Universul, iulie 1930 (Anul 48, nr. 148-177)
1930-07-24 / nr. 170
Anul XLVIII FCtfBATORI Î.UIOI CÂZ3SAVIÎ.LA1I 10 Pagini EXEMPLARUL “***“ S Iei 10 Pagini Nr. 170 Joi 24 Iulie 1930 UNIVERSUL CELE DÍN URMĂ STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGĂ TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE REBACţIA ŞI ADENISTRAŢIA, Bucureşti, Str. Brezoianu No. 9-11 DIRECTOR STELIAN POPESCU TELEFON: BIBEIJIA 313/72-334/64 ADMINISTRAŢIA 313/71 SECRSTAHATO*. DE REDACŢIE 356/43 REDACŢIA: CORESP. CD PROVINCIA 362/98-335/31 CONTRABANDELE S’a legiferat din nou în materie de contrabandă şi se publică noutile diispoziţiuni, mai severe decât cele precedente. Desigur, contrabandele trebuesc urmărite mai viguros, fiindcă puţine fapte prezintă gravitatea acelora care urmăresc procopsurea lor rapidă şi frauduloasă prin specularea altora şi prin înşelarea Statului. Contrabandele au luat proporţii mari, în care intră, pe lângă perversitatea autorilor, imprudenţa amatorilor cu orice preţ de lucrurile ce fac obiectul importurilor sustrase de la fisc. Dar represiunea în contra acestui rău nu stă atâta în vigoarea legilor, cât în aplicarea lor generală. Din nefericire, aceasta se face în mod nesatisfăcător. In numeroase cazuri, contrabande dovedite şi mărturisite, scapă de sancţiuni, pentru că justiţia anulează actele dresate din cauza viciilor de for-Fie din incapacitatea unor organe vamale, fie din reaua lor credinţă, fie din excesul de legalitate al instanţelor judiciare, fapt e că cele mai mari contrabande rămân neatinse de multe ori. Nu mai vorbim de reducerile şi anulările obţinute de la ministerul de finanţe, industrie uşoară şi rentabilă, căreia se consacră atâţia paraziţi cu sau fără situaţii sociale şi politice. Prin urmare, ceea ce trebuia, nu era texte legale mai severe, ci aplicarea lor mai serioasă. Cu atât mai bine dacă le vom avea pe amândouă. După ce a publicat modificările de lege, ministerul de finanţe să prevină pe cei în drept şi datori să reprime contrabandele că va fi nemilos cu nepriceperea, cu neglijenţa şi cu reaua credinţă, care paralizează unele din efectele legii. Şi să se ţină de cuvânt cu tenacitate. Numai atunci flumă. „Beneficiarii“ acestor luț contrabandelor va începe șanse își urmează apoi plac să dea înapoi. tica. i IUI in HUI Publicul cunoaşte conditiunile in care sa dat Casei Stejart construcţia şoselei Bucureşti-Braşov, cum şi toată risipa încercată de tesaurul românesc de pe urma acestei concesiuni menite să caracterizeze o epocă. Am protestat la timp, crezând că se va găsi cineva cu destulă autoritate, ca să împiedice jaful, dar protestul a rămas fără ecou. „Monitorul Oficial" ' a publicat zilele trecute faimosul contract, in care e scris negru pe alb, că Stewart nu-şi ia altă obligație, decât aceea de a garanta exacta îndeplinire a condiţiunilor de executare, ce i s’ar impune — şi nimic mai mult. Această destăinuire a surprins, căci dacă toată lumea se■ obişnuise cu ideea jafului banului public — vădită şiprin această concesiune — se aştepta cel puţin, ca măcar lucrul odată executat, să se prezinte în astfel de condiţiuni, încât pe drept cuvânt să spunem, că deşi scump plătită, avem, chipurile, o şosea bine executată; pe de altă parte, am fi avut şi satisfacţia că firma Stewart garantează de executarea ei. Or firma Stewart nu-şi ia această obligaţie ci numai pe aceea de a executa în condiţiunile pe care i le va fixa Casa Drumurilor, ceea ce este cu totul altceva. S'ar presupune măcar, — după această destăinuire a contractului — că la Casa Drumurilor se găsesc proiecte studiate şi condiţiuni de executare dinainte şi competent fixate de specialişti, încât să ne dea oarecare siguranţă că vom avea pe viitor şi noi şosele mai ca lumea. Realitatea este cu totul alta. Nu există nimic, fixat şi pregătit. Abia de acum încolo se începe studiul şi el se va face aşa, cum va conveni cassei Stewart. Căci iată ce aflăm : D. inginer Nicolau, sub-directorul Casei Drumurilor, a plecat zilele trecute la Londra, după invitaţia Casei Stewart, ca să studieze şi să aleagă modelul de şosele,, după care ar trebui să se execute şoseaua noastră. Cheltuelile călătoriei, SUNT TOATE, DAR ABSOLUT TOATE, SUPORTATE DE CASSA STEWART. E de ajuns să relevăm graţiozitatea, cu care firma Stewart se oferă să suporte cheltuelile de studii ale delegatului român, ca să ne dăm seama uşor, cât de neinfluenţată şi cât de olimpiană se va menţine conştiinţa delegatului în îndeplinirea misiunii lui... Ce fel de executări va face firma, ce fel de control vom putea impune antreprizei şi cu ce ne vom alege de pe urma unor astfel de aranjamente în familie ? Iată întrebări, care prin ele înşile, indică proporţiile de panama ale acestui contract. Ne-am pierde, însă şi ultima grăunte de încredere în forţa morală a acestui neam, dacă n’am avea măcar speranţa, că odată şi odată, tot se va găsi cineva, pare să prindă de guler pe risipitorii de azi ai banului public şi să-i tragă la răspundere. 111IILEHEI IU IURI Giurgiu, 21 Iulie Puternica furtună deslănţuită ori d. a., a făcut adevărate ravagii în judeţul Vlaşca. In comuna Pângăleşti, grânele neridicate de pe câmp au fost distruse, şi multe case desvelite. In comuna Bila furtuna a luat acoperişul morii d-lui Sfetculescu iar în comn. Tângăru, dela un cuptor din curte s’a aprins o mare cantitate de nutreţ. In com. Drăgăneşti furtuna a luat acoperişul şcoalei, iar în Dărăşti, fiind însoţită de grindină a făcut mari stricăciuni semănăturilor. A desvelit 60—70 case. Pe şoseaua Alexandria-Bucureşti, aproape de Ghimpaţi, furtuna a rupt 40 stâlpi de telefon distrugând firele pe mari distanţe. M. S. Regina Maria la Bled Bled, 21 (tel. part.). — Azi dimineaţă au sosit aci MM. LL. Regina Maria a României, Regina Marioara a Iugoslaviei. AA. LL. Principesa Ileana a României, Principele Paul şi Principesa Olga a Iugoslaviei. La ora 10 dimineaţa, s-a oficiat în biserica Sft. Martin un parastas cu ocazia împlinirii a trei ani de la moartea Regelui Ferdinand al României. La acest parastas a asistat și întregul corp diplomatic. Dezastrul taifunului in Japonia Londra, 21 (Rador).— Ultimele ştiri despre ravagiile taifunului în regiunile din Estul şi Sud-Estul Japoniei anunţă că numărul morţilor este de 62. Sunt pese 100 dispăruţi. Mii de case au fost dărâmate de furtună. Peste 100 bărci şi corăbii pescăreşti, având pe bord vre-o 500 marinari, lipsesc. In Corea, taifunul a avut urmări catastrofale. Aci, numărul morţilor trece de 400, iar răniţii sunt în număr de vre-o 5000. Numărul caselor distruse ar fi de 15.000. Efectele taifunului s’au resimţit pe toată coasta Pacificului, până la Vladivostok. * Londra, 21 (tel. part.)« Comunicatul oficial din Tokio arată, că în ultimul taifun 258 persoane au fost ucise ,iar 253 sunt dispărute. ------xDx------ Val de căldură in Statele Unite New-York, 21 Un val de căldură extremă bântute în cea mai mare parte din Statele Unite. Căldura a atins ori în medie 100 grade Farenheit. La Washington s’au înregistrat 105 grade Farenheit. In multe regiuni domnește o secetă extraordinară, care compromite grav recoltele. In cursul zilei de Duminică, milioane de oameni au fugit goniţi de căldura sufocantă din oraşe şi au căutat refugiu pe diferitele plaje. La New-York, 22 (Rador). —Căldura înăbuşitoare din ulimele zile s'a menţinut şi eri, in cea mai mare parte din Statele Unite. La New-York a fost o căldură de cuptor, termometrul arăta 99 grade Farenheit la umbră și 135 grade la soare. Activitatea în uzini și birouri a fost aproape complet suspendată. In toate regiunile occidentale s-au înregistrat temperaturi de peste 100 grade Farenheit. In Ohio au fost temperaturile cele mai ridicate, in media de 112 grade Farenheit la umbră. (1h grade Farenheit = 43 gr. Celsius). Vizita M. S. Siegele la expoziţia de artă armeană Ancheta judiciară Am arătat în numărul de ori împrejurările în cari s’a comis atentatul contra d-lui C. Angelescu, subsecretar de stat la interne, în chiar cabinetul d-sale. Revenim azi cu amănunte complete . Imediat ce s'a aflat despre comiterea atentatului, au sosit la faţa locului d-nii jude instructor Stănescu, procurori Al. Procop Dumitrescu şi Gerota, insp. general Vintilă Ionescu şi inspectori Stratilescu şi Parizianu din siguranţa generală, cari au făcut primele cercetări. S’a stabilit cu acest prilej, în mod precis, că cei doi studenţi— Al. Baicu şi Anton Gorănescu — n’au intrat in minister împreună cu atentatorul, ci deabia în salonaşul şefului de cabinet, acesta s’a ataşat grupului lor. Versiunea dată de unele ziare că delegaţia primilor doi ar fi angajat convorbire — cu rezultat nesatisfăcător pentru doleanţele lor — nu e exactă. Înainte ca cererea lor să fi avut vreun rezultat, teza — care tocmai pentru aceasta venise — a tras, de la spatele petiţionarilor, seria de împuşcături. In fine, primele investigaţii au fixat şi mărturisirea atentatorului, care e caracteristică şi vădeşte teza apărării lui. Atentatul dela ministerul de interne — Ce spune atentatorul Culeza. — Ce a stabilit ancheta judiciară. — Percheziţii. — Starea d-lui subsecretar de stat Anghelescu. — Comunicatul guvernului. — Subsecretarul de Stat dela interne, d. C. Angelescu, a fost victima unui atentat care din fericire nu şi-a desăvârşit scopul. Faptul e regretabil şi reprobabil. Sub nici un cuvânt şi în nici o împrejurare violenţa nu poate fi justificată. Dar a vesteji faptele de felul acesta nu ajunge pentru a le preveni. Intotdeauna se vor găsi impulsiuni ce vor trece peste toate sancţiunile dacă se vor socoti cu bună credinţă că reprezintă anumite stări de nemulţumire. Nu pedepsind efectele, ci suprimând cauzele se dezarmează exponenţii celor dintâi. Braţul care a întins arma contra subsecretarului de la interne pretinde că interpretează desnădejdea şi indignarea coloniştilor macedoneni, cari, aduşi să întărească graniţa de sud a Dobrogei, se consideră loviţi în folosul populaţiei de origină bulgară, prin recenta lege dictată din consideraţii electorale ale regimului actual. Am arătat la timp greşala făcută şi am atras atenţia asupra eventualităţilor. Am insistat şi noi, şi alţii. Macedonenii s-au ridicat cu energie în contra unor măsuri pe care le socoteau nedrepte. Cum nici un interes politic nu se amesteca în nemulţumirile lor, cum argumentele lor nu erau lipsite de motivări serioase, nu trebuia să se treacă peste ele cu atâta uşurinţă şi să se producă spectacole ca cel oferit de unii parlamentari bulgari cu prilejul aşa zisei votări. Faptul petrecut la interne, este grav. Dar dacă măsurile se vor mulţumi să reprime efectele, — ceea ce e mai uşor, — şi nu se vor întinde la cauze, — ceea ce e mai greu, dar mai sănătos, — repetăm, lucrul se va face numai pe jumătate şi ordinea nu va fi servită aşa cum ar trebui. de asemenea, fiind impiegat in archiva parchetului, a fost înlocuit din post, din cauza impulsivităţii firii lui. Lumea înfricoşată, a rupt-o la fugă care încotro. M'am trezit singur.. Ba numai rămăsese doar încă unul dintre cei cari așteptau cu mine să fim introduși. Imediat m’am repezit la ușă să sar într’ajutor (fiindcă mi-am dat seama că dincolo s’a petrecut ceva necurat). Mi a fost însă sforțarea zadarnică, — ușa n'a cedat fiind încuiată pe dinăuntru. In clipa când mă pregăteam să stiarm intrarea — am simțit că cineva dinăuntru încearcă să o deschidă. A deschis-o. Văzui atunci pe unul dintre cei trei' vroia tocmai să o sbughiască. M’am aruncat asupra lui și am vrut să-l leg. In timp ce mă luptam cu el, văzui însă cu surprindere furişându-se pe uşă şi pe cel de al doilea, care a şi reuşit să dispară. Aruncându-mi o privire în birou, am văzut atunci pe d. ministru plin de sânge şi pe un băiat svârcolinduse pe jos ; lunecase se vede. L-am lăsat atunci din braţe pe fugar şi am năvălit în cabinet. M’am năpustit peste ăl de jos şi l-am legat fedeleş chiar cu cureaua lui. Intre timp năvăliseră şi alţii. D. ministru a fost condus la maşină spre a fi internat la sanatoriu. Iar revolverul fu ridicat şi pus pe birou“. Biiroul d-nul subsecretar de stat Anghelescu, după comiterea atentatulu D. C. ANGHELESCU subsecretar de stat la interne Ce spune atentatorul In adevăr, Beza — un tânăr oacheş, îndesat, dârz şi cu priviri halucinate, ce trădează încă starea de exaltare sub imperiul căreia se găseşte, — a declarat răspicat că îşi asumă singur răspunderea faptei sale fiindcă singur şi în afară de orice sugestie, tovărăşie sau complicitate, a săvârşit-o. „Sunt un simplu ostaş — a spus el — în armata celor cari înţeleg să se sacrifice şi cu sacrificiul vieţii lor să puie capăt stării de abuz ce au înscăunat-o în vremea din urmă politicianii. In conştiinţa noastră — a adăugat Beza — subsecretarul de stat de la interne ,d. Anghelescu, este unul dintre autorii acestei stări de lucruri şi mai ales dintre cei cari au răspunderea lor, fiindcă el a îndemnat maltratarea invalizilor, el a semănat demoralizarea în sufletele celor brojocoriţi şi tot el e autorul ocult al legii scelerate de suprimarea elementului macedo-român din Dobrogea. Am voit să scap ţara de un element vătămător ei. Dacă va trebui să ispăşesc fapta — o voi face fără strângere de inimă, fiindcă n’am tras decât în ministrul său şi nu un om, care nu mă interesează“. ANTECEDENTE I s’a amintit că e vechiu client al parchetului. Răspunsul tânărului — originar din Macedonia aromânească — a fost de o violenţă neaşteptată. — „Nu permit să fiu insultat. N’am fost niciodată client al parchetului şi n'am pe conştiinţă nici o faptă infamantă. Am fost slujbaş al parchetului de Ilfov, de unde am demisionat. Şi am fost denunţat mai apoi aceluiaş parchet pentru că am ameninţat cu moartea pe celalt mare duşman al românismului, pe C. Stere. Această afacere insă s’a pus la dosar, ca neîntrunind vreun fapt penal”. In adevăr, cercetând la parchetul tribunalului local, am constatat că atentatorul a mai fost anchetat de curând pentru că ar fi manifestat hotărîrea de a împuşca pe Constantin Stere „ca să scape ţara de el“ — şi că Percheziţii Sa operat după aceasta o serie de descinderi, atât la domiciliile celor doi studenţi — în urma cărora s'a introdus teza in cabinetul d-lui Angelescu — cât şi la domiciliul atentatorului, din str. Italiană. Primele au fost cu totul infructuoase. La domiciliile d-lor Baicu şi Gorănescu, nu sa găsit nici un fel de indicii, cari să îngăduiască vre-o legătură cu Beza şi cu isprava lui. In schimb însă percheziţia la domiciliul acestuia a fost revelatoare. S'au descoperit aci numeroase publicaţii şi manifeste ce trădează că numitul era un fervent adept al mişcării naţionaliste şi mai ales al revendicărilor coloniştilor macedo români din Dobrogea. Şi mai cu seamă — cea ce trădează precugetarea gestului criminal — s’a mai descoperit şi un concept de manifest ce urma să fie imprimat (de cine?) după comiterea crimei şi răspândit în public, spre a explica şi legitima săvârşirea faptei. Conceptul conţine aceleaşi declaraţiuni pe cari teza le-a recitat şi cu prilejul primelor interogatorii la cari a fost supus, — şi prin cari arată pe d. Angelescu ca agentul tuturor agresiunilor politice îndreptate contra intereselor românismului din Dobrogea nouă. Cercetările anchetei judiciare — stăruind îndeosebi asupra chestiunei de a se stabili dacă tânărul atentator a făptuit infracţiunea într'un moment de exaltare sau ca instrument al linei provocaţiuni externe — îşi închină activitatea descoperirii tuturor contingenţelor în cadrul căcora s-a comis crima existând temeinice indicii că n'au lipsit oarecari complicităţi. Siguranţa generală a fost de altfel din timp informată de efervescenţa spiritelor macedoromânilor contra subsecretarului de stat dela interne şi chiar informată despre hotărîrea luată de unii fanatici de a suprima pe cel socoti fi principalul ,,vinovat“. Nu s'a dat însă mult credit ştirii, sursele din cari venea nepermiţdndu-i multă seriozitate. Un martor de prima clipă Printre cele mai precise mărturisiri asupra împrejurărilor în cari s’a produs atentatul, relatăm, mai jos, pe aceea a informatorului V. Bidu din b-dul Al. Cuza nr. 58 bis, făcută —la două ceasuri după comiterea atentatului — la cab. 7 instrucţie. Informatorul a arătat că aştepta de câtăva vreme la uşa subsecretarului de stat, d. C. Angelescu, spre a fi primit în audienţă. „Veneam să-i fac o plângere personală şi eram destul de amărît văzând că alţii mi-o luau înainte. Aşteptam totuş la tihnă când mi-a atras atenţia intrarea unui grup de trei tineri, cu înfăţişări obişnuite, în cabinetul şefului de cabinet. Mi-am zis chiar — „sigur că şi ăştia o să-l vadă pe ministru înaintea mea”. Şi aşa s-a şi întâmplat. Cei trei tineri au fost introduşi de şeful de cabinet şi primiţi de d. subsecretar de stat. Ce-or fi vorbit nu ştiu. Puţin timp după aceea însă, am auzit distinct cinci detunături succesive şi repezi răbufnind din cabine. Am înmărmurit Starea d-lui Anghelescu Subsecretarul de stat dela interne, d. C. Anghelescu — victima atentatului a fost supus linei imediate intervenţiuni chirurgicale la spitalul Brâncoveneasa. Operaţia a fost efectuată de d. dr. Gomoin. S’au extras — cu destulă facilitate — două din proiectilele pătrunse în corpul victimei. Al treilea însă n’a fost găsit şi urmează — după ce pacientul va fi ceva mai restabilit şi va trece emoţia ce-l covârşeşte încă — să fie căutat cu aparatul Röntgen. După ce a primit vizita câtorva reprezentanţi ai guvernului, d. Anghelescu a făcut o scurtă declaraţiune cu privire la împrejurările în cari s’a petrecut drama, din cari desprindem următoarele : Au fost anunţaţi studenţii trimişi de d. Potârcă. Fiind primiţi imediat, au intrat în cabinet trei. Doi stau apropiat de birou — pe când al treilea a rămas în spatele lor, înainte de a se angaja vreo convorbire, cel din spate a tras şase focuri de revolver. Fiind însă rău ţintite, n’au nimerit in plin decât trei. Trimişii d-lui Potârcă au dispărut. N’a rămas decât atentatorul, hipnotizat par’că de gestul maşinal făcut de victimă prinzând brusc receptorul telefonului. S’a repezit asupra lui, i-a smul arma din mână și l-a îmbrâncit pe podele. In clipa aceasta au sosit în grabă ajutoare. D. Anghelescu e slăbit; se plânge de dureri, în rănile primite; a pierdut mult sânge; este însă, totuş, în afară de orice pericol şi, după asigurările medicilor în câteva zile nu mai va fi complet restabilit. ARMA CU CARE A TRAS ’ Intre alte corpuri delicte, s’a adus la parchet şi arma crimei. E un revolver enorm şi arhaic, barbar la înfăţişare şi ai crede — dacă desminţirea n’ai gtlăsui-o tot el — că e cu totul scos din uz. Arma a fost pecetluită și — după ce va sluji de argument acuzării în proces — se va preda arsenalului criminologic de la institutul medico-legal. * Cercetările au durat până noaptea târziu. In temeiul dovezilor și mărturiilor fixate prin cercetările d-lui judecător Stănescu, parchetul, prin rechizitorul d-ilui procuror Gerota, a deschis acţiune publică împotriva lui Gheorghe Beza, pentru crimă de asasinat săvârşit dar neisbutit şi pentru contravenţie la legea asupra portului armelor. Comunicatul guvernului Iată şi comunicatul guvernului: „Direcţiunea presei de la preşedinţia consiliului, ne comunică: Astăzi, la ora 1 după amiază, un grup de patru studenţi macedoneni s’a prezentat în audienţă la d. Angelescu, subsecretar de stat la ministerul de interne, sub pretextul de a-i prezenta un memoriu. In momentul în care d. C. Angelescu începuse să citească memoriul, studentul George Beza, la adăpostul celor trei însoţitori ai săi, a tras în subsecretarul de stat de la ministerul de interne cinci gloanţe de revolver, care au nimerit pe victimă în obraz, în piept, în umăr şi în braţ. Deşi având o puternică hemoragie, fiind atins de mai multe gloanţe, d. Angelescu a avut prezenţa de spirit şi vigoarea să lupte corp la corp cu asasinul, pe care l-a urmărit în birou şi l-a trântit la pământ, împiedicându-l de a trage ultimul foc. D. C. Angelescu a fost internat la sanatoriul Brâncovenesc, unde i s’au făcut primele pansamente şi unde a fost examinat apoi de d. dr. Gomoin. Din fericire, rănile dela cap şi dela piept sunt superficiale. Rănile celelalte sunt penetrante, fără însă ca proectilele să fi atins vreun organ esenţial, aşa încât se crede că victima este în afară de pericol. Asasinul şi complicii săi au fost arestaţi. O anchetă sumară a fost imediat făcută de organele poliţiei şi siguranţei Statului, cât şi de d. judecător de instrucţie Stanescu, însărcinat cu instruirea afacerii. Instrucţiunea este în curs, dar după primele cercetări, ar rezulta că mobilul asasinatului este răzbunarea contra subsecretarului de stat, care e preşedintele organizaţiei partidului naţionalţărănesc din Caliacra şi care era considerat de agresori ca unul din inspiratorii nouii legi pentru reglementarea proprietăţii în Dobrogea-Nouă“. * Inserând comunicatul aşa cum ne-a fost transmis trebuie să relevăm două nepotriviri neînţelese cu realitatea. I. — Afirmă bunăoară comunicatul că: „un grup de patru studenţi macedoneni s'a prezentat în audienţă la d. C. Anghelescu“. Ancheta de până acum desminte această afirmaţie deoarece nu sunt achetaţi decât trei şi anume: doi doljeni trimişi de d. subsecretar de stat Potârcă şi atentatorul Beza care n'a pătruns ca medonean ci ca ..al treilea delegat‘ al organizaţiei celor d mRâi. II. — Comunicatul afirmă apoi că asasinul şi complicii săi au fost arestaţi. Şi această afirmaţie « desmin-Uta. I In ce priveşte pe asasinul — care şi-a recunoscut fapta — el e încă audiat în clipa când dăm era încă audiat la cinci ceasuri după primirea comunicatului, arestarea lui producăndu-se abia spre miezul nopţii, după ce parchetul a deschis acţiune publică. Iar in ce priveşte pe „complici“ ştirea comunicatului e cel puţin prematură deoarece până in acest moment nici pomeneală nu e de arestarea vreunui complice pentru foarte simplul motiv că nu s'a identificat nici un complice. Şi atunci, cum se poate admite o asemenea incongruienţă în informaţiuni, tocmai într'o afacere in care ne aşteptam la mai multă scrupulozitate şi seriozitate ? * D. Vintilă Ionescu, inspector general la siguranţă, a cerut telegrafic, de la Iaşi, informaţiu şi asupra unor tineri ce aveau legături cu atentatorul. * Ancheta judiciară în afacerea atentatului dela ministerul de interne, a continuat Marţi noaptea, până la 4 dim. Cercetările s’au reluat la 9 dim. şi continuă încă în acest moment. Au fost audiaţi ca informatori d-nii Radu Budişteanu, avocat, care a sesizat parchetul acum câtva timp, contra lui Beza, arătându-i că ar fi ameninţat pe Stere cu moartea ; I. Manu, redactor la „Epoca“, care a informat instrucţia cu privire la temperamentul atentatorului, pe care-l cunoaşte de pe când conlucrau la redacţia ziarului „Epoca” şi în fine d. I. Fundu, tot de la „Epoca“. S-au dat dispoziţii de a se cita ca informatori d-nii Gr. Filipescu, directorului ziarului „Epoca‘‘, pentru astăzi şi Cornelia Zelen Codreanu, pentru mâine. Instrucţia anchetează cu osebire legăturile dintre tinerii Al. Baicu, Anton Gorănescu, împreună cu care atentatorul a pătruns în cabinetul d-lui Angelescu. Cercetările continuă. --------XŢJX------- Alt grav accident de automobil Baia-Mare, 21 Iulie Lângă satul liba s’a răsturnat maşina arendaşului Rumpold junior. Soţia lui, în vârstă de 21 de ani, a murit pe loc . Rumbold e în agonie, iar şoferul şi ceilalţi pasageri mai uşor răniţi. — —OXO---------