Universul, iunie 1930 (Anul 48, nr. 121-147)

1930-06-11 / nr. 129

La Serial Şedinţa se deschide la ora 11­­ sub preşedinţia d-lui prof. Tra­­­­ian Bratu. _­I Pe banca ministeria­lă ia loc întregul guvern în frunte cu noul prim ministru, d. G.­­G. Mironescu. Senatul ovaţionează timp de câteva minute. D. G. G. MIRONESCU prim­­ministru, citeşte decretul de de­misie al guvernului prezidat de d. Iuliu Maniu şi decretul prin care d-sa a fost însărcinat cu formarea noului guvern. Citeşte apoi lista nouilor mi­niştri. Senatul subliniază cu aplauze numele fiecărui ministru rostit de primul ministru. Citeşte apoi, în ovaţiunile Se­natului, decretul pentru abro­garea art. 6 şi 7 din legea sta­tutului familiei domnitoare. Se admite extrema urgenţă. Este o profundă emoţie. I D. preşedinte Bratu suspendă­­ şedinţa pentru cinci minute, în­­ care timp proectul este discu­tat în secţiunile maturului corp. La redeschiderea şedinţei, d. raportor N. ROMANESCU ci­teşte raportul pentru abrogarea art. 6 şi 7 din legea actelor ci­vile ale familiei domnitoare. Se votează luarea în considerare. 1­. GICA ŞTEFANESCU pro­pune următorul amendament: „Legea promulgată prin înalt Decret Regal No. 13 din Ianua­rie 1926 publicată in „Monitorul Oficial” No. 4 din 5 Ianuarie 1926, prin care s’a primit renun­ţarea Alteţei Sale Regale Prin­cipelui Carol la succesiunea Tro­nului şi la toate drepturile, titlurile şi prerogativele, de cari în virtutea Constituţiei şi a Sta­tutelor Familiei Regale se bucu­ra, ca Principe Moşenitor al Ro­mâniei şi ca membru al familiei Domnitoare, se anulează. Guvernul şi comitetul delega­ţiilor a admis amendamentul. Proectul se pune la vot. Legea este votată în total cu 182 pentru. A fost 1 vot contra VOEVOD DE ALBA IULIA D. senator APOSTOL POPA depune legea (articol unic) pen­tru ca „moştenitorul tronului să se numească Voevod de Al­ba Iulia". Şedinţa se suspendă pentru câ­teva momente. La redeschidere, d. N. RO­MANESCU, raportor, citeşte ra­portul legei. Pusă la vot, legea întruneşte 178 voturi pentru şi 1 contra. D. preşedinte Bratu a ridicat şedinţa, rugând pe membrii ma­turului corp să participe la şe­dinţa Adunării Naţionale de la Cameră. " ' ' gg!B!g!BB!g!BgaBg!gBaB. —­­ Proclamarea Principelui Carol Rege al României -------------------— Votul Adunării Naţionale — Cuvântarea M. S. Regelui Carol II.— Proclamaţia către popor.» Demisia guvernului Mironescu." Consultările M. S. Regele CAROL al H-lea Un străin, care ar fi trecut întâmplător Duminică pe ca­lea Victoriei, n’ar fi putut deduce din calmul senin şi a­­titud­inea de curiozitate a pu­blicului îngrămădit pe tro­tuare, agitaţia politică, eveni­mentele ce transformă un ca­pitol de istorie în 24 de ore. Publicul staţionează pe tro­tuare, îngrădit de cordoane de soldaţi, desfăşurate în dis­­ciplinate mişcări, pe măsură ce sosesc din cazărmi, sau din locurile lor de adunare. Drapele pe la edificii, vâr­furi de baionete şi capete de curioşi, ce se străduesc să vadă peste căciulile de para­dă ale roşiorilor, ce alcătu­­esc cordoanele, dau aspectul unei obicinuite zile de para­dă. Aeroplanele decorează văzduhul. E atmosfera, ansamblul şi atitudinea , contemplativă a unei zile de 10 Mai. Nu se discută, nu se profe­rează, nu se angajează nici o controversă, nici un pronos­tic.­­! Oarecare întârziere în des­­ăşurarea procesiunei, face pe mulţi să ceară informa­­ţiuni. —O mai fi având mult ? — A plecat de la Mitropo­lie ? — Pe unde trece ? Dar mulţimea disciplinată şi obicinuită cu aşteptarea se mai înarmează cu o doză de răbdare. Nu sunt oare tot aceiaşi, cari au privit cu aceleaşi pu­pile şi cu aceeaş stereotipi­­zată mentalitate, tot şirul de evenimente istorice, pe care soarta ni le oferă cu o neîn­ţeleasă generozitate, dăruind în doi anii, bagajul ce s’ar fi cuvenit mai multor generaţii? . Lumea vrea să vadă. Nu ţine nici să judece, nici să înţeleagă. E Duminică, e soare şi în curâ­nd vor trece muzici şi steaguri. • ’­­ Balcoanele cluburilor poli­tice sunt ilustrate de figuri de o a doua importanţă. Cele de primul ordin sunt în dea­lul Patriarhiei. Cei de jos, de pe stradă şi de pe trotuare, inaugurează un sport nou : identificarea elementelor de cea mai proas­pătă configuraţie politică. Un fluerat lung declanşea­ză nerăbdarea publicului. — Vine!..­ ­ ! , • I ' UW­SL S. Regele Carol II şi A. 8. R. Principele Nicolas In­dram spre palat, după depunerea pir­amontului A răspuns cuvântării regale, d. Ciceo Pop, mişcător, bărbă­tesc, smulgând aplauze nepre­ţuite care, atunci când cu cu­­vinte alese preşedintele Adună­rii naţionale a amintit de M. S. Regina Maria şi A. S. Principe,­să Elena, au luat proporţii atât de grandioase că vorbele nu pot grăi îndestul realitatea. La ora 4 şi jumătate, solem­­nitatea se sfârşise. V­r­a­ga Mihai, Mare (F­oto-Iulielu) Voevod al Albei Iulia L­a Cameră încă de la orele 8 dimineaţa, cei cu cărţi de intrare şi mai ales cei cu speranţe legate de vagi prietenii sau rudenii cu oficialităţile se îndreptau spre Cameră, convinşi că un drum lung se porneşte de vreme. Un control sever şi civilizat făcut de ofiţerii jandarmi, jos la intrare in aleea ce urca dea­lul Mitropoliei, căuta să elimine pe cei cari n'aveau nici o în­dreptăţire formală să urce la Cameră. Totuşi imaginaţia cu­rioşilor era mai nascocitoare de calităţi nebănuite decât cerea consemnul şi mulţi, cari scăpau de primul cordon, fugeau con­vinşi că au scăpat. La intrările Camerei, un nou triaj, binevenit, dezamăgea pe mulţi din victorioşii primului control, începea o serioasă cău­tare de prietenii şi mulţi­­ reu­şiră să ia parte la o şedinţă me­morabilă. La ora 9 şi jumătate, tribu­nele publice erau pline, deşi şe­dinţa era anunţată pentru ora 11. O justă cumpănire, n’ar fi pus sexul frumos în minoritate, nici prin număr şi mai puţin prin strălucire. In aspectul sărbătoresc al să­lii, mici pete făcute de hainele colorate ale câtorva deputaţi cari surprinşi de evenimente nu avuseseră timp să se ducă în provincie după fracuri. Incet-încet incinta se umple, iar aproape de ora 11, când Se­natul îşi sfârşise şedinţa, nu mai era un loc liber şi nici o eşire spre culoare neocupată. Loja diplomaţilor impunea prin strălucirea costumelor. Şedinţa nu se deschide deşi ora anunţată trecuse. Nerăbdarea nu îşi face încă apariţia. Nici în incintă, nici in tribune. Toţi aş­teaptă calmi, marele eveniment. D. Iorga foarte înconjurat, po­vesteşte amintiri despre oameni şi despre întâmplări, în legătu­ră cu date de anii trecuţi. D. Averescu, calm şi zâmbitor. D. Gog­a, elocvent. D. Manoilescu trece grăbit in toate părţile. Sal­ve de aplauze, care vestesc in­trarea foştilor miniştri şi a d-lui Iuliu Maniu, cu chipul de sfinx surâzător, curmă discuţiile ce se desfăşurau domol. Ici, colo, apare câte o uniformă militară, care dispare repede, când vede că parlamentul civil na terminat şedinţa. D. dr. Lupu, solicitat continuu de ziarişti cari pregăteau ediţi­ile speciale, pentru discursul său, refuza îndărătnic. ,JSă vedem, ce-o să fie ! Înţelegi bre, că nu pot să-l dau !‘‘ Se apropie amiaza când şe­dinţa se deschide, după ce pe banca ministerială luase loc de prim ministru Mironescu. D. Mironescu înaintează spre tribună; deodată, brusc, se face tăcere. Lumea curioasă se în­tinde afară din loji să asculte fără să audă bine. Se depusese proiectul din iniţiativă parla­mentară prin care Principele moştenitor al României se va numi Voevod de Alba Iulia. D. prof. lorga cere cuvântul. Curiozitatea se aprinde. D. prof. nu agrează titulatura, pe care o găseşte de operetă, medievală­ şi cu un caracter slavonesc. In­dignarea d-sale, sinceră şi ve­hementă, găseşte pe loc mulţi aprobatori. D. prim ministru, împăciuitor, ii propune să dea sugerări în cmcsiunit " ! La redeschiderea şedinței, se afla că autorul legii, d. Manoi­lescu, ar fi aparat-o cu căldură, invocând pilde din Anglia, Ita­lia, etc., și, că in loc de Voevod s’ar fi pus, Domn. Cum insă a­­ceasta modificare­ ar fi cerut o nouă convocare a Senatului şi mare pierdere de vrerrte, a ră­mas ca chestiunea să se discute ulterior. V. raportor P. Ioaniţescu de­pune proiectul prin care se a­­brogă actul de la 4 ianuarie şi modificarea unor articole din Statutul Casei regale, în mijlo­cul unor ropote de aplauze. Marele act se apropie. Publicul şi deputaţii încep să dea semne de enervare, găsind că se merge încet. La redeschiderea şedinţei, (a­­doua suspendare), d. prof. Iorga cere cuvântul la discuţia gene­rală. Entuziast, înflăcărat, patetic, d-sa a câştigat aplauzele incin­tei şi ale publicului. Evocarea trecutului, în culori viguroase, a tulburat şi a răscolit sufle-­­ tele. Sfârşitul, bruscat, simplu, emoţionant. Aplauzele păreau fără sfârşit. Temperatura entu­ziasmului se ridicase în Cameră,­in salturi neprevăzute. Când veni noua suspendare a şedinţei, in vederea Adunării naţionale, a fost o surpriză de enervare. Nu mai avea nimeni răbdare. Consultarea ceasornicelor în­cepe să se facă cu înfrigurare. In sala de intrare, sosiseră toţi fruntaşii armatei, în uni­forme de paradă, cu toate deco­raţiile pe piept. Priveliştea era impunătoare, impresia de forţă, calmă, liniştitoare. Aproape de ora 2 se deschide din nou şedinţa, declarându-se deschisă Adunarea naţională. D. Gr. Iunian începu să citea­scă actul din care se recunoştea că succesiunea la tron se cuvine A. S. Principelui Carol. După ce d. Maniu declară, că partidul d-sale se asociază la a­­ceastă hotărâre, şedinţa s’a sus­pendat din nou. Acum câteva proteste sau ridicat pe faţă. A­­tâtea formalităţi erau obosi­toare. Şi la redeschidere încep de­claraţiile reprezentanţilor de partide, care se succed în or­dinea ce se vede în altă parte a ziarului, aplaudate fără re­zerve. D. Iorga a amintit câteva în­văţăminte, utile cu acest prilej, mai mult de când oricând. In timpul când se vota actul care punea pe A. S. Princi­pele Carol în toate drepturile sale de moştenitor, a intrat in incintă I. P. S. Patriarh Miron Cristea. Primirea entuziastă s’a făcut spontan, din suflet, înfră­­ţindu-se tribunele publice cu incinta. Fiecare începuse să se îngri­jească de locul pe care avea să-l ocupe în momentele cele mari. Numărătoarea se făcea , într’o aşteptare vibrând de emoţii. La citirea rezultatului, iarăşi aplauze şi, strigăte, de „Trăiască Regele Carol al ll-lea" cari n'au contenit decât o clipă, când d. Cicio Pop a proclamat Rege pe A. S. Regală Principele­ Carol al României, pentru ca să reinceapă cu mai multă intensitate. D. Cicio Pop, după ce face elo­giul celor cari au compus Regen­ţa, vrea să sfârşească, dar d. lor- NJ4 întrerupe ! ! — Aţi uitat pe nobila femeie care a crescut pe Moştenitorul tronului. D. preşedinte al Adunării dă o explicaţie şi suspendă şedinţa. A­u sosit în sfârşit momentul aş­teptat. Guvernul ese în întâmpinarea M. S. Regelui. Generalii, în sala de aşteptare, pe două rânduri, rară de onoare fără seamăn, aş­teptau sosirea Comandantului suprem. La 3 fără 10, M. S. Regele îşi face apariţia, însoţit de A. S. R. Principele Niculae. Vestea se răspândeşte într’o clipită în incintă şi un tribune, care curmă sgomotul, încordat în aşteptare. D. Pop dădea unele lămuriri. O voce răsună: Majestatea Sa Regele! Intră, calm, se apropie de masa unde pe Sf. Evanghelie şi Cruce, nu depune jurământul. Un entuziasm ameţitor stăpâne­şte incinta şi tribunele. Strigă­tele şi aplauzele se înteţesc asur­zitoare, fără sfârşit. Dacă părea că se sfârşesc, reîncepeau mai tari, mai viforoase. Când vijelia de aplauze se po­toli, M. S. Regele, clar, răspi­cat a depus jurământul legiuit prin Constituţie. Cuvântarea M. S. Regelui frază cu frază, pasagiu cu pasa­giu, s’a scurs cotropită de aplau­ze şi urale, dela început până la sfârşit. BL S. Regele Carol I depanând ţurământul la fata Adunării nationale Şedinţa La ora 11 jum., toţi miniştrii ocupă banca ministerială. Preşedintele adunării, d. Şt. C Pop deschide şedinţa şi dă cuvântul d-lui Mironescu, pri­mul ministru care depune pro­iectul de lege pentru modifi­care unor articole din Statu­tul casei regale. D. MIRONESCU citeşte de­cretul de constituire a noului guvern. D-sa spune că consi­liul de miniştri execută pre­rogativele regale, întrucât doi din înalţii Regenţi au demi­sionat. D. Mironescu depune pro­­ectul de lege votat de Senat, prin care moştenitorul tronu­lui României, M. S. Regele Mi­­h­ai I, este numit Mare Voe­vod de Alba Iulia. D. PROF. IORGA spune: D-stră aţi întocmit un proeet de lege, care a fost votat de Senat, fără să întrebaţi meni. Toată lumea va râde ceastă titulatură pe ca o daţi moştenitorului tr României. Ce înseamnă acest t Naţi găsit altul mai bun ", se poate spune moştenitor­­ tronului voevod de Alba I­lia. Acest titlu este de origin slavonească şi nu poate fi le­gat de istoria lui Mihai Vitea­zul. Persistaţi în greşeli de for­mă şi este nelegal să transfor­maţi viaţa ţării româneşti în­­trun fel de operetă. O VOCE: Senatul a socotit astfel. D. PRIM-MINISTRU GH. MIRONESCU: Ei un proect Continuare in pag. Il-a

Next