Universul, decembrie 1931 (Anul 49, nr. 325-352)
1931-12-08 / nr. 332
După ultimele informaţiuni din Paris, vizita ministrului de externe al Iugoslaviei la Varşovia ar avea de scop efectuarea primilor paşi spre intrarea Poloniei în Mica Inţelegere. Rectificările oficiale, făcute despre aceasta, poartă parfumul diplomatic al lucrurilor infirmate tocmai* * 1 atunci când sunt mai probabile. Fie că evenimentul se va realiza acum sau mai târziu, un lucru este sigur, el va trebui să se înfăptuiască, fiind în ordinea naturală a menţinerii şi desvoltării aşezământului continental eşit din războiu. In felul acesta se va completa marea garanţie a păcii consistând în respectul tratatelor existente, pe care viziunea lui Take Ionescu o prevedea cu atâta hotărire încât reputatul publicist englez Dillon scria peatunci în „The Peace Conference” : „Acest bărbat de Stat cu vederi largi a conceput un plan genial, atât pentru asigurarea intereselor Statelor mărite după războiu, căt şi pentru întărirea păcii pe continent şi în special în centrul şi orientul Europei“. In 1920, Take Ionescu spunea : „In momentul când am venitde la Paris, câţiva naivi, naivi sinceri, îmi vorbeau chiar despre ideea unei uniri personale Intre noi şi Ungaria. Am spus . Vă pierdeţi vremea in copilării. Ungaria ? Ori cade cu desăvârşire, ori Ungaria va căuta să se refacă într’un exces de spirit naţional Şi ungurii cari sunt la voi, eu cer şi voesc să-i tratăm admirabil, dar oricât de admirabil i-am tratat ied, este cu neputinţa ca cei din Ungaria să nut să gândească la dânşii. Nu vă faceţi nici o iluzie în această privinţă. Vom avea cu Ungurii relaţiuni corecte, eu aş voi chiar bune, dar alianţă care să-mi dea siguranţa nouilor mele graniţe, liniştea aceea numai în mijlocul căreia poporul poate lucra la operele de pace, in alianţa cu Ungaria e cineva nebun dacă crede că se poate găsi. Atunci, vedeţi că s'a închis cercul pe trei fruntarii. Mai ramân trei. Avem fruntarie terestră cu Cehoslovacia, avem fruntarie terestră cu Iugoslavia. Mai avem fruntarie terestră cu Polonia... Intre noi şi Polonia nimic care să ne despartă, rnimic teritorial, nimic din politica generală. Ca şi noi, Polonia nu poate fi prietenă cu Germania, nu pot fi, este cu neputinţă, absolut cu neputinţă. Dar ca şi noi, Polonezii vor avea cu Rusia relaţiuni corecte, poate mai bune decât ale noastre, dar pentru frăţia cea mare va trece o vreme. Ei bine, nu ajunge aceasta... Şi cu ceilalţi doi vecini ne trebue alianţă. Evenimentele îmi vor da dreptate. Şi nu putem despărţi pe cei doi vecini. Dacă vrem să fim prieteni cu Cehoslovacia, trebue să fim prieteni şi cu Iugoslavia. Dacă nu suntem cu una, nu suntem nici cu cealaltă, este absolut cu neputinţă, cic numai că o spun oamenii lor de Stat, dar ne-o spun istoria şi raţionamentul cel mai simplu. Şi atunci, ea este în interesul lumii care coincide cu interesul nostru, căci v’am spus încă odată, concepţia locală este imposibilă, deoarece politica lumii nu este locală, şi oricât am voi s’o tăiem cu foarfecă, ea astăzi se întinde pe toată harta. Scopul spre care trebue să tindem este alianţa efectivă cu cei patru tovarăşi ai noştri din războiul mondial, şi când s’ar încheia această alianţă veţi vedea şi pe foştii învinşi cum vor căuta să se alăture şi ei, şi îi vom putea primi, căci atunci când suntem noi 75 milioane, putem să primim şi pe ceilalţi dacă vor voi să se alipească la forţa noastră. ,,Eu văd acest lucru care nu se poate realiza într’o zi, desigur, nu sub forma de buchet şi flori, ci sub forma pozitivă a unor legături trainice, o spun foarte sincer, alianţa defensivă a acestor cinci state (Take Ionescu făcea aluzie şi la adeziunea Greciei) care o să devină o mare putere şi poate milităreşte cea mai mare putere continentală, pentru că au şi oameni mulţi, au şi spiritul războinic, căci în aceste State este o mare virtute militară”. Iată preconizări în favoarea păcii mai precise decât disertaţiunile periodice dela Geneva. Eficacitatea lor s’a dovedit prin însăşi solidaritatea admirabilă cu care Mica înţelegere îşi exercită de atâta vreme marea-i misiune pacifică în centrul continentului, prin tenacitatea alianţei româno-polonă ; şi în ziua când opera aceasta istorică se va desăvârşi în sensul informaţiunilor curente, apărarea păcii va fi şi mai inexpugnabilă, aşa cum o vedea geniul marelui european. M. MORA m Ip desăvârşea opereiIVeşti alarmante din Germania ■OO“ Hitleriştii vor să ia puterea, şi printr’an ultimat sâ someze puterile pentru anularea tratatelor şi a datoriilor de război - Londra, 5 (Ullstein). — Mai multe ziare engleze publică declaraţii ale lui Mittler, în care acesta spune că exceptând Rusia şi Italia, nu există în nici o altă ţară altă persoană care să se bucure de atâta ascultare ca el în Germania. In cazul când ar veni la putere, a continuat Mittler, va trimite tuturor ţărilor , un ultimatum, în care va cere ca acestea să aleagă între "illata reparaţiunilor şi a datorilor particulare. Datoriile particulare le va recunoaşte, însă nu va continua plata reparaţiunilor „sub influenţa presiunii nemaipomenite de până acum". ATAC LA ADRESA FRANŢEI Berlin, 5 (Ullstein şi Naţional-socialiştii au ţinut : se va produce în Germania un complot al naţional-socialiştilor. Din cauza aceasta, marca germană şi împrumut Young o întrunire publică la „Sport Palast“. A luat, între alţii, cuvântul deputatul Goliring, care a cerut într-un ton extrem de violent anularea tratatului din Versailles. „Naţional - socialiştii, a continuat Göhring, vor spune Franţei în faţă, că nu vor să mai satisfacă nicio pretenţie a şantagiştilor. „Dacă Germania se va prăbuşi, va atrage după ea şi alte state în abis“. IMPRESIA I A BURSA DIN NEW-YORK Londra. ’ (Ullstein). — La ursa din New-York, s'a răsândit eri ştirea, că în 24 ore ii înregistrat mari scăderi, are n’au putut fi refăcute lei mai târziu, când s'a dovedit că ştirea complotului naţional-socialist era de domeniul fanteziei. ATITUDINEA DE PANA ACUM A GERMANIEI VA FI COMPLET SCHIMBATA Londra. 5 (Ullstein).— Şeful de presă a lui Hittler, Rosenberg, care se află aici a declarat ziarului „News Cromele”, că naţional-socialiştii germani vor să convingă pe Anglia să renunţe la atitudinea ei de până acum faţă de Germania. Rosenberg a desminţit ştirea, că ar fi tratat cu guvernatorul Băncii Angliei, spunând că nu va trata decât cu reprezentanţi ai Nuanţei particulare străine. Insus Hittler a declarat unora din ziarele engleze, că dacă partidul său va veni la putere, va refuza plata reparaţiuiilor, va cere anularea tratatului de la Versailles şi va declara nule toate acordurile internaţionale încheiate de la război încoace. Va interzice apoi, orice import de mărfuri străine in Germania, iar Germania îşi va concentra toate forţele pentru propăşirea ei internă. Rosenberg a mai declarat, că sub un guvern al lui Hittler, Germania nu va mai rămâne în Liga Naţiunilor, decât dacă aceasta va dovedi că poate să realizeze o dezarmare generală şi egală pentru toate ţările. EMISARI IN STRĂINĂTATE Berlin, 5 (Ullstein). — Ziarul „B. Z. am Mitag“ anunţă că prinţul de Waldeck-Pyrmont, uinul din cei mai înflăcăraţi aderenţi ai lui Hittier, se va duce la Roma, unde.fi. va stabili reşedinţa permanentă şi va figura acolo ca aşa zis reprezentant diplomatic al notmal,socialiştilor germani. Acesta este un semn, că fiittier vrea să-şi pregătească eventuala guvernare din punct de vedere politico-externă. Aceeaş misiune o are la Londra şeful de presă al lui Hittler, Rosenberg. Faţă de această situaţie, ziarele engleze se întreabă, ce spune d. Bruehing despre acţiunea lui Hitler, care se interpune acţiunii cancelarului german. I Hittler tsa a Nu se poate ştirbi legalitatea faţă de presă Am arătat eri, că ministrul justiţiei a trimis unor instanţe judecătoreşti un fel de ucaz despre chipul în care trebue să exercite represiunea contra delictelor de presă. Am cerutlui Hamangiu să se explice in această chestiune, spre a se şti în mod precis ce concluziuni se pot trage. Dacă ministrul nu desminte dispoziţiunile publicate de presă, confirmă un act ce ia proporţii excepţionale. In adevăr, îndrumările sale, cu caracter de ordin, pe de o parte depăşesc ceea ce este îngăduit ministrului justiţiei în raporturile cu instanţele de judecată; pe de altă parte se substitue jurisprudenței, singura în drept să precizeze înţelesul legilor, atunci când ele ar fi controversate, ceea ce lia este în cazul de faţa. Nu numai atât, dar d. Hamangiu merge până acolo în ordinul confidenţial ce i se atribue şi despre care se afirmă că poartă nr. 98.948 9ri, încât sugerează nesocotirea Constituţiei, care interzice arestul preventiv în materie de presă, raţionând pe baza unor texte din o lege ardeleană, care nu se poate suprapune Constituţiei, după cum ştiu şi profanii nu numai juriştii. Faptul a produs o imipresiune din cele mai ciudate în toate cercurile, care văd aci o încercare persistentă şi periculoasă contra libertăţii presei. Atunci când se începe cu confiscări de ziare şi se continuă cu interpretarea libertăţii de cugetare şi de scris în sensul unor servituţi repudiate de pactul fundamental al statului, situaţiunea devine îngrijitoare. Ordinul confidenţial e plin de curiozităţi. Una din ele , ministrul cere imperios autorităţilor judiciare să se sesizeze singure şi prompt de toate infracţiunile de presă. Nu le cere insă acelaş zel contra fraudelor pe care regimul curent şi-a luat angajamentul să le reprime prin sancţiuni aspre fără s’o facă in mod serios. Chestiunea este de aşa fel, încât nu admite temporizări şi ignorări. Să se vorbească clar şi precis şi mai ales să se rămână în legalitate. -»GSI S*a răsturnat un tren industrial Satu-Mare, Dec. in apropiere de localitatea Negreşti s’a întâmplat astăzi o mare nenorocire. Trenul industrial, care aduce lemne din pădure, s’a răsturnat de pe linie. Doi muncitori au fost omorîţi, alţi 15 grav răniţi. -20«1 După incidentul bulgaro-iugoslav Sofia, 5 (Rador). — Ministrul interimar al Iugoslaviei a vizitat azi pe d. Ghirghinoff, ministrul de externe ad-interim, și i-a remis o scrisoare din partea guvernului iugoslav. Guvernul iugoslav declară în această scrisoare că a luat act de răspunsul guvernului bulgar cu privire la recentele incidente petrecute la Sofia şi aşteaptă ca în viitor guvernul bulgar să ia toate măsurile pentru a evita astfel de incidente regretabile, care ar putea obliga Iugoslavia la hotărâri impuse de dorinţa salvgardării demnităţii sale. Guvernul iugoslav speră că astfel de incidente regretabile nu se vor repeta şi subliniază dorinţa de a întreţine relaţiuni corecte de bună vecinătate cu Bulgaria, ca şi în trecut. Se schimbă numele oraşelor în Rusia I Riga, 5 (Rador).— In Uniune:* .sovietică bântue o manie de preschimbare a numelor oraşelor. Astfel oraşul Ivor a fost numit Kaliniin, iar oraşul Kamenska din leruina a fost numit kosior. Kalinin este după cum se ştie, preşedintele comnitenului central executiv al Uniunii sovietice, iar Kosior este secretar gheneral al partidului comunist din Ucraina. ----------« O •--------- Arestaţii în complotul din Budapesta Budapesta. 5. (Rador). — Poliţia terminând ancheta recen- tei mişcări cunoscute în Ungaria sub numele de ,,revoluţia disperaţilor au fost depuşi la închisoare 19 civili, dintre cei arestaţi cu ocaziunea primelor cercetări. Printre cei arestaţi este un singur militar, locotenentul Vannay, ofiţer de aprovizionare. Procurorul speră ca până luni, după ce va studia dosarul, să întocmească raportul dacă, afacerea trebue judecată de tribunalul special, in conformitate cu legea marţială, sau de tribunalele ordinare. -on- Conferinţă agrară la Sofia Sofia, 5 (Ullstein).— La 10 Decembrie, se întruneşte la Sofia, conferinţa statelor agrare din a Estul şi Sud.Estul Europei La aceasta conferinţă, se va rezolva între altele şi chestia creditelor agricole. Polonia loi Rusia *au şi transmis biroului conferinţei numele delegaţilor cari le vor reprezenta. -•O* intimignstrcianirii reparaţiilor şi datoriilor de război Berlin, 5 (Rador). — Reprezentanţii uniunilor sindicale muncitoreşti şi ni tuturor asociaţiilor de funcţionari au ţinut o şedinţă comună in care sau ocupat de repercusiunile crizei economice generale, şi de problema reducerii salariilor. Rezoluţia adoptată subliniază ca principala cauză a actualei crize este povara impusă de reparaţiunile de război. Rezoluţia cere suprimarea reparaţiunilor şi datoriilor de război, afirmând că pagubele propriu zise provocate de război au fost de mult acoperite prin plăţile germane. Mai departe, rezoluţia constată că criza economică a dus poporul german la o atmosferă încordată şi la pasiuni de ordin politic şi economic cari au dtat caracterul unui război intre fraţi. Rezoluţia condamnă excesele comise de unele organizaţii politice şi cere guvernului sa facă uz de toată autoritatea sa spre a reprima astfel de manifestări. VIAŢA S’A MAI EFTINIT Berlin, 5 (Rador). — Oficiul statistic al Reichului publică numerele Indicii asupra costului vieţii în Noembrie 1931, în comparaţie cu Noembrie 1929. Statistica stabileşte o oftinire de 20 la sută la alimente, de 33 la sută la îmbrăcăminte şi reduceri mai mici la alte articole. Chiriile şi transporturile indică scumpiri. In medie, costul vieţii este redus cu 13,7 la sută faţă de Noembrie 1929. Ce se petrece in Ucraina Comuniştii Îşi părăsesc posturile — Riga, 5 (Rador)*— Din cauza situaţiei încordate din Ucraina, mulţi comunişti îşi părăsesc posturile din provincie, dispărând fără urmă. Astfel ziarul sovietic ,.Comunişt” anunţă că 16 fruntaşi comunişti, trimişi în provinciile Ucrainei spre a lucra acolo timp de o lună, nu au ajuns la destinaţie şi nimeni nu ştie unde se află. Toate măsurile luate de autorităţi pentru regăsirea lor au rămas zadarnice. Mulţi comunişti părăsesc în mod clandestin Uniunea Sovietică, fugind în străinătate cu paşapoarte false. De asemenea numeroşi comunişti şi funcţionari sovietici demisionează din posturile lor, arătând că nu-şi pot lua răspunderea pentru îndeplinirea obligaţiunilor lor. Paraşutista Brăescu, gata de plecare Participarea d-rei Smaranda Brăescu la concursurile organizate la Miami (Florida), cu prilejul marilor demonstraţiuni internaţionale de aviaţie ce se vor ţine în primele zile ale lunei ianuarie, a fost primită cu deosebită satisfacţie de comitetele de iniţiativă americane. Vestea aceasta a stârnit senzaţie şi entuziasm mai ales în rândurile românilor din America, mândri că ţara lor de origine le trimite o solie atât de rară, pe viteaza fetişcană, care câştigând recordul mondial femenin de înălţime, în lansarea cu paraşuta, vine să-şi măsoare puterile cu aşii aviaţiei universale, pentru a bate şi recordul bărbătesc al zborului cu umbrela. Ziarul românesc „America” salută vestea participării paraşutistei noastre la extraordinarele întreceri aviatice de la Miami, printr-un admirabil articol închinat curajului şi isprăvilor înfăptuite de ea până acum. In acelaş timp, în cercurile românilor se fac încă de pe acum pregătiri zeloase pentru o primire cât mai strălucită, asigurând-o de tot sprijinul pe lângă autorităţile americane şi comitetul organizator. Plecarea din ţară a d-rei Brăescu a fost fixată pentru ziua de 14 Decembrie a.c. D-sa se va opri 2-3 zile la Berlin, spre a-şi revizui aparatul de lansare, chiar la uzinele fabricei furnizoare Heineke. De la Berlin se va duce la Havre, unde se va îmbarca pe bordul marelui transatlantic „Leviathan", cu care va între- prinde călătoria până în Ame- rica. Aci va trebui să facă o se- rie de exerciţii de antrenament şi de rezistenţă în sborul la înălţimi mari,în vederea lansării de la 8500-9000 metri. Reamintind românilor din ţară sprijinul pe care-l datoresc eroicei noastre paraşutiste, rerioim în acelaş timp apelul adresat generozităţii acestui public, în ceasul în care am deschis subscripţia prin ziarul nostru. Lista îşi aşteaptă încă subscriitorii. 0T Şedinţa solemni a Academiei Române Sărbătorirea d-lor Millai Sutzu şi Iacob Biogruzzi, cu prilejul împlinirii vârstei lor de 1G an! Situaţia căilor ferate particulare din noule ţinuturi La ministerul comunicaţiilor s-au ţinut câteva conferinţe privitoare la situaţia încă nelămurită a unor societăţi de căi ferate particulare din noile ţinuturi, conferinţe care au fost prezidate de d. ministru V. Vâlcovici, şi la care au luat parte d. ministru Savel Rădulescu din partea ministerului de externe, d. dr. Vasile Popp, directorul căilor ferate particulare din ministerul comunicaţiilor şi dr. prof. Tutuc, consilier technic in ministerul finanţelor. In aceste conferinţe s’a căutat să se stabilească, după posibiliaţi, un sistem unitar de procedură care să fie aplicat în toate cercurile pendinte de litigii şi răscumpărări de căi ferite particulare. S’a examinat situaţia tuturor căilor ferate particulare de sub adminis-itraţia c. f. r. In ultima conferinţă ţinută aaaltăeri, comisiunea neavând la îndemână date depline cu privire la modul de funcţionare a fondului* (B) (creiat de marile puteri, pentru despăgubirea statelor succesoare), a rămas ca chestiunea să fie reexaminată după sosirea acestor date, când se va cunoaşte şi ultima situaţie a proceselor pendinte în faţa tribunalului mixt ungaro-roraân dela Paris. Faţă da situaţia grea financiara in care se găsesc azi atât statul român cât şi c. f. r. în cursul conferinţelor s’a discutat eventualitatea ca cea mai mare parte a liniilor ferate particulare, care formează obiectul vreunui litigiu cu statul român, să fie retrocedată vechilor societăți, pentru a se administra și exploata. ----------1 09--------- Legi economice in Cehoslovacia J'fraga, 5 (Rador). — Ziarele anunţă că guvernul pregăteşte o serie de proecte de legi cu caracter economic. Un proect de lege va cuprinde măsuri împotriva scumpirii produselor alimentare, altul va reglementa funcţionarea cartelurilor industriale, iar o lege este în studiu, cuprinzând norme pentru funcţionarea asociaţiilor de consumatori. Guvernul pregăteşte de asemenea o lege pentru apărarea chiriaşilor. Contractele de închiriere vor fi prelungite, însă in anii viitori, se va acorda un spor de chirie până la 40 la sută faţă de chiriile actuale. Sporul de chirie nu se va aplica persoanelor având un venit anual mai mic de 30.000 coroane (150.000 lei). -----------O®--------- Delegaţia sovietică la conferinţa dezarmării Geneva, 5 (Rador). — O telegramă oficială adresată din Moscova secretariatului Societăţii Naţiunilor, anunţă că delegaţia sovietică la conferinţa dezarmării va fi condusă de Litvinov şi Lunaciarski. Delegaţia va cuprinde numeroşi consilieri şi experţi technici.----------- - ---------- Un român ales judecător in America din tânăr avocat român, *d. George Ulcisan, a fost ales judecător de pace în orășelul Parma (statul Ohio din Stereile Unite), pe lista partidului democrat. D. Ulcisan e ,născut în comuna Satu-Lung din jud. Satu Mare şi practică de doi ani-avocatura în oraşul Parura. „ -Joe „Elevul” lorga Toată lumea îi spune „Profesor“, dar în chestiile politice este un elev. Toată lumea ii spune „Istoricul“, iar în istoria politică mai are de învăţat. In şedinţa de joi a Camerei, vorbind cel din urmă în discuţia Mesajului, d. Nicolae Iorga a combătut teoria constituţională, cum că „regele domneşte dar nu guvernează“. Şi a adăugat că nu vrea să fie o păpuşă pe lângă o iluzie de rege. Aci stă cheia dezordinei morale din punct de vedere politic, în care a căzut d. Nicolae Iorga. Vrea să fie un mare ministru pe lângă un rege autocrat, vrea sa fie înscris de Istorie în rubrica unui Richelieu sau al unui Mazarin. Uită, însă, că această rubrică a fost închisă de Istorie. Şi mai uită, fireşte, că cei doi mari cardinali, pentru ca să ajungă glorioşi au trăit în secolul al şaptesprezecelea, şi iarăşi nu ţine seama că în secolul al douăzecilea, cei cari vor să-i maimuţărească au soarta lui Primo de Rivera. Ce vrea d. lorga ? Vrea o monarhie autocrată ? Dar nu ştie, dumnealui mare istoric, ce s’a ales în Europa de toate monarhiile despotice ? Să ia actuala hartă a Europei domnul elev lorga şi să înţeleagă. In afară de republica Elveţiei, toate republicile actuale, toate : Franţa, Rusia, Germania, Austria, Turcia, Spania, au răsărit din monarhiile autocrate. Polonia a renăscut republică pentru că a fost sfâşiată şi stăpânită de trei monarhi autocraţi. Cehoslovacia s’a emancipat republică de sub călcâiul secular al unei monarhii sistem lorga. Ungaria are un regim hibrid, dar numai monarhic nu e. In schimb, toate ţările cari au avut regi constituţionali: Anglia, Belgia, Suedia, Norvegia, Serbia, Bulgaria, România, au rămas monarhii. Regimul pe care îl doreşte d. Nicolae Iorga pentru România este acela care în toate ţările, dar absolut în toate, a dus la republica. Căci monarhia nu se poate menţine decât în acele ţări în cari regii domnesc, dar nu guvernează. Să ne arate domnul istoric şi profesor Nicolae Iorga o singură monarhie absolută, care a rămas în picioare după marele războiu . Să ne arate domnul istoric şi profesor Iorga o singură monarhie absolută, care nu s’a transformat în republică. Să ne arate o singură republică — afară de Elveţia care n’a urmat unei monarhii absolute. Să ne arate, istoricul şi profesorul, ameţit de înălţimea lui care a ajuns, o singura monar-r hie constituţională în care regii domnesc, iar nu guvernează, care s’a transformat în republică. Aceasta este istoria, istoria cea adevărată, care nici nu minte nici nu înşeală, iar nu bagajul de vorbărie, care poate entuziasma cel mult corul lichelelor. România este ţară constituţională ! Iar când d. Iorga visează pentru dânsa o nebunie din alte vremuri, iar în miezul acestui basm, d-sa jucând un rol din Vicleim, nu mai putem sta nepăsători. Istoria a dovedit şi dovedeşte că popoarele, toate fără excepţie, sunt bune şi înţelegătoare. Când regii sunt înţelepţi şi ţin seamă de dreptul popoarelor, când rămân în marginile trase de Constituţie, atunci sunt respectaţi, sunt iubiţi şi nici o patima nu îndrăzneşte să le ştirbească prestigiul. Dar când regii au nenorocirea să asculte sfaturi ca acelea pe cari ar dori să le dea de lorga noului nostru rege, atunci..., cade zarul istoric ! Ţara aceasta are nevoe de linişte, de ordine, de strângerea rândurilor româneşti, de unire sufletească între toţi românii şi regele lor, iar nenorocirea vrea ea în fruntea guvernului să vie un om, pe care noi l-am respectat şi l-am iubit, dar pe care locul la care a ajuns, l-a prefăcut într-o primejdie şi pentru Tron şi pentru ţară. D. Iorga poate fi de toate, dar nu poate şi, mai ales, nu trebue să fie om de guvern. CONSTANTIN BACALBAŞA Quiflii iutii» la lelni ............. Belgrad, 5 (Ullstein). Azi după amiază, studenţii universităţii locale au organizat aci mari demonstraţii anti-italiene. La catedrala catolică, s-a oficiat o slujbă pentru defunctul fost arhiepiscop iugoslav Sedel, din Gorizia, care a fost îndepărtat din postul său de italieni. După oficierea slujbei, studenţii s’au adunat în faţa catedralei şi au ţinut cuvântări violente la adresa Italiei şi fascismului. Intervenind poliţia, studenţii s’au îndreptat spre palatul regal, unde au ovaţionat pe rege, armata iugoslavă şi Iugoslavia şi au strigat: „Jos Italia I Jos fascismul! Jos asupritorii slavilor”. Şi aci a intervenit poliţia şi studenţii au plecat spre universitate unde au continuat să strige „Jos Italia I”. La intervenţia profesorilor, studenţii s’au împrăştiat. Pentru mâine, studenţii convocase o întrunire, care a fost însă, interzisă de autorităţile universitare. Proecte monarhiste in Polonia — O desminţire a agenţiei telegrafice polone — I . Varşovia, 5 (Rador). — Agenţia telegrafică polonă anunţă : Ziarele de astăzi publică o desminţire categorică a ştirii apărută în ziarul „Action Francaise“ din Paris şi reprodusă de ziarul „Ilustrowany Kurier Codzienny“, după care ar exista un proect de căsătorie a Principe-lui Nicolae al României cu fiica mai mare a Mareşalului Pilsudski şi un proect al proclamării Principelui Nicolae ca Rege al Poloniei. Presa află că această ştire este pe deantregul inventată. „Action Francaise“ şi ziarul polon care a repetat ştirea au fost victimele unei mistificări. Ziarele publică o desminţire în aceeaş chestiune, semnată de d. Slavek, fost prim-ministru şi actualul preşedinte al blocului de colaborare cu guvernul.