Universul, august 1932 (Anul 49, nr. 209-239)

1932-08-08 / nr. 216

Anul XLIX Nr. 216 Luni 8 August 1932 Grevă in regiunea minieră din Belgia Bruxelles, 5 (Rador). — Pen­tru începutul săptămânii vii­toare se așteaptă o nouă isbuc­­nire a grevei în toate regiunile miniere din Belgia. Propunerile de arbitraj au fost respinse de 93 la sută din lucrătorii mi­nieri, cari par astfel a trece pe­ste directivele organizaţiilor sindicale. „ Lucrătorii din organizaţiile­­ creştine ale regiunii Borinage ' au acceptat propunerile insti­tuirii unei comisiuni mixte de arbitraj. Numeroşi străini au fost expulzaţi din regiunile unde se agită greva. In special au fost expulzaţi un număr de polonezi și italieni. C Un raid transatlantic New-York-Atena New-York, 5 (Danub). — Cu­noscutul pilot american William Rogers a decolat ori pentru o destinație necunoscută, având la bord pe aviatoarea Heloise Galef. Se crede că cei doi avia­tori vor să realizeze un raid Ne­o-York-Atena. Se știe că William Rogers a mai traversat odată Atlanticul in zbor. C­ orpurile Legiuitoare UNIVERSUL Ultima modă in: Stofe, confecțiuni, lin­­­gerie, încălțăminte pălării articole de bac, etc.­­cel mai vast­­ asortiment cuprins în 70 de raioane GALERI­ES LAFAYETTE plaiul librăriei SOCEC&C® Şedinţa se deschide la ora 3 şi jumătate sub preşedenţia d-lui prof. A. C. Cuza. Pe banca ministerială d-nul I. Gr. Perieţeanu. D. ION ZELEA CODREANU la sumar, arată că nu d. deputat Beldie a bătut pe tânărul stu­dent Burtescu ci avocatul şi deputatul Vasiliu. Referitor la afirmaţiile că guvernul trecut ar fi sprijit în alegerile parţiale de la Tutova „Garda de fer“ d. Codreanu desminte şi demonstrează că d. Argetoianu a făcut tot posibi­lul tocmai pentru a împiedeca triumful gărzii de fier“. D. BELDIE (naţ.-ţărănist) în aceiaşi chestiune arată că a fost pe nedrept acuzat de a fi schingiuit pe studenţii arestaţi şi bătuţi în alegerile de la Tu­tova, pentru că de la astfel de acte i-ar opri pe naţional-ţă­­rănişti crezul lor profund de­­mocratic (ilaritate pe băncile libera­lilor). D. BELDIE: Domnule luca te rog să nu râzi de declaraţiile mele. Eu te-am cunoscut ca un om prea serios în timpul răz­boiului. D. IUCA. Nu râd de d-ta ci de profundul d-voastră demo­cratism. D. BELDIE citeşte un ordin al „Gărzii de fier“ prin care se recomandă legionarilor să facă rugăciuni în biserici şi mănăs­tiri, şi persiflează aceste reco­mandări. D. dr. DANILA VASU citeşte o declaraţie din partea parti­dului poporului prin care de­clară Senatul ilegal constituit întrucât printr’un jurnal al consiliului de miniştri s’a dat drept consiliilor comunale di­zolvate să voteze, alegând pe senatorii consiliilor judeţene şi comunale. D. A. C. CUZA preşedinte, a­­rată că guvernul care are de rezolvat numeroase probleme deosebit de urgente de ordin e­­conomic se vede împiedecat în opera lui prin prelungirea dis­­cuţiunilor de constituire, de o extremă şi regretabilă violenţă. Aceste violenţe duc la dicta­tură şi la anarhie, în consecin­ţă la distrugerea prestigiului şi a instituţiei parlamentarismu­lui. D-sa face un călduros apel pentru înlăturarea violenţelor şi insultelor, pentru a se intra în discuţia marilor probleme necesare ţării şi situaţiei ex­cepţional de grele prin care trece. D-sa roagă deasemeni presa să nu redea scenele regretabile şi scandalurile pentru că prin marea înrâurire pe care o exer­cită asupra opiniei publice, presa compromite Instituţia Parlamentului. O COMISIE PENTRU ACUS­TICA INCINTEI In partea finală d. A. C. Cu­za rnsită asupra complectei lip­se de acustică a incintei, care dăunează desbaterilor şi cere să se institue o comisie de tech­­nicieni cari să studieze şi să a­­ducă îmbunătăţirile necesare. ALEGERILE DE LA VASLUI D. M. NEGURA (liberal) se miră cum un intelectual dis­tins ca d. Petre Andrei, şef de organizaţie naţional ţărănistă, a putut împotriva dispoziţiuni­­lor legii agrare să promită is­lazuri comunelor. D. PETRE ANDREI: N‘am promis ci am dat 40 ha. de is­laz. Iar pentru celelalte sate mă voi strădui să obţin islazu­rile de care sunt lipsite. D. M. NEGURA: In manifes­tele naţional-ţărăniştilor eram acuzat că n'am luat cuvântul împotriva legii care împiedeca plantarea viilor la şes. D. dr. LUPU : Legea aceea s-a votat prin surprindere. Trebue să venim cu toţii cu o lege din iniţiativa parlamenta­ră pentru abrogarea acelei legi. .. D. VIRGIL POT­ARC­A: Tre­bue să modificăm şi legea hi­brizilor. D. NEGURA: Este însă le­gea d-lui Ion Mihalache din 1930. (Se naşte un violent schimb de cuvinte între d. dr. Lupu şi deputatul Mischie). D. M. NEGURA acuză pe naţional-ţărănişti de duplici­tate, votând în Cameră legea controlului averilor şi oprind pe altă parte punerea ei în vigoare. SE VA DEPUNE LEGEA CON­TROLULUI AVERILOR D. VIRGIL POTARCA minis­trul justiţiei, declară că va veni în curând cu legea con­trolului averilor. OPOZIŢIA strigă: Boilă ! Nu mă declar! D. POMPILIU IOANIŢESCU: Pentru ce aţi abrogat legea d-lui Titulescu care prevedea­­ impozitul progresiv asupra a­­verilor? D. NEGURA arată că din cau­za teroarei guvernamentale, li­beralii au fost în imposibilitate de a-şi împărţi afişele. Astfel, un general de rezervă a fost bătut de bătăuşii guver­nului. D. dr. LUPU, generalului Ne­grei i sa spus ca fost bău­at, numai fiindcă a fos­t luat drept cazier. D. PETRE ANDREI : Trebue să fim oameni de onoare şi să ne credem pe cuvânt. Declar că o singură dată am vorbit cu d. general Negrei şi că nu a fost vorba de ceea ce s­pui d-ta. D. dr. LUPU: Totuş menţin afirmaţia mea ! D. M. NEGURA enumeră o serie de oameni cari au avut de suferit bătăi din partea bandelor de bătăuşi guverna­mentali. S-au inventat chiar bariere de sârmă ghimpată pentru a opri pe alegători de la vot. D. PETRE ANDREI: Protes­tez contra tuturor acestor afir­maţii. Rog să se citească depo­ziţiile de la dosar. (Diferiţi deputaţi majoritari agită fotografii cu oameni ban­dajaţi, strigând: „Iată opera d-voastră !‘‘). (Dintro o parte şi din alta se­­produc schimburi de cuviinţe tari şi tumult). D. NEGURA : Delegaţii noştri au fost sechestraţi, duşi şi în­chişi la clubul partidului na­­ţ­mal-ţărănesc. Intelectuali şi săteni au fost deopotrivă mal­trataţi. A fost bătut şi un georgist numai prin confuzia numelui de liberal.* Cere suspendarea validării de la Vaslui. Cere să se numească o comisiune de parlamentari, exclusiv din naţional-ţărănişti pentru a verifica cele spuse de d-sa. Dacă luaţi aceste măsuri, nu va mai fi nici o îndoială asupra practicilor constituţionale pe care vreţi să le introduceţi în guvernarea ţării. ÎMPOTRIVA TEROAREI D. GEORGE A. CUZA: Noi ne ridicăm cu putere contra per­petuării unui sistem. Fac o deosebire între local­nicii cari au denaturat ordine­le d-lui prim ministru Vaida şi guvernul care a avut cele mai bune intenţii. D. Cuza povesteşte cum un grup de studenţi, în frunte cu d. avocat Ion Emilian, capul listei cuziste în Vaslui, a fost arestat în mod samavolnic, în­chişi fără nici un motiv îndrep­tăţit. M’am prezentat unui domn căpitan de jandarmi, care nu putea să justifice această deţi­nere abuzivă, ce depăşise două săptămâni. Căpitanul refuzând să le dea drumul, le-am dat eu. O VOCE (de la majoritari): E­­rai maior? D. GEORGE CUZA: Nu eram maior. Dar eram un suflet cin­stit, conştient de drepturile me­le şi de libertatea individuală a membrilor noştri. D. ARMAND CALINESCU: Dacă aţi fi venit la minister să interveniţi, v-aş fi arătat o co­lecţie de revolvere confiscate de la propagandiştii d-voastră. D. GEORGE CUZA: S’a găsit un singur revolver aparţinând d-lui Emilian, ofiţer de rezervă. Ca filozof abstract, d. Petre Andrei n’avea cunoştinţele „technice“ necesare şi şi-a luat colaborator pe d. colonel Hot­­nog. D. dr. LUPU: La Vaslui, Hot­­nog şi Andrei sunt tot una. D. PETRE ANDREI: Când ai venit la mine, nu te-ai decla­rat satisfăcut de rezultatul în­trevederii noastre? D. GEORGE CUZA: Pentru moment da. Nu pentru cele ce au urmat. Vasluiul era momentan liniș­tit. Afară de vitele ce veneau dela păscut. O VOCE (dela majoritari) : Numai atât ai văzut. D. GEORGE CUZA: Nu mă sili să vorbesc de lepra jido­vească pe care am văzut-o. D. AUREL WEISS (majori­tar) protestează contra expre­siei de lepră adresată popula­ţiei evreieşti D. GEORGE CUZA: Cât timp nu este decât un parazit pe or­ganismul viu al neamului ro­mânesc, nu poate fi decât o lepră. (Majoritarii cer chemarea la ordine a d-lui Cuza. D. Robu şi ceilalţi deputaţi cuzişti vor să intervină). In continuare d. Cuza arată cum fostul prefect iorghist, Marcel Bastaki, a fost bătut în alegeri. D. PETRE ANDREI: Fac a­­pel la cinstea colegului de uni­versitate, să declare dacă d. Bastachi a fost bătut „de moarte“ cum s’a spus. D. GEORGE CUZA: A fost lo­vit. D. PETRE ANDREI: Dacă şi d-ta exagerezi, d-ta reprezen­tant al celui mai înalt for de cultură, eu mă declar desgus­­tat şi sunt gata să-mi dau de­misia din parlament şi să nu mai activez în viaţa politică. D. GEORGE CUZA: Vedeţi, d-le Andrei, cât este de neplă­cut când se exagerează un cu­vânt. Cât este de tragic însă când se exagerează şi degene­rează faptele până la crimă. D. general Răşcanu s’a plâns că nu poate să iasă în judeţ din cauza teroarei. PREOŢII IN MOCIRLA ELECTORALA D-voastră naţional-ţărăniştii aţi adus preoţii, continuă d. Cuza, în mocirla electorală. Preotul Vasile Popa a tras cu revolverul, fiind în fruntea bă­tăuşilor, în studenţii noştri propagandişti. In felul acesta nu distrugeţi numai prestigiul preoţimei şi al altarului, dar distrugeţi biserica însăşi depozitara disciplinei mo­rale şi naţionale a românismu­lui dealungul veacurilor. (Intre d-nii Petre Andrei şi Mitache, deoparte, şi d. dr. Lu­pu, de alta, se naşte un schimb violent de cuvinte). D. GEORGE CUZA arată că anul trecut, în opoziţie, Liga creştină a avut în Basarabia, Bucovina şi Moldova cu o mie de voturi mai mult ca partidul naţional-ţărănesc. In trecutele alegeri s’a între­buinţat împotriva noastră ca­lomnia că am vândut ungurilor Ardealul. D. Cuza citeşte clauza din pactul încheiat în acest sens şi care arată că Liga activează în spirit naţionalist românesc pen­tru izbânda ideii pan­ arice. D. DEMOSTENE BOTEZ (ma­joritar): Mai sunt şi alţi inte­grali. D. GEORGE CUZA: D-voastră sunteţi integrali cu Aureliu Weiss şi noi suntem integrali contra lui. D. PETRE ANDREI (majori­­­­tar): Dacă nu m’ar reţine pres­­tigiul partidului naţional-ţără­­nesc ar trebui să repet modul civilizat în care s’au făcut a­­legerile dela Vaslui şi să le fi făcut după sistemul d-lor Răş­canu şi Negură. D. dr. LUPU: Va să zică tot d. Negură iese vinovat? D. PETRE ANDREI: Domnu­le doctor, eu am căutat să vin­dec cât mai radical. Procentul cel mare al bătuţi­lor îl dau partizanii noştri. D. deputat Negură mi-a spus pe sălile tribunalului că are să mă înveţe minte. D. NEGURA: îmi pare rău că nu te-am învăţat!­­Se naşte tumult. Majoritatea răspunde printr’o formidabilă huiduială, care se repetă de câ­teva ori). D. PETRE ANDREI: Tonul d-lui Negură ar trebui să mă­­ scutească de orice alt răspuns. O VOCE (dela majoritari): Bătăuşul s’a demascat!­­Din nou­­ se naşte tumult. D. Negură în­cearcă să riposteze. Tumul­tul îi acopere vocea. Clopo­ţelul d-lui preşedinte se pierde în haosul şi vacarmul general). D. PETRE ANDREI citeşte manifestul liberal primit cu hui­­dueli de majoritate şi cu aplau­ze de liberali. D. NEGURA: Am fost în le­gitimă apărare. D. Iunian ca jurist, să spună dacă nu este legitimă apărare răspunsul la un atac. D. GR. IUNIAN: Orele mele de consultaţie sunt între 9—11 a. m. (Râsete generale). D. PETRE ANDREI: Actele de la instrucţie fac dovada. D. NEGURA: Instrucţia este D. PETRE ANDREI. La Bu­zău aţi ucis pe partizanii noş­tri (Vii proteste la liberali). D. POMPILIU IONIŢESCU (naţional-ţărăni­st). Am dovada certă să aţi ucis pe Boiangiu. D. IUCA (liberal) Ai îndem­nat pe bătăuşi să-l omoare pe Brădeanu. (Scandalul reîncepe). CORUPŢIA IN ALEGERI D. PETRE ANDREI arătând mijloacele de luptă ale opoziţi­ei, prezintă câteva bancnote a 500 lei, rupte în diagonală. D. dr. LUPU. Cine le-a dat. D-ta care ai fost obiectiv până acum, te rog să fii până la sfâr­şit şi să araţi cine le-a dat. D. PETRE ANDREI. Cea mai mare parte au fost date de pă- t rintele Florescu candidatul geor­gist. I D. VICTOR PAPACOSTEA ■ (georgist). D-le Andrei nu anti­cipaţi asupra provenienţă bani­lor. D. ANDREI. Aşa au declarat sătenii. Rămâne ca instrucţia care cercetează faptul să-şi spu­nă cuvântul. Faţă de asemenea mijloace ce mai voia opoziţia ? Să-i dau şi voturi ? D. Negură m-a acuzat în timpul propagandei că sunt evreu, deşi aş putea să-i dove­desc că nu sunt evreu. Dacă aş avea convingerea că am greşit cu ceva împotriva conştiinţei, aş fi cel dintâi care aş cere invalidarea (Liberalii aplaudă). D. Andrei cere validarea a­­legerii, care se aprobă. * « Ştinţa s-a ridicat la ora 8 şi un sfert Viitoarea şedinţă Luni, la ora 4. 0­0. Şedinţele de la 5 August C­AMERA" SENATUL Şedinţa se deschide la ora 5.15 d. a. Pe banca ministerială d. prof. D. Gusti. D. PREŞEDINTE anunţă că d. dr. C. Angelescu a optat pen­tru locul de senator de drept, d. Ghyarfas pentru locul de se­nator de Ciuc, Al. Ban pentru Ismail, la consiliile comunale. S’a ales următoarea comisie de petiţiuni: N. N. Cananău, prof. dr. Mezincescu, Gh. Ma­­reş, V. Motogna, P. Petrescu. NOUI SENATORI DE DREPT Comisiunea pentru verifica­rea titlurilor nouilor aleşi, cer­cetând actele a constatat că d-nii N. Iorga, I. Th. Florescu şi Gr. Constantinescu întrunesc cele 10 legislaţiuni cerute de regulament. D. preşedinte declară sena­tori de drept pe d-nii N. Iorga, I. Th. Florescu şi Gr. Constan­­­­tinescu. D. senator Isopescu-Grecul este desemnat preşedinte al co­misiei de răspuns la mesajul tronului, iar d. Rădulescu-Mo­­tru, secretar. Se procedează la alegerea a trei delegaţi în consiliul de ad­ministraţie al Casei de consem­­naţiuni. Sunt aleşi d-nii P. Petrescu, Trif şi E. Fagure. D. N. Calmuschi este ales delegat la Casa dotaţiei castei. • D. N. Cristescu este ales în consiliul de administraţie al „Casei pensiilor“. ANCHETA PARLAMENTARA PENTRU ODORHEI Sunt desemnaţi pentru cer­cetarea alegerii dela Odorhei d-nii: S. Erdély, C. Bohăţiel, T. Trif, A. Văitoianu, N. Bin­der și Gh. Stăncescu. ANCHETA PARLAMENTARA PENTRU ALEGEREA DELA BĂLȚI Se alege următoarea comisie spre a ancheta modul cum s’a efectuat alegerea dela Bălţi : d-nii C. Creţu, Al. Andrei, P. Sfeclă, V. Mirescu, dr. I. Bădă­­rău, C. Mumuianu şi N. Cănă­­nău. * Şedinţa viitoare, Marţi 9 August. Parchetul din Timiş­oara a retras apelul in procesul Sever Bocu — O intervenţie a din Timişoara, 5 August O nouă şi curioasă inter­venţie s’a produs azi, în legătură cu procesul frau-­ delor dela fostul directo- f­rat al Banatului. Ministerul­­ de justiţie, printr’un ordin telefonic adresat parchetu­lui local, încercând să dis­pună retragerea apelului făcut contra sentinţei de achitare a acuzaţilor Sever Bocu şi Bobei, s-a lovit de legitimul refuz al primului procuror Richard Filipe­­scu, care a accentuat că, spre a executa o atare dis­poziţie are nevoie de ordin scris. In desconsiderarea me­isterului de justiţie a­gilor ţării, acest ordin s’a produs azi printr’o tele­gramă semnată de d. Di­­m­itriu, secretarul general al ministerului justiţiei, în baza căreia parchetul a şi retras apelul. Actul de curaj al primu­lui procuror Filipescu, care este acela­ care la Cluj a făcut ancheta în afacerea Boilă și pentru care fapt a fost mutat în localitate, de­sigur că va atrage o nouă transferare a sa, deoarece in legătură cu acest caz, procurorul general Dobro­­tescu a fost chemat tele­grafic la București. de caH4at® ireproşabilă D „ f­i ! incomparabil mai IVlaTI itri Mouîăfi in permanenţă irc JUil eitine ca pri node Obezi, reumatici, gutaşi, voi ce suferiţi de calcule, mi­grene, eczeme, şi dispepsie, victime nenumărate ale aci- I dului uric, aveţi curaj, URODONAL dizolvă acidul uric şi-l elimină fără ca voi să vă daţi seama, după cum apa caldă dizolvă zahărul. Aruncaţi departe de voi bastoane şi cârji, îndreptaţi-vă ca în frumoasele zile ale tinereţei­­ voastre. Graţie URODONAL­ULUI veţi putea uza şi abuza­­ de toate lucrurile bune ce ar putea flata stomacul vostru de cunoscători. Salicilatul, colchicul, iodura care va făcea să plătiţi aşa de scump o uşurare trecătoare, fug în dez­ordine în faţa URODONAL­ULUI, obezii devin zvelţi, impotenţii îşi recapătă forţa de viaţă, femeea elegantă al cărei sânge a fost curăţat de URODONAL, îşi regăseşte frăgezimea şi tinereţea tenului. Ori­unde s’ar găsi acidul uric nu poate lupta contra URODONAL-ULUI, care este un dizolvant şi mobilizator puternic. URODONAL­UL izgoneşte acidul uric de pre­tutindeni de unde îl găseşte, din pereţi digestivi pe care-i îngreune, din fibrele musculare, din sternul pe care îl îngroaşe, din alveolele pulmonare, şi din elementele ner­voase pe care le îmbibă. De aici se văd binefacerile ce rezultă din spălăturile organismului, care singur rezumă şi concretizează atâtea indicaţiuni terapeutice. Este ne­drept că acest lucru a fost altădată discutat, însă acuma valoarea lui nu se mai poate contesta. D. BETTOUX de la Faculatea de Medicină din Montpellier La Farmacii şi Drognerii După marele incendiu din Galaţi - Cum a luat foc clădirea fraţilor Sure. • Evacuarea magazinelor a întâm­pinat dificultăţi.- Panică printre locatarii vecini. - Localizarea focului - Galaţi, 6 August Vineri la ora 10 dim­ trecă­torii str. Domneasca au fost isbiţi de un fum gros ce eşea din podul caselor Sure. S’a dat alarma şi până să se ducă per­sonalul de serviciu să vadă ce s’a întâmplat, au eşit limbi mari de foc.’ Timp de pierdut nu­mai era şi o alarmă de nedes­­cris s’a produs. Din toate păr­ţile se telefona după pompieri. Au fost evacuate imediat o­­biectele din restaurantul Sure, cofetăriei Manzarm­atos şi ce­lelalte magazine. Scaune, mese, veselă erau aruncate la voia în­tâmplării, se scoteau în grabă fel de fel de mobilier şi lucruri casnice. De asemenea, au fost evacuate şi birourile ambilor bănci. No­rocul a favorizat mulţimea de sinistraţi că Incendiul a isbuc­­nit ziua în amiaza mare. A LIPSIT ŞI APA Proporţiile luate de foc se datoresc — în prima linie — lipsei de apă. Intr’un oraş în­conjurat de Dunăre, Siret, Prut şi Brateş, lipseşte apa. Ne sur­prinde că primăria nu înfiin­ţează — în diferite părţi ale oraşului—câteva bazine de apă de unde să se poată aprovizio­na pompierii. * După amiază cei 3 fraţi Sure, cofetarul Manzavinatos şi per­sonalul arestat, au fost aduşi la cabinetul procurorului Nicolae Lupaşcu. Arestaţii au fost su­puşi unui lung interogatoriu şi neputând motiva cauzele incen­diului, li s’a deschis acţiune pu-­­ blică. Sub stare de arest au fost trimişi cabinetului 2 instrucţie, judele instructor Virgil Roiu a interogat pe cei 3 fraţi Sure. Din cauza orei târzie nemai pu­tând interoga şi pe ceilalţi 3,­­ aceştia au fost retrimişi la po-­­ liţie până mâine, când se reia­­ instrucţia. CE A STABILIT ANCHETA Ancheta autorităţilor a sta­bilit că incendiu se datoreşte instalării bucătării primitive în podul clădirei Sure, partea cu­ DOI BAEŢI EXPUŞI In podul caselor Sure era lo­cuinţa băeţilor din prăvălie şi restaurant. Podul înconjurat,­­ din toate părţile, de flăcări, doi băeţi de prăvălie nu aveau nici o eşire. Cu un curaj demn de admirat ,au eşit pe fereastra ce dă în stradă şi făcând pu­ţină echilibristică pe zidul ca­sei şi apoi pe o scară, s’au sal­vat. PANICA ŞI IN CASA MANIŢIU După o oră, flăcările au răz­bit în podul clădirei Maniţiu, vecină cu Sure şi o panică de nedescris a cuprins mul­ţimea de locatari. La par- Orient“-Plaşnicov şi Burberys, in afară de cele instalate cu faţada spre str. General Laho­­vari. De la etajele clădirii Maniţiu fetăriei. Spargeri şi furturi îndrăzneţe la Brăila — Cine sunt păgubaşii. — Poliţia pe urmele făptu­itorilor. — Rezultatul raziilor — Brăila, 5 August De mai bine de o lună oraşul nostru este terorizat de o ban­dă de spărgători care prin felul cum este organizată, n’a putut fi capturată până acum. Prima rază de activitate şi-a îndrep­­tat-o asupra debitelor de tutun, de unde a furat poliţe, timbre şi marfă în valoare destul de mare. UN SISTEM INGENIOS DE FURTURI Un alt sistem de furturi şi spargeri este şi următorul : Din cauza căldurilor, mulţi lo­catari dormeau noaptea cu fe­restrele deschise, aşa că hoţii pătrundeau cu uşurinţă şi fu­rau tot ce era de preţ din casă. Astfel de furturi, printre cari unele mai însemnate, s-au comis la d-nii Mihalache Albu, din str. Victoriei 109, Petrache Soare, str. Călăraşi 4, Ion Sa­­laş, din str. Mihai Bravu 148, Vasile şi Haralambie Stoica, str. Ştefan cel Mare 464, Gheor­­ghe Ionescu, din str. Roşiori 157, la locuinţa magazinerului depo­zitului de lemne „Prinţul Ghi­­ca“, str. Dorobanţi , Noul 173, d-na Safta Nedelcu din str. Dumitru Sturza 66, etc.­­ Afară de aceste furturi, s’au mai săvârşit la d. Vlase Ştefă­­nescu, proprietarul carierelor de piatră de la Iacob Deal, (Tulcea) domiciliat în str. Oi­­■ tuz 7, vecin cu locuinţa primei­­ victime.­­ Spărgătorii fiind simţiţi, au­­ dispărut cu câteva lucruri de mică valoare sustrase din ca­mera servitorilor. Al treilea furt, s’a comis la domiciliul d-lui Iani Papada­­tu, din str. Griviţei 142, căruia i s’au luat bani şi obiecte de valoare. In fine, ultimul furt a cărei victimă a fost d. Avram Rot­­man, din bul. Carol 158, s’a comis la ora 6 seara. Hoţii nu- I trând în curte au furat de pe frânghie rufârie de mătase în I valoare de peste 20.000 lei. PE URMELE HOŢILOR Datorită raziilor făcute în cursul nopţii, comisarul ajutor G. Gheorghiu şi câţiva agenţi din poliţia judiciară, au ares­tat un număr însemnat de va­gabonzi, găsiţi fără acte, din cari unii sunt de fel din Basa­rabia. Se crede că printre arestaţi sunt complici de ai spărgători­lor, pe cari îi informa la vre­me, cum şi în ce mod să dea lovitură. Sunt indicii ca în câteva zile hoţii vor fi arestaţi, datorită măsurilor luate.

Next