Universul, ianuarie 1932 (Anul 49, nr. 1-353)
1932-01-15 / nr. 13
r Anul XLIX — FONDATOR: LOIBI CAZZAV1LLAN 12 Pagini EXEMPLARUL fn Tară: Ste! In Străinătate : 6 Lei In Austria : S. C.30 12 Pagini Nr. 13 Vineri 15 Ianuarie 1932 p UNIVERSUL CELE DIN URMĂ STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGĂ TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: Bucureşti, Str. Brezoianu No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI are numerele: 3-1370; 3-1371; 3-1372 ; 3-1373; 3-1374; 3-5643. DIRECTOR STELIAN POPESCU DURA LEX Cu toate ordinele şi avertismentele pornite de la ministerul de finanţe către administraţiile şi inspectoratele financiare, cu toate pedepsele tot mai frecvente aplicate agenţilor fiscali pentru neîmplinirea minimului de încasări fixate din oficiu, ritmul acestor încasări slăbește pe fiecare zi, lipsind tezaurul statului de mijloacele necesare satisfacerii chiar celor mai stricte nevoi curente. Criza este, fără îndoială, cauza capitală a diminuării încasărilor. Ea a scos din rândurile contribuabililor serii întregi de întreprinderi, care alimentau intens, in trecut, vistieria statului, iar celor rămase încă pe picioare le-a subţiat veniturile adesea până la inexistenţă. Nu stăruim asupra acestei teme atât de cunoscute şi nici asupra miopiei guvernanţilor cari, în ciuda tuturor indicaţiunilor faptelor, persistă să-şi întemeieze politica bugetară şi financiară pe sistemul stoarcerii fiscale. Avem de semnalat pentru azi numai faptul, că rigorile fiscale — chiar la situaţii materiale egale — nu lovesc deopotrivă pe toţi contribuabilii, aşa cum ar trebui să fie, în cazul când dispoziţiunile legilor s’ar aplica cu dreptate pentru toată lumea. Nu, in timp ce unii sunt executaţi până la cenuşa din vatră, alţii sunt înconjuraţi, păsuiţi sau chiar făcuţi scăpaţi de-a bine de înşişi agenţii urmăritori. Niciodată frauda fiscală n’a fost mai în floare ca acum. Iar iniţiativa porneşte chiar din rândurile agenţilor statului. Ei singuri se oferă să te scadă sau să te facă definitiv scăpat — chiar când nu-i ceri decât o mică păsuire. Te miri că se mai găsesc oameni cari mai plătesc, în afară de cei cu venituri fixe, cum sunt salariaţii, în afară de proprietari, de firme stabile şi prea cunoscute, etc., cari sunt prizonierii fără scăpare ai fiscului. Şi ca în toate împrejurările, majoritatea celor ce se sustrag îndatoririlor fiscale o formează tocmai cei mai cu dare de mână, cei, cari, chiar sub vitregia împrejurărilor de azi, reuşesc să tragă toate foloasele şi să câştige poate chiar mai uşor ca în vremuri normale. Ei bine, tocmai beneficiarii actualei situaţii anormale dau cel mai mare contingent de evadaţi fiscali. Şi aceasta cu complicitatea, am putea spune, organizată, a corpului nostru fiscal. Consilierul tehnic francez de pe lângă Banca Naţională îşi face datoria aproape în fiecare din rapoartele sale trimestriale privitoare la stabilizare, să ridice discret vălul care ascunde această situaţie ruşinoasă şi să sublinieze— notaţi caracterul eufemic al formulei — „necesitatea organizării corpului fiscal de constatare şi percepere” în vederea împuţinării evaziunilor fiscale şi executării intensive a debitelor înscrise în roluri. Fireşte, că la acest trist abuz ce a ajuns azi o practică curentă şi pentru contribuabil şi pentru agent, a împins, în primul rând, însuşi excesul de fiscalitate al guvernelor şi parlamentelor. Dar dacă excesul n’a putut fi înlăturat până acum, grija cea mare a ministerului de finanţe era să ne scutească de acest rezultat şi mai odios, pe care-l avem azi sub ochi, ca unii să suporte toate rigorile fiscale, iar alţii să rămână complet neatinşi de ele. Dacă regimul e aspru, să fie cel puţin pentru toţi. „Dura lex, sed lex“. MT Moft Ce se petrece pe malul Nistrului ! — La punctul Tr’fauti s’a descoperit o organizatie intrragă, care se ocupa cu transporturi de tineri in Rusia sovietica — — LĂMURIRI DIN CERCURILE OFICIALE — In cursul anului trecut s’a semnalat în diferite localităţi de pe malul Nistrului, dispariţia unor tineri, ceeace a dat de bănui! autorităţilor militare. ^ S‘au întreprins cercetări amanun fite si s’a constatat ca ei au trecut Nistrul în mod fraudulos Aproape tofi ace*« tineri recrutaseră si urmau să îie încorporaţi în armată. Gratie vigilentei unor grăniceri, s’a desrom rit că în apropierea oraşului Soroca, sovietele aveau nuclee foarte bine organi-zate, conduse de oameni prudenti şi cu destule resurse materiale. Autorităţile militatre înştiinţate de intensiunile Boesier organization!, cu început supravegherea serdoarelor Lipnic, Alaki şi Trifăuţi. NUCLEEI r C^’tiîNÎŞTE LA LUCRU Odată cu îngheţul Nistrului nucleele bolşevice au intensificat operajiunile Soldatul grănicer Demiterea loan, care de asemenea fusese pus pe urmele organizaţiilor bolşevice, înapoindu-se în ziua de 5 Decembrie spre compania 3-a, a fost oprit de evreul Gherman Marcu, care l-a rugat să-l ia în sania sa, spre a-l duce acasă. Pe drum, Gherman Marcu a făcut propuneri concrete soldatului Demiterea, relevându-i avantagiile pe care le-ar avea, dacă ar înlesni trecerea unor tineri peste Nistru. Sosit la conipanie, soldatul reportă superiorilor cele întâmplate și primi ordinul, să nu scape din vedere de Gherman Mareu. IN CURSA La câteva zile Gherman Mareu — după ce făgăduise o sunte importantă grănicerului — stabili cu acesta noaptea când trebuia să înlesnească trecerea unui întreg convoi de tineri, care voiau să fugă de la îndatoriri! militare. In apropierea Crăciunului Gherman Marcu lisase de cornii, acord cu soldatu’ Demitere“ noaptea când tinerii intenţionau să treacă Nistrul. La punctul „Păi“, evreu! Gherman Marcu veni cu victimele cerora Ie storştse mari sume d bani. In momentul când aceşi urmau să traverseze Nistrul, au fost înconjuraţi de grăniceri şi arestaţi împrejurarea aceasta a determinat autorităţile superioare militare să sporească şi trupele şi supravegherea. Un mare număr de ofiţeri şi soldaţi rutinaţi în cercetări de (Continuare la pag. 2-a) / KIMON LOGHI, - ANTIBES (Riviera franceză). de la Negocierile După luarea de contact ! La a treia întâlnire, între însărcinatul cu afa- t faţă de obiecţiunile de cerc al României la Riga, I Principiu, cari constituiesc un adevărat „non* possumus“, reprezentantul Sovietelor a sugerat d. Mihail Sturza, şi d. Stomeniakof, delegatul So-'-’ ’or---fr’ân- Riga diferite formule, care n’au fost găsite acceptabile din partea noastră. Deocamdată, situaţiunea este deci staţionară. D. STURZA delegatul României tul României a remis proectul nostru de pact de neagresiune. La a doua întâlnire, d. Stomoniakof a prezentat un contra-proect. ' D blO.iiON.AKUF delegatul sovietelor Statul major francez contra incheerii pactelor cu Rusia Londra, 12 (Ullstein). — Corespondentul diplomatic al lui „Daily Telegraph“, anunţă, că statul major francez, în frunte cu mareşalul Pétain şi generalul Weygand, a protestat în modul cel mai energic împotriva planului ministerului de externa de a realiza pactele de neagresiune dintre Rusia Sovietică şi ceilalţi răsăriteni ai Franţei. ■ ’ Statul major francez se teme, că prin apropierea dintre Rusia şi aceste state, armatele acestora din urmă ar putea fi contaminate de propaganda bolşevică. După „Daily Telegraph“, statul major francez e de părere că acest pericol ar fi atât de mare, încât ar prefera să facă anumite concesii politice Germaniei decât ca statele din Orientul Europei să închee pactele de neagresiune cu Sovietele. Mari inundaţii pe valea Someşului Satu-Mare, 11 Inn. De două zile timpul încălzinidu-se, zăpada, care a căzut din abundenţă, în nordul Ardealuri, s’a topit repede provocând mari inundaţii. Apele Someşului au eşit din matcă, transformând ntr’o massă de apă sămănătuile,de pe ambele maluri. Pe trocurea, satele din apropiereasomeşului au mult de suferit. Locuitorii comunelor Roşiori, Caraşeu apa, Odoreu, sunt cei mai loviţi de aceste inundaţii, întrucât în unele locuri s’au aşezat Bariere de Llocuri mari, de ghiaţă, d. prefect al judeţului, Puşcaşiu, a luat măsuri pentru deblocarea râului. .De asemenea a luat astfel de măsuri primăria municipiului Satu-Mare, apele ameninţând aici digul de apărare al oraşului. SOMEŞUL A INUNDAT DOUA COMUNE DIN JUD. CLUJ Cluj, 12 Ianuarie In urma topirii zăpezilor din munţi, apele Someşului au crescut din nou, ameninţând cu inundarea maii multe comnine. Cele mai periclitate sate sunt Măriişelul şi Rechatul, unde, din cauza gheţurilor mari, apa Someşului n‘a putut curge în albia sa regulată şi s‘a revărsat, inundând întreg hotarul. Pentru evitarea vreunei nenorocirii, câteva case au fost evacuate. A fost anunţată prefectura, care a trimis la faţa locului 300 de muncitori, ca să spargă ghiafa şi să dea curs apelor. Victimele Beuthen Berlin, 12 (Rador). — In urma catastrofei miniere de la. Beuthen se maia?* îngropaţi în mine şeapte Iul tori. Se speră că în cursul zdei de azi ei vor putea fi scoşi la supra-* faţă. Deoarece accidentul s’a produs in noaptea de Luni spre Marţi, a săptămânii trecute sunt puţine speranţe ca aceştia să mai fie gâsiţi in viaţă. Dintre cei 15 minieri îngropaţi, unul a putut fi salvat de la început, iar şoapte au fost salvaţi alaltăeri, după ce au stat îngropaţi şease zile şi şease nopţi şi se pierduse orice speranţă de a-i mai găsi în viaţă. ------OWO---- FILME In Jo-Mun-Fu. — Domnule avocat.... — Luaţi loc* Vă văd foarte emoţionat. — Nu sunt emoţionat, sunt revoltat! Inchipuiţi-vă, un vecin a strigat nevestei melef în faţa lumei: cocotitk. — Condoleanţele'ui ele. ' — Aveţi dreptate, domnule avocat. ‘Strânge|i-mi mâna şi comp;itinnţi-iuS4. Vreau să-l dau în jufecată. Nu cer decât un leu, .train nevoe de bani; eu, sunt om cu stare. Dar, să-i dea măcar o zi de închisoare, pri o amendă cât de mică. Să știu că Ta pedepsit, că nevastă-mea nu' merită această ocară... Cât o să mă coste? — O să vedem la urmă. — Și eu sunt tot de părerea asta. V’asigur c’o să fiţi mulţumit. Nici h’or să v’aşteptaţi cât de recunoscător o să fiu! Procesul se înfăţişează, avocatul îşi pune tot talentul şi toată vlaga la contribuţie, martorii confirmă reclamenta, judecata osândeşte pe inculpat care bâlbâe scuze c’au fost provocat, la 300 lei amendă. Soţul ofensat în persoana nevestei nul mai poate de bucurie ia pe avocat într'un colţ şi-i numără cincisprezece bilete de câte o mie. Acesta, surprins şi fericit, îi scutură mâna cu efuziune şi dă să plece. La eşire, inculpatul îşi face loc umilit. JDar avocatul îl strânge afectuos discret de degete şi, pipăindu-şi bancnotele din buzunar, îi şopteşte în treacăt: — Mai înjură-i odată, şefule! Don Jose Sislip Mih SiiRiu Cu aceeaş energie cu care am combătut rătăcirile regionaliste ale câtorva ardeleni, trebue să dezaprobăm tendinţa de centralizare bugetivoră a guvernului actual. D. Iorga, care şi-a făcut nume şi carieră politică pe aripile vâlvei naţionaliste, odată la guvern, a cârmit-o pe cărarea opusă; întâia sa atenţiune a fost pentru numirea unui subt secretar de stat minoritar, — ceea ce nu era întâiul lucru de făcut —; al doilea gest necugetat, dar poate instinctiv, a fost faimosul Mesaj la deschiderea parlamentului, când am auzit aiuritoarea declaraţie cum că Statul român este un bloc de mai multe popoare. Tăgăduirea adevărului cum că România este un Stat Naţional care, ca toate celelalte state, cuprinde şi elemente minoritare, a dovedit ţării cam ce fel de năzbâtii populează creerul primului ministru. Dar regimul lorga-Argetoianu sau mai bine ArgetoianuIorga, din faza glumelor fără de a doua zi, începe să devie o adevărată primejdie. Neavând nici o legătură cu ţara, el nu o cunoaşte, el nu-i simte durerile şi simţirile, el este străin de marea pulsaţie naţională care a devenit organică de la înftregirea ţării. Zilnic vedem cum se desfăşură în progresivitate, opera de destrămare naţională. Pentru întâia oară am auzit din toată ţara strigătul cum că Bucureştiul este privilegiat, pe când celelalte judeţe sunt năpăstuite. , O adresă oficială a Societăţii pensionarilor din Brăila, trimisă d-lui prim ministru, spune lămurit: pensionarii din Bucucatastrofei miniere de la' F.eşti sunt, dinB'Fnj. la timp, pe când cei din toate celelalte judeţe ale ţării sunt jertfiţi. Săptămâna trecută s’a ţinut la Iaşi o întrunire punică a Corpului învăţătoresc, şi acolo acelaş strigăt a răsunat. Dar din toată ţara ne vin aceleaşi plângeri cari ascund o profundă durere. Aceasta este politica omului, a cărui dibăcie o laudă zilnic presa argetolanteră. Foarte dibaci măsură, nu e nimic de spus. Pentru ca sub ferestrele lominţii d-lui primministru să mi răsune vaetele muritorilor de goarne la Bucureşti — deşi nici aici integral— se acordă o mai mare solicitudine. Dar toată ţara cealaltă ?.. în vremurile grele pe care le străbate lumea, cu primejdii necunoscute atârnate pe toate capetele, când din dosul palatelor pacifiste se ascut săbiile şi se fabrică arme noui care vor uimi lumea într’o zi care nu ar fi departe, la Bucureşti se filtrează zilnic veninul desuuirii naţionale. Ardealul începe să se simtă nedreptăţit. In Basarabia se pune la cale un bloc basarabean. In Bucovina ţărănimea îşi scutură dureros pletele. In vechiul regat provincia se plânge că e nedreptăţită faţă de Capitală. Către care prăpastie am pornit-o cu această politică a nebuniei dictatoriale? Politica guvernelor române de la înfăptuirea glorioasei Uniri, nu poate să fie decât una: strângerea rândurilor româneşti, pentru preîntâmpinarea tuturor vijeliilor. De pe banca ministerială primul ministru îndrăzneşte să strige unui deputat: — D-ta rămâi cu Constituţia, iar eu rămâi cu puterea ! Şi nimeni nu protestează! Şi toţi factorii constituţionali tac, deci consimt. Incăodată, unde merge Statul român cu această nebunie?.. Actualul guvern, neavând măcar un nume cu care să se prezinte ţării, s’a botezat guvern al Unirii Naţionale. Care faptă a lui a consolidat Unirea românească? Să auzim! Declaraţiile din Mesaj că România este un stat compus din multe popoare ? Jignirea provinciilor alipite prin administratori cu totul străini de localităţi? Plângerile ardelenilor până la revendicări regionaliste? Ivirea blocului pan-basarabean? Vaetele tuturor judeţelor împotriva privilegiilor acordate Capitalei ?.. Suntem hotărâţi adversari ai regionalismului, dar suntem încă şi mai neîmblânziţi duşmani ai rapacităţii centraliste. La toate marginile de ţară este desnădejdea. Pe când parlamentarii străini de circumscripţiile unde au fost numiţi şi-au primit aconturi de diurnă chiar pe luna ianuarie 1932, sărmanii oropsiţi, fie ei pensionari, fie ei slujbaşi, sunt neplătiţi, unii pe o jumătate de an. Şi toţi oropsiţii strigă: „La Bucureşti miniştrii, subsecretarii de stat, inalţii slujbaşi, deputaţii şi senatorii, preşedinţii Corpurilor legiuitoare, clica favoriţilor sunt plătiţi, nu numai la lună, dar şi cu anticipaţie, pe când noi, cu stomacurile goale şi cu copiii osândiţi istovirii prin mizerie, suntem părăsiţi. Şi cu toate acestea ce uşor ar fi fost să se îndulcească suferinţele, dacă jertfa ar fi început de sus. Uşurarea trebue începută cu cei mai nevoiaşi şi de la margini de ţară. Mai întâi Ardealul, Basarabia, Bucovina, judeţele vechiului regat şi numai cei din urmă să fie plătiţi grangorii de la Bucureşti. întâia condiţie pentru ca un guvern să fie silit a face o asemenea politică ,este : guvernul să fie luat din ţară, iar nu dintr’o anticameră. Parlamentarii să fie născuţi şi trăiţi în sânul ţinuturilor chemaţi să Ie reprezinte. In Cameră şi în Senat să-i trimită voinţa populară, iar nu numai capriciul cinic al stăpânitorilor. Bate un vânt rece peste capetele noastre şi, tocmai atunci când toţi copiii României ar trebui să-şi simtă mai frăţeşte cotul, România nu are guvern. Cel mult are stăpâni! CONSTANTIN BACALBAŞA ---------o®o- D. TITULESCU LA LONDRA Paris, 12 (Boiler). — D. Titulescu, ministrul României la Londra, a trecut azi prin Calais, spre a merge la Londra, unde va relua funcţiunile sale. ----------9-0.9--------- Prelungirea pactului de amiciţie italo-român Roma, 12 (Rador).— Guver-i nete italiani şi român au hotă- I rit prelungirea pe timp de 6 luni a termenului prevăzut I prin articolul 5 din pactul de I amiciţie italo-român, semnat la 1926 şi referitor la denunţarea sau reînoirea pactului menţionat. —•— ox O —-- Pachetele cu bombe (!) trimise regelui , Italiei şi d-lui Mussolini Neapole, 12 (Ullstein).— Eri, a sosit în port transatlantul ..Ex. calibur"4, pe bordul căruia se spunea că ar fi două pachete cu bombe adresate regelui Italiei şi d-lui Mussolini. Autorităţile au procedat la o percheziţie amănunțită, controlând peste 600 pachete, fără să găsească vre-o bombă. * Neapole, 12 (Ullstein) - Deabia spre seară, s-au găsit două pachete, unul adresat d-lui Mussolini şi celălalt regelui Italiei. Pachetele conţineau albume cu vederi din California, trimise de un italian de acolo ca semn de omagiu la adresa Regelui și a lui Mussolini. Doina, Ianuarie Dopa obiceiu, la sfârşit de an fiecare stat işi întocmeşte un prim bilanţ al activului şi pasivului sub rezerva de a face în urmă rectificările precise cari sunt opera statisticii. In ce priveşte pe Palia, dacă vrem să ne dăm seama cu adevărat de motivele cari, în ciuda lucrurilor permit să se considere că perioada, grea trăită a dat rezultate destul de reconfortante, trebue să ne reamintim că încă din JĂŢ1 s’au spus italienilor cuvinte clare spre a-i pune în gardă împotriva pericolefor ce se anunţau şi a-i face să primească jert- fele ce se impuneau la drept vorbind, aceasta păruse destul de neaşeptat, căci aproape opt ani de zile s’au făcut toate sforţările spre el însănătoşi trecutul, în special în ce priveşte finanţele. Echilibrul bugetului, reducerea circulaţiei, controlul schimbului, consolidarea datoriei interne augmentarea rezervei aur, regularea datoriilor străine. toate aceste dificultăţi fuseseră înfruntate şi rezolvate. Se poate deci spune, că Italia făcuse cu bine faţă celor mai grave probleme când prăbuşirea americană a venit să agraveze relele europene. Trebue să-i dăm această dreptate lui Mussolini — şi adversarii săi cei mai înverşunaţi nici nu mai discută punctul acesta — că el a văzut de la început că depresiunea de care Italia suferea deja nu putea decât să se agraveze şi mai mult fil o spune cinstit şi aproape cu cruzime italienilor cărora nu le-a ascuns că trebuiau să lupte încă, să se restrângă, mai mult şi eu producă mai eftin dacă vor să nu se piardă rezultatele dobândite în anii precedenţi şi să vadă din nou periclitată, lira. N’a sulemenit adevărul, a arătat cu degetul deficitul şi a impus cu o străşnicie, pentru care trebue să-i fim recunoscători azi, un ansamblu de reduceri datorită cărora a fost cu putinţă de a se menţine la nivelul de stabilizare în jurul căruia s’a coordonat întreaga economie naţiinală Lefuri, salarii, chirii, costul vieţii şi preţul de cost au fost reduse, şi Italia a cunoscut astfel fără întârziere majoritatea sacrificilor pe care alte ţări nu le-au cunoscut decât mult mai târziui. Aproape că nu mai e nevie să se observe.Că şi Itala ca şi orice altă ţară nu poate să fie apăretă de reacţiunea acestor măsuri. Legăturile mondiale sunt astfel, încât nu e cu putinrapercusiunile crizelor specifice fiecăruia. Anul care’s’a isprăvit nu ne-a adus numai trandafiri şi dacă putem privi cu satisfacţie drumul străbătut, nu putem să ne ascundem că acest drum a fost greu. Tot astfel putem şi trebue să privim cu încredere viitorul, dar ar fi tot atât de imprudent ] de a crede că roadele muncii n’au decât să se pârguiasică şi că nimic nu ne va fi mai uşor decât să întindem mâna spre a la „culege. Pentr moment câteva constatării justifică speranţa pe care o avem şi sunt o încurajare sigură ca să ne urmăm mai departe drumul. Dacă valoarea exporturilor produselor industriale muncite a fost de 100 in 1922, vom găsi că la sfârșitul lui 1930 indexul acesta a fost pentru Italia 173,83, în vreme ce aceleași exporturi au trecut, dela 100 la 185 în Germania,, dela 100 la 154,40 in Statele Unite, dela 100 la 104,34 brea Britanie, dela 100 la 8-180. Atari progrese considerabile le găsim în statisticele actuale in ce priveşte industria minieră şi metalurgică, materiile colorante, îngrăşămintele, sulfatele şi textilele, in special in ce priveşte mătasea arrtificailă care dela 3 milioane kilograme in 1922 a ajuns la 30 milioane în 1930 ocupând astfel in ce privește industria, italiană locul al doilea imediat după Statele Uifta din America. Dacă aceste cifre, cari n'au fost cunoscute decât în ultimele zile, arată la ce nivel a ajuns sforţarea producţiei italiene intr'o perioadă deja neprielnică, nu mai încape îndoială că la anul viitor când rezultatele statistice din 1931 vor fi cunoscute nu mai putem spera alte progrese, dar s’ar putea să pierdem şi terenul câştigat. Dar din ansamblul datelor, încă fragmentare, pe cari le putem culege, avem motive excelente de a crede că ansamblul producţiei italiene 6'a arătat mai avantajos de Scrisori din Italia ! RECAPITULĂRI cât in ţări mai favorizate sau* mai bine utilate.*merciale. Dacă în Franţa, se acuză un deficit de 3 miliarde şi se prevede că el va atinge la sfârşitul exerciţiului aproximativ 5 miliarde, în Anglia, acest deficit depăşeşte 20 miliarde de franci şi în Statele Unde la sfârştul acestui an fiscal, adică la 1 iulie 1932, nu va fi inferior sumei de 3 miliarde de dolari, adică ceva ca 70 de miliarde de franci. Nu există bogăţie naţonală pe cari atari hemoragii să nu le prăbuşească. * S'a discutat mult. Se va mai discuta încă cu privire la cauzele ce au determinat fenomenul fără precedent care re numeşte criză, întocmai ca pentru război se va mai vorbi încă mulţi ani de-a rândul de ea, căutându-se să se înţeleagă ceea ce, în momentul de faţă, pare obscur şi contradictoriu. E probabil că se va observa că toţi aveau dreptate şi că toţi au greşit voind să dea răului mai degrabă o cauză decât alta şi se va înţelege că numeroşi factori criza cafiecare stat să nu simtă I Franţa şi, că: au scăzut, imMaCu un bilanţ de aproape 20 de miliarde Italia a cheltuit sau a angajat in lucrări publice, în mai puţin de zece ani, aproximativ , 10 miliarde. Astfel s’au perfecţionat în special drumurile. S’au utilat porturile, s'au mărit, căile ferate. S’au făcut apte pentru agricultură, terenuri vaste; s’a instalat apă şi lumină in satele cele mai puţin favorizate. Şi, spre a combate şomajul, fără ca bilanţul să fie periclitat, se perseverează în sistemul ce conistă în a ajutora în chinul ce-1 mai puţin pasiv, augmentându- s0 prin toate mijloacele (din iniţiativa statului sau a întreprinderilor particulare), posibilităţile de lucru şi de ocupaţie Exemplul celorlalte tari nai bogate şi mai puternice ca a noastră ne-au pus un adevăr în gardă contra riscului deficitului pe care problema şomajului o creează şi o agravează în acelaş timp cu slăbirea balanţei cepăreau preponderenţi n'au fost decât secundari, în vreme ce alţii, în aparenţă neglijabi, au avut cea mai nefastă influenţă. Nafiind apărătorul uneii teze, nici detractorul a priori a tot ce se petrece aiurea, evităm cu hotărîre comparaţiile, dar ni se pare destul de vădit că deasupra şi dincolo de motvele economice care au deslănţuit criza, există motive grave şi profunde de neînţelegere pott că întocmai ca şi cum câteva sisteme pe cari societatea umană s‘a sprijinit multă vreme, ei au revelat neadecvate nevoilor popoarelor al căror număr mereu crescând şi activitatea în fermentare constantă nu sunt suficient susţinute şi călăuze. Aceasta ar echivala, în definitiv în a conchide că poate criza actuală nu-i decât o criză de creştere, ca atare un rău din care ar putea fi cel mai mare bine. Aceasta să fie dorința pe care anul viitor s’o poată Înfăptui ! Tezis !