Universul, decembrie 1930 (Anul 48, nr. 300-327)

1930-12-01 / nr. 300

CUPON Asigurarea „Franco-Română” MA ., București, artritei 23, Fondata 1920 *­*­­M. O. 182 1920I. Capital 9.100 000 _________________________Rezerve bilanţ 1929 Lei 96.554 444 ________ «­imuni­um »in ouauge­ri uiuid­e rtsig. franco-Romana la cupoane consecutive, dinpreună cu lei 103, vor primi o poliţă de Iei 20.000 cu rata 1­a de lei 163 acordată gratuit, cum şi chitanţa pentru luna 2-a. Ei vor lua parte la tragerile din 2 luni şi vor fi asiguraţi pe acest timp. Cititorii, cari au strâns seria de 25 de cupoane publicate în pag. 1Ia a ziarului „Universul“ le vor trimite direct soc. de asigurare „Franco-Române“ împreună cu suma de lei 103, sumă ce reprezintă a 11-a rată lunară. Vor primi în schimb o poliță de asigurare de lei 20.000. Tragerea va fi la începu­tul lunii Decembrie a. c. CALMEAZA IMEDIAŢI DURERILE DE CAD şi ORI­CE NEVRALGII ! In criza actuală şi cei bogaţi ar tre­­bui să se gândească la economie. Ace­­ea nu mai consumă untdelemnuri străine şi plătesc peste 100 lei litrul, să încerce să cumpere odată la unul din depozi­tele noastre untdelemnul „FLOR EXTRA“ STS 32 it. ZILNIC PROASPĂT şi se vor convinge că acesta este ^ ::;rr:"z»wMEB&co.s.A.R. Bucureşti: str. Lipscani. 106 Ploeşti: Piaţa Fructelor,. 2. Budeşti, 1 şi Cal. Rahovei. 134 Galaţi: str. Braşoveni. 18 Iaşi: str Ştefan cel Mare. 18 2854 ouri şi PIEI de BLANA pentru garnituri colosală reduceri de graiuri Blănăria A. L. david Str. COLTO 22 No greşiţi adresă Numai nană la sfăr­­şitul Anului 1930 Representanţa IIZIMP „ODEON“ pune In vânzare frumosul APARAT PORTATIV No. 21 Împreună cu 10 PLACI (29 cântece) la preţul Tn II 4000 Plata In 10 rate lunare a lei 400 Cereţi cataloage de aparate şi placi cel mai PERFECŢIONALE posedând cel mai vast şi nou repertoriu ! Repress, şi Dep. 61. al Uzinelor „O D­I O­N“ 94, STRAUA LIPS­­ANI 94 (Lupoaica) 1, BULEVARDUL ELISABETA 1 Sucursa­l , Sibiu, Strada Regina Maria No. 42 Iaşi, Doina, Strada Cuza Vodă 83 2976 ATENŢIUNE! Cumpăraţi gramofoane noi — Edison Bell, cu 2 arcuri, valoarea LEI 4000 numai cu 1800 şi 10 PLACI Deasemenea vindem plăci româneşti EDISON BELL LEI 45 BUCATA Mărfuri noi rămase din amanet Expediem In tară con­tra acompto restul, ramburs. Societatea Anonimă . Economia Românească“ Brezonimi 12 27 Lei 295 Un ceas aurit cu 3 capace gra­vate C­F. R. Este la fel ca formă, gravură maşinărie ca a unui ceas de Lei 10.lei. Acest ceas este fabricaţiune elveţiană, mers garantat 10 ani, plus la fiecare ceas oferim 60 o­­biecte folositoare şi a geamuri rezerve. Premii: La o comandă de trei ceasuri pe o singură a­­dresă, oferim 1 ceas gratuit, plus 1 Domino in fildeş. La o coman­dă de 5 ceasuri oferim 2 ceasuri gratuite plu­s 1 dominouri în til­deş. t.heltueli poştale, ambalaj Lei 39 de garnitură Expediem ra­mburs in toată ţara. Depozit: .Creditul1 SSshovo?, 83 Nr. 840 specificaţi acest Nr. în comandă. * BBR___ Atențiune! „OLC^l“ este preparat ANTISEPTICI REFUZAȚI categoric IMITAŢI­­Uîsil! Cumpărați numai prezer­vativele „OLLA“! Marcă cunos­cută de secole tn Inteaga lume, ca cea mai bună ! 2884 ISI tti ii iiii toii ulii UNIVERSUL Aklul XLVIII Nr. 300 Luni 1 Decembrie 1930 '/nguru/ T^onzöronnt­­~iifein tfianii suni- os/cz/ roonfe scutnprdQC/ nu-i ---------- • •-/ pe fcj/s/ficeni s/ surogate fate n/c/ un fo/osj con/ nu__ Conf/n obso/uf­.ffotantof ntenfnd­ cu efect control roce/i/or gr/p&/ funghiuri/or * este nume// or/g/ng/u/ FnANZBHANNfWIIN care se/Weste cu succes c/e z.ec/ c/e on/ /ntreaga omenire ! Cum se lucrează la „Asociaţia patronală“ Acum câteva zile am avut pri­lejul să vorbesc cu administra­­torul-delegat şi cu directorul ge­neral al „Asociației patronale", fată fiind şi un tinichigiu al că­rui rost pe lângă numita insti­tuţie nu-l cercetez. Atât administratorul delegat cât şi directorul general îmi ce­reau să le citez cazuri precise, cu nume şi date, de felul cum se lucrează la asociaţia patronală. Mă execut, nu ştiu dacă şi spre plăcerea conducătorilor „A­­sociaţiei patronale". Am primit într’adevăr o scri­soare din care extrag următoa­rele: „Subsemnatul, am cerut o au­torizaţie de la primărie pentru construirea unei case, aci und­* mă găsesc. In anul 1928. Pe la 15 Aprilie 1929 încep clă­direa şi la jumătatea lui Noem­­brie acela­ş an este gata, în parte. De atunci a trecut timp. Pe la jumătatea lui Noembrie curent, 1930, mă pomenesc cu un aviz al Asociaţiei patronale pin care eram somat să dau toate detaliile. Cât mă costă, încât timp s’a făcut, cât s’a lucrat din ea, etc. Şi imi punea termen de 10 zile ca să răspund că de nu, mă fac pasibil de cutare articol, că voi fi eu ca proprietar, obli­gat să plătesc cotizaţiile către acea asociaţie. Hârtia mi-a fost adusă la 7 Noembrie, iar pe hâr­tie era scris cu maşina terme­nul de 2 Septembrie 1930, dar eu să răspund în 10 zile ! Am răspuns că imobilul l-am făcut prin antreprenori şi cu materialul meu. Mi s’a răspuns că tot eu voi plăti că am făcut-o în regie! Cum, în regie ? când antreprenorii şi-au adus ei oa­­menii lor cu preţul cu cari au vrut? Eu înţeleg regie numai când mi-am luat eu toţi meşterii şi salahorii şi am lucrat eu, nu toate. Mi s’a răspuns: aşa scrie ’­a carte ! Dar oare eu, un simplu cetă­ţean care îmi fac o casă devin deodată patron, ca să intru în asociaţia patronală ? Dar din 1928 când te-ai dus la primărie şi ai luat numerele au­torizaţiilor şi până în 1930, când mi-ai trimes ştafeta acasă, cum n’ai putut d-ta să te interesezi cât de puţin de casele ce se con­­struesc, cine le construeşte, ca să apuci pe antreprenori iar nu pe mine? De ce vii cu urmărirea tocmai peste doi ani? Dacă între timp mureau antreprenorii? Mi­ s’a răspuns: Nu-i nimic, a­­pucăm pe proprietar ! Auziţi mentalitate, auziţi ra­ţiune ! C. Vasilescu Aleia A. 4. Bellu lata cum se lucrează la „Aso­ciația­­patronală" asupra căreia vom avea prilejul să mai reve­nim. D. Antohi °*Tn Kl*** luna pifi îMu­l grai Declaraţiile d-lui Emil Haţiegan, ministrul muncii­ ­, prof. dr. Emil Haţiegan, ministrul muncii, sănătăţii şi o­­crotirilor sociale, a făcut repre­zentanţilor presei următoarele declaraţii cu privire la mersul lucrărilor pentru organizarea şi efectuarea recensământului. — La venirea mea în fruntea departamentului muncii, am gă­sit două mari probleme : şoma­jul şi recensământul populaţiei. După masurile luate pentru combaterea şomajului se cuvine să ne ocupăm şi de recensământ pe care l-am găsit în curs de organizare. Intr'o şedinţă a co­misiei de recensământ, prezidată de d. prof. Gusti, mi s-a făcut o expunere a tuturor lucrărilor în­făptuite până atunci. Lucrarea aceasta vastă se dovedea bine şi temeinic orientată şi mi-am în­suşit cu toată căldura termina­rea ei, făgădiind tot sprijinul meu comisiei de recensământ, compusă din d-nii: dr. L. Co­­lescu, prof. Gh­. Arghirescu, prof. O. Onicescu, M. Saniele­­vici, N. T. Ionescu, dr. I. Teodo­­rescu, etc. CONFERINŢELE ŞI LUCRĂ­RILE PRACTICE Am deschis apoi lucrările de la Camera de comerţ în prezenţa a 100 de delegaţi regionali, munici­pali şi judeţeni, lucrări cari au avut darul să dea imaginea e­­xactă a pregătirii ce se face pen­tru realizarea în cele mai bune condiţiuni a primului recensă­mânt ştiinţific al României. Demonstraţia practică făcută în com. Comana din Vlaşca a­­ dat rezultatele cele mai mulţu­­­­mitoare. I­­n aceste condiţiuni, s‘a conti­nuat opera de organizare a re­censământului până în cele mai mici amănunte. Cu concursul de­legaţilor regionali, municipali şi judeţeni s‘a făcut delimitarea circumscripţiilor de control şi a sectoarelor de recensământ. Un controlor are în sarcina sa su­pravegherea unui teritoriu apro­ximativ de 15.090 locuitori, teri­toriu care va fi cercetat și înre­gistrat pentru științele recensă­mântului de aproximativ 500 re­cen­sori. FORMULARELE Paralel cu această organizare, care ne dă posibilitatea de a face recensământul în condiţiunile cele mai fidele, iar recensorilor le asigură o activitate bine pre­cizată în cadrele strict delimi­tate. la direcţiunea recensămân­tului general al populaţiei s’a continuat întocmirea formulare­lor de recensământ, tipărirea lor şi a instrucţiunilor pentru con-trolori şi recensori, iar acum se lucrează la împachetarea tuturor acestor formulare şi instrucţiuni în mape, cari vor fi trimise de­legaţilor, spre a fi predate la timpul cuvenit recensorilor. Ma­terialul tehnic al recensământu­lui va fi expediat din Bucu-­­­reşti în toate părţile ţării, în­­ peste 15 vagoane. In curând vom deschide şi o expoziţie a recensământului, în care vom expune tot materialul utilizat, pentru ca marele public să poată aprecia cum se cuvine, înainte de ziua recensământului, întreaga însemnătate a operei ce se înfăptuieşte. întrebările din formulare au fost traduse în toate limbile vor­bite de minorităţi. In instrucţiunile lămuritoare pentru public se lasă locuitorilor deplina libertate de conştiinţă ca să răspundă la întrebările privi­toare la neam şi religie. De aceea avem convingerea, că recensământul general al populaţiei pe 1930 va pune baze statistice solide la organizarea statului nostru. Interesul deose­bit, pe care l-am văzut manifes­tat de către toţi conducătorii mi­norităţilor e o dovadă suficientă, că lucrările în curs corespund tuturor exigenţelor ştiinţifice. Un institutor condamnat la 3 ani Închi­soare pentru viol Cluj, 28 Noembrie Am arătat la timp, că tribuna­lul din Dej a condamnat la 5 ani închisoare pe institutorul Io­­sif Pop de la institutul corector de la Gherla, pentru faptul de a fi comis un atentat imoral îm­potriva unei eleve de 7 ani. Curtea de apel din Cluj jude­când apelul institutorului, a men­ţinut sentinţa tribunalului -------- X­O X --------­ Unul care a moştenit dolari Cluj, 28 Noembrie În numărul trecut am arătat că tribunalul din Cluj a început desbaterea procesului intentat împotriva fostului agent de si­guranţă Rosenfeld, acuzat că a escrocat mai multe persoane sub pretext de a fi moştenit dolari în America. Tribunalul a con­damnat pe Rosenfeld la 3 ani închisoare. — 0X0 — In chestiunea băncii Eschenasy-Craiova Cererea de concordat preven­tiv a băncii Esch­enasy din Cra­iova­­ continuă să preocupe cer­curile economice, ba chiar mai mult de­cât cazul altor institu­­ţiuni şi întreprinderi, de impor­tanţa băncii Franco-Române bu­năoară. Tribunalul Dolj n’a păşit încă în îndeplinirea formalităţilor preliminare desbaterii propunerii de concordat. Patronii băncii Esch­enasy pe­tiţionară, adastă intervenţia Băn­cii Naţionale — în chipul unei salvatoare deschideri de cont, de vreo 39 de milioane de lei— spre a evita concordatul pe care ei înşişi l-au cerut. Creditorii debitoarei tremură de groaza riscurilor unei lichi­­daţiuni concordatare, ce nu e exclus ca uneori să fie tot atât de păgubitoare ca şi o lichidare falimentară. Intervenţia Băncii Naţionale întârzie. Am căutat să aflăm cauzele ezitării primului nostru aşeză­mânt de credit. Sunt semnificative, şi dacă se adeveresc — în toate temeiurile lor — sunt caracteristice. Se arată anume, că principala cauză a crizei ce banca Eskenasy străbate nu s-ar datori atât difi­cultăţilor portofoliului cât — şi tocmai — condiţiunilor în cari şi-a constituit acest portofoliu. Deoarece, se precizează, că in timp ce aduna depozite, banca a investit avutul deponenţilor fie în împrumuturi cu dobinzi e­­norme, fie în achiziţiuni de măr­furi supuse tuturor riscurilor. Dar această politică a dus la consecinţa că, clienţii „buni" au fugit de împrumuturile băncii fiind concuraţi de clienţii, cari nu mai aveau ce risca chiar con­tractând împrumuturile cele mai anevoioase, fiindcă dela origine chiar n’aveau de gând să le plă­tească. Iar afacerile cu mărfuri — fireşte străine de rosturile unei bănci, ca şi de funcţiunea comerţului bancar in genere — s-au soldat cu pagube. Se mai desluşeşte atiei, că aso­ciaţii firmei şi-au retras treptat capitalul lor, astfel că pasivul considerabil la care banca a a­­juns n’ar mai fi egalat azi — cât bruma e egalat — de cât cu activul din contrapartida cre­ditorilor şi cu ceea ce a supra­vieţuit din operaţiile anterioare ale băncii. Aşteptăm ca aceste observa­­ţiuni­ să fie fixate în rapoarte bizuite pe acte şi verificări, spre a se pune capăt colportărilor de tot felul, pe urma cărora econo­mia naţională suferă şi din lipsă de ajutor la timp, se întâmplă — cum a fost cazul cu alte bănci— să ajungă la prăbuşire, când pu­teau să scape atâţia deponenţi în genere nevoiaşi. ndi. Şoferii îşi fac de cap . După ce au călcat un sătean, au luat la bătae pe rănit şi pe cei ce i-au sărit in ajutor Săteanul Tudor Silică, din co­muna Obedeni (Vlaşca), se îna­poia, ori d. a., pe şosea, între comuna Buda şi podul Argeşului, cu o pereche de boi. In dreptul podului de peste Ar­geş, săteanul a fost ajuns de un autobuz, care a dat peste el, frncturându-i piciorul stâng. întâmplarea a făcut ca peste puţin timp să treacă o maşină cu d. George Consta­ntinescu. D-sa a oprit automobilul şi a ridicat pe rănit, să-­l ducă la spi­tal. In drum spre spital, d. Con­­stantinescu a oprit autobuzele 127 şi 313, care venea cu pasa­geri, ca să afle dacă nu cumva nu s’au întâlnit cu maşina care l-a călcat pe Tudor Silică. Şoferii, beţi, au luat la bătae pe d. Constantinescu şi pe rănit. In ajutorul victimelor au să­rit câţiva săteni, cari intrau la pădurea din comuna Buda. Şoferii i-au bătut şi pe aceştia. ARESTAREA AGRESORILOR Victimele, în număr de 12, au reclamat cazul postului de jan­­darmi din comuna Brigadiru, care s-a pus în urmărirea şofe­rilor. Aseară, la ora 10, de inspector Botez, de la circulaţie, a delegat pe comisarul Panaitescu şi pe a­­gentul Gică Mihăescu, să ares­teze pe şoferii autobuzelor, cari au venit în Capitală. Şoferii au fost găsiţi chefuind, în localul cârcium­ei din sala „Constructorilor". Ei au fost arestaţi. Şoferii se numesc Ilie Gheor­­ghe Ton şi Gheorghe Constantin Ion Ilie. Săteanul Tudor Silică a fost internat la spitalul Brâncove­­nesc. Alt caz alarmant — O fată ademenită şi necinstită de un şofer — Eri s’a prezentat la porlir­e d-na Ana Naghi, din str. IUe Cripescu 22 şi a reclamat că fi­ica sa vitregă Elena Zamfirescu a fost necinstită de şoferul Mi­­hai Breaza, elevul Constantin Tatomir de la şcoala comercială­­ şi Ion Niţă, vânzător droghist,­­ din str. Pencovici 22. Elena Zamfirescu a declarat că alaltăeri s’a dus la Cotroceni spre a depune o reclamaţie con­tra unui plutonier dela aviaţie. Când s’a înapoiat s’a urcat în autobuzul 15169, spre a se duce acasă. Şoferul Mihai Brea­za, care o cunoştea, a dus-o până la tribunal. Când să se dea jos, şoferul i-a spus să rămână în maşină, căci pleacă imediat spre comuna Militari şi o duce până acasă. Fata a acceptat şi autobuzul s’a pus din nou în mişcare. Pe drum s’a urcat în maşină elevul Constantin Tatomir, care este fiul proprietarului autobuzului, un cunoscut al acestuia Ion Niţă şi cătiva pasageri. La ultima staţie toţi pasagerii s-au dat jos, rămânând în maşi­nă şoferul, elevul, Niţă şi încasa­torul Paul Imre. Şoferul a întors şi a luat-o pe o stradă laterală spre a duce fata acasă. Eşind în câmp, acesta a oprit brusc şi a spus că şi-a pier­dut carnetul şi 1000 lei. În­casatorul, şoferul şi Niţă s-au dat jos, iar în maşină a rămas elevul şi fata. Acesta a voit să profite de singurătatea lor şi a încercat să siluiască fata. Ea a început să ţipe şi să-l muşte. In momentul acesta a venit în ajutorul ele­vului, şoferul, cu care se înţele­sese pe drum, a bruscat fata, i-a legat mâinile cu o sfoară şi a strâns-o de gât cu un fulard. Toţi trei şi-au bătut apoi joc de ea. Ticăloşii au dat-o jos din ma­şină şi au plecat. Elena Zamfirescu a fost tri­misă la medicul legist, care a constatat violul. Toţi trei au fost arestaţi şi înaintaţi parchetului. Poliţia a adus cazul şi la cunoştinţa direc­ţiunei şcoalei de comerţ, spre a lua măsuri disciplinare contra elevului C. Tatomir. O tentativă de escrocherie de 18 milioane lei Cine sunt autorii Brăila, 28 Noembrie Tribunalul local secţia II a urma să judece procesul unei indiusneţe tentative de escroche­rie. lată despre ce este vorba : In anul 1925, supusul grec Dio­­nisie I.Schiardopol, domiciliat în str. Lenmatori 8, a încredinţat lui Nicolae C. Sfaelos, din Bucure? ti, calea Dorobanţilor 69—71, două copii de pe nişte hotărîri de despăgubiri de război. Una din acestea pe numele Dionisie Spiratos, cu domiciliul pe str. Portului 16, Brăila, era in valoare de 6.411.568 lei, iar alta pe numele Nicu Lychiardopol, str. Fortificaţiei 18, era în va­loare de 10.345.944 lei. Statul elen, pe baza constată­rilor făcute în România de auto­­rităţile respective, plătea supu­şilor săi despăgubiri pentru pa­gubele suferite în timpul războ­iului european, Dionis­e Lychiardopol, care se găsea intr’o situaţie financiară disperată — în urma falimentu­lui suferit — a pus la cale să dea „o lovitură“ în stil mare, ea să se refacă. In acest scop, a încredinţat lui Nicolae Staelos, două copii plăs­muite pentru a fi legalizate la ministerul de finanţe direcţiunea despăgubirilor. CUM S‘A DESCOPERIT FALSUL Înarmat cu aceste copii Nico­­lae Staelos s’a prezentat pentru legalizarea copiilor de despăgu­biri. Funcţionarul respectiv a constatat cu surprindere că atât semnătura persoanei care a eli­berat copiile cu pricina cât şi conţinutul lor erau complet fals. De asemeni s a mai constatat că Dionisie Spiratos şi Nicolae­ Lychiardopol n'au făcut nici un fel de cerere pentru despăgubiri, către comisiunea care­­a funcţio­nat în anul 1925 pe lângă tribu­nalul Brăila CERCETĂRILE INSTRUCŢIEI Cabinetul I instrucţie, fiind se­sizat a procedat de urgenţă la cercetările cuvenite. S-a stabilit că atât D­onisie Spiratos cât şi Nicolae Luchiardopol sunt per­soane inexistente şi cu adrese fictive. Prin acest truc, Dionisie Lychi­ardopol şi Nicolae Staelos urma sâ încaseze de la statul elen, suma de 18 mil­oane lei, pentru pretinsele pagube suferite de pe urma trupelor inamice cari ocu­paseră Brăila. Pe baza cercetărilor făcute de instruct­e, parchetul a trimis in judecată, atât pe Dionisie Ly­­chardopol cât și pe Nicolae Sta­­elos. Procesul a fost amânat din lipsă de procedură, la 10 Martie 1931. I. N. CITIŢI: „VESELIA” Funcţionarii publici, au­d­i li­ul bigeiul (Urmare din pag. I-a) Creditul jud. şi comunal: 0 în 1929 şi 31 în 1930, Total: 19.706 în 1929 şi 21.268 în 1930. Se observă, deci, în afară de o uşoară reducere la personalul Camerei şi Senatului (senatorii şi deputaţii, precum şi Casa Re­gală sunt lăsaţi în afară de a­­cest studiu, împreună cu cheltu­­elile aferente lor), o creştere simţitoare în numărul celorlalţi funcţionari, cura şi creaţii de ca­tegorii noi de funcţionari. Sa cercetăm situaţia bugetară creiată publicului de acest sur­plus de funcţionari. In 1929, cu 19.706 funcţionari, salariile acestora constituiau o sarcină bugetară pentru public de 980.619.570 lei. In anul 1930, această sarcină creşte la 1 mili­ard 319.644.954 lei, pentru tota­lul celor 21.268 funcţionari. A­­dică: URCAREA SARCINEI CU 339.025.384 LEI, CEEA CE REPRE­ZINTĂ 30%, PENTRU O SPO­RIRE DE FUNCŢIONARI CU 10%. Bugetul general este eloc­vent în această privinţă. Funcţio­narii noui numiţi au salarii mari, în medie. O singură privire a­­runcată pe statele desvoltătoare ale bugetului general pe 1930, este edificatoare sub acest ra­port Să vedem acum cheltuelile de materiale. La acest capitol, bu­getul înregistrează o scădere (de la 41.328.966 pe anul 4929, la 40.580.918.972 pe anul 4930) de 717.539.371. Să examinăm puțin această scădere. In primul rând se constată scăderea subvenției anuale a Casei pensionarilor publici de la 3.004.934.000 pe 4929 la 49472/4374 pe 4930, adică mai puțin cu 4.087.739.626. Nu comentez acea­stă scădere, caracterul acestui studiu fiind de imparțialitate. Dar se pare că asigurarea exis­tenței zilnice a pensionarilor pu­blici este o datorie de pietate, una din nevoile care trebuesc, printre cele dintâi, asigurate. Se constat­ă o scădere de 17.000.000 la capitolul asisten­te, publică și cultul eroilor. Și acest capitol implică un carac­ter de intangibilitate. Se constată o scădere de fom­ei publice de la 6.403.457.566 pe anul 4929 la 6.25020.666, pe anul 4930, adică o scădere de 151.826.900 prin faptul amortiză­rii unora datorii. Este locul aici să atragem atenţia asupra cifrei enorme a datoriei publice. Mai mult ca oricând suntem îndreptăţiţi să cerem organiza­rea cât mai inteligentă a servi­ciilor publice, pentru a reduce cheltuielile lor şi a le face să producă mai m­u­lt. Trebue să se trăimd cât mai mai mult profit din mijloacele actuale ale sta­tului. Trebue să organizăm, iar nu să împrumutăm. Împrumu­tul pariază pentru un moment relelor unei organizaţii neinte­­ligente, pentru ca după ce a­­ceasta va mistui împrumutul, relele să reapară. O injecţie cu morfină uşurează pentru un moment. Nu vindecă. Se înregistrează o scădere la capitolul corpul grănicerilor, deşi numărul acestora a cres­cut. Scăderea e de la 315.041.070 la 311.640.000. Interesul apără­rii nationale pare a ridica o protestare contra acestei scă­deri. In schimb însă se înregistrea­ză o urcare de cheltueli la ca­pitolele următoare: Creditul judiciar de 690.000, cheltuială nouă în urma creaţiei acestui serviciu. Casele de împrumut pe gaj, de 326.000.000, serviciu nou cre­­iat. Serviciul exterior al finanţelor şi vămilor, o urcare de la 114 milioane 068.612 lei la 301.068.939 lei, adică o urcare de 187.000.320 (peste 150%). Reamintesc că a­­ceasta corespunde unei urcări a numărului funcţionarilor de 743. Deci, numirea de nouă func­­ţionari a introdus pe lângă sar­cini noui de salarii şi sarcini noui de materiale, dublă sarcină pentru public. Administraţia centrală a minist. de finanţe, o urcare de la 729 mi­lioane 525.638 lei la 1.178.944.800 lei, deci o sarcină nouă de 449 milioane 919.162 lei, adică peste 60%, corespunzătoare sporirii funcţionarilor dela 910 la 1532, adică 554, şi denumiţi din cadrul auxiliar, înalta Curte de conturi dela 479.660 la 1.546 900, adică o spo­rire de sarcină cu 1.066.740 (pes­te 200%) corespunzătoare unui plus de funcţionari de 88. La Senat, dela 2.980.000 la 5.850.000, deci, o sporire de 2.870.000 (aproape 100%), deşi numărul funcţionarilor a fost redus de la 104 la 87. O economie de funcţionari ar fi trebuit să a­­tragă o economie de materiale. Este aci o tentativă de a supri­ma risipa la personal, măsură incompletă însă, fiindcă nu a fost dusă până la capăt, supri­­mându-se şi la material. Camera: sarcina de cheltueli a sporit dela 5.281.000 la 7 357.880 adică cu 2.076.000 (aproape 40%). Aceiaşi observaţie ca la Senat. In rezumat, se vede că în administraţia ministe­rului de finanţe s-a spo­rit pe exerciţiul 1930 nu­mărul funcţionarilor cu 1562, sporindu-se din a­­ceastă cauză sarcina su­portată de public cu 339.025.384 Iei pentru salariile acestor funcţio­nari şi cu 643.946.222 lei pentru materialele necesitate de această sporire (din această su­mă, numai 4.946.000 corespunde unei scăderi de funcţionari, de la Ca­meră şi Senat). Aşa­dar, la o sporire de func­ţionari de 1562 a corespuns o sarcină nouă pentru public de 978.025.506 LEI, adică circa UN MILIARD (a 37-a parte din bu­getul ţării). Dacă se ţine seamă, însă, că în faţa creaţiunilor de acest fel, sarcina bugetului se micşorase cu 151.826 900 lei prin faptul mic­şorării datoriei publice, se vede că faţă de anul 1929, bugetul ministerului de finanţe a fost în mod real sporit cu 1.134.798.406 lei, iar dacă scăderile în subven­ţiile Casei pensiunilor, Asisten­ţa publică şi Corpul grăniceri­lor, s’ar justifica câtuş de puţin, se vede că sarcina suplimentară suportată de public pe anul 1930 faţă de 1929 în bugetul ministe­rului de finanţe, ar fi de lei 2.372.939.102. ADICA CIRCA A 6-A PARTE DIN BUGETUL MI­NISTERULUI DE FINANŢE PE­­ 1930.­­ Concluzia este dublă. Din punctul de vedere al nou­lui buget 1931, suprimarea aces­tor supra­sarcini ar constitui e­­conomiile care se caută. Din punctul de vedere al or­ganizației administrative, se im­pune să se vadă, în conformitate cu­ cele spuse la început, dacă randamentul ministerului de fi­­nanțe a fost cu mult superior sarcinii suplimentare ce s’a im­pus publicului, sau, cu alte cu­vinte, dacă un mai mare venit al acestui minister justifică chel­­tuelile suplimentare făcute. FLORIAN VASILESCU prof. universitar Regulamentul salonului artelor bănăţene pe 1930 Art. 1. Se deschide în Timi­şoara din iniţiativa Muzeului Bă­­năţean şi sub patronajul Asocia­ţiei Academiei de Belearte din Timişoara, expoziţia artiştilor bănăţeni sub denumirea : Salo­nul artelor Bănăţene. Art. 2. Durata expoziţiei : 14— 31 Decembrie 1938 Art. 3. Localul : sala festivă a şcoalei superioare de comerţ­ Art. 4. Pot lua parte la acea­stă expoziţie pictorii şi sculptorii născuţi sau stabiliţi în Banat, fiecare cu cel mult cinci lucrări. Art. 5. Lucrările trimise nu pot fi mai vechi de 2 ani. Art 6. Domnii concurenţi sunt rugați să prezinte şi câte o foto­grafie a lucrărilor trimise ; a­­ceasta pentru catalog. Art. 7. Pentru ca cineva să fie admis se cere o singură condi­­țiune afară de cea dela art. 4 şi anume : lucrarea să atingă un nivel superior de artă, aparţi­nând oricărei maniere sau şcoale, dar să nu fi fost expusă la alt salon sau expoziţie colectivă. Art. 8. Lucrările se vor demi­ne sau trimite la Muzeul Bănă­ţean str. Lonovici, Timişoara Art 9. Termenul ultim pentru înaintarea lucrărilor este de 10 Decembrie a. r Art. 10 Spesele de transport (la Timişoara) privesc pe expozant. Art. 11. Pentru răstimpul dela prezentarea lor şi până la 31 Decembrie comitetul aranjator răspunde de­ lucrări Art. 12. Pentru triarea lucră­rilor, s’a ales un juriu compus din d-nii: dr. Ioachim Miloia pre­şedinte, Aurel Ciupe, Cornel Liuba, Ferdinand Gallas, Liliu Podlipny, Oscar Szuhanek n mem­­­bri ordinari, iar Fr. Ferch și Seb. Rotschvnng( membri supleant). Art. 13. Când se vor recenza lucrările vreunuia dintre mem­bri comitetului, acesta va fi în­locuit de un membru supleant sculptor sau pictor, după specia­litatea celui recensat Art. 14. Comitetul va trebui să fie compus din cel puţin 4 mem­bri. Art. 15. In caz de paritate vo­tul preşedintelui decide Art. 16. Cu aranjarea tablou­rilor admise este însărcinat ju­riul, plus d. Desideriu Novac sculptor Art. 17. Se vor da 6 premii : trei la pictură, trei la sculptură. Lucrările ce vor lua premiul I vor fi reţinute pe seama Muzeu­lui Bănăţean ; premiul al doilea constă din suma de 2000 lei, pre­miul al treilea din suma de 1000 lei. Art. ÎS. Se publică concurs pentru afişul Salonului Artelor Bănăţene. Ultimul termen pen­tru depunerea proectului este 31 Noembrie 1930 Art. 19. Se vor împărţi premii şi pentru acest concurs : premiul I, 500 lei, premiul II, 300 şi pre­miul 111, 200 lei. Afişul premiat cu premiul I se va executa Art. 20. Pentru acoperirea cheltuelilor se va tipări un ca­talog care va fi pus în vânzare, fiind o­bligator în loc de bilet de intere la expoziţie. Preţul cata­logului va fi de 10 lei. Art 21. Fiecare expozant va depune suma de lei 50 de fiecare lucrare expusă. Art. 22. Din preţul fiecărei lu­crări vândute se va reţine 10 la sută pentru cheltueli. Art. 23. Vânzarea se va face exclusiv de către un încredinţat al Salonului, în baza preţurilor fixate în catalog. Cumpărătorul va depune în contul preţului lu­crării cel puţin 1000 lei Art. 24. In decursul expoziţiei d-nii expozanţi sunt obligaţi să fie câte o zi de inspecţie, după o ordine ce se va stabili dinainte Art 25. Expoziţia va fi deschi­să de la orele 10—13 şi 16—20 în fiecare zi. Art. 26. Invitări speciale pen­tru participare la Salon nu se tri­mit. Art. 27. Domnii artişti admişi la „Salon” vor primi un bilet de membru.

Next