitorul tronului să se numească Voevod de Alba Iulia". Şedinţa se suspendă pentru câteva momente. La redeschidere, d. N. ROMANESCU, raportor, citeşte raportul legei. Pusă la vot, legea întruneşte 178 voturi pentru şi 1 contra. D. preşedinte Bratu a ridicat şedinţa, rugând pe membrii maturului corp să participe la şedinţa Adunării Naţionale de la Cameră. " ' ' gg!B!g!BB!g!BgaBg!gBaB. — Proclamarea Principelui Carol Rege al României -------------------— Votul Adunării Naţionale — Cuvântarea M. S. Regelui Carol II.— Proclamaţia către popor.» Demisia guvernului Mironescu." Consultările M. S. Regele CAROL al H-lea Un străin, care ar fi trecut întâmplător Duminică pe calea Victoriei, n’ar fi putut deduce din calmul senin şi atitudinea de curiozitate a publicului îngrămădit pe trotuare, agitaţia politică, evenimentele ce transformă un capitol de istorie în 24 de ore. Publicul staţionează pe trotuare, îngrădit de cordoane de soldaţi, desfăşurate în disciplinate mişcări, pe măsură ce sosesc din cazărmi, sau din locurile lor de adunare. Drapele pe la edificii, vârfuri de baionete şi capete de curioşi, ce se străduesc să vadă peste căciulile de paradă ale roşiorilor, ce alcătuesc cordoanele, dau aspectul unei obicinuite zile de paradă. Aeroplanele decorează văzduhul. E atmosfera, ansamblul şi atitudinea , contemplativă a unei zile de 10 Mai. Nu se discută, nu se proferează, nu se angajează nici o controversă, nici un pronostic.! Oarecare întârziere în desăşurarea procesiunei, face pe mulţi să ceară informaţiuni. —O mai fi având mult ? — A plecat de la Mitropolie ? — Pe unde trece ? Dar mulţimea disciplinată şi obicinuită cu aşteptarea se mai înarmează cu o doză de răbdare. Nu sunt oare tot aceiaşi, cari au privit cu aceleaşi pupile şi cu aceeaş stereotipizată mentalitate, tot şirul de evenimente istorice, pe care soarta ni le oferă cu o neînţeleasă generozitate, dăruind în doi anii, bagajul ce s’ar fi cuvenit mai multor generaţii? . Lumea vrea să vadă. Nu ţine nici să judece, nici să înţeleagă. E Duminică, e soare şi în curând vor trece muzici şi steaguri. • ’ Balcoanele cluburilor politice sunt ilustrate de figuri de o a doua importanţă. Cele de primul ordin sunt în dealul Patriarhiei. Cei de jos, de pe stradă şi de pe trotuare, inaugurează un sport nou : identificarea elementelor de cea mai proaspătă configuraţie politică. Un fluerat lung declanşează nerăbdarea publicului. — Vine!.. ! , • I ' UWSL S. Regele Carol II şi A. 8. R. Principele Nicolas Indram spre palat, după depunerea piramontului A răspuns cuvântării regale, d. Ciceo Pop, mişcător, bărbătesc, smulgând aplauze nepreţuite care, atunci când cu cuvinte alese preşedintele Adunării naţionale a amintit de M. S. Regina Maria şi A. S. Principe,să Elena, au luat proporţii atât de grandioase că vorbele nu pot grăi îndestul realitatea. La ora 4 şi jumătate, solemnitatea se sfârşise. Vraga Mihai, Mare (Foto-Iulielu) Voevod al Albei Iulia La Cameră încă de la orele 8 dimineaţa, cei cu cărţi de intrare şi mai ales cei cu speranţe legate de vagi prietenii sau rudenii cu oficialităţile se îndreptau spre Cameră, convinşi că un drum lung se porneşte de vreme. Un control sever şi civilizat făcut de ofiţerii jandarmi, jos la intrare in aleea ce urca dealul Mitropoliei, căuta să elimine pe cei cari n'aveau nici o îndreptăţire formală să urce la Cameră. Totuşi imaginaţia curioşilor era mai nascocitoare de calităţi nebănuite decât cerea consemnul şi mulţi, cari scăpau de primul cordon, fugeau convinşi că au scăpat. La intrările Camerei, un nou triaj, binevenit, dezamăgea pe mulţi din victorioşii primului control, începea o serioasă căutare de prietenii şi mulţi reuşiră să ia parte la o şedinţă memorabilă. La ora 9 şi jumătate, tribunele publice erau pline, deşi şedinţa era anunţată pentru ora 11. O justă cumpănire, n’ar fi pus sexul frumos în minoritate, nici prin număr şi mai puţin prin strălucire. In aspectul sărbătoresc al sălii, mici pete făcute de hainele colorate ale câtorva deputaţi cari surprinşi de evenimente nu avuseseră timp să se ducă în provincie după fracuri. Incet-încet incinta se umple, iar aproape de ora 11, când Senatul îşi sfârşise şedinţa, nu mai era un loc liber şi nici o eşire spre culoare neocupată. Loja diplomaţilor impunea prin strălucirea costumelor. Şedinţa nu se deschide deşi ora anunţată trecuse. Nerăbdarea nu îşi face încă apariţia. Nici în incintă, nici in tribune. Toţi aşteaptă calmi, marele eveniment. D. Iorga foarte înconjurat, povesteşte amintiri despre oameni şi despre întâmplări, în legătură cu date de anii trecuţi. D. Averescu, calm şi zâmbitor. D. Goga, elocvent. D. Manoilescu trece grăbit in toate părţile. Salve de aplauze, care vestesc intrarea foştilor miniştri şi a d-lui Iuliu Maniu, cu chipul de sfinx surâzător, curmă discuţiile ce se desfăşurau domol. Ici, colo, apare câte o uniformă militară, care dispare repede, când vede că parlamentul civil na terminat şedinţa. D. dr. Lupu, solicitat continuu de ziarişti cari pregăteau ediţiile speciale, pentru discursul său, refuza îndărătnic. ,JSă vedem, ce-o să fie ! Înţelegi bre, că nu pot să-l dau !‘‘ Se apropie amiaza când şedinţa se deschide, după ce pe banca ministerială luase loc de prim ministru Mironescu. D. Mironescu înaintează spre tribună; deodată, brusc, se face tăcere. Lumea curioasă se întinde afară din loji să asculte fără să audă bine. Se depusese proiectul din iniţiativă parlamentară prin care Principele moştenitor al României se va numi Voevod de Alba Iulia. D. prof. lorga cere cuvântul. Curiozitatea se aprinde. D. prof. nu agrează titulatura, pe care o găseşte de operetă, medievală şi cu un caracter slavonesc. Indignarea d-sale, sinceră şi vehementă, găseşte pe loc mulţi aprobatori. D. prim ministru, împăciuitor, ii propune să dea sugerări în cmcsiunit " ! La redeschiderea şedinței, se afla că autorul legii, d. Manoilescu, ar fi aparat-o cu căldură, invocând pilde din Anglia, Italia, etc., și, că in loc de Voevod s’ar fi pus, Domn. Cum insă aceasta modificare ar fi cerut o nouă convocare a Senatului şi mare pierdere de vrerrte, a rămas ca chestiunea să se discute ulterior. V. raportor P. Ioaniţescu depune proiectul prin care se abrogă actul de la 4 ianuarie şi modificarea unor articole din Statutul Casei regale, în mijlocul unor ropote de aplauze. Marele act se apropie. Publicul şi deputaţii încep să dea semne de enervare, găsind că se merge încet. La redeschiderea şedinţei, (adoua suspendare), d. prof. Iorga cere cuvântul la discuţia generală. Entuziast, înflăcărat, patetic, d-sa a câştigat aplauzele incintei şi ale publicului. Evocarea trecutului, în culori viguroase, a tulburat şi a răscolit sufle- tele. Sfârşitul, bruscat, simplu, emoţionant. Aplauzele păreau fără sfârşit. Temperatura entuziasmului se ridicase în Cameră,in salturi neprevăzute. Când veni noua suspendare a şedinţei, in vederea Adunării naţionale, a fost o surpriză de enervare. Nu mai avea nimeni răbdare. Consultarea ceasornicelor începe să se facă cu înfrigurare. In sala de intrare, sosiseră toţi fruntaşii armatei, în uniforme de paradă, cu toate decoraţiile pe piept. Priveliştea era impunătoare, impresia de forţă, calmă, liniştitoare. Aproape de ora 2 se deschide din nou şedinţa, declarându-se deschisă Adunarea naţională. D. Gr. Iunian începu să citească actul din care se recunoştea că succesiunea la tron se cuvine A. S. Principelui Carol. După ce d. Maniu declară, că partidul d-sale se asociază la această hotărâre, şedinţa s’a suspendat din nou. Acum câteva proteste sau ridicat pe faţă. Atâtea formalităţi erau obositoare. Şi la redeschidere încep declaraţiile reprezentanţilor de partide, care se succed în ordinea ce se vede în altă parte a ziarului, aplaudate fără rezerve. D. Iorga a amintit câteva învăţăminte, utile cu acest prilej, mai mult de când oricând. In timpul când se vota actul care punea pe A. S. Principele Carol în toate drepturile sale de moştenitor, a intrat in incintă I. P. S. Patriarh Miron Cristea. Primirea entuziastă s’a făcut spontan, din suflet, înfrăţindu-se tribunele publice cu incinta. Fiecare începuse să se îngrijească de locul pe care avea să-l ocupe în momentele cele mari. Numărătoarea se făcea , într’o aşteptare vibrând de emoţii. La citirea rezultatului, iarăşi aplauze şi, strigăte, de „Trăiască Regele Carol al ll-lea" cari n'au contenit decât o clipă, când d. Cicio Pop a proclamat Rege pe A. S. Regală Principele Carol al României, pentru ca să reinceapă cu mai multă intensitate. D. Cicio Pop, după ce face elogiul celor cari au compus Regenţa, vrea să sfârşească, dar d. lor- NJ4 întrerupe ! ! — Aţi uitat pe nobila femeie care a crescut pe Moştenitorul tronului. D. preşedinte al Adunării dă o explicaţie şi suspendă şedinţa. Au sosit în sfârşit momentul aşteptat. Guvernul ese în întâmpinarea M. S. Regelui. Generalii, în sala de aşteptare, pe două rânduri, rară de onoare fără seamăn, aşteptau sosirea Comandantului suprem. La 3 fără 10, M. S. Regele îşi face apariţia, însoţit de A. S. R. Principele Niculae. Vestea se răspândeşte într’o clipită în incintă şi un tribune, care curmă sgomotul, încordat în aşteptare. D. Pop dădea unele lămuriri. O voce răsună: Majestatea Sa Regele! Intră, calm, se apropie de masa unde pe Sf. Evanghelie şi Cruce, nu depune jurământul. Un entuziasm ameţitor stăpâneşte incinta şi tribunele. Strigătele şi aplauzele se înteţesc asurzitoare, fără sfârşit. Dacă părea că se sfârşesc, reîncepeau mai tari, mai viforoase. Când vijelia de aplauze se potoli, M. S. Regele, clar, răspicat a depus jurământul legiuit prin Constituţie. Cuvântarea M. S. Regelui frază cu frază, pasagiu cu pasagiu, s’a scurs cotropită de aplauze şi urale, dela început până la sfârşit. BL S. Regele Carol I depanând ţurământul la fata Adunării nationale Şedinţa La ora 11 jum., toţi miniştrii ocupă banca ministerială. Preşedintele adunării, d. Şt. C Pop deschide şedinţa şi dă cuvântul d-lui Mironescu, primul ministru care depune proiectul de lege pentru modificare unor articole din Statutul casei regale. D. MIRONESCU citeşte decretul de constituire a noului guvern. D-sa spune că consiliul de miniştri execută prerogativele regale, întrucât doi din înalţii Regenţi au demisionat. D. Mironescu depune proectul de lege votat de Senat, prin care moştenitorul tronului României, M. S. Regele Mihai I, este numit Mare Voevod de Alba Iulia. D. PROF. IORGA spune: D-stră aţi întocmit un proeet de lege, care a fost votat de Senat, fără să întrebaţi meni. Toată lumea va râde ceastă titulatură pe ca o daţi moştenitorului tr României. Ce înseamnă acest t Naţi găsit altul mai bun ", se poate spune moştenitor tronului voevod de Alba Ilia. Acest titlu este de origin slavonească şi nu poate fi legat de istoria lui Mihai Viteazul. Persistaţi în greşeli de formă şi este nelegal să transformaţi viaţa ţării româneşti întrun fel de operetă. O VOCE: Senatul a socotit astfel. D. PRIM-MINISTRU GH. MIRONESCU: Ei un proect Continuare in pag. Il-a