Universul, iunie 1931 (Anul 49, nr. 143-171)

1931-06-11 / nr. 152

CUPON ! Asigurarea „FrAnGO - Română” Nr. 1 Bucureşti, Oriviţei 23, fondată 1020 (M. O. 182 1920). C­apital 9.000.000 Rezerve bilanţ 1929 Lei 96.554.444 Cititorii cari vor strânge şi trimete Asig. Franco-Română 25 cupoane consecutive, dinpreună cu lei 103, vor primi o poliţă de lei 20.000 cu rata l­a de lei 163 acordată gratuit, cum­ şi chitanţa pentru luna 2-a. Ei vor lua parte la tragerile din 2 luni şi vor fi asiguraţi pe acest timp. pmis \ \ljus4V7ne) ~~v [rth­eno ] Si*. —ia--­Timisoc?ro$ * VOIAJ COLECTIV ORGANIZAT de WAGONS-LITS COOK I« acord ca avand „UNIVERSUL“ Plecarea 3 Iulie călătoriei colective la Se vor vizita oraşele: Budapesta, Viena Lausanne, Montreux, Milano, Veneţia Preţul de persoană de la Bucureşti lei 26.500. „ „ „ de la frontieră lei 24.000« Informafii ini detaliate la toate Agenţiile şi Sub Agenţiile VAQONS­ LITS COOK. 9467 MARILE UZINE G.L. SCHMIDT&Co. Boiangerie, Spălătorie Chimică şi Boiangerie Industrială. 26 Sucursale In Bucureşti. Str. Isvor 69­73 Peste 400 lucră? Capitală Fondată în anul 1888 tori şi amploiaţi Cea mai mare întreprindere în această branşe. Unica instalaţiune modernă din ţară. Aduce la cunoştinţa distinsei sale clientele că în urma preţurilor scăzute la materiile prime II redus preţurile la vopsit şi curăţat chimic Garantând aceiaşi execuţie ireproşabilă ca şi până In prezent. 770 MOTOARE DIESEL fără compresor, In 4 timpi, staţionare şi marine, până la puterile cele mai mari „FICATUL” „RINICHII” se vindecă radical pe cale naturală cu „Ceai Universal“ care elimină otrăvurile şi regulează funcţiona­— CUTIA LEI 95. La Farmaciie­rea organismului. Droguerii. — Laboratorul Malarin Piaţa G. Cantacuzino, 3 — Bucureşti 3491 TUŞNAD BAI (JUR.­CIUC) Staţiunea Ba­lneo-clima­tică renumită din Transilvania, 650 m­. înălţime. Brădet măreţ ; poziţii încântătoare , aier, climă şi ape minerale, vindecătoare — stomac, rinichi şi una foarte pro­prie pentru ficat. Excelenţă pentru copii. Băi minerale de acid carbonic, calde şi reci, hidro,tera­pie, cu toate specialităţile, STRAND, într’un mare lac, în care apa se tot reînoeş­te. Locuri de­ excursie — Lacul Sf-tei Ana — şi alee de plimbat. Muzică militară­; restaurante bune, şi preţuri normale. Gară in staţiunea însăşi, poştă, telegraf şi telefon. Bolnavi cu tuberculoză deschisă nu se adimit. 747 . Informaţiuni la Dr. Ettinger, Ştirbei oVdă 85, Bucureşti şi la Administraţia băilor. __ __ Administraţia Băilor ■ A­LI BliâMHILUR­I TOCURILE AMERICAMB nCAUOUC Taro cue sau futru U-u­­ri * /Proeciare pentru . / EXPOZ /T/fj; CQip/V/'/St fS Hi/V P/7/P/­S­I VW&awsmm • mm» m mm­tmJOA BUCURESTI LUTERANA,­6 Telei. 372518 ■35S« DELTA CMISÎIPATIA urs. conserva sănătatea A­­MEMXlKie .. ELEGANTĂ M­ HECHEA CUfotris­t manmi arort­ar­e DEPOZIT CIMERAl BER2EI19 UNIVERSUL Alul XLIX Nr. 152 Joi 11 Iunie 1931. INSECTELE se nasc Joi JoCwile murdare, crese pe gunoaie, trfesc printre germenii bolilor mortare, ape! Infectează alimentele DvaUcideţi- te înainte ca de să vi ucide. Pulverizaţi Pht. ţp Flit ucide muşte, ţânţari, purici, furnici, molii, ploşniţe, gândaci şi ouăle lor. Ucigător pentru Insecte, dar nevătămător pentru om, întrebuinţare uşoară. Nu pătează. Nu confundaţi Flit cu alte Insecticide. Cereţi grenadierul pe bidon galben cu­ banda neagră. Pulpefiţia­ FLIT pentru garanţia Dos. Flit nu se vinde decât la bidoane originale închise. Exclusivitatea generală: Drogheria Standard, 2 Strada Zorilor, Bucureşti. li imit anii nata din Văscăuţi — Criminalii n’au urmărit jefuirea staţiei, ci răpunerea şefului. — Sunt bănueli că soţia şefu­lui şi un Impiegat nu sunt străini de crimă — lanuţi, 6 Iunie. — Crima care s’a comis în gara Văscăuţi, a im­presionat profund întreaga po­pulaţie din această regiune, — prin ferocitaea ei, — întrucât, în interval numai de două săptă­mâni s’au comis prin aceste părţi alte două crime : una, în satul Berlinţ, unde o întreagă familie a fost omorîtă, şi alta în satul Lincăuţi, de pe malul Nistrului, unde au fost omorîte două su­rori. NOUI AMĂNUNTE Doi necunoscuţi, înarmaţi cu revolvere, au pătruns in biroul şefului gării Văscăuţi, Dobre, Vi­neri 5 Mai, pe la orele 8 seara şi au tras mai multe focuri de re­volver omorându-l pe loc. La sgomotul ce s’a produs, a sărit imediat impiegatul de ser­viciu şi cu ajutorul unui frânar s’au repzit la criminali şi au reu­şit să-i dezarmeze, dar în învăl­măşeala aceasta au reuşit să fu­gă în pădurea din apropierea sta­ţiei, lăsându-şi doar pălăriile şi revolverele. Sunt bănueli, că ari funcţioniar din staţie, n’ar fi străin de a­­ceastă crimă, întrucât impiega­tul care a reuşit să desarmeze criminalii, ar fi strigat sus nu­mitului funcţionar: „mizerabile tu ştii cine sunt criminalii”. De asemenea sunt unele indi­cii, că nici soţia şefului Dobre, n’ar fi chiar străină de această groaznică ispravă, întrucât a fost găsită la locul crimei, când lo­cuinţa se găseşte nu tocmai a­­proape de biroul şefului şi — se zice — că nici nu trăiau în bune condiţiuni. DIN RASBUNARE Din primele investigaţii, s’a putut constata, că mobilul cri­mei, n’a fost jefuirea cassei de bani, ci, asasinarea — din răstu­­rnare. De aci şi deducţia, că so­ţia s­a nu este străină de această­­ crimă. Că această prezumţie preocu­pă opinia publică de prin locu­­curi, acestea, se poate explica şi din faptul că la intrarea crimi­nalilor cu revolverele întinse în biroul şefului, iar acesta speriin­­du-se s’a oferit imediat să le dea ba­nii staţiei, dar criminalii au refuzat banii şi i-au răspuns : „n’avere nevoe de bani, ci de d-ta". ANCHETA La faţa locului, a sosit imediat şeful postului de jandarmi din satul Văscăuţi, care a şi început ancheta, iar o patrulă de jan­darmi de la postul din localitate, sub conducerea sergentului in­structor Tica, a pornit în urmă­rirea criminalilor. D asemenea, din Cernăuţi, a sosit cu un auto-motor, un in­spector, un controlor, delegaţi de către direcţia regională c. f. r. să ancheteze crima, precum şi un comisar regal de la divizia din Cernăuți. in­ nontu­li Ilieai Duminică, dim., s’a ţinut la se­diul federalei „Ilfov”, adunarea generală a băncilor populare din judeţ. D. V. Teodorescu-Ţincu, preşe­dintele fed­eralei, a arătat rolul băncilor populare la sate. Lie constituesc singurul instrument de ridicare economică. D. Alex. Teiler, a arătat că băncile populare acordă împru­muturile cu procente mici, însă au nevoie de credite mari de la lunca centrală ca să poată face fa­5 necesităţilor. D. Rădulescu-Copăceni în nu­mele preşedinţilor băncilor po­pulare din judeţ, a exprica­it mulţumiri conducătorilor federa­lei pentru activitatea ce o depun şi după ce a analizat darea de seamă a operaţiunilor federale­, a propus să fie aprobată, ceea ce s’a făcut prin aclamaţii. D-nii Clonaru-Pasărea, dr. Ha­­nu-Brăneşti, dr. I. Popescu-Oto­­penii, 1. Voiculescu-Dărăşti şi Savu-Bucureşti, discutând activi­tatea federaţiei, o găsesc la înăl­ţimea grelelor impasuri econo­mice. D. V Teodorescu-Tincu a ară­tat că federala a făcut interven­ţii din timp pentru noi credite la Banca centrală cooperativă, în­să se cere ca portofoliul să fie bancabil şi băncile cooperative tre­­esc să se conformeze aces­tor cerinţe Face apel la condu­cătorii băncilor ca prin activita­tea lor să atragă cât mai multe economii în bănci, spre a-şi mări astfel capitalurile, ca şi activita­tea lor să fie cât mai mare. A­­rată că în curând „Asociaţia fe­deralelor” va face demersuri stă­ruitoare pe lângă guvern, să im­pună Băncii centrale cooperati­ve, schimbarea politicei bancare de azi care stânjeneşte mult miş­carea D­an­ Lupescu, Secu şi Creţ­es­cu, au cerut să se desfiinţeze U­­hiuiile, care sunt o pacoste pen­tru mişcarea cooperativă. S’a procedat apoi la constitui­rea consiliului, realegându-se d-nii : V. Teodorescu Tincu, pre­şedinte ; Alex. Teller, vice­preşe­dinte ; Em. Filipescu-Bucureşti, dr. Banu-Brăneşti, Th. Stoicescu- Lipia-Bojdiani şi I. Bănescu-Ţigă­­neşti, consilieri, iar cenzori d-nii: I. Simionescu, Ilie Radu şi Pr. Marinescu. Adunarea s’a sfârşit la ora 4 d. a. după ce s’a expediat o tele­gramă omagială M. S. Regelui. A fugit la noi Tighina, 7 Iunie Factorul poştal Nichita Băcioiu, care făcea cursa: Grigoropol, Cocoţoaia, Coşniţa în Ucraina, s-a refugiat la noi cu întreaga corespondenţă care trebuia re­partizată în localităţile arătate mai sus. Motivele, cari l-au determinat să treacă la noi, sunt foamea și mizeria, despre cari vorbește că bântue în întreaga Rusie. A fost înaintat companiei de grăniceri. —1— xox — Făcând bac Tulcea, ? Iunie Tânărul Dumitru Gh. Manea, In etate de 1? ani, din comuna Făgărașul Nou, pe când făcea tec în Dunăre, a fost tras de curentul apei, înecărouse. Cadavrul a fost pescuit. întâmplări din Capitală TiteMiaijg. Un criminal precoce - La 14 ani, împuşcă o domnişoară pa care o curta - In b-dul Colonel Mihail Ghi­­ca, un elev de liceu, de 14 ani, a împuşcat o domnişoară. Iată împrejurările în care s’a comis crima: Elevul Marcu Chiricuţă, de 14 ani, de la liceul „Aurel Vlaicu”, curta pe o vecină a lui, eleva Virginia­­Codreanu, de 15 ani, din b-dul Colonel Mihail Ghica nr. 219. Cei doi copii s’au cunoscut a­­cum un an si au legat Intre ei o dragoste copilărească. In ultimele zile, elevii s’au certat. Luni seară, Virginia Co­­dreanu­ se afla in poarta caselor, cu câteva prietene. In acest timp, a trecut prin fa­­ţa casei şi Marcu Chiricuţă. A­cesta s-a apropiat de elevă şi a voit să-i vorbească. Aceasta a refuzat şi atunci e­­levul Chiricuţă a scos un revol­ver şi a tras un glonte asupra Virginiai Codreanu, rănind-o în piciorul stâng. La sgomotul detunăturii armei, fetele au luat-o la fugă, care încotro. Strigătele disperate ale victi­mei au făcut pe părinţii ei să alerge un ajutor. Victima a fost dusă cu Salva­rea la spitalul Filantropia, iar precocele criminal arestat de co­misarul circumscripţiei respec­tive. Asupra lui s-a găsit un revol­ver calibru 6, din care lipsea un glonte. Vânzător ambulant atacat de soldaţi In dreptul cârciumei Niţă Ste­­rie, din str. Uranus, a fost a­­seară, un scandal provocat de ş­ease soldaţi. Pe când vânzătorul ambulant Ilie Cercel,­ de 24 ani, se înapoia la locuinţa sa din str. Uranus 134, a fost acostat de şease sol­daţi cari l-au bătut crunt. Victima a fost pansată la Sal­vare. Comisarul circumscripţiei res­pective a deschis anchetă şi a arestat la doi din agresori. Intoxicare Victoria Marcoase, de 17 ani, din str. Prunaru 1, s a intoxicat ori, cu medicamente. A fost dusă la spitalul Brân­­covenesc. — Maneta Georgescu, de 30 ani, din str. Carol Davilla 28, s a intoxicat ori, cu mâncare de peşte. Un intern al Salvării i-a dat îngrijiri. Rănit de un măcelar Soldatul Enache Năstase, de la regimentul de tracţiune automo­bilă, pa când trecea aseară, la şoseaua Giurgiului, a fost atacat de un măcelar, cu care avusese acum câteva zile, o ceartă. Măcelarul l-a lovit pe soldat cu un cuţit în spate. Victima a fost dusă la spitalul militar, împuşcat la foot-ball Valv Welter, ţesător, de 18 ani, din str. Aurel 11-igian,of 24, se a­­fla Luni, pe terenul de foot-bal din calea Plevnei. In timpul joculu­i, Welter s-a luat la ceartă cu alt lucrător şi a fost împuşcat in regiunea in­­guinală stângă. Cu ambulanţa Salvării, a fost dus la spitalul Brâncovenesc. Accident de muncă Dumitru Niculae, muncitor la fabrica Gagel, d­in str. Puţu cu apă rece, şi-a prins ieri mâna stângă, la o mașină zdrobindu-și degetele. A fost dus la spitalul Casei meseriilor. Din cauza dragostei Călcătorul Carol Hahn, de 27 ani, din str. Ion Botezătorul 7, era de mai multă vreme in dra­­goste cu o lucrătoare. În ultimul timp, călcătorul a observat că lucrătoarea îl ocolea. Nu i-a fost greu să afle, că cel mai bun prieten al lui i-a luat lo­­cul. Crezându-se nefericit din a­­ceastă cauză, şi-a tăiat beregata şi vinele de la mâna stângă Cu ambulanţa Salvării, a fost dus la spitalul Brâncovenesc. Accidente de automobil Autobuzul 15676, condus de şo­ferul Ion Bucur, trecând prin piaţa I. C. Brătianu, a călcat pe d. Grigore Bălăşescu, din str. Lăzureanu 2, fracturându-i pi­ciorul drept. Băru­tul a fost internat la spi­talul Colţea, iar şoferul arestat. Automobilul 1203 trecând, ori d. a., prin com. Mogoşoaia, a căl­cat pe copilul Ion Stan Şerban, de 12 ani, care conducea un car cu boi, înecat In lacul Heris­­trău In lacul Herăstrău s’a Înecat Duminică un tânăr a cărui iden­titate încă nu s’a putut stabili exact. El venise să se scalde şi cum nu ştia să înoate, s’a înecat. In hainele lui nu s’a găsit nici un act de identitate. Doi tineri au afirmat că Îne­catul ar fi un oare­care Simion, din str. Vânători 18. Cadavrul n’a putut fi Încă pes­cuit. încercări de sinucidere Comerciantul Dumitru Vlă­­descu, din calea Văcărești 235, fiind bolnav, a încercat să se si­nucidă, spânzurându-se cu o sfoară de grindă. Fiind surprins de o rudă, a­­ceasta a tăiat repede sfoara, așa că sinucigaşul a fost salvat. — Aseară d-ra Popescu, de la hotelul „Royal falace", după ce s’a certat cu prietenul ei, a luat o substanţă toxică. A fost dusă la spitalul Colţea. — Filofteia lonescu, de 18 ani, din str. Olteni 11, s’a dus ori In şoseaua Giuleşti, la o rudă, unde a băut otravă Cauza disperatului act e că a fost bătută de sora ei, sub motiv că nu-și caută serviciu. Un copil înecat intr’o groapă . Mai mulţi copii jucându,i-se pe un loc viran din str. Sebastian, unul dintre ei, Nicolae Ciocoiu, de 5 ani din aceeaşi stradă, n­ rul 66, a căzut într’o groapă plină de apă şi s’a înecat. Cadavrul a fost predat părin­ţilor. Moartea unui sinucigaş Luni, la ora 9 dim., a încetat din viaţă la spitalul Filantropia, studentul Ion Popescu, secreta­­r­ul Casei de credit şi economii de la Casa pădurilor, care acum trei zile şi-a tras un glonte de revolver în cap, din cauza nev­­­asteniei. Cadavrul a fost transportat la morgă. Incendiul din strada Silivestru Un violent incendiu s’a decla­rat Duminică la dependinţele imobilului din str. Silivestru 31, proprietatea d-lui Vasile Stan­­ciu. Focul a isbucnit la un grajd şi sa întins la un şopron de scânduri. Avăzându-ise pompierii, a ve­nit postul Foişor. In răstimp flăcările s’au în­tins la dependinţele din curţile imobilelor de la n-rele 23, 25 şi 27, proprietăţiie d-nei Maria Dumi­tru, d. Al. Georgescu şi d­na E­­lena Iones­c. După o muncă de două ore, focul a fost stins. Au ars la n-rul 21 un grajd şi Un şopron, la n-rul 23 o magazie, la­ n-rul 25 o parte din acoperi­şul casă­ şi la n­ mcil 27 trei ma­gazii. Ancheta a fost făcută de co­misarul şef al circ. 18. Cauzele incendiului încă nu s’au­ putut stabili. Escrocat de un pungaş Eri sa prezentat la poliţie, muncitorul Gh. Ion, din calea Rahovei 1721 şi el a plâns că a fost, victima unui escroc. Trecând pe str. Boerebista, a fost acostat de un trecător, care l-a întrebat dacă e şomer şi ar accepta o slujbă de ajutor de şofer, întrucât el caută pentru un biber ori ajutor de şofer cins­tit, care n’are nevoie să se pri­ceapă la automobil. Muncitorul a acceptat, bucuros oferta, mai ales că i se promitea o leafă destul de bună. — Hai mergem acasă la d-ta, să-ţi iei rufăria şi hainele, căci slujba o ocupi imediat. Ei s'au dus în calea Rahovei şi muncitorul şi-a făcut un pa­chet din lucrurile sale, printre cari se afla şi o pungă cu 1100 lei. Pe drum pungaşul s’a oprit brusc şi a spus însoţitorului său: — Ai uitat actele. Du-te şi le ia, eu te voi aştepta aici. Muncitorul a lăsat, pachetul său în grija pungaşului şi s’a dus fuga acasă după acte. Când s’a înapoiat, escrocul dispăruse. Pungașul a fost pus în urmă­rire. —­ OXO —— Mari paguba cauzate de ploaie Curtea de Argeş, 8 ari, a căzut asupra oraşului Victima, în stare gravă, a fost­­ Curtea de Argeş o ploaie toren­­dusă la spitalul de copii. JJ ’“ ’ ' " fiară, care a durat timp de 2 ore­ Ploaia a cauzat mari pagube. Torentul Vării Târgului, care tre­ce prin oraş, a adus numeroase piţe înecate şi case prăbuşite in râul Argeş. Digul păiei a fost rupt. Râul Argeş a inundat lunca Argeşu­lui. Bulevardul Carol din Curtea de Argeş a fost inundat de toren­tul format in valea Ioaniei. Pagubele sunt mari. Contele Ştefan Boethlen şi problema Ardealului Urmare din pag. I se pare aceea în care fixează im­portanţa elementului românesc pe teritoriul, ce­ a aparţinut odată Ungariei. Iată constatarea sa ti­părită în anul 1912 : „Românii din Ungaria posed majoritate numerică pe un teri­toriu de 18.700.000 jugăre catas­­t­rale d­in teritoriul Ungariei în­tregi, care dispune de 48 milioane jugăre. Ei întrec pe Unguri şi pe toate celelalte popoare conlocui­toare în tot Ardealul (istoric), apoi in trei circumscripţii din Maramureş, în toate circumscrip­ţiile judeţului Selaj, in majorita­tea părţilor din judeţele Satu­­mare, Bihor, Arad , în Caraş-Se­verin pretutindeni şi în multe circumscripţii din judeţele Timiş şi Torontal, în aşa chip, că deşi nu reprezintă decât 16,7% din populaţia Ungariei, totuş­­i de­ţin o situaţie predominantă pe 38% din teritoriul ei“. .Niciodată dreptatea cauzei noastre nu a fost recunoscută mai răspicat d­in condeiul unui adversar, ca în această mărturi­sire a premierului ungur. La poate împodobi orice antologia românească, deoarece reprezintă cea mai strălucită justificare a tezei noastre politice, consacrată prin tratatul de la Trianon. Prof. Silviu Dragomir Radio Miercuri, 10 Iunie BUCUREŞTI : 16 km., 394 m. 12 Muzică simfonică (plăci de gramofon). 12.43. Informatiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota a­­pelor Dunării şi semnal orar. 13.03. Muzică de cameră (plăci de gramofon). 17. Orchestra Radio : Muzică uşoară şi ronmnească. 18. Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 18,10. Orchestra Rad­io: Muzică uşoară şi românească. 18,43 D. ing. C. Măleanu: Va­lorificarea fructelor noastre 10. Muzică uşoară (plăci de gramofon). 19,40. D. C. Gongopol: De la Ro­­cheford la Harden. 20 D. F. Caraige: Flaut. Gau­­bert : Sonata în la major. Cathe­rine: Arabescuri. Com­mis: Chan­son et Radinerie. Georges * Hie : Serenadă. 2030. D. T. Teodorescu-Braniş­­te: Actualităţi. 20­43. D na. El. Negoest­u-Cer-­­ frez ■ pian. Bach : Preludiul şi fuga în la minor. Debussy : Clair de lune. Schumann: Fluturii. Boardin: La m­ânăstire. Mar­tucci: Scherzo. 21.13. D-ha Nina Alexandrescu: . violină. Bach: Concert In Mi major. Chopin-Kreisle­r : Mazur­­ca. Tartini-Kreisler: Variaţiuni pe o temă de Corelli. 21.43. Informatiuni. * Heilsberg: 75 kw., 276.5 m. — 19.30. Concert de orchestră: 20 30 Transmisiune din Berlin: emi­siune teatrală. In continuare muzică de dans Londra-Regional: 43 kw., 356,3 m. — Concert de orchestră ; 21. Conferință; 22.30. Muzică de dans. Toulouse; 8 kw, 384,1 m. — 1915. Orchestra simfonică; 19.45. Muzică de dans; 20. Cântece spaniole ; 20.15. Concert de vio­lină ; 20,30.­ Concert de orches­­tră ; 20 45. Concert de acordeon ; 21. Canton­arii din opere ; 21,30. Concert simfonic ; 22. Plăci de stam­ofon ; 22,45. Muzică mili­tară ; 23. Ora auditorilor. Katowice: 16 kw., 408.7 m. — 20. Comunicate de presă ; 20,15. Canserie muzicală ; 20.30. Con­cert seral: 22 Foileton; 2215. Comunicate de presă: 23.30. Muzică uşoară şi de dane. Roma: 75 kw., 441.2 m —20­50 „Manon Lescaut", operă în pa­tru acte ; muzică de Puccini. Fraga: 5.5 kw., 486.2 m­. — 19.30. ,,Don Carlos“, operă, de Verii ; 21. Meteorul ; 22. Ulti­mele știri ; 22,10. Conferinţă. In continuare, muzică de dans. Vie­na: 20 kw., 516.4 m. —9,20. Cursul pieţei: 9 30. Meteorul • 10,50. Cota apelor ; 11. Concert de orchestră : 12 30. Ora, meteo­rul : 12,40—14. Plăci de gramo­fon ; 15. Ora,­ meteorul, bursa, schimb ; 15.20. Concert vocal şi instrumental; 17. Conferinţă ; 17,30 Conferinţă ; 17,55. Conver­­s­iune ; 18 20. Conferinţă; 18,50. Curs de limba franceză ; 19,20. Ora, meteorul, ştiri ; 19,30. „Ma­dame Butterfly“, operă în trei acte, muzica de Puccini; 22 05. Ştiri: 22,15. Concert al orches­trei de jazz. Budapesta: 23 kw., 550.5 m. 1­915. Concert de orchestră ; 11.10. Cota apelor ; 12. Clopotele de la biserica universităţii ; 12.05. Con­cert al muzicii reg. 1 honvezi; 15.30. Curs de semnale Morse ; 16. Conferinţă ; 17. Conferinţă ; 17.30. Concert al orchestrei mu­nicipiului .; 18 30. Curs de limba italiană. I,leduri (canto cu acom­paniament pe pian) ; 19.40. Con­ferinţă. In continuare concert variat solo de voce, cor şi mu­zică de ţigani ; 21.10. Conferinţă. In continuare muzică de ţigani; 22.30. Conferinţă in limba fran­ceză. JOI 11 IUNIE BUCUREŞTI : 16 kw. 394 m.— 12.30. Muzică uşoară (plăci de gramofon). 12.45. Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota a­­pelor Dunării şi semnal orar. 13.05. Mu­zică de cameră plăci de gramofon). 17. Orchestra Gr. Dinicu : Mu­zică uşoară şi românească 18. Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 18.10. Orch. Gr. Dinicu : Muzi­că­ românească şi uşoară 18.45. D -ra Berta Roth : Ora copiilor. 19. Muzică românească (plăci de gramofon). 19.40 D. Zamfir Arbore : Ce- Vjov, pictorul sufletelor. 20. D Jean Athanasiu, bariton de la Opera Română. 20.20. Orchestra Radio: Con­cert simfonic dirijat de d. Carlo Brunetti. Beethoven : Simfonia I in do major. Cuclin: Vals (l­a pupitru autorul). 21. D. prof. J. Simionescu: Prin tara Oltului 21.15. Orchestra Radio: Rims­­ky-Kor­akofi: Sheherazada po­em simfonic. 22. Informatiuni. * Heilsberg: 75 kw.. 276.5 m. — 20. Conversations In limba en­gleză. 20.15. Transmisiune din Berlin : seară de dans. 21. Știri. 21.10. Cabaret. Londra-Regional: 45 kw., 356.3 m. — 20. Concert vocal și instru­mental. 21. Ora distractivă. 22.35. Muzică de dans. Toulouse: 8 kw., 385.1 m —■ 21. Tangouri cântate. 21.15. Con­cert de acordeon. 21.30. Ghitare hawaiene. 21.45. Jazz. 22. Şanso­­nete. 22.30. Arii din opere (can­to). 23. Concert de xilofon. 23.30. Muzică de dane. Katowice: 16 kw., 408.7 m.­­ 20. Comunicate de presă. 20.10. Meteorul. 20.15. Concert de or­chestră. 21.30. Audiţie literară. 22 Transmisiune din Varşovia : dialog radiofonic. 22.15. Comuni­cate de presă 22.20. Concert de solişti. 22.50. Comunicat«» etc. 23. Muzică uşoară şi de dans.­­Roma: 75 kw., 441.2 m. — 19.30. Plăci de gramofon. 20.40 Conferinţă literară. 20.55. Con­cert simfonic. Fraga: 5.5 kw., 486.2 m. —■ 20 Transmisiune din studio. 21­ .Meteorul. 21.30. Quartet de coar­de , muzică de cameră. 22. Mete­orul, știri, f-sport. 22.15. Concert de orgă. 23. Ora exactă. Viena: 20 kw., 516,4 m­. — 9.20. Cursul pieței. 930. Meteorul. 10.50. Cota apelor. 11. Plăci de gramofon. 12. Concert de orches­tră. 12.30. Ora, meteorul, ştiri. 12.40.h­. Continuarea concertu­lui de orchestră. 15. Ora, meteo­rit, bursa, schimb. 15.20. Plăci de gramofon. 17. Ora copiilor. 17.30. Pentru tineret. 17.55. Con­ferinţă pentru doamne. 18.20. Conferinţă. 18.35. Conferinţă 19. Lecţie de limba engleză. 19.30. Ora, meteorul, etc 19.40. Concert de lieduri. 20.10. Lectură 20.30. Reportaj radiofonic. 20.45. ..Nu­mărul aleargă“, piesă radiofo­nică. 22.15. Ştiri. 22.25. Concert de orchestră. Budapesta: 23 kw., 550.5 m.1­9.15. Concert de plăci de gramo­fon. 11.10. Cota apelor. 12. Clopo­­tele­ de la biserica universităţii. 12.05. Concert, vocal cu acompa­niament de pian. 16.10. Confe­rinţă. 17. Audiţie pentru agricul­tori 17.35. Concert de ghitară. 18.30 Curs de limba engleză. 19.10. Curs de stenografie. 19 30. Transmisiune de la Opera unga­ră,: „Regina de Saba“, arenă­'în patru acte de Goldmark. In con­tinuare muzică de țigani. ------ OXO —— NOU A APARUT n i lin­ii Eugen Boureanul Se găseşte la vânzătorii de ziare, la librării şi la adiţia ziarului Universul UN EXEMPLAR 60 LEI La cerere se trimet­e şi ramburs Versificaţie românească după QUETEE de .•írt­. o­­­r­f.: Noii sechestre la Galaţi Galaţi, 9 Iunie Tribunalul Ilfov a investit cu formula executorie sentinţa ci­vilă, prin care s-a admis cererea de poprire făcută de Hugo R. Cappon, obligând firma Hristo­­dulos Polackis fii soc, un nume colectiv din Galati, str. Portului 53, precum şi pe comerciantul Chr. Saparis din Galaţi, str. Por­tului 11, ca orice sume de bani ar avea de dat lui Iosef Smrcows­­chi din Praga să se plătească lui H. R. Cappon din București, str. Cobălcescu 46, până la concu­renta sumei de lire sterline 336.8, plus 32.000 leu In acest scop, portăreii trib. Covurlui s’au prezentat la firma Saparis şi au declarat o mare cantitate de marfă, sechestrată definitiv. In urma cererei Băncii de A­­gricultură şi Export s’a declarat sechestru asupra averii firmei de cereale Gold­ring & Gr­op­per din Galaţi, str. Portului, până la con­curenta sumei de 200.000 lei. D- Cezar Vârgolici, proprietar din Galatu având de prim­it de la brutarul Costică Iliescu din Ga­­latu str. Fn­ade Rădulescu, le 1­80.000, s a aplicat un sechestru pe averea mobila. Datoria provine din neachitarea chiriei. Dramă familiara ..— 1 Ciulin Nouă, 7 Iunie Locuiitoruil P. Hionudachii în urma unor certuri cu sofia, a împuşcat-o cu patru focuri de revolver. Unul i-a perforat ab­domenul. După această ispravă, soţul s a predat poliţiei. Victima, in stare gravă, a fost internată­ in spitalul din localitate, . „i ^j

Next