Universul, noiembrie 1930 (Anul 48, nr. 270-299)
1930-11-26 / nr. 295
ennüm. CUPON No. 8 Asigurarea „Franco - Română” Bucureşti, Oriviţel 23. Fondata 1920M. O. 182 19201. Capital 9.100 000 Rezerve bilanţ 1929 Lei 96.504 444___________ Cititorii cari vor strânge şi trimete Asig. Franco-Română 25 cupoane consecutive, dinpreuna cu lei 103, vor primi o poliţă de lei 20.000 cu rata la de lei 163 acordată gratuit, cum şi chitanţa pentru luna 2-a. Ei vor lua parte la tragerile din 2 luni şi vor fi asiguraţi pe acest timp. Cititorii, caii au strâns seria de 25 de cupoane publicate in pag. IIa a ziarului „Universul“ se vor trimite direct soc. de asigurare „Franco-Române“ împreună cu suma de lei 103, sumă ce reprezintă a I l a rată lunară. Vor primi în schimb o poliţă de asigurare de lei 20.000. Tragerea va fi la începutul lunii Decembrie a. c. M ia frati tsigAi Hai (Urmare din pagina l-a tinuată deci lupta până la biruinţa finală, învăţătorimea neputând acepta capitularea care echivalează cu moartea naţiunei. INTRE ŞCOALA ŞI POLITICA D. PANAIT POPOVICI, semafor de Neamţ, caută să combată criticele ce se aduc reformei administrative. (Aceasta provoacă discuţie). Arată că această lege cuprinde o serie de puncte de câştig pentru învăţământ prin descentralizarea lui în mare parte. D-nii MREJERU şi FILIP precizează că reforma administrativă este criticabilă sub raportul cheltuelilor enorme pe care le necesită în aceste timpuri de Afirmaţia d-lui Popovici că pensionarea funcţionarilor unguri a fost impusă de înalte raţiuni de stat îşi atrage replica energică a d-lui Romneaţa, că nici o raţiune de stat nu poate pretinde, aşa cum a făcut actualul guvern, jertfirea pensionarilor români, cari, după ce şi-au irosit viaţa pentru statul român, sunt plătiţi cu 1098 lei ca să se dea în schimb miliarde pentru funcţionarii unguri, foşti şi viitori duşmani ai Statului român. (Aplauze prelungite). D. POPOVICI cere in concluzie ca parlamentarii profesori să nu fie puşi în situaţia de a se desolidariza de acţiunea corpului didactic. D-sa cere preşedintelui să dezaprobe criticile aduse legilor actualului regim. (Aceasta naşte tumultul sălii). D. prof. HURMUZESCU arată că fiecare profesor e liber de părerile sale, dar că punctul de vedere oficial e cuprins în moţiunea ce se va vota. | DATORIA PROFESORILOR PARLAMENTARI ! D. STANCIU DOBRE-Brăila pretinde profesorilor parlamentari în primul rând sinceritate. D. Popovici a vorbit îndeajuns şi poate prea mult de acţiunile şi meritele guvernului, dar nu a vrobit nimic de revendicările corpului didactic. Cere să se preci 7°re modalitatea pentru o acţiune generală în justiţie a corpului didactic, să fie dat in judecată ministerul instrucţiunii pentru călcarea drepturilor consacrate ale corpului didactic. PROTESTUL ASISTENŢILOR UNIVERSITARI D. RAUL TEODORESCU, preşedintele asociaţiei asistenţilor universitari, arată că ministerul prin suprimarea gradaţiilor, nedreptăţeşte pe profesori în profitul celorlalte categorii de salariaţi. D-sa citeşte următorul protest al asociaţiei asistenţilor universitari : „Asociaţia asistenţilor universitari din România“, se asociază la protestul celor trei asociaţii de învăţământ federalizate, înpotriva măsurei de a nu se plăti gradaţiile cuvenite de la 1 ianuarie 1931 membrilor corpului didactic ,deoarece gradaţiile constitue unicul mod de înaintare al acestora. Măsura aceasta care violează drepturile legale ale profesorilor este cu atât mai revoltătoare cu cât ea se aplică numai corpului didactic, celorlalte categorii de salariaţi ai statului, neaplicânddu-li-se o măsură asemănătoare de suspendare a dreptului de înaintare. Faţă de greutăţile financiare ale statului, pe care cearcă să le remedieze această măsură crează un adevărat impozit, ce se aplică numai asupra unor slujbaşi ai statului, statornicindu-se astfel, contrariu art. 112 din Constituţiune, privilegii în materie de impozite în favoarea celorlalţi cetăţeni, pe cari nu-i atinge dispoziţia luată". D. FODOR-Constanţa arată că suprimarea şcoalelor în cazul de criză constitue o singularitate românească, contrariu principiului aplicat în crize similare in toate celelalte ţări unde şcoala e ultima instituţie lovită. D. prof. HURMUZESCU. E „specificul românesc" (ilaritate). UN SACRILEGIU D. FODOR: Afirm cădesfiinţarea şcolilor se face fără nici o normă, sau profit pentru cultură. In loc să se desfiinţeze şcolile cu corpul didactic cel mai slab, se desfiinţează tocmai cele cu clădiri, cu gospodărie şi corp didactic selecţionat D-sa citează câteva cazuri, cari capătă aprobarea asistenţii. UN APEL LA SUVERAN D. prof. G. Mlîf.ICESCU, cere să se fixeze congresul, spre a se dovedi Suveranului, că dascălimea reprezintă ţara constructivă, adevărata ţară mai mult decât politicianismul. Suveranul va vedea atunci ceia ce ştie de fapt că guvernele cad, că politicianii pleacă şi dispar, dar că dăscălimea rămâne la postul ei, împlinindu-şi misiunea ei naţională ca o armată a sufletului şi conştiinţei româneşti (aplauze). O replică dată manevrelor politice D. prof. GR. FORŢU.— Credem că d. Popovici trebue să înţeleagă ca dascăl şi ca parlamentar că nu ni se mai poate cere amabilităţi faţă de cei ce fac legile, ca să le calce în interesul lor şi spre sfidarea ţării. Noi am fost scoşi din lege tocmai de aceşti domni cari n’au nimic sfânt şi care nu-s capabili să se impună respectului nostru, cât timp nu înţeleg să-şi respecte nici angajamentele tot solemne. Am avut cuvântul de cinste al unui fost prim ministru, in care cuvânt noi am crezut cu toată tăria şi pe care nu vi l-am transmis ca pe o mângâere. Ni sa spus de acel fost prim ministru că nici o categorie de funcţionari nu va obţine o ridicare de salarii până nu vor fi satisfăcute drepturile câştigate ale corpului didactic. Cât de mult şi-a respectat acel cuvânt, fostul prim ministru, o ştiţi cu toţii! Iar actualul prim ministru ne-a declarat că nu crede că se mai poate amâna intrarea în legalitate, faţă de dăscălime. Astfel ne vorbea primul sfetnic al Regelui. Şi nu se putea să nu-l credem pe un prim ministru al ţării. Dar a troia zi ministrul instrucţiunii declara prin presă că va lua măsuri energice împotriva dascălilor cari vor îndrăzni a-şi cere drepturile lor legale. Şi atunci, ce respect mai putem avea noi faţă de astfel de oameni şi ce seriozitate mai poate reprezintă o asemenea ameninţare faţă de 50.000 profesori, faţă de cei cari formează, iar nu faţă de cei cari distrug sufletul unui neam? (aplauze). Altă ameninţare a ministrului şcoalei consta în afirmaţia că va suprima gradaţiile, pe cari ni le-am câştigat prin muncă trudnică. . . Deci noi suntem furaţi şi tot noi insultaţi? Domnilor profesori parlamentari, unde v'a fost protestul dv., când aţi fost astfel trataţi? In loc să ne daţi nouă lecţii de urbanitate, mergeţi mai bine şi preveniţi pe miniştrii dv. că măsurile lor nechibzuite, dictate numai de oportunismul politic, duc la dezastrul ţării. Trebue sa se ştie şi să se înţeleagă odată şi în ţara aceasta, că legile nu mai pot îi călcate de cei puşi să le respecte, fără sancţiunile cuvenite! Va fi deci congres şi încă unul grav! (aplauze) FIXAREA CONGRESULUI D. prof. HURMUZESCU. Congresul se va ţine la 6 şi 7 Decembrie. Congresul se va ocupa de salarizarea corpului didactic şi desfiinţarea şcolilor. Declarăm categoric spune d. Hurmuzescu că excludem din lupta noastră, orice preocupare sau notă politică pentru a lucra numai pentru marile interese ale neamului (aplauze). Şedinţa den sa ridicat la ora 2 Imnul du. e mereu bolnav, doamna mea, nu-i aşait '■j Ca să fie apărat de toate bolile care îl înconjoară, trebue să-i ridicaţi puterea de rezistenţă a copilului Dvs. şi să-i întăriţi organismul. ROMALTIME intăreşte şi nutreşte copilul, li pieleşte organismul şi-l face sa poată rezista tuturor bolilor de care poate fi amenințat. OINA ALTI NE având un gust plăcut, copii o iau cu plăcere, câte 2—3 linguriţe In laptele sau cafeaua de dejun, FAR MAC £ U TIC £ Sl DIETETICE fsl O C R S / PARIS -TIMISOARA IV. Din BONNAZ 20 m mm mmm am gABgfC^OC PREP/tR/VTE Duminică, 23 Noembrie s’a ţinut în Capitală, în sala ateneului popular Dichitu, congresul Uniunii generale a notarilor diin toată ţara. Prezidează A ALEXANDRU COMŞA. D-sa face urări de sănăltate şi de domnie lungă M. S. Regelui Corol II. Anunţă adeziunea la lucrările congresului a tuturor pretorilor din ţară. Se ctesc telegrame adresate congresului, din diferite părţi ale ţării. D. AL. COMŞA expune activitatea desfăşurată în cursul celui din urmă an pentru realizarea dezideratelor exprimate in congresele şi adunările anterioare. D. IGNAT MORARU-Cluj: Trebue să ne socotim mobilizaţi până ce vom isbândi in toate revendicările noastre. D. MORARU propune primirea raportului preşedinţia! aşa cuim a fost alcătui! xox Pentru secţia germana Vatra-Dornei, îl Noemb. Cu venirea la putere a guvernului naţ.-ţărănist li s’au promis minoritarilor (germanilor) secţii naţionale în şcoalele primare. In acest scop s’au dat direcţiunilor şcolare repetite ordine să înfiinţeze secţiuni germane. Şcoalele primare fiind însă suprapopulate — unele class au peste 80 elevi, — iar numărul învăţătorilor fiind acelaş din trecut, secţia germană a rămas fără conducător. Zilele acestea, d. inspector-şef E. Sahleanu, conducătorul reg XIV şcolare, a venit la Vatra- Dornei pentru lichidarea averii liceului „Regele Carol II“, care a fuzionat cu liceul Câmpulung, şi a inspectat şi şcoalele primare din Vatra-Dornei. D-sa a promis, că la 1 Decembrie va detaşa un învăţător german pentru secţia germană. -------X O X------ Din cauza unor neînţelegeri Roşiori de Vede, îl Noemir. Impărţitorul de telegrame Costică Lazăr, de la oficiul poştal local, a încercat să se sinucidă, luând sodă caustică disolvată. Făcându-i-se spălaturi stomacale la spital, el e în afară de pericol. Se zice că a recurs la sodă, după o ceartă în familie UNIVERSUL Modificarea legii administrative D. N. OLARU-Tumuş-Toromtail vorbeşte de legile administrative făcute de toate guvernele cari seu perindau la cârma ţării de la unire încoace. Legea administrativă a guvernului actual are însă cele mai multe lacune. Notarul nu e menţionat ca parte integrantă în delegaţia consiliului comunal In Ardeal notarii au pregătire academică şi nu consiliul comunal are căderea să le hotărască soarta. Legea nu stabileşte atribuţiile fixe ale primarului şi ea subordonează pe notar, in mod nedrept. Oficiu! stării civille treime încredinţat notarului Aceasta ar veni în interesul administraţiei, mei cu seamă in centrele minoritare. Să cerem vot deliberativ in consiliile comunalle, nu numai consultativ. D. CONSTANTINESCU arată vitregia actualei legi administrative faţă de notar! Trebue să fim socotiţi funcţionari de stat Prin legea actuală au fost adimişi în fruntea comunei toţi nechemaţi! Se simte nevoia revenirii la vechea formaţie comunală. Vorbitorul citează o comună: Pârscov, jud. Buzău cu 62 de sate, 62 primari şi 600 de con-Să ni se acorde inamovibilitatea chiar din momentul numirii. Să se mărească opera de activitate a notarului. D. ROMUL SABAU-Hunedoara: Alegerile de notari se fac cu conturi deschise pentru consilierii comunali pe la toate cârciumile. Astfel nu se poate face selecţie, ci se indrumează mai mult plasarea clientelei politice. Cecre ca notarul să fie numit inamovibil. ŞI ALTE PĂRERI D. G. MILENCOVICI-Arad pledează ca notarul să fie numit funcţionar comunal D. G. COMŞA-Braşov este de părere ca modificările propuse de consiliul de administraţie la legea administrativă, să fie primite de congres. Legea nu este atât de rea cum, se obiectează; ea are însă, şi câteva lacune. D. LEU-Timiş-Torontel propune să fie primită hotărârea consiliului de administraţie: notarul să fie funcţionar comuna! D. BARLEA (Halmeu-Satu Mare) pledează pentru notarul funcţionar de Sta! D. JIVAN-Timiş-Torontal vorbeşte in numele a 50 notari comunali, ca notarul să fie funcţionar comuna! D. S. URSU propune să se pună la vot chestiunea: notarul funcţionar comuna! notarul funcţionar de Stat. D. LAURIAN CRISTEA pledează pentru notarul funcţionar de Sta! D. VALER POPP e de părere ca notarul să fie reprezentantul puterii centrale de Stat in comunele rurale. Să fie inamovibil. D. STANCU BRADIŞTEANU, preşedintele Federaţiei asociaților de funcţionari publici aduce salutul funcţionarilor publici şi solidaritatea acestora cu notari! Arată nedreptăţile ce sau făcut notarilor de politician! Notarul trebue să fie reprezentantul puterii şi demnităţii de Stat şi nu trebue să rămână funcţionari comunali. Trecând la Stat notarul va fi pus la adăpost de nedreptăţi şi prigoane. Urează congresului să ajungă la rezultate bune. TUMULT ŞI VOT După discuţiile pro şi contra chestiunii, notarul funcţionar comunal sau notarul funcţionar de Stat, se propune votarea. Se naşte tumul! Unii sunt pentru, alţii contra votării. Majoritatea e pentru notarul funcţionar de Stat Prin aclamaţii se stabileşte ca în desideratele Uniunii să se ceara ca notarul să fie funcţionar de Stat. D. STANCU BRADIŞTEANU spune: E mulţumitor că marea majoritate susţine ca notarul să fie de acua, încolo funcţionar de Stat. Avantagiile acestei încadrări sunt concludente. Funcţionarii publici şi salariaţii de Stat sunt înglobaţi intr’o federaţie care cuprinde toate categoriile de salariaţi publici AstiM, devemind funcţionari de Stat, notoria vor putea să se bucure de autoritatea unei organizaţii sociale serioase, al cărui cuvânt poate fi mai repede ascultat. Afară de aceasta, notarii, deveniţi funcţionari de Stat vor putea mai uşor să fie şi buni cetăţeni români şi patrioţi, mai cu seamă acolo unde minoritarii sunt puternici. IN NUMELE MINISTERULUI DE INTERNE D. ARMAND CALINESCU, subsecretar de Stat la interne: Notarii comunalii fac parte dintr’un corp, care are deosebită menire în organizaţia de Stat şi apără interesele Statului şi duc la centru informaţiile necesare. Notarii sunt şi îndrumătorii satelor. De aceea, în numele d-lui ministru de interne*, făgăduesc toată solicitudinea pentru dezideratele dv. D. SIMION ITRSU cere ca salariile să fie uniform plătite tuturor notarilor. Arată, cu precizări temeinice, diferette!cife de salarizări ale notarilor.*! " Astfel salariile încep de la 2000 și ajung până la 13000 lei, chiar la notarii cu aceeași vechime. Cere d-lui subsecretar de Stat să se ordone contabilităţilor judeţene să raporteze salariile notarilor, ca să se poată vedea şi face dreptate. Uniformizarea salariilor pe baze drepte, e una din doleanţele noastre însemnate. D. CONSTANTINESCU se referă tot la uniformizarea salariilor. SITUAŢIA FINANCIARA A COMUNEI D. COMŞA, preşedintele congresului, citeşte raportul d-lui Popa, care propune să se prevadă: 1) Impozitul agricoli şi cel pe clădiri să se cedeze autorităţii locale; 2) ridicarea tuturor brevetelor de cârciumă pe caree deţin particularii din Ardeal şi scoaterea lor la licitaţie în folosul comunii; 3) Posibilitatea de a se repartiza dări comunale asupra contribuţiilor directe. D. Comşa mai cere să se reînfiinţeze zecimile comunale. In aceaş sens vorbeşte şi d. Leu. NOTARII ADERA LA FEDERAŢIA ASOCIAŢIILOR DE FUNCŢIONARI PUBLICI D Grand STOICA-Cluj raportor, face o tristă icoană a situaţiei notarilor necalarizaţi de 10 luni. Ei au ajuns robii cămătarilor, ca să-şi poată ţine copiii. Carul statului nu poate merge dacă cei cari trag la el sunt sfârşiţi de nevoi. Expune toate nedreptăţile admise notarilor. Se prigoneşte meritul şi se menajează şi încurajează ticăloşia. Să ne unim într’o singură grupare. Federaţia tuturor funcţionarilor publici din toată ţara. Raportul d-lui dr. Stoica este viu aplaudat D. SABAU propune ca acest raport să fie trimis ministerului şi întregului guvern ca memoriu, raportul d-lui Stoica fiind cel mai temeinic pregătit pentru cauza notarilor. Congresul în unanimitate, lideră la federaţia tuturor funcţionarilor publici. I Se votează apoi bugetul pe anii 1930 şi 1931. Se votează bugetul revistei I „Administrația Română“, orga- nu de publicitate al notarilor. Se discută aranjamentele d-lor ISerban, Constantinescu și Al. .puha. , BANCA NOTARILOR Se iau mieuri pentru a se trimite apeluri notarilor comunali în vederea înființării băncii notarilor. Ordinea de zi este epuizată. D-na EVDOCHIA SIMIONESCU, preşedinta soc. sanitarilor titraşi, aderă în numele sanittarilor titraţi la congresul notarilor comunali. D. AL. COMŞA, preşedintele congresului în inchiere, mulţumeşte tuturor pentru frumoasa reputaţie a desbaterilor. Citeşte telegrame către M. S. Regele, ministru de interne, ş. a. D. MARINESCU, directorul general al ministerului salută congresul și-i urează succes. Congresul s'a închis la ora 3 după amiază. Nic. Green întrunirea „ligii contra cametei“ Duminică dimineaţa,, Liga contra camete!“ a ţinut o întrunire în sala „Amiciţia’’ din intrarea Ialomit. A prezidat d. Vasile Gopescu, care a protestat contra modului cum lucrează actualul parlament care după o săptămână, abia şi-a constituit, bbirourile. Legea împotriva camerei se va vota abia după discuţia la mesaj, care, ca de obicei, va dura câteva săptămâni. D. ADAM IONESCU, fost deputat, spune că principiul de la care pornesc actualii guvernanti in problema datoriilor, este, intimididitatea convenţiilor. Astfel pusă problema, nu rezolvă nimic. D. C. IARCA, secretarul general al ligii arată că vânzările care se fac astăzi, ca o consecinţă a dobânzilor cămătăreşti, constituesc o crimă. Guvernul nu aduce nici o soluţie în această problemă. S-au cheltuit miliarde pentru misii în străinătate, în schimb nu s’a făcut nimic pentru şomeri. Guvernul a apelat la o sumedenie de „specialişti’’ şi totuşi ţara e în pragul mizeriei. înainte vreme nu erau atâţia specialişti şi ţara mehreea bine. D. PAVELESCU-DIMO spune că lupta ligii este luptă naţională. Singura noastră speranţă de salvare e la Suveran. D. g-ral dr. CONSTANTINESCU arată că greşit împart, untd pe debitorii ţării în două cate- gorii: debitorii rurali şi debitorii ii rin tu! Intre sate şi oraşe nu e nici o deosebire. Toţi trăim în mizerie din cauza camerei, care a distrus creditul şi distruge pe producători. D ing. RADULESCU cere verificarea dobânzilor pe ultimii 5 avai şi suspendarea executărilor. D. prof. EM. ANTONESCU anunţă că o delegaţie a ligii împotriva camerei va fi primită în curând de Suveran. Deasemeni va avea în curând întrevederi cu d-nii Mihalache şi Iunian. Guvernul este preocupat şi va studia şi problema debitorilor ipoteizaţi urbani. D. GH. IONESCU cere urgente măsuri contra camerei. liber liei Mitale — Ziua ll-a — Şedinţa se deschide la ora 9 dim. sub preşedinţia d-lui Virgil Ionescu. Propunerea muncitorilor din docuri de a se afilia la Uniune, rămâne să fie discutată in confederaţia generală a muncii. D. OPRESCU, raportor, face o dare fie seamă a acţiunii întreprinsă de comitet pentru organizarea Uniunii. Nu s’a făcut cât ar fi trebuit, din cauza lipsei fondurilor necesare. Iau cuvântul în această chestie d-nii Patac (Cluj), Vasiliu (Brăila), Richard (Bucureşti), Mezei (Cluj), Catanski (Cernăuţi), Pojaşevschi (Cernăuţi), Marin (Bucureşti), Cloţan (Iaşi), Savu (Bucureşti), Chivici (Timişoara), Teiţ (Simeria). In acest timp intră în sală o delegaţie de mecanici în frunte cu d-nii Gh. Iosifescu, Cornescu, Ratschprecher, etc.. In aclamaţiile congresiştilor, d. VIRGIL IONESCU aduce elogii corpului mecanicilor, care are o veche organizaţie, ce serveşte de model celorlalte categorii de ceferişti, după cum model este şi munca lor plină de jertfă şi devotament. D. OPRESCU aduce mulţumiri mecanicilor pentru concursul moral şi material dat totdeauna şi tuturor, punând gratuit sala la dispoziţie şi dând sprijinul şi sfatul lor, celorlalte organizaţii. In numele mecanicilor răspunde d. Moruzi. Se reintră în ordinea de zi. Au vorbit asupra organizării şi propagandei d-nii Bolintin (Buzău), I. Danieleviei (T.Severin), Darie (Galaţi), Timofie (Cluj), Roman (Iaşi), Gh. Şuţa (Satu- Mare) şi I. Miştea. D. BETTE (Cernăuţi) spune că în Basarabia, orice încercare de organizare este considerată ca o acţiune subversivă. La Lipnic, prefectul a acuzat pe cereri şi că ar fi bolşevici şi după ce aceştia au fost pe nedrept suspendaţi, ancheta i-a găsit nevinovaţi şi autoritatea c. f. r. i-a reintegrat CUVÂNTUL FUNCŢIONARILOR PUBLICI D. VIRGIL IONESCU salută pe d. Stancu Brădişteanu, reprezentantul funcţionarilor publici. D. BRADIŞTEANU mulţumeşte şi accentuează că lucrătorii intelectuali sunt slujiri de cei manuali, pentru înlăturarea abuzurilor şi trântorilor cari speculează pe toţi muncitorii. Cerem şi noi, alături de dv., minimum de existenţă şi maximum de salarii, ca să nu mai existe cazuri, ca Vidrighin al dv. şi atâţi alţi specialişti, plătiţi cu zeci de mii de lei lunar. Mântuirea ţării stă în unirea tuturor muncitorilor ca să se pună capăt risipei bugetare şi abuzurilor ori de unde ar veni ele. In acelaş sens vorbeşte d. Tonescu. Răspunde d. deputat Mirescu, care relevă importanţa solidarităţii dintre funcţinari şi muncitor! Ar trebui ca şi funcţionarii c. f. r. sa înţeleagă aceasta. Invită pe funcţionari să vie alături de muncitori, spre a face confederaţia tuturor slujbaşilor de cale ferată, manuali şi intelectuali. La ora 2 juni. şedinţa s’a ridicat, anunţându-se următoarea Luni la ora 9 dim. Delegaţii din provincie s’au adunat apoi cu comitetul central la o agapă colegială. -------- X O X '■ Daci nu plecate inpuşc Oradea, 22 Noemb- In corn. Tăşad, Ile Gheorghe trăia in concubinaj cu Ana Vişan, mai mare ca el. Cum se voia să se însoare cu o fată mai tânără pe care o şi găsise, i-a pus în vedere Anei proectul lui. Dar Ana s’a opus şi a devenit chiar agresivă faţă de bărbat. Ile insă nu s’a lăsat intimidat. Prinzând curaj, în urma unui chef, s'a dus acasă și a somat pe Ana să plece. Aceasta nevoind, Ile a tras în ea un foc de armă, rănind-o grav. Femeia a fost dusă la spital, iar candidatul la însurătoare aresta! Anul XLVI Nr. 295 Miercuri 26 Noembrie 1930 Nou! preşedinte al organizaţiei naţional ţărăniste Oradea, 22 Noemb. Prin moartea, lui Aurel Lazăr, demnitatea de preşedinte al organizaţiei naţional-ţărăniste a rămas vacantă. După înmormântare, comitetul de direcţie al organizaţiei bihorene a partidului naţ-ţărănist a ţinut şedinţă la prefectură, pentru desemnarea şefului organizaţiei locale. Alegerea s-a oprit asupra d-lui dr. G. Crişan, vicepreşedinte al Adunării deputaţilor. D. Vaida a aprobat alegerea noului şef naţ.-ţărănist al Biho- rului urmând ca congresul local al partidului să ratifice alegerea d-lui Crișan. -------- X O X ------- Voind şi împuşte o coţofană Roşiori de Vede, îl Noemb. Băiatul Nicolae Ilie Băltoiu, de 15 ani, trăgând cu puşca într’o coţofană, a împuşcat pe sora sa vitregă Ioana C. M. Ghioloi, în etate de 13 ani. Glonţul a rupt nenorocitei copile maxilarul inferior, obrazul stâng şi limba. In stare gravă a fost dusă la spital. Procesul »Căminului cultural creştin“ Iaşi, 23 Noembrie Trib. s. II, a respins cererea d-lui ing. Bejan, prin care cerea sechestru asigurător pe venitul clădirii „Căminului cultural creştin“. Se ştie că atât d. ing. Bejan, cât şi actualii conducători ai „Căminului cultural creştin“, revendică dreptul asupra proprietăţii acestui cămin. Cercetaşele din ploeşti — A. S. Regali Principesa Ileana primeşte legământul lor. — Ploeşti, 23 Noembrie Azi la ora îl dim., A S. RPrincipesa Ileana, însoţită de d. colonel adjutant Svidenek, d-na de onoare Vichy şi d-ra Cămărăşescu, ajutoarea înaltei comandante a cercetaşelor, a sosit în oraşul nostru spre a primi legământul de credinţă al cercetaşelor, a căror cohortă a luat fiinţă, sub comanda d-nei Sofia Bercea, profesoară de educaţie fizică la liceul „Despina Doamna“ din localitate. PRIMIREA LA BARIERA Autorităţile militare, în frunte cu d. general Paul Miciora, comandantul diviziei 13, cele civile cu d. Popescu-Pretor, preşedintele consiliului judeţian, şi doamnele din sfatul cohortei au eşit în întâmpinarea Alteţei Sale la bariera oraşului unde d. general Miciora şi C. Brezeanu, primarul oraşului i-au urat bun sosit. Fetiţa Marta Brezeanu, un etate de şase ani, i-a oferit un frumos buchet de flori. După aceasta s’a format un convoi de automobile, în frunte cu cel regal care s’a îndreptat spre catedrala Sf. împăraţi unde a fost un serviciu religios oficiat de protoereul Constantin Petre, şi de un sobor de preoţi sfinţindu-se totodată steagul cohortei. După acea, întreaga asistenţă s’a îndreptat spre Piaţa Unire undea fost construită o frumoasă tribună şi unde cercetaşele au depus jurământul O lume imensă, dornică să vadă pe Domniţă care pentru prima oară vizitează oraşul nosstru a umplut întreaga piaţă. CUVÂNTAREA DOMNIŢEI După solemnitatea depunerii legământului, A. S. R. Principesa Ileana, a ţinut o inimoasă cuvântare, arătând că este fericită că vine in mijlocul cercetaşeilor dându-le sfaturi să respecte legământul pe care l-au făcut, întrucât tineretul este chezăşia pentru viitorul neamului încheind cuvântarea. Domniţa urează conducătorilor şi cercetaşelor spor la muncă. ALTE CUVÂNTĂRI D. C. BREZEANU primarul municipiului Ploeşti, vorbind în numele ploeştenilor arată bucuria pe care o simt având-o în mijlocul lor. D-sa subliniază dragostea pe care poporul o are pentru dinastia şi entuziasmul cu care a fost primită vestea sosirei M. S. Regelui Carol II în ţară, entuziasm ce a crescut, arătând ca dovadă mulţimea ce se înghesuia rupând cordoanele de poliţişti spre a fi cât mai aproape de Domniţă. D. general PAUL MICIORA, comandantul diviziei 13, vorbind in numele armatei din garnizoana Ploeşti, arată sentimentele ce le păstrează şi admiraţia pentru frumoasele opere ale Domniţei puse în slujba umanităţii, urându-i izbândă în ducerea la bun sfârşit a acestor opere. DEFILAREA Cu toată munca depusă de poliţie, sub conducerea directă a d-lui C. Vasilescu, chestorul municipiului, ordinea nu s’a putut menţine neştirbită, din cauza mulţimii care căuta să se aproprie şi să aclame pe Domniţă. Cu mare greutate s’a putut face drum pentru defilare. In sunetele muzicii regimentului 7 inf. cercetaşele au defilat in faţa Domniţei stârnind admiraţia mulţimii prin ţinuta şi disciplină. SOLEMNITATEA DELA LICEU După defilare*, Domniţa însoţită de oficialităţi a plecat în aclamaţiille mulţimii către liceul ,,Sf. Petru şi Pavel“ unde a fostîntâmpinată de întreg corpulprofesoral din oraş. In amfiteatrul liceului, elevii au primit pe Domniţă cu Imnul Regal intonat de corul şcoalei normale de băeţi acompaniat de orhestra aceleeaş şcoli pe care A. S. şi întreaga asistenţă l-a ascultat în pieioa- Te, salutând. D. PANA POPESCU directorul şcoarlei normale de băeţi şi comandantul legiunei Prahova a urat Domniţei în numele cercetaşilor bun sosit arătând că acum 16 ani M. S. Regele Carol II pe atunci prinţ moştenitor a pus bazele cercetăşiei româneşti, iar astăzi A. S. R. Principesa Ileana pune bazele cercetăşiei femenine, căreia îi urează ca acelaş bun augur să-i însoţească activitatea. Domniţa mulţumeşte d-lui Pană Popescu pentru frumoasele cuvinte rostite şi cere să-i fie prezintaţi conducătorii din localitate. Au fost prezintaţi : d-na Sofia Bercea, d-nii locot.-col. Curculescu, căpitan Selagianu şi C. Rădulescu. Cu această ocazie d. căpitan Selagianu a oferit Domniţei un foarte frumos baston de cercetaş cu „porte-lampe“ executat de cohorta soc. „Româno-americană" în atelierele societăţii. BANCHETUL De la liceu. Domniţa s’a îndreptat pe bulevardul Independenţei tişit de lume care o aclama spre Cercul militar, unde primăria a oferit un banchet. Aci Domniţa a fost plăcut impresionată de aranjamentul mesei executat de elevele şcoalei de menaj din localitate de sub direcţiunea d-rei Atena Leonţescu. Masa a fost servită tot de eleve, cari au dat dovadă de bune gospodine. După masă eleva Lioviţki Zoe din cl. II a liceului „Despina Doamna“ a rostit o mică,cuvântare în care a arătat că în aceste clipe de înălţare sufletească şi sfântă primele din viaţa lor de copii, cu sufletele pregătite pentru acest solemn jurământ, care le deschide o eră nouă de activitate, cere ca în numele cercetaşelor ploeştence să depună la picioarele Alteţei Sale toată dragostea şi curăţenia sufletelor lor de copii. Suntem fierul brut — a spus copila — care se poate încălzi şi face din el tot ce se vrea. Vrem să fim furnicile cari trec nebăgate în seamă pe drumurile oraşului, dar cari aduc bine oricui şi ori cum. LA LICEUL „DESPINA DOAMNA“ In urmă întreaga asistenţă în frunte cu Domniţa a vizitat liceul de fete .,Despina Doamna" unde a fost primită de corpul profesoral în frunte cu d-na Aurelia T. Palade directoarea liceului, rămânând satisfăcuţi de ordinea şi curăţenia ce domneşte în acest frumos lăcaş al culturii. După terminarea acestei vizite Domniţa a părăsit oraşul. I Const. N. Dragomirescu —— X O X la sala Tomis din Capitală s’au întrunit sioniştit Eridim. a fost, un meeting sionist In se la „Tomis“» cu prilejul aniversării a zece ani dela înfiinţarea „Keren Hayessodului“. A prezidat d. Ad. Bernhardt, preşedintele organizaţiei sioniste. Au luat cuvântul d-nii dr. T. Niemirower, şef-rabin, dr. W. Filderman, Napoleon Arn şi d-na R. Schönberg-Iaşi. La urna a luat cuvântul d. dr.Schmary a. Leurin, membru la comitetul de acţiune sionist şi în consiliul Jewsh Agency, care a sosit joi în Capitală, venind de la Londra. D-sa a vorbit despre situaţia, evreilor şi orientarea lor. , A făcut un scurt istoric al situaţiei evreilor şi a analizat greutăţile ce se pun reclădirii Palestinei. A adăugat că opera evreilor nu este a unei singure generaţii, ci un produs, concentrat al unui şir de generaţii, legate de trecutul lor. La sfârşit, tineretul sionist a cântat marşul naţional evreesc. ■......- X O X —— Crima din com. Piscu (Covurlui) Galaţi, 23 Noembrie Azi d. a. în com. Piscu a fost asasinat agricultorul Ştefan Nedelcu. Faptul s’a petrecut pe şos. ■ Naţională, când victima se întorcea dela primărie acasă. Şeful postului de jandarmi a stabilit că Iordache Voican, Alex. Pătraşcu, Ion Frumuzache şi alţii au tăbărît asupra lui Ştefan Nedelcu şi Lauomortt. Amănunte asupra crimei lipsesc. „Legea talionului şi ororile ei” Talionul - prima lege a omenirii. — Un spectacol de groază. Exemple înfiorătoare. de JIM WALACE »La Berlin, Be ut US cu Hans Albers1* de MADELON A nimalul mist erlös“ Un capitol din aventurile expediţiei Wolf în ţara canibalilor ::: ::: ::: ::: ::: ::: — FOTOGRAFIA CAVALERILOR ORDINULUI „MIHAI VITEAZUL“ LA SINAIA — ;;; ;;; ;;; ;;; IN REVISTA „Ilustraţiinea Română“ I nr. 48 din 20 Noembrie