Universul, iulie 1930 (Anul 48, nr. 148-177)

1930-07-24 / nr. 170

Anul XLVIII FCtfBATORI Î.UIOI CÂZ3SAVIÎ.LA1I 10 Pagini EXEMPLARUL “***“ S Iei 10 Pagini Nr. 170 Joi 24 Iulie 1930 UNIVERSUL CELE DÍN URMĂ STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGĂ TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE REBACţIA ŞI ADENISTRAŢIA, Bucureşti, Str. Brezoianu No. 9-11 DIRECTOR­ STELIAN POPESCU TELEFON: BIBEIJIA 313/72-334/64 ADMINISTRAŢIA 313/71 SECRSTAHATO*. DE REDACŢIE 356/43 REDACŢIA: CORESP. CD PROVINCIA 362/98-335/31 CONTRABANDELE S’a legif­erat din nou în ma­terie de contrabandă şi se pu­blică noutile diispoziţiuni, mai severe decât ce­le precedente. De­sigur, contrabandele tre­­buesc urmărite mai viguros, fiindcă puţine fapte prezintă gravitatea acelora care urmă­resc procopsu­rea lor rapidă şi frauduloasă prin specularea altora şi prin înşelarea Sta­tului. Contrabandele au luat pro­porţii mari, în care intră, pe lângă perversitatea autorilor, imprudenţa amatorilor cu ori­ce preţ de lucrurile ce fac o­­biectul importurilor sustrase de la fisc. Dar represiunea în contra acestui rău nu stă atâta în vi­goarea legilor, cât în aplica­rea lor generală. Din nefericire, aceasta se face în mod nesatisfăcător. In numeroase cazuri, contraban­de dovedite şi mărturisite, scapă de sancţiuni, pentru că justiţia anulează actele dre­sate din cauza viciilor de for-Fie din incapacitatea unor organe vamale, fie din reaua lor credinţă, fie din excesul de legalitate al instanţelor ju­diciare, fapt e că cele mai mari contrabande rămân nea­tinse de multe ori. Nu mai vorbim de reduce­rile şi anulările obţinute de la ministerul de finanţe, indus­trie uşoară şi rentabilă, că­reia se consacră atâţia para­ziţi cu sau fără situaţii socia­le şi politice. Prin urmare, cee­a ce trebuia, nu era texte legale mai se­vere, ci aplicarea lor mai se­rioasă. Cu atât mai bine dacă le vom avea pe amândouă. După ce a publicat modifi­cările de lege, ministerul de finanţe să prevină pe cei în drept şi datori să reprime con­trabandele că va fi nemilos cu nepriceperea, cu neglijen­ţa şi cu reaua credinţă, care paralizează unele din efectele legii. Şi să se ţină de cuvânt cu tenacitate. Numai atunci flu­mă. „Beneficiarii“ acestor luț contrabandelor va începe șanse își urmează apoi plac­ să dea înapoi. tica. ­i IUI in HUI Publicul cunoaşte conditiunile in care sa dat Casei Stejart con­strucţia şoselei Bucureşti-Braşov, cum şi toată risipa încercată de tesaurul românesc de pe urma a­­cestei concesiuni menite să carac­terizeze o epocă. Am protestat la timp, crezând că se va găsi cine­va cu destulă autoritate, ca să împiedice jaful, dar protestul a rămas fără ecou. „Monitorul Oficial" ' a publicat zilele trecute faimosul contract, in care e scris n­egru pe alb, că Stewart nu-şi ia altă obligație, de­cât aceea de a garanta exacta în­deplinire a condiţiunilor de exe­cutare, ce i s’ar impune — şi ni­mic mai mult. Această destăinuire a surprins, căci dacă toată lumea se■ obiş­nuise cu ideea jafului banului public — vădită şi­­prin această concesiune — se aştepta cel pu­ţin, ca măcar lucrul odată exe­cutat, să se prezinte în astfel de condiţiuni, în­cât pe drept cuvânt să spunem, că deşi scump plăti­tă, avem, chipurile, o şosea bine executată; pe de altă parte, am fi avut şi satisfacţia că firma Ste­wart garantează de executarea ei. Or firma Stewart nu-şi ia această obligaţie ci numai pe aceea de a executa în condiţiunile pe care i le va fixa Casa Drumurilor, ceea ce este cu totul altceva. S'ar presupune măcar, — după această destăinuire a contractului — că la Casa Drumurilor se gă­sesc proiecte studiate şi condi­ţiuni de executare dinainte şi competent fixate de specialişti, încât să ne dea oarecare sigu­ranţă că vom avea pe viitor şi noi şosele mai ca lumea. Realitatea este cu totul alta. Nu există nimic, fixat şi pregătit. Abia de acum încolo se începe studiul şi el se va face aşa, cum va conveni cassei Stewart. Căci iată ce aflăm : D. inginer Nicolau, sub-direc­­torul Casei Drumurilor, a ple­cat zilele trecute la Londra, după invitaţia Casei Stewart, ca să studieze şi să aleagă modelul de şosele,, după care ar trebui să se execute şoseaua noastră. Cheltuelile călătoriei, SUNT TOATE, DAR ABSOLUT TOA­TE, SUPORTATE DE CASSA STEWART. E de ajuns să relevăm graţio­­zitatea, cu care firma Stewart se oferă să suporte cheltuelile de studii ale delegatului român, ca să ne dăm seama uşor, cât de neinfluenţată şi cât de olimpia­nă se va menţine conştiinţa de­legatului în îndeplinirea misiu­nii lui... Ce fel de executări va face firma, ce fel de control vom putea impune antreprizei şi cu ce ne vom alege de pe urma u­­nor astfel de aranjamente în familie ? Iată întrebări, care prin ele înşile, indică proporţiile de panama ale acestui contract. Ne-am pierde, însă şi ultima­ grăunte de încredere în forţa morală a acestui neam, dacă n’am­­ avea măcar speranţa, că odată şi odată, tot se va găsi cineva, pare să prindă de guler pe risipitorii de azi ai banului public şi să-i tragă la răspun­dere. 111IILE­HEI IU IURI Giurgiu, 21 Iulie Puternica furtună deslănţuită ori d. a., a făcut adevărate ra­vagii în judeţul Vlaşca. In comuna Pângăleşti, grânele neridicate de pe câmp au fost distruse, şi multe case desvelite. In comuna Bila furtuna a luat acoperişul morii d-lui Sfetcu­­lescu iar în comn. Tângăru, dela un cuptor din curte s’a aprins o mare cantitate de nutreţ. In com. Drăgăneşti furtuna a luat acoperişul şcoalei, iar în Dărăşti, fiind­ însoţită de grin­dină a făcut mari stricăciuni se­mănăturilor. A desvelit 60—70 case. Pe şoseaua Alexandria-Bucu­­reşti, aproape de Ghimpaţi, fur­tuna a rupt 40 stâlpi de telefon distrugând firele pe mari dis­tanţe. M. S. Regina Maria la Bled Bled, 21 (tel. part.). — Azi di­mineaţă au sosit aci MM. LL. Regina Maria a României, Re­gina Marioara a Iugoslaviei. AA. LL. Principesa Ileana a României, Principele Paul şi Principesa Olga a Iugoslaviei. La ora 10 dimineaţa, s-a oficiat în biserica Sft. Martin un pa­rastas cu ocazia împlinirii a trei ani de la moartea Regelui Ferdinand al României. La acest parastas a asistat și întregul corp diplomatic. Dezastrul taifunului in Japonia Londra, 21 (Rador).— Ultimele ştiri despre ra­vagiile taifunului în regi­unile din Estul şi Sud-Es­­tul Japoniei anunţă că numărul morţilor este de 62. Sunt pe­se 100 dis­păruţi. Mii de case au fost dă­râmate de furtună. Peste 100 bărci şi corăbii pes­căreşti, având pe bord vre-o 500 marinari, lip­sesc. In Corea, taifunul a a­­vut urmări catastrofale. Aci, numărul morţilor tre­ce de 400, iar răniţii sunt în număr de vre-o 5000. Numărul caselor distruse ar fi de 15.000. Efectele taifunului s’au resimţit pe toată coasta­­ Pacificului, până la Vla­divostok. * Londra, 21 (tel. part.)« Comunicatul oficial din Tokio arată, că în ultimul taifun 258 persoane au fost ucise ,iar 253 sunt dispărute. ------xDx------­ Val de căldură in Statele Unite New-York, 21 Un val de căldură ex­tremă bântute în cea mai mare parte din Statele­ Unite. Căldura a atins ori în medie 100 grade Fa­­renheit. La Washington s’au înregistrat 105 grade Farenheit. In multe regiuni dom­nește o secetă extraordi­nară, care compromite grav recoltele. In cursul zilei de Dumi­nică, milioane de oameni au fugit goniţi de căldura sufocantă din oraşe şi au căutat refugiu pe diferi­tele plaje. La New-York, 22 (Rador). —Căl­dura înăbuşitoare din ulimele zile s'a menţinut şi eri, in cea mai mare parte din Statele­ Unite. La New-York a fost o căldu­ră de cuptor, termometrul ară­ta 99 grade Farenheit la umbră și 135 grade la soare. Activitatea în uzini și birouri a fost aproape complet suspen­dată. In toate regiunile occidentale s-au înregistrat temperaturi de peste 100 grade Farenheit. In Ohio au fost temperaturile cele mai ridicate, in media de 112 grade Farenheit la umbră. (1h grade Farenheit = 43 gr. Celsius). Vizita M. S. Siegele la expoziţia de artă armeană Ancheta judiciară Am arătat în numărul de ori împrejurările în cari s’a comis atentatul contra d-lui C. Ange­lescu, subsecretar de stat la in­terne, în chiar cabinetul d-sale. Revenim azi cu amănunte com­plete . Imediat ce s'a aflat despre comiterea atentatului, au sosit la faţa locului d-nii jude instruc­tor Stănescu, procurori Al. Pro­­cop Dumitrescu şi Gerota, insp. general Vintilă Ionescu şi in­spectori Stratilescu şi Parizianu din siguranţa generală, cari au făcut primele cercetări. S’a stabilit cu acest prilej, în mod precis, că cei doi studenţi— Al. Baicu şi Anton Gorănescu — n’au intrat in minister împreună cu atentatorul, ci deabia în sa­lonaşul şefului de cabinet, aces­ta s’a ataşat grupului lor. Versiunea dată de unele ziare că delegaţia primilor doi ar fi angajat convorbire — cu rezul­tat nesatisfăcător pentru dolean­ţele lor — nu e exactă. Înainte ca cererea lor să fi avut vreun rezultat, teza — care tocmai pentru aceasta venise — a tras, de la spatele petiţionarilor, seria de împuşcături. In fine, primele investigaţii au fixat şi mărturisirea atentatoru­lui, care e caracteristică şi vă­deşte teza apărării lui. Atentatul dela ministerul de interne — Ce spune atentatorul Cu­­­leza. — Ce a stabilit ancheta judiciară. — Percheziţii. — Starea d-lui subsecretar de stat Anghelescu. — Comunicatul guvernului. — Subsecretarul de Stat dela in­terne, d. C. Angelescu, a fost vic­tima unui atentat care din feri­cire nu şi-a desăvârşit scopul. Faptul e regretabil şi reproba­bil. Sub nici un cuvânt şi în nici o împrejurare violenţa nu poate fi justificată. Dar a vesteji faptele de felul acesta nu ajunge pentru a le pre­veni. In­totdeauna se vor găsi impulsiuni ce vor trece peste toa­te sancţiunile dacă se vor socoti cu bună credinţă că reprezintă anumite stări de nemulţumire. Nu pedepsind efectele, ci su­primând cauzele se dezarmează exponenţii celor dintâi.­­ Braţul care a întins arma con­­­­tra subsecretarului de la interne pretinde că interpretează desnă­­dejdea şi indignarea coloniştilor macedoneni, cari, aduşi să întă­rească graniţa de sud a Dobro­­gei, se consideră loviţi în folosul populaţiei de origină bulgară, prin recenta lege dictată din con­sideraţii electorale ale regimului actual. Am arătat la timp greşala fă­cută şi am atras atenţia asupra eventualităţilor. Am insistat şi noi, şi alţii. Macedonenii s-au ri­dicat cu energie în contra unor măsuri pe care le socoteau ne­drepte. Cum nici un interes po­litic nu se amesteca în nemulţu­mirile lor, cum argumentele lor nu erau lipsite de motivări se­rioase, nu trebuia să se treacă peste ele cu atâta uşurinţă şi să se producă spectacole ca cel o­­ferit de unii parlamentari bul­gari cu prilejul aşa zisei votări. Faptul petrecut la interne, este grav. Dar dacă măsurile se vor mulţumi să reprime efectele, — ceea ce e mai uşor, — şi nu se vor întinde la cauze, — ceea ce e mai greu, dar mai sănătos, — repetăm, lucrul se va face numai pe jumătate şi ordinea nu va fi servită aşa cum ar trebui. de asemenea, fiind impiegat in archiva parchetului, a fost înlo­cuit din post, din cauza impulsi­vităţii firii lui. Lumea înfricoşată, a rupt-o la fugă care încotro. M'am trezit singur.. Ba nu­mai rămăsese doar încă unul dintre cei cari așteptau cu mine să fim introduși. Imediat m’am repezit la ușă să sar într’ajutor (fiindcă mi-am dat seama că dincolo s’a petre­cut ceva necurat). Mi a fost însă sforțarea zadar­nică, — ușa n'a cedat fiind în­cuiată pe dinăuntru. In clipa când mă pregăteam să stiarm intrarea — am simțit că cineva dinăuntru încearcă să o deschidă. A deschis-o. Văzui atunci pe unul dintre cei trei' vroia tocmai să o sbu­­ghiască. M’am aruncat asupra lui și am vrut să-l leg. In timp ce mă luptam cu el, văzui însă cu surprindere furişându-se pe uşă şi pe cel de al doilea, care a şi reuşit să dispară. Aruncându-mi o privire în bi­rou, am văzut atunci pe d. mi­nistru plin de sânge şi pe un băiat svârcolinduse pe jos ; lu­necase se vede. L-am lăsat atunci din braţe pe fugar şi am năvălit în cabi­net. M’am năpustit peste ăl de jos şi l-am legat fedeleş chiar cu cureaua lui. Intre timp năvăliseră şi alţii. D. ministru a fost condus la ma­şină spre a fi internat la sana­toriu. Iar revolverul fu ridicat şi pus pe birou“. Biiroul d-nul subsecretar de stat Anghelescu, după comiterea atentatulu D. C. ANGHELESCU subsecretar de stat la interne Ce spune atentatorul In adevăr, Beza — un tânăr oacheş, îndesat, dârz şi cu pri­viri halucinate, ce trădează în­că starea de exaltare sub impe­riul căreia se găseşte, — a de­clarat răspicat că îşi asumă sin­gur răspunderea faptei sale fi­indcă singur şi în afară de ori­ce sugestie, tovărăşie sau com­plicitate, a săvârşit-o. „Sunt un simplu ostaş — a spus el — în armata celor cari înţeleg să se sacrifice şi cu sa­crificiul vieţii lor să puie capăt stării de abuz ce au înscăunat-o în vremea din urmă politicianii. In conştiinţa noastră — a adă­ugat Beza — subsecretarul de stat de la interne ,d. Anghelescu, este unul dintre autorii acestei stări de lucruri şi mai ales din­tre cei cari au răspunderea lor, fiindcă el a îndemnat maltrata­rea invalizilor, el a semănat de­moralizarea în sufletele celor brojocoriţi şi tot el e autorul o­­cult al legii scelerate de supri­­­­marea elementului macedo-ro­­­­mân din Dobrogea. Am voit să scap ţara de un e­­­­lement vătămător ei. Dacă va­­ trebui să ispăşesc fapta — o voi­­ face fără strângere de inimă, fi­­­­indcă n’am tras decât în minis­­­­trul său şi nu un om, care nu mă interesează“. ANTECEDENTE I s’a amintit că e vechiu client al parchetului. Răspunsul tânărului — origi­nar din Macedonia aromânească — a fost de o violenţă neaştep­tată. — „Nu permit să fiu insultat. N’am fost niciodată client al parchetului şi n'am pe conşti­inţă nici o faptă infamantă. Am fost slujbaş al parchetului de Ilfov, de unde am demisionat. Şi am fost denunţat mai apoi aceluiaş parchet pentru că am ameninţat cu moartea pe celalt mare duşman al­ românismului,­­ pe C. Stere.­­ Această afacere insă s’a pus la dosar, ca neîntrunind vreun fapt penal”. In adevăr, cercetând la par­chetul tribunalului local, am constatat că atentatorul a mai­­ fost anchetat de curând pentru că ar fi manifestat hotărîrea de a împuşca pe Constantin Stere „ca să scape ţara de el“ — şi că Percheziţii Sa operat după aceasta o serie de descinderi, atât la do­miciliile celor doi studenţi — în urma cărora s'a introdus teza in cabinetul d-lui Angelescu — cât şi la domiciliul atentatoru­lui, din st­r. Italiană. Primele au fost cu totul in­fructuoase. La domiciliile d-lor Baicu şi Gorănescu, nu sa găsit nici un fel de indicii, cari să îngă­­duiască vre-o legătură cu Beza şi cu isprava lui. In schimb însă percheziţia la domiciliul acestuia a fost reve­latoare. S'au descoperit aci numeroase publicaţii şi manifeste ce tră­dează că numitul era un fer­vent adept al mişcării naţiona­liste şi mai ales al revendicări­lor coloniştilor m­acedo români din Dobrogea. Şi mai cu seamă — cea ce tră­dează precugetarea gestului cri­minal — s’a mai descoperit şi un concept de manifest ce urma să fie imprimat (de cine?) după comiterea crimei şi răspândit în public, spre a explica şi legitima săvârşirea faptei.­­ Conceptul conţine aceleaşi declaraţiuni pe cari teza le-a recitat şi cu prilejul primelor in­terogatorii la cari a fost su­pus, — şi prin cari arată pe d. Angelescu ca agentul tuturor agresiunilor politice îndreptate contra intereselor românismu­lui din Dobrogea nouă. Cercetările anchetei judicia­re — stăruind în­deosebi asupra chestiunei de a se stabili dacă tânărul atentator a făptuit in­fracţiunea într'un moment de exaltare sau ca instrument al li­nei provocaţiuni externe — îşi închină activitatea descoperirii tuturor contingenţelor în cadrul căcora s-a comis crima existând temeinice indicii că n'au lipsit oarecari complicităţi. Siguranţa generală a fost de altfel din timp informată de e­­fervescenţa spiritelor macedo­românilor contra subsecretaru­lui de stat dela interne şi chiar informată despre hotărîrea lua­tă de unii fanatici de a suprima pe cel socot­i fi principalul ,,vi­novat“. Nu s'a dat însă mult credit ştirii, sursele din cari ve­nea nepermiţdndu-i multă serio­zitate. Un martor de prima clipă Printre cele mai precise măr­turisiri asupra împrejurărilor în cari s’a produs atentatul, re­latăm, mai jos, pe aceea a infor­matorului V. Bidu din b-dul Al. Cuza nr. 58 bis, făcută —la două ceasuri după comiterea atenta­tului — la cab. 7 instrucţie. Informatorul a arătat că aş­tepta de câtăva vreme la uşa subsecretarului de stat, d. C. An­gelescu, spre a fi primit în au­dienţă.­­ „Veneam să-i fac o plânge­re personală şi eram destul de amărît văzând că alţii mi-o lu­au înainte. Aşteptam totuş la tihnă când mi-a atras atenţia intrarea unui grup de trei ti­neri, cu înfăţişări obişnuite, în cabinetul şefului de cabinet. Mi-am zis chiar — „sigur că şi ăştia o să-l vadă pe ministru înaintea mea”. Şi aşa s-a şi întâmplat. Cei trei tineri au fost intro­duşi de şeful de cabinet şi pri­miţi de d. subsecretar de stat. Ce-or fi vorbit nu ştiu. Puţin timp după aceea însă, am auzit distinct cinci detună­turi succesive şi repezi răbuf­nind din cabine. Am înmărmurit Starea d-lui Anghelescu Subsecretarul de stat dela in­terne, d. C. Anghelescu — vic­tima atentatului a fost supus li­nei imediate intervenţiuni chi­rurgicale la spitalul Brâncove­­neasa. Operaţia a fost efectuată de d. dr. Gomoin. S’au extras — cu destulă faci­litate — două din proiectilele pă­trunse în corpul victimei. Al tre­ilea însă n’a fost găsit şi urmea­ză — după ce pacientul va fi ceva mai restabilit şi va trece emoţia ce-l covârşeşte încă — să fie căutat cu aparatul Rönt­gen. După ce a primit vizita câtor­va reprezentanţi ai guvernului, d. Anghelescu a făcut o scurtă declaraţiune cu privire la împre­jurările în cari s’a petrecut dra­ma, din cari desprindem urmă­toarele : Au fost anunţaţi studenţii tri­mişi de d. Potârcă. Fiind primiţi imediat, au intrat în cabinet trei. Doi stau ap­ropiat de birou — pe când al treilea a rămas în spatele lor, înainte de a se angaja vreo convorbire, cel din spate a tras şase focuri de revolver. Fiind însă rău ţintite, n’au nimerit in plin decât trei. Trimişii d-lui Potârcă au dis­părut. N’a rămas decât atentato­rul, hipnotizat par’că de gestul maşinal făcut de victimă prin­zând brusc receptorul telefonu­lui. S’a repezit asupra lui, i-a smul arma din mână și l-a îm­brâncit pe podele. In clipa aceas­ta au sosit în grabă ajutoare. D. Anghelescu e slăbit; se plânge de dureri, în rănile pri­mite; a pierdut mult sânge; este însă, totuş, în afară de orice pe­ricol şi, după asigurările medi­cilor în câteva zile nu mai va fi complet restabilit. ARMA CU CARE A TRAS ’ Intre alte corpuri delicte, s’a adus la parchet şi arma crimei. E un revolver enorm şi arhaic, barbar la înfăţişare şi ai crede — dacă desminţirea n’ai gtlăsui-o tot el — că e cu totul scos din uz. Arma a fost pecetluită și — după ce va sluji de argument acuzării în proces — se va preda arsenalului criminologic de la in­stitutul medico-legal. * Cercetările au durat până noap­tea târziu. In temeiul dovezilor și mărtu­riilor fixate prin cercetările d-lui judecător Stănescu, parchetul, prin rechizitorul d-ilu­i procuror Gerota, a deschis acţiune publică împotriva lui Gheorghe Beza, pentru crimă de asasinat săvâr­şit dar neisbutit şi pentru con­travenţie la legea asupra portu­lui armelor. Comunicatul guvernului Iată şi comunicatul guvernului: „Direcţiunea presei de la preşe­dinţia consiliului, ne comunică: Astăzi, la ora 1 după amiază, un grup de patru studenţi mace­doneni s’a prezentat în audienţă la d.­­ Angelescu, subsecretar de stat la ministerul de interne, sub pretextul de a-i prezenta un me­moriu. In momentul în care d. C. An­gelescu începuse să citească me­moriul, studentul George Beza, la adăpostul celor trei însoţitori ai săi, a tras în subsecretarul de stat de la ministerul de interne cinci gloanţe de revolver, care au nimerit pe victimă în obraz, în piept, în umăr şi în braţ. Deşi având o puternică hemoragie, fiind atins de mai multe gloanţe, d. Angelescu a avut prezenţa de spirit şi vigoarea să lupte corp la corp cu asasinul, pe care l-a urmărit în birou şi l-a trântit la pământ, împiedicându-l de a tra­ge ultimul foc. D. C. Angelescu a fost internat la sanatoriul Brâncovenesc, unde i s’au făcut primele pansamente şi unde a fost examinat apoi de d. dr. Gomoin. Din fericire, rănile dela cap şi­ dela piept sunt superficiale. Rănile celelalte sunt penetrante, fără însă ca proectilele să fi a­­tins vre­un organ esenţial, aşa încât se crede că victima este în afară de pericol. Asasinul şi complicii săi au fost arestaţi. O anchetă sumară a fost ime­diat făcută de organele poliţiei şi siguranţei Statului, cât şi de d. judecător de instrucţie Stanes­­cu, însărcinat cu instruirea afa­cerii. Instrucţiunea este în curs, dar după primele cercetări, ar rezul­ta că mobilul asasinatului este răzbunarea contra subsecretaru­lui de stat, care e preşedintele organizaţiei partidului naţional­­ţărănesc din Caliacra şi care era considerat de agresori ca unul din inspiratorii nouii legi pentru reglementarea proprietăţii în Do­­brogea-Nouă“. * Inserând comunicatul aşa cum ne-a fost transmis trebuie să relevăm două nepotriviri ne­înţelese cu realitatea. I. — Afirmă bunăoară comu­nicatul că: „un grup de patru studenţi macedoneni s'a prezen­tat în audienţă la d. C. Anghe­lescu“. Ancheta de până acum des­­minte această afirmaţie deoare­ce nu sunt achetaţi decât trei şi anume: doi doljeni trimişi de d. subsecretar de stat Potârcă şi atentatorul Beza care n'a pă­truns ca medonean ci ca ..al treilea delegat‘ al organizaţiei celor d mRâi. II. — Comunicatul afirmă a­poi că asasinul şi complicii săi au fost arestaţi. Şi această afirmaţie « desmin-Uta. I In ce priveşte pe asasinul — care şi-a recunoscut fapta — el e încă audiat în clipa când dăm era încă audiat la cinci ceasuri după primirea comunicatului, arestarea lui producăndu-se abia spre miezul nopţii, după ce par­chetul a deschis acţiune publică. Iar in ce priveşte pe „complici“ ştirea comunicatului e cel puţin prematură deoarece până in a­­cest moment nici pomeneală nu e de arestarea vreunui complice pentru foarte simplul motiv că nu s'a identificat nici un com­plice.­­ Şi atunci, cum se poate admi­te o asemenea incongruienţă în inform­aţiuni, tocmai într'o afa­cere in care ne aşteptam la mai multă scrupulozitate şi seriozi­tate ? * D. Vintilă Ionescu, inspector general la siguranţă, a cerut te­legrafic, de la Iaşi, informaţiu şi asupra unor tineri ce aveau le­gături cu atentatorul. * Ancheta judiciară în afacerea atentatului dela ministerul de interne, a continuat Marţi noap­tea, până la 4 dim. Cercetările s’au reluat la 9 dim. şi continuă încă în acest moment. Au fost audiaţi ca informatori d-nii Radu Budişteanu, avocat, care a sesizat parchetul acum câtva timp, contra lui Beza, ară­­tându-i că ar fi ameninţat pe Stere cu moartea ; I. Manu, re­dactor la „Epoca“, care a infor­mat instrucţia cu privire la tem­peramentul atentatorului, pe ca­­re-l cunoaşte de pe când conlu­crau la redacţia ziarului „Epoca” şi în fine d. I. Fundu, tot de la „Epoca“. S-au dat dispoziţii de a se cita ca informatori d-nii Gr. Fi­­lipescu, directorului ziarului „E­­poca‘‘, pentru astăzi şi Cornelia Zelen Codreanu, pentru mâine. Instrucţia anchetează cu ose­bire legăturile dintre tinerii Al. Baicu, Anton Gorănescu, împre­ună cu care atentatorul a pătruns în cabinetul d-lui Angelescu. Cercetările continuă. --------XŢJX-------­ Alt grav accident de automobil Baia-Mare, 21 Iulie Lângă satul liba s’a răsturnat maşina arendaşului Rumpold ju­nior. Soţia lui, în vârstă de 21 de ani, a murit pe loc . Rumbold e în agonie, iar şoferul şi ceilalţi pasageri mai uşor răniţi. — —OXO---------

Next