Universul, decembrie 1930 (Anul 48, nr. 300-327)
1930-12-01 / nr. 300
CUPON Asigurarea „Franco-Română” MA ., București, artritei 23, Fondata 1920 **M. O. 182 1920I. Capital 9.100 000 _________________________Rezerve bilanţ 1929 Lei 96.554 444 ________ «imunium »in ouaugeri uiuide rtsig. franco-Romana la cupoane consecutive, dinpreună cu lei 103, vor primi o poliţă de Iei 20.000 cu rata 1a de lei 163 acordată gratuit, cum şi chitanţa pentru luna 2-a. Ei vor lua parte la tragerile din 2 luni şi vor fi asiguraţi pe acest timp. Cititorii, cari au strâns seria de 25 de cupoane publicate în pag. 1Ia a ziarului „Universul“ le vor trimite direct soc. de asigurare „Franco-Române“ împreună cu suma de lei 103, sumă ce reprezintă a 11-a rată lunară. Vor primi în schimb o poliță de asigurare de lei 20.000. Tragerea va fi la începutul lunii Decembrie a. c. CALMEAZA IMEDIAŢI DURERILE DE CAD şi ORICE NEVRALGII ! In criza actuală şi cei bogaţi ar trebui să se gândească la economie. Aceea nu mai consumă untdelemnuri străine şi plătesc peste 100 lei litrul, să încerce să cumpere odată la unul din depozitele noastre untdelemnul „FLOR EXTRA“ STS 32 it. ZILNIC PROASPĂT şi se vor convinge că acesta este ^ ::;rr:"z»wMEB&co.s.A.R. Bucureşti: str. Lipscani. 106 Ploeşti: Piaţa Fructelor,. 2. Budeşti, 1 şi Cal. Rahovei. 134 Galaţi: str. Braşoveni. 18 Iaşi: str Ştefan cel Mare. 18 2854 ouri şi PIEI de BLANA pentru garnituri colosală reduceri de graiuri Blănăria A. L. david Str. COLTO 22 No greşiţi adresă Numai nană la sfărşitul Anului 1930 Representanţa IIZIMP „ODEON“ pune In vânzare frumosul APARAT PORTATIV No. 21 Împreună cu 10 PLACI (29 cântece) la preţul Tn II 4000 Plata In 10 rate lunare a lei 400 Cereţi cataloage de aparate şi placi cel mai PERFECŢIONALE posedând cel mai vast şi nou repertoriu ! Repress, şi Dep. 61. al Uzinelor „O DI ON“ 94, STRAUA LIPSANI 94 (Lupoaica) 1, BULEVARDUL ELISABETA 1 Sucursal , Sibiu, Strada Regina Maria No. 42 Iaşi, Doina, Strada Cuza Vodă 83 2976 ATENŢIUNE! Cumpăraţi gramofoane noi — Edison Bell, cu 2 arcuri, valoarea LEI 4000 numai cu 1800 şi 10 PLACI Deasemenea vindem plăci româneşti EDISON BELL LEI 45 BUCATA Mărfuri noi rămase din amanet Expediem In tară contra acompto restul, ramburs. Societatea Anonimă . Economia Românească“ Brezonimi 12 27 Lei 295 Un ceas aurit cu 3 capace gravate CF. R. Este la fel ca formă, gravură maşinărie ca a unui ceas de Lei 10.lei. Acest ceas este fabricaţiune elveţiană, mers garantat 10 ani, plus la fiecare ceas oferim 60 obiecte folositoare şi a geamuri rezerve. Premii: La o comandă de trei ceasuri pe o singură adresă, oferim 1 ceas gratuit, plus 1 Domino in fildeş. La o comandă de 5 ceasuri oferim 2 ceasuri gratuite plus 1 dominouri în tildeş. t.heltueli poştale, ambalaj Lei 39 de garnitură Expediem ramburs in toată ţara. Depozit: .Creditul1 SSshovo?, 83 Nr. 840 specificaţi acest Nr. în comandă. * BBR___ Atențiune! „OLC^l“ este preparat ANTISEPTICI REFUZAȚI categoric IMITAŢIUîsil! Cumpărați numai prezervativele „OLLA“! Marcă cunoscută de secole tn Inteaga lume, ca cea mai bună ! 2884 ISI tti ii iiii toii ulii UNIVERSUL Aklul XLVIII Nr. 300 Luni 1 Decembrie 1930 '/nguru/ T^onzöronnt~iifein tfianii suni- os/cz/ roonfe scutnprdQC/ nu-i ---------- • •-/ pe fcj/s/ficeni s/ surogate fate n/c/ un fo/osj con/ nu__ Conf/n obso/uf.ffotantof ntenfnd cu efect control roce/i/or gr/p&/ funghiuri/or * este nume// or/g/ng/u/ FnANZBHANNfWIIN care se/Weste cu succes c/e z.ec/ c/e on/ /ntreaga omenire ! Cum se lucrează la „Asociaţia patronală“ Acum câteva zile am avut prilejul să vorbesc cu administratorul-delegat şi cu directorul general al „Asociației patronale", fată fiind şi un tinichigiu al cărui rost pe lângă numita instituţie nu-l cercetez. Atât administratorul delegat cât şi directorul general îmi cereau să le citez cazuri precise, cu nume şi date, de felul cum se lucrează la asociaţia patronală. Mă execut, nu ştiu dacă şi spre plăcerea conducătorilor „Asociaţiei patronale". Am primit într’adevăr o scrisoare din care extrag următoarele: „Subsemnatul, am cerut o autorizaţie de la primărie pentru construirea unei case, aci und* mă găsesc. In anul 1928. Pe la 15 Aprilie 1929 încep clădirea şi la jumătatea lui Noembrie acelaş an este gata, în parte. De atunci a trecut timp. Pe la jumătatea lui Noembrie curent, 1930, mă pomenesc cu un aviz al Asociaţiei patronale pin care eram somat să dau toate detaliile. Cât mă costă, încât timp s’a făcut, cât s’a lucrat din ea, etc. Şi imi punea termen de 10 zile ca să răspund că de nu, mă fac pasibil de cutare articol, că voi fi eu ca proprietar, obligat să plătesc cotizaţiile către acea asociaţie. Hârtia mi-a fost adusă la 7 Noembrie, iar pe hârtie era scris cu maşina termenul de 2 Septembrie 1930, dar eu să răspund în 10 zile ! Am răspuns că imobilul l-am făcut prin antreprenori şi cu materialul meu. Mi s’a răspuns că tot eu voi plăti că am făcut-o în regie! Cum, în regie ? când antreprenorii şi-au adus ei oamenii lor cu preţul cu cari au vrut? Eu înţeleg regie numai când mi-am luat eu toţi meşterii şi salahorii şi am lucrat eu, nu toate. Mi s’a răspuns: aşa scrie ’a carte ! Dar oare eu, un simplu cetăţean care îmi fac o casă devin deodată patron, ca să intru în asociaţia patronală ? Dar din 1928 când te-ai dus la primărie şi ai luat numerele autorizaţiilor şi până în 1930, când mi-ai trimes ştafeta acasă, cum n’ai putut d-ta să te interesezi cât de puţin de casele ce se construesc, cine le construeşte, ca să apuci pe antreprenori iar nu pe mine? De ce vii cu urmărirea tocmai peste doi ani? Dacă între timp mureau antreprenorii? Mi s’a răspuns: Nu-i nimic, apucăm pe proprietar ! Auziţi mentalitate, auziţi raţiune ! C. Vasilescu Aleia A. 4. Bellu lata cum se lucrează la „Asociațiapatronală" asupra căreia vom avea prilejul să mai revenim. D. Antohi °*Tn Kl*** luna pifi îMul grai Declaraţiile d-lui Emil Haţiegan, ministrul muncii , prof. dr. Emil Haţiegan, ministrul muncii, sănătăţii şi ocrotirilor sociale, a făcut reprezentanţilor presei următoarele declaraţii cu privire la mersul lucrărilor pentru organizarea şi efectuarea recensământului. — La venirea mea în fruntea departamentului muncii, am găsit două mari probleme : şomajul şi recensământul populaţiei. După masurile luate pentru combaterea şomajului se cuvine să ne ocupăm şi de recensământ pe care l-am găsit în curs de organizare. Intr'o şedinţă a comisiei de recensământ, prezidată de d. prof. Gusti, mi s-a făcut o expunere a tuturor lucrărilor înfăptuite până atunci. Lucrarea aceasta vastă se dovedea bine şi temeinic orientată şi mi-am însuşit cu toată căldura terminarea ei, făgădiind tot sprijinul meu comisiei de recensământ, compusă din d-nii: dr. L. Colescu, prof. Gh. Arghirescu, prof. O. Onicescu, M. Sanielevici, N. T. Ionescu, dr. I. Teodorescu, etc. CONFERINŢELE ŞI LUCRĂRILE PRACTICE Am deschis apoi lucrările de la Camera de comerţ în prezenţa a 100 de delegaţi regionali, municipali şi judeţeni, lucrări cari au avut darul să dea imaginea exactă a pregătirii ce se face pentru realizarea în cele mai bune condiţiuni a primului recensământ ştiinţific al României. Demonstraţia practică făcută în com. Comana din Vlaşca a dat rezultatele cele mai mulţumitoare. In aceste condiţiuni, s‘a continuat opera de organizare a recensământului până în cele mai mici amănunte. Cu concursul delegaţilor regionali, municipali şi judeţeni s‘a făcut delimitarea circumscripţiilor de control şi a sectoarelor de recensământ. Un controlor are în sarcina sa supravegherea unui teritoriu aproximativ de 15.090 locuitori, teritoriu care va fi cercetat și înregistrat pentru științele recensământului de aproximativ 500 recensori. FORMULARELE Paralel cu această organizare, care ne dă posibilitatea de a face recensământul în condiţiunile cele mai fidele, iar recensorilor le asigură o activitate bine precizată în cadrele strict delimitate. la direcţiunea recensământului general al populaţiei s’a continuat întocmirea formularelor de recensământ, tipărirea lor şi a instrucţiunilor pentru con-trolori şi recensori, iar acum se lucrează la împachetarea tuturor acestor formulare şi instrucţiuni în mape, cari vor fi trimise delegaţilor, spre a fi predate la timpul cuvenit recensorilor. Materialul tehnic al recensământului va fi expediat din Bucu-reşti în toate părţile ţării, în peste 15 vagoane. In curând vom deschide şi o expoziţie a recensământului, în care vom expune tot materialul utilizat, pentru ca marele public să poată aprecia cum se cuvine, înainte de ziua recensământului, întreaga însemnătate a operei ce se înfăptuieşte. întrebările din formulare au fost traduse în toate limbile vorbite de minorităţi. In instrucţiunile lămuritoare pentru public se lasă locuitorilor deplina libertate de conştiinţă ca să răspundă la întrebările privitoare la neam şi religie. De aceea avem convingerea, că recensământul general al populaţiei pe 1930 va pune baze statistice solide la organizarea statului nostru. Interesul deosebit, pe care l-am văzut manifestat de către toţi conducătorii minorităţilor e o dovadă suficientă, că lucrările în curs corespund tuturor exigenţelor ştiinţifice. Un institutor condamnat la 3 ani Închisoare pentru viol Cluj, 28 Noembrie Am arătat la timp, că tribunalul din Dej a condamnat la 5 ani închisoare pe institutorul Iosif Pop de la institutul corector de la Gherla, pentru faptul de a fi comis un atentat imoral împotriva unei eleve de 7 ani. Curtea de apel din Cluj judecând apelul institutorului, a menţinut sentinţa tribunalului -------- XO X -------- Unul care a moştenit dolari Cluj, 28 Noembrie În numărul trecut am arătat că tribunalul din Cluj a început desbaterea procesului intentat împotriva fostului agent de siguranţă Rosenfeld, acuzat că a escrocat mai multe persoane sub pretext de a fi moştenit dolari în America. Tribunalul a condamnat pe Rosenfeld la 3 ani închisoare. — 0X0 — In chestiunea băncii Eschenasy-Craiova Cererea de concordat preventiv a băncii Eschenasy din Craiova continuă să preocupe cercurile economice, ba chiar mai mult decât cazul altor instituţiuni şi întreprinderi, de importanţa băncii Franco-Române bunăoară. Tribunalul Dolj n’a păşit încă în îndeplinirea formalităţilor preliminare desbaterii propunerii de concordat. Patronii băncii Eschenasy petiţionară, adastă intervenţia Băncii Naţionale — în chipul unei salvatoare deschideri de cont, de vreo 39 de milioane de lei— spre a evita concordatul pe care ei înşişi l-au cerut. Creditorii debitoarei tremură de groaza riscurilor unei lichidaţiuni concordatare, ce nu e exclus ca uneori să fie tot atât de păgubitoare ca şi o lichidare falimentară. Intervenţia Băncii Naţionale întârzie. Am căutat să aflăm cauzele ezitării primului nostru aşezământ de credit. Sunt semnificative, şi dacă se adeveresc — în toate temeiurile lor — sunt caracteristice. Se arată anume, că principala cauză a crizei ce banca Eskenasy străbate nu s-ar datori atât dificultăţilor portofoliului cât — şi tocmai — condiţiunilor în cari şi-a constituit acest portofoliu. Deoarece, se precizează, că in timp ce aduna depozite, banca a investit avutul deponenţilor fie în împrumuturi cu dobinzi enorme, fie în achiziţiuni de mărfuri supuse tuturor riscurilor. Dar această politică a dus la consecinţa că, clienţii „buni" au fugit de împrumuturile băncii fiind concuraţi de clienţii, cari nu mai aveau ce risca chiar contractând împrumuturile cele mai anevoioase, fiindcă dela origine chiar n’aveau de gând să le plătească. Iar afacerile cu mărfuri — fireşte străine de rosturile unei bănci, ca şi de funcţiunea comerţului bancar in genere — s-au soldat cu pagube. Se mai desluşeşte atiei, că asociaţii firmei şi-au retras treptat capitalul lor, astfel că pasivul considerabil la care banca a ajuns n’ar mai fi egalat azi — cât bruma e egalat — de cât cu activul din contrapartida creditorilor şi cu ceea ce a supravieţuit din operaţiile anterioare ale băncii. Aşteptăm ca aceste observaţiuni să fie fixate în rapoarte bizuite pe acte şi verificări, spre a se pune capăt colportărilor de tot felul, pe urma cărora economia naţională suferă şi din lipsă de ajutor la timp, se întâmplă — cum a fost cazul cu alte bănci— să ajungă la prăbuşire, când puteau să scape atâţia deponenţi în genere nevoiaşi. ndi. Şoferii îşi fac de cap . După ce au călcat un sătean, au luat la bătae pe rănit şi pe cei ce i-au sărit in ajutor Săteanul Tudor Silică, din comuna Obedeni (Vlaşca), se înapoia, ori d. a., pe şosea, între comuna Buda şi podul Argeşului, cu o pereche de boi. In dreptul podului de peste Argeş, săteanul a fost ajuns de un autobuz, care a dat peste el, frncturându-i piciorul stâng. întâmplarea a făcut ca peste puţin timp să treacă o maşină cu d. George Constantinescu. D-sa a oprit automobilul şi a ridicat pe rănit, să-l ducă la spital. In drum spre spital, d. Constantinescu a oprit autobuzele 127 şi 313, care venea cu pasageri, ca să afle dacă nu cumva nu s’au întâlnit cu maşina care l-a călcat pe Tudor Silică. Şoferii, beţi, au luat la bătae pe d. Constantinescu şi pe rănit. In ajutorul victimelor au sărit câţiva săteni, cari intrau la pădurea din comuna Buda. Şoferii i-au bătut şi pe aceştia. ARESTAREA AGRESORILOR Victimele, în număr de 12, au reclamat cazul postului de jandarmi din comuna Brigadiru, care s-a pus în urmărirea şoferilor. Aseară, la ora 10, de inspector Botez, de la circulaţie, a delegat pe comisarul Panaitescu şi pe agentul Gică Mihăescu, să aresteze pe şoferii autobuzelor, cari au venit în Capitală. Şoferii au fost găsiţi chefuind, în localul cârciumei din sala „Constructorilor". Ei au fost arestaţi. Şoferii se numesc Ilie Gheorghe Ton şi Gheorghe Constantin Ion Ilie. Săteanul Tudor Silică a fost internat la spitalul Brâncovenesc. Alt caz alarmant — O fată ademenită şi necinstită de un şofer — Eri s’a prezentat la porlire d-na Ana Naghi, din str. IUe Cripescu 22 şi a reclamat că fiica sa vitregă Elena Zamfirescu a fost necinstită de şoferul Mihai Breaza, elevul Constantin Tatomir de la şcoala comercială şi Ion Niţă, vânzător droghist, din str. Pencovici 22. Elena Zamfirescu a declarat că alaltăeri s’a dus la Cotroceni spre a depune o reclamaţie contra unui plutonier dela aviaţie. Când s’a înapoiat s’a urcat în autobuzul 15169, spre a se duce acasă. Şoferul Mihai Breaza, care o cunoştea, a dus-o până la tribunal. Când să se dea jos, şoferul i-a spus să rămână în maşină, căci pleacă imediat spre comuna Militari şi o duce până acasă. Fata a acceptat şi autobuzul s’a pus din nou în mişcare. Pe drum s’a urcat în maşină elevul Constantin Tatomir, care este fiul proprietarului autobuzului, un cunoscut al acestuia Ion Niţă şi cătiva pasageri. La ultima staţie toţi pasagerii s-au dat jos, rămânând în maşină şoferul, elevul, Niţă şi încasatorul Paul Imre. Şoferul a întors şi a luat-o pe o stradă laterală spre a duce fata acasă. Eşind în câmp, acesta a oprit brusc şi a spus că şi-a pierdut carnetul şi 1000 lei. Încasatorul, şoferul şi Niţă s-au dat jos, iar în maşină a rămas elevul şi fata. Acesta a voit să profite de singurătatea lor şi a încercat să siluiască fata. Ea a început să ţipe şi să-l muşte. In momentul acesta a venit în ajutorul elevului, şoferul, cu care se înţelesese pe drum, a bruscat fata, i-a legat mâinile cu o sfoară şi a strâns-o de gât cu un fulard. Toţi trei şi-au bătut apoi joc de ea. Ticăloşii au dat-o jos din maşină şi au plecat. Elena Zamfirescu a fost trimisă la medicul legist, care a constatat violul. Toţi trei au fost arestaţi şi înaintaţi parchetului. Poliţia a adus cazul şi la cunoştinţa direcţiunei şcoalei de comerţ, spre a lua măsuri disciplinare contra elevului C. Tatomir. O tentativă de escrocherie de 18 milioane lei Cine sunt autorii Brăila, 28 Noembrie Tribunalul local secţia II a urma să judece procesul unei indiusneţe tentative de escrocherie. lată despre ce este vorba : In anul 1925, supusul grec Dionisie I.Schiardopol, domiciliat în str. Lenmatori 8, a încredinţat lui Nicolae C. Sfaelos, din Bucure? ti, calea Dorobanţilor 69—71, două copii de pe nişte hotărîri de despăgubiri de război. Una din acestea pe numele Dionisie Spiratos, cu domiciliul pe str. Portului 16, Brăila, era in valoare de 6.411.568 lei, iar alta pe numele Nicu Lychiardopol, str. Fortificaţiei 18, era în valoare de 10.345.944 lei. Statul elen, pe baza constatărilor făcute în România de autorităţile respective, plătea supuşilor săi despăgubiri pentru pagubele suferite în timpul războiului european, Dionise Lychiardopol, care se găsea intr’o situaţie financiară disperată — în urma falimentului suferit — a pus la cale să dea „o lovitură“ în stil mare, ea să se refacă. In acest scop, a încredinţat lui Nicolae Staelos, două copii plăsmuite pentru a fi legalizate la ministerul de finanţe direcţiunea despăgubirilor. CUM S‘A DESCOPERIT FALSUL Înarmat cu aceste copii Nicolae Staelos s’a prezentat pentru legalizarea copiilor de despăgubiri. Funcţionarul respectiv a constatat cu surprindere că atât semnătura persoanei care a eliberat copiile cu pricina cât şi conţinutul lor erau complet fals. De asemeni s a mai constatat că Dionisie Spiratos şi Nicolae Lychiardopol n'au făcut nici un fel de cerere pentru despăgubiri, către comisiunea carea funcţionat în anul 1925 pe lângă tribunalul Brăila CERCETĂRILE INSTRUCŢIEI Cabinetul I instrucţie, fiind sesizat a procedat de urgenţă la cercetările cuvenite. S-a stabilit că atât Donisie Spiratos cât şi Nicolae Luchiardopol sunt persoane inexistente şi cu adrese fictive. Prin acest truc, Dionisie Lychiardopol şi Nicolae Staelos urma sâ încaseze de la statul elen, suma de 18 miloane lei, pentru pretinsele pagube suferite de pe urma trupelor inamice cari ocupaseră Brăila. Pe baza cercetărilor făcute de instructe, parchetul a trimis in judecată, atât pe Dionisie Lychardopol cât și pe Nicolae Staelos. Procesul a fost amânat din lipsă de procedură, la 10 Martie 1931. I. N. CITIŢI: „VESELIA” Funcţionarii publici, audi liul bigeiul (Urmare din pag. I-a) Creditul jud. şi comunal: 0 în 1929 şi 31 în 1930, Total: 19.706 în 1929 şi 21.268 în 1930. Se observă, deci, în afară de o uşoară reducere la personalul Camerei şi Senatului (senatorii şi deputaţii, precum şi Casa Regală sunt lăsaţi în afară de acest studiu, împreună cu cheltuelile aferente lor), o creştere simţitoare în numărul celorlalţi funcţionari, cura şi creaţii de categorii noi de funcţionari. Sa cercetăm situaţia bugetară creiată publicului de acest surplus de funcţionari. In 1929, cu 19.706 funcţionari, salariile acestora constituiau o sarcină bugetară pentru public de 980.619.570 lei. In anul 1930, această sarcină creşte la 1 miliard 319.644.954 lei, pentru totalul celor 21.268 funcţionari. Adică: URCAREA SARCINEI CU 339.025.384 LEI, CEEA CE REPREZINTĂ 30%, PENTRU O SPORIRE DE FUNCŢIONARI CU 10%. Bugetul general este elocvent în această privinţă. Funcţionarii noui numiţi au salarii mari, în medie. O singură privire aruncată pe statele desvoltătoare ale bugetului general pe 1930, este edificatoare sub acest raport Să vedem acum cheltuelile de materiale. La acest capitol, bugetul înregistrează o scădere (de la 41.328.966 pe anul 4929, la 40.580.918.972 pe anul 4930) de 717.539.371. Să examinăm puțin această scădere. In primul rând se constată scăderea subvenției anuale a Casei pensionarilor publici de la 3.004.934.000 pe 4929 la 49472/4374 pe 4930, adică mai puțin cu 4.087.739.626. Nu comentez această scădere, caracterul acestui studiu fiind de imparțialitate. Dar se pare că asigurarea existenței zilnice a pensionarilor publici este o datorie de pietate, una din nevoile care trebuesc, printre cele dintâi, asigurate. Se constată o scădere de 17.000.000 la capitolul asistente, publică și cultul eroilor. Și acest capitol implică un caracter de intangibilitate. Se constată o scădere de fomei publice de la 6.403.457.566 pe anul 4929 la 6.25020.666, pe anul 4930, adică o scădere de 151.826.900 prin faptul amortizării unora datorii. Este locul aici să atragem atenţia asupra cifrei enorme a datoriei publice. Mai mult ca oricând suntem îndreptăţiţi să cerem organizarea cât mai inteligentă a serviciilor publice, pentru a reduce cheltuielile lor şi a le face să producă mai mult. Trebue să se trăimd cât mai mai mult profit din mijloacele actuale ale statului. Trebue să organizăm, iar nu să împrumutăm. Împrumutul pariază pentru un moment relelor unei organizaţii neinteligente, pentru ca după ce aceasta va mistui împrumutul, relele să reapară. O injecţie cu morfină uşurează pentru un moment. Nu vindecă. Se înregistrează o scădere la capitolul corpul grănicerilor, deşi numărul acestora a crescut. Scăderea e de la 315.041.070 la 311.640.000. Interesul apărării nationale pare a ridica o protestare contra acestei scăderi. In schimb însă se înregistrează o urcare de cheltueli la capitolele următoare: Creditul judiciar de 690.000, cheltuială nouă în urma creaţiei acestui serviciu. Casele de împrumut pe gaj, de 326.000.000, serviciu nou creiat. Serviciul exterior al finanţelor şi vămilor, o urcare de la 114 milioane 068.612 lei la 301.068.939 lei, adică o urcare de 187.000.320 (peste 150%). Reamintesc că aceasta corespunde unei urcări a numărului funcţionarilor de 743. Deci, numirea de nouă funcţionari a introdus pe lângă sarcini noui de salarii şi sarcini noui de materiale, dublă sarcină pentru public. Administraţia centrală a minist. de finanţe, o urcare de la 729 milioane 525.638 lei la 1.178.944.800 lei, deci o sarcină nouă de 449 milioane 919.162 lei, adică peste 60%, corespunzătoare sporirii funcţionarilor dela 910 la 1532, adică 554, şi denumiţi din cadrul auxiliar, înalta Curte de conturi dela 479.660 la 1.546 900, adică o sporire de sarcină cu 1.066.740 (peste 200%) corespunzătoare unui plus de funcţionari de 88. La Senat, dela 2.980.000 la 5.850.000, deci, o sporire de 2.870.000 (aproape 100%), deşi numărul funcţionarilor a fost redus de la 104 la 87. O economie de funcţionari ar fi trebuit să atragă o economie de materiale. Este aci o tentativă de a suprima risipa la personal, măsură incompletă însă, fiindcă nu a fost dusă până la capăt, suprimându-se şi la material. Camera: sarcina de cheltueli a sporit dela 5.281.000 la 7 357.880 adică cu 2.076.000 (aproape 40%). Aceiaşi observaţie ca la Senat. In rezumat, se vede că în administraţia ministerului de finanţe s-a sporit pe exerciţiul 1930 numărul funcţionarilor cu 1562, sporindu-se din această cauză sarcina suportată de public cu 339.025.384 Iei pentru salariile acestor funcţionari şi cu 643.946.222 lei pentru materialele necesitate de această sporire (din această sumă, numai 4.946.000 corespunde unei scăderi de funcţionari, de la Cameră şi Senat). Aşadar, la o sporire de funcţionari de 1562 a corespuns o sarcină nouă pentru public de 978.025.506 LEI, adică circa UN MILIARD (a 37-a parte din bugetul ţării). Dacă se ţine seamă, însă, că în faţa creaţiunilor de acest fel, sarcina bugetului se micşorase cu 151.826 900 lei prin faptul micşorării datoriei publice, se vede că faţă de anul 1929, bugetul ministerului de finanţe a fost în mod real sporit cu 1.134.798.406 lei, iar dacă scăderile în subvenţiile Casei pensiunilor, Asistenţa publică şi Corpul grănicerilor, s’ar justifica câtuş de puţin, se vede că sarcina suplimentară suportată de public pe anul 1930 faţă de 1929 în bugetul ministerului de finanţe, ar fi de lei 2.372.939.102. ADICA CIRCA A 6-A PARTE DIN BUGETUL MINISTERULUI DE FINANŢE PE 1930. Concluzia este dublă. Din punctul de vedere al noului buget 1931, suprimarea acestor suprasarcini ar constitui economiile care se caută. Din punctul de vedere al organizației administrative, se impune să se vadă, în conformitate cu cele spuse la început, dacă randamentul ministerului de finanțe a fost cu mult superior sarcinii suplimentare ce s’a impus publicului, sau, cu alte cuvinte, dacă un mai mare venit al acestui minister justifică cheltuelile suplimentare făcute. FLORIAN VASILESCU prof. universitar Regulamentul salonului artelor bănăţene pe 1930 Art. 1. Se deschide în Timişoara din iniţiativa Muzeului Bănăţean şi sub patronajul Asociaţiei Academiei de Belearte din Timişoara, expoziţia artiştilor bănăţeni sub denumirea : Salonul artelor Bănăţene. Art. 2. Durata expoziţiei : 14— 31 Decembrie 1938 Art. 3. Localul : sala festivă a şcoalei superioare de comerţ Art. 4. Pot lua parte la această expoziţie pictorii şi sculptorii născuţi sau stabiliţi în Banat, fiecare cu cel mult cinci lucrări. Art. 5. Lucrările trimise nu pot fi mai vechi de 2 ani. Art 6. Domnii concurenţi sunt rugați să prezinte şi câte o fotografie a lucrărilor trimise ; aceasta pentru catalog. Art. 7. Pentru ca cineva să fie admis se cere o singură condițiune afară de cea dela art. 4 şi anume : lucrarea să atingă un nivel superior de artă, aparţinând oricărei maniere sau şcoale, dar să nu fi fost expusă la alt salon sau expoziţie colectivă. Art. 8. Lucrările se vor demine sau trimite la Muzeul Bănăţean str. Lonovici, Timişoara Art 9. Termenul ultim pentru înaintarea lucrărilor este de 10 Decembrie a. r Art. 10 Spesele de transport (la Timişoara) privesc pe expozant. Art. 11. Pentru răstimpul dela prezentarea lor şi până la 31 Decembrie comitetul aranjator răspunde de lucrări Art. 12. Pentru triarea lucrărilor, s’a ales un juriu compus din d-nii: dr. Ioachim Miloia preşedinte, Aurel Ciupe, Cornel Liuba, Ferdinand Gallas, Liliu Podlipny, Oscar Szuhanek n membri ordinari, iar Fr. Ferch și Seb. Rotschvnng( membri supleant). Art. 13. Când se vor recenza lucrările vreunuia dintre membri comitetului, acesta va fi înlocuit de un membru supleant sculptor sau pictor, după specialitatea celui recensat Art. 14. Comitetul va trebui să fie compus din cel puţin 4 membri. Art. 15. In caz de paritate votul preşedintelui decide Art. 16. Cu aranjarea tablourilor admise este însărcinat juriul, plus d. Desideriu Novac sculptor Art. 17. Se vor da 6 premii : trei la pictură, trei la sculptură. Lucrările ce vor lua premiul I vor fi reţinute pe seama Muzeului Bănăţean ; premiul al doilea constă din suma de 2000 lei, premiul al treilea din suma de 1000 lei. Art. ÎS. Se publică concurs pentru afişul Salonului Artelor Bănăţene. Ultimul termen pentru depunerea proectului este 31 Noembrie 1930 Art. 19. Se vor împărţi premii şi pentru acest concurs : premiul I, 500 lei, premiul II, 300 şi premiul 111, 200 lei. Afişul premiat cu premiul I se va executa Art. 20. Pentru acoperirea cheltuelilor se va tipări un catalog care va fi pus în vânzare, fiind obligator în loc de bilet de intere la expoziţie. Preţul catalogului va fi de 10 lei. Art 21. Fiecare expozant va depune suma de lei 50 de fiecare lucrare expusă. Art. 22. Din preţul fiecărei lucrări vândute se va reţine 10 la sută pentru cheltueli. Art. 23. Vânzarea se va face exclusiv de către un încredinţat al Salonului, în baza preţurilor fixate în catalog. Cumpărătorul va depune în contul preţului lucrării cel puţin 1000 lei Art. 24. In decursul expoziţiei d-nii expozanţi sunt obligaţi să fie câte o zi de inspecţie, după o ordine ce se va stabili dinainte Art 25. Expoziţia va fi deschisă de la orele 10—13 şi 16—20 în fiecare zi. Art. 26. Invitări speciale pentru participare la Salon nu se trimit. Art. 27. Domnii artişti admişi la „Salon” vor primi un bilet de membru.