Universul, august 1932 (Anul 49, nr. 209-239)
1932-08-08 / nr. 216
Anul XLIX Nr. 216 Luni 8 August 1932 Grevă in regiunea minieră din Belgia Bruxelles, 5 (Rador). — Pentru începutul săptămânii viitoare se așteaptă o nouă isbucnire a grevei în toate regiunile miniere din Belgia. Propunerile de arbitraj au fost respinse de 93 la sută din lucrătorii minieri, cari par astfel a trece peste directivele organizaţiilor sindicale. „ Lucrătorii din organizaţiile creştine ale regiunii Borinage ' au acceptat propunerile instituirii unei comisiuni mixte de arbitraj. Numeroşi străini au fost expulzaţi din regiunile unde se agită greva. In special au fost expulzaţi un număr de polonezi și italieni. C Un raid transatlantic New-York-Atena New-York, 5 (Danub). — Cunoscutul pilot american William Rogers a decolat ori pentru o destinație necunoscută, având la bord pe aviatoarea Heloise Galef. Se crede că cei doi aviatori vor să realizeze un raid Neo-York-Atena. Se știe că William Rogers a mai traversat odată Atlanticul in zbor. C orpurile Legiuitoare UNIVERSUL Ultima modă in: Stofe, confecțiuni, lingerie, încălțăminte pălării articole de bac, etc.cel mai vast asortiment cuprins în 70 de raioane GALERIES LAFAYETTE plaiul librăriei SOCEC&C® Şedinţa se deschide la ora 3 şi jumătate sub preşedenţia d-lui prof. A. C. Cuza. Pe banca ministerială d-nul I. Gr. Perieţeanu. D. ION ZELEA CODREANU la sumar, arată că nu d. deputat Beldie a bătut pe tânărul student Burtescu ci avocatul şi deputatul Vasiliu. Referitor la afirmaţiile că guvernul trecut ar fi sprijit în alegerile parţiale de la Tutova „Garda de fer“ d. Codreanu desminte şi demonstrează că d. Argetoianu a făcut tot posibilul tocmai pentru a împiedeca triumful gărzii de fier“. D. BELDIE (naţ.-ţărănist) în aceiaşi chestiune arată că a fost pe nedrept acuzat de a fi schingiuit pe studenţii arestaţi şi bătuţi în alegerile de la Tutova, pentru că de la astfel de acte i-ar opri pe naţional-ţărănişti crezul lor profund democratic (ilaritate pe băncile liberalilor). D. BELDIE: Domnule luca te rog să nu râzi de declaraţiile mele. Eu te-am cunoscut ca un om prea serios în timpul războiului. D. IUCA. Nu râd de d-ta ci de profundul d-voastră democratism. D. BELDIE citeşte un ordin al „Gărzii de fier“ prin care se recomandă legionarilor să facă rugăciuni în biserici şi mănăstiri, şi persiflează aceste recomandări. D. dr. DANILA VASU citeşte o declaraţie din partea partidului poporului prin care declară Senatul ilegal constituit întrucât printr’un jurnal al consiliului de miniştri s’a dat drept consiliilor comunale dizolvate să voteze, alegând pe senatorii consiliilor judeţene şi comunale. D. A. C. CUZA preşedinte, arată că guvernul care are de rezolvat numeroase probleme deosebit de urgente de ordin economic se vede împiedecat în opera lui prin prelungirea discuţiunilor de constituire, de o extremă şi regretabilă violenţă. Aceste violenţe duc la dictatură şi la anarhie, în consecinţă la distrugerea prestigiului şi a instituţiei parlamentarismului. D-sa face un călduros apel pentru înlăturarea violenţelor şi insultelor, pentru a se intra în discuţia marilor probleme necesare ţării şi situaţiei excepţional de grele prin care trece. D-sa roagă deasemeni presa să nu redea scenele regretabile şi scandalurile pentru că prin marea înrâurire pe care o exercită asupra opiniei publice, presa compromite Instituţia Parlamentului. O COMISIE PENTRU ACUSTICA INCINTEI In partea finală d. A. C. Cuza rnsită asupra complectei lipse de acustică a incintei, care dăunează desbaterilor şi cere să se institue o comisie de technicieni cari să studieze şi să aducă îmbunătăţirile necesare. ALEGERILE DE LA VASLUI D. M. NEGURA (liberal) se miră cum un intelectual distins ca d. Petre Andrei, şef de organizaţie naţional ţărănistă, a putut împotriva dispoziţiunilor legii agrare să promită islazuri comunelor. D. PETRE ANDREI: N‘am promis ci am dat 40 ha. de islaz. Iar pentru celelalte sate mă voi strădui să obţin islazurile de care sunt lipsite. D. M. NEGURA: In manifestele naţional-ţărăniştilor eram acuzat că n'am luat cuvântul împotriva legii care împiedeca plantarea viilor la şes. D. dr. LUPU : Legea aceea s-a votat prin surprindere. Trebue să venim cu toţii cu o lege din iniţiativa parlamentară pentru abrogarea acelei legi. .. D. VIRGIL POTARCA: Trebue să modificăm şi legea hibrizilor. D. NEGURA: Este însă legea d-lui Ion Mihalache din 1930. (Se naşte un violent schimb de cuvinte între d. dr. Lupu şi deputatul Mischie). D. M. NEGURA acuză pe naţional-ţărănişti de duplicitate, votând în Cameră legea controlului averilor şi oprind pe altă parte punerea ei în vigoare. SE VA DEPUNE LEGEA CONTROLULUI AVERILOR D. VIRGIL POTARCA ministrul justiţiei, declară că va veni în curând cu legea controlului averilor. OPOZIŢIA strigă: Boilă ! Nu mă declar! D. POMPILIU IOANIŢESCU: Pentru ce aţi abrogat legea d-lui Titulescu care prevedea impozitul progresiv asupra averilor? D. NEGURA arată că din cauza teroarei guvernamentale, liberalii au fost în imposibilitate de a-şi împărţi afişele. Astfel, un general de rezervă a fost bătut de bătăuşii guvernului. D. dr. LUPU, generalului Negrei i sa spus ca fost băuat, numai fiindcă a fost luat drept cazier. D. PETRE ANDREI : Trebue să fim oameni de onoare şi să ne credem pe cuvânt. Declar că o singură dată am vorbit cu d. general Negrei şi că nu a fost vorba de ceea ce spui d-ta. D. dr. LUPU: Totuş menţin afirmaţia mea ! D. M. NEGURA enumeră o serie de oameni cari au avut de suferit bătăi din partea bandelor de bătăuşi guvernamentali. S-au inventat chiar bariere de sârmă ghimpată pentru a opri pe alegători de la vot. D. PETRE ANDREI: Protestez contra tuturor acestor afirmaţii. Rog să se citească depoziţiile de la dosar. (Diferiţi deputaţi majoritari agită fotografii cu oameni bandajaţi, strigând: „Iată opera d-voastră !‘‘). (Dintro o parte şi din alta seproduc schimburi de cuviinţe tari şi tumult). D. NEGURA : Delegaţii noştri au fost sechestraţi, duşi şi închişi la clubul partidului naţmal-ţărănesc. Intelectuali şi săteni au fost deopotrivă maltrataţi. A fost bătut şi un georgist numai prin confuzia numelui de liberal.* Cere suspendarea validării de la Vaslui. Cere să se numească o comisiune de parlamentari, exclusiv din naţional-ţărănişti pentru a verifica cele spuse de d-sa. Dacă luaţi aceste măsuri, nu va mai fi nici o îndoială asupra practicilor constituţionale pe care vreţi să le introduceţi în guvernarea ţării. ÎMPOTRIVA TEROAREI D. GEORGE A. CUZA: Noi ne ridicăm cu putere contra perpetuării unui sistem. Fac o deosebire între localnicii cari au denaturat ordinele d-lui prim ministru Vaida şi guvernul care a avut cele mai bune intenţii. D. Cuza povesteşte cum un grup de studenţi, în frunte cu d. avocat Ion Emilian, capul listei cuziste în Vaslui, a fost arestat în mod samavolnic, închişi fără nici un motiv îndreptăţit. M’am prezentat unui domn căpitan de jandarmi, care nu putea să justifice această deţinere abuzivă, ce depăşise două săptămâni. Căpitanul refuzând să le dea drumul, le-am dat eu. O VOCE (de la majoritari): Erai maior? D. GEORGE CUZA: Nu eram maior. Dar eram un suflet cinstit, conştient de drepturile mele şi de libertatea individuală a membrilor noştri. D. ARMAND CALINESCU: Dacă aţi fi venit la minister să interveniţi, v-aş fi arătat o colecţie de revolvere confiscate de la propagandiştii d-voastră. D. GEORGE CUZA: S’a găsit un singur revolver aparţinând d-lui Emilian, ofiţer de rezervă. Ca filozof abstract, d. Petre Andrei n’avea cunoştinţele „technice“ necesare şi şi-a luat colaborator pe d. colonel Hotnog. D. dr. LUPU: La Vaslui, Hotnog şi Andrei sunt tot una. D. PETRE ANDREI: Când ai venit la mine, nu te-ai declarat satisfăcut de rezultatul întrevederii noastre? D. GEORGE CUZA: Pentru moment da. Nu pentru cele ce au urmat. Vasluiul era momentan liniștit. Afară de vitele ce veneau dela păscut. O VOCE (dela majoritari) : Numai atât ai văzut. D. GEORGE CUZA: Nu mă sili să vorbesc de lepra jidovească pe care am văzut-o. D. AUREL WEISS (majoritar) protestează contra expresiei de lepră adresată populaţiei evreieşti D. GEORGE CUZA: Cât timp nu este decât un parazit pe organismul viu al neamului românesc, nu poate fi decât o lepră. (Majoritarii cer chemarea la ordine a d-lui Cuza. D. Robu şi ceilalţi deputaţi cuzişti vor să intervină). In continuare d. Cuza arată cum fostul prefect iorghist, Marcel Bastaki, a fost bătut în alegeri. D. PETRE ANDREI: Fac apel la cinstea colegului de universitate, să declare dacă d. Bastachi a fost bătut „de moarte“ cum s’a spus. D. GEORGE CUZA: A fost lovit. D. PETRE ANDREI: Dacă şi d-ta exagerezi, d-ta reprezentant al celui mai înalt for de cultură, eu mă declar desgustat şi sunt gata să-mi dau demisia din parlament şi să nu mai activez în viaţa politică. D. GEORGE CUZA: Vedeţi, d-le Andrei, cât este de neplăcut când se exagerează un cuvânt. Cât este de tragic însă când se exagerează şi degenerează faptele până la crimă. D. general Răşcanu s’a plâns că nu poate să iasă în judeţ din cauza teroarei. PREOŢII IN MOCIRLA ELECTORALA D-voastră naţional-ţărăniştii aţi adus preoţii, continuă d. Cuza, în mocirla electorală. Preotul Vasile Popa a tras cu revolverul, fiind în fruntea bătăuşilor, în studenţii noştri propagandişti. In felul acesta nu distrugeţi numai prestigiul preoţimei şi al altarului, dar distrugeţi biserica însăşi depozitara disciplinei morale şi naţionale a românismului dealungul veacurilor. (Intre d-nii Petre Andrei şi Mitache, deoparte, şi d. dr. Lupu, de alta, se naşte un schimb violent de cuvinte). D. GEORGE CUZA arată că anul trecut, în opoziţie, Liga creştină a avut în Basarabia, Bucovina şi Moldova cu o mie de voturi mai mult ca partidul naţional-ţărănesc. In trecutele alegeri s’a întrebuinţat împotriva noastră calomnia că am vândut ungurilor Ardealul. D. Cuza citeşte clauza din pactul încheiat în acest sens şi care arată că Liga activează în spirit naţionalist românesc pentru izbânda ideii pan arice. D. DEMOSTENE BOTEZ (majoritar): Mai sunt şi alţi integrali. D. GEORGE CUZA: D-voastră sunteţi integrali cu Aureliu Weiss şi noi suntem integrali contra lui. D. PETRE ANDREI (majoritar): Dacă nu m’ar reţine prestigiul partidului naţional-ţărănesc ar trebui să repet modul civilizat în care s’au făcut alegerile dela Vaslui şi să le fi făcut după sistemul d-lor Răşcanu şi Negură. D. dr. LUPU: Va să zică tot d. Negură iese vinovat? D. PETRE ANDREI: Domnule doctor, eu am căutat să vindec cât mai radical. Procentul cel mare al bătuţilor îl dau partizanii noştri. D. deputat Negură mi-a spus pe sălile tribunalului că are să mă înveţe minte. D. NEGURA: îmi pare rău că nu te-am învăţat!Se naşte tumult. Majoritatea răspunde printr’o formidabilă huiduială, care se repetă de câteva ori). D. PETRE ANDREI: Tonul d-lui Negură ar trebui să mă scutească de orice alt răspuns. O VOCE (dela majoritari): Bătăuşul s’a demascat!Din nou se naşte tumult. D. Negură încearcă să riposteze. Tumultul îi acopere vocea. Clopoţelul d-lui preşedinte se pierde în haosul şi vacarmul general). D. PETRE ANDREI citeşte manifestul liberal primit cu huidueli de majoritate şi cu aplauze de liberali. D. NEGURA: Am fost în legitimă apărare. D. Iunian ca jurist, să spună dacă nu este legitimă apărare răspunsul la un atac. D. GR. IUNIAN: Orele mele de consultaţie sunt între 9—11 a. m. (Râsete generale). D. PETRE ANDREI: Actele de la instrucţie fac dovada. D. NEGURA: Instrucţia este D. PETRE ANDREI. La Buzău aţi ucis pe partizanii noştri (Vii proteste la liberali). D. POMPILIU IONIŢESCU (naţional-ţărănist). Am dovada certă să aţi ucis pe Boiangiu. D. IUCA (liberal) Ai îndemnat pe bătăuşi să-l omoare pe Brădeanu. (Scandalul reîncepe). CORUPŢIA IN ALEGERI D. PETRE ANDREI arătând mijloacele de luptă ale opoziţiei, prezintă câteva bancnote a 500 lei, rupte în diagonală. D. dr. LUPU. Cine le-a dat. D-ta care ai fost obiectiv până acum, te rog să fii până la sfârşit şi să araţi cine le-a dat. D. PETRE ANDREI. Cea mai mare parte au fost date de pă- t rintele Florescu candidatul georgist. I D. VICTOR PAPACOSTEA ■ (georgist). D-le Andrei nu anticipaţi asupra provenienţă banilor. D. ANDREI. Aşa au declarat sătenii. Rămâne ca instrucţia care cercetează faptul să-şi spună cuvântul. Faţă de asemenea mijloace ce mai voia opoziţia ? Să-i dau şi voturi ? D. Negură m-a acuzat în timpul propagandei că sunt evreu, deşi aş putea să-i dovedesc că nu sunt evreu. Dacă aş avea convingerea că am greşit cu ceva împotriva conştiinţei, aş fi cel dintâi care aş cere invalidarea (Liberalii aplaudă). D. Andrei cere validarea alegerii, care se aprobă. * « Ştinţa s-a ridicat la ora 8 şi un sfert Viitoarea şedinţă Luni, la ora 4. 00. Şedinţele de la 5 August CAMERA" SENATUL Şedinţa se deschide la ora 5.15 d. a. Pe banca ministerială d. prof. D. Gusti. D. PREŞEDINTE anunţă că d. dr. C. Angelescu a optat pentru locul de senator de drept, d. Ghyarfas pentru locul de senator de Ciuc, Al. Ban pentru Ismail, la consiliile comunale. S’a ales următoarea comisie de petiţiuni: N. N. Cananău, prof. dr. Mezincescu, Gh. Mareş, V. Motogna, P. Petrescu. NOUI SENATORI DE DREPT Comisiunea pentru verificarea titlurilor nouilor aleşi, cercetând actele a constatat că d-nii N. Iorga, I. Th. Florescu şi Gr. Constantinescu întrunesc cele 10 legislaţiuni cerute de regulament. D. preşedinte declară senatori de drept pe d-nii N. Iorga, I. Th. Florescu şi Gr. Constantinescu. D. senator Isopescu-Grecul este desemnat preşedinte al comisiei de răspuns la mesajul tronului, iar d. Rădulescu-Motru, secretar. Se procedează la alegerea a trei delegaţi în consiliul de administraţie al Casei de consemnaţiuni. Sunt aleşi d-nii P. Petrescu, Trif şi E. Fagure. D. N. Calmuschi este ales delegat la Casa dotaţiei castei. • D. N. Cristescu este ales în consiliul de administraţie al „Casei pensiilor“. ANCHETA PARLAMENTARA PENTRU ODORHEI Sunt desemnaţi pentru cercetarea alegerii dela Odorhei d-nii: S. Erdély, C. Bohăţiel, T. Trif, A. Văitoianu, N. Binder și Gh. Stăncescu. ANCHETA PARLAMENTARA PENTRU ALEGEREA DELA BĂLȚI Se alege următoarea comisie spre a ancheta modul cum s’a efectuat alegerea dela Bălţi : d-nii C. Creţu, Al. Andrei, P. Sfeclă, V. Mirescu, dr. I. Bădărău, C. Mumuianu şi N. Cănănău. * Şedinţa viitoare, Marţi 9 August. Parchetul din Timişoara a retras apelul in procesul Sever Bocu — O intervenţie a din Timişoara, 5 August O nouă şi curioasă intervenţie s’a produs azi, în legătură cu procesul frau- delor dela fostul directo- frat al Banatului. Ministerul de justiţie, printr’un ordin telefonic adresat parchetului local, încercând să dispună retragerea apelului făcut contra sentinţei de achitare a acuzaţilor Sever Bocu şi Bobei, s-a lovit de legitimul refuz al primului procuror Richard Filipescu, care a accentuat că, spre a executa o atare dispoziţie are nevoie de ordin scris. In desconsiderarea meisterului de justiţie agilor ţării, acest ordin s’a produs azi printr’o telegramă semnată de d. Dimitriu, secretarul general al ministerului justiţiei, în baza căreia parchetul a şi retras apelul. Actul de curaj al primului procuror Filipescu, care este acela care la Cluj a făcut ancheta în afacerea Boilă și pentru care fapt a fost mutat în localitate, desigur că va atrage o nouă transferare a sa, deoarece in legătură cu acest caz, procurorul general Dobrotescu a fost chemat telegrafic la București. de caH4at® ireproşabilă D „ fi ! incomparabil mai IVlaTI itri Mouîăfi in permanenţă irc JUil eitine ca pri node Obezi, reumatici, gutaşi, voi ce suferiţi de calcule, migrene, eczeme, şi dispepsie, victime nenumărate ale aci- I dului uric, aveţi curaj, URODONAL dizolvă acidul uric şi-l elimină fără ca voi să vă daţi seama, după cum apa caldă dizolvă zahărul. Aruncaţi departe de voi bastoane şi cârji, îndreptaţi-vă ca în frumoasele zile ale tinereţei voastre. Graţie URODONALULUI veţi putea uza şi abuza de toate lucrurile bune ce ar putea flata stomacul vostru de cunoscători. Salicilatul, colchicul, iodura care va făcea să plătiţi aşa de scump o uşurare trecătoare, fug în dezordine în faţa URODONALULUI, obezii devin zvelţi, impotenţii îşi recapătă forţa de viaţă, femeea elegantă al cărei sânge a fost curăţat de URODONAL, îşi regăseşte frăgezimea şi tinereţea tenului. Oriunde s’ar găsi acidul uric nu poate lupta contra URODONAL-ULUI, care este un dizolvant şi mobilizator puternic. URODONALUL izgoneşte acidul uric de pretutindeni de unde îl găseşte, din pereţi digestivi pe care-i îngreune, din fibrele musculare, din sternul pe care îl îngroaşe, din alveolele pulmonare, şi din elementele nervoase pe care le îmbibă. De aici se văd binefacerile ce rezultă din spălăturile organismului, care singur rezumă şi concretizează atâtea indicaţiuni terapeutice. Este nedrept că acest lucru a fost altădată discutat, însă acuma valoarea lui nu se mai poate contesta. D. BETTOUX de la Faculatea de Medicină din Montpellier La Farmacii şi Drognerii După marele incendiu din Galaţi - Cum a luat foc clădirea fraţilor Sure. • Evacuarea magazinelor a întâmpinat dificultăţi.- Panică printre locatarii vecini. - Localizarea focului - Galaţi, 6 August Vineri la ora 10 dim trecătorii str. Domneasca au fost isbiţi de un fum gros ce eşea din podul caselor Sure. S’a dat alarma şi până să se ducă personalul de serviciu să vadă ce s’a întâmplat, au eşit limbi mari de foc.’ Timp de pierdut numai era şi o alarmă de nedescris s’a produs. Din toate părţile se telefona după pompieri. Au fost evacuate imediat obiectele din restaurantul Sure, cofetăriei Manzarmatos şi celelalte magazine. Scaune, mese, veselă erau aruncate la voia întâmplării, se scoteau în grabă fel de fel de mobilier şi lucruri casnice. De asemenea, au fost evacuate şi birourile ambilor bănci. Norocul a favorizat mulţimea de sinistraţi că Incendiul a isbucnit ziua în amiaza mare. A LIPSIT ŞI APA Proporţiile luate de foc se datoresc — în prima linie — lipsei de apă. Intr’un oraş înconjurat de Dunăre, Siret, Prut şi Brateş, lipseşte apa. Ne surprinde că primăria nu înfiinţează — în diferite părţi ale oraşului—câteva bazine de apă de unde să se poată aproviziona pompierii. * După amiază cei 3 fraţi Sure, cofetarul Manzavinatos şi personalul arestat, au fost aduşi la cabinetul procurorului Nicolae Lupaşcu. Arestaţii au fost supuşi unui lung interogatoriu şi neputând motiva cauzele incendiului, li s’a deschis acţiune pu- blică. Sub stare de arest au fost trimişi cabinetului 2 instrucţie, judele instructor Virgil Roiu a interogat pe cei 3 fraţi Sure. Din cauza orei târzie nemai putând interoga şi pe ceilalţi 3, aceştia au fost retrimişi la po- liţie până mâine, când se reia instrucţia. CE A STABILIT ANCHETA Ancheta autorităţilor a stabilit că incendiu se datoreşte instalării bucătării primitive în podul clădirei Sure, partea cu DOI BAEŢI EXPUŞI In podul caselor Sure era locuinţa băeţilor din prăvălie şi restaurant. Podul înconjurat, din toate părţile, de flăcări, doi băeţi de prăvălie nu aveau nici o eşire. Cu un curaj demn de admirat ,au eşit pe fereastra ce dă în stradă şi făcând puţină echilibristică pe zidul casei şi apoi pe o scară, s’au salvat. PANICA ŞI IN CASA MANIŢIU După o oră, flăcările au răzbit în podul clădirei Maniţiu, vecină cu Sure şi o panică de nedescris a cuprins mulţimea de locatari. La par- Orient“-Plaşnicov şi Burberys, in afară de cele instalate cu faţada spre str. General Lahovari. De la etajele clădirii Maniţiu fetăriei. Spargeri şi furturi îndrăzneţe la Brăila — Cine sunt păgubaşii. — Poliţia pe urmele făptuitorilor. — Rezultatul raziilor — Brăila, 5 August De mai bine de o lună oraşul nostru este terorizat de o bandă de spărgători care prin felul cum este organizată, n’a putut fi capturată până acum. Prima rază de activitate şi-a îndreptat-o asupra debitelor de tutun, de unde a furat poliţe, timbre şi marfă în valoare destul de mare. UN SISTEM INGENIOS DE FURTURI Un alt sistem de furturi şi spargeri este şi următorul : Din cauza căldurilor, mulţi locatari dormeau noaptea cu ferestrele deschise, aşa că hoţii pătrundeau cu uşurinţă şi furau tot ce era de preţ din casă. Astfel de furturi, printre cari unele mai însemnate, s-au comis la d-nii Mihalache Albu, din str. Victoriei 109, Petrache Soare, str. Călăraşi 4, Ion Salaş, din str. Mihai Bravu 148, Vasile şi Haralambie Stoica, str. Ştefan cel Mare 464, Gheorghe Ionescu, din str. Roşiori 157, la locuinţa magazinerului depozitului de lemne „Prinţul Ghica“, str. Dorobanţi , Noul 173, d-na Safta Nedelcu din str. Dumitru Sturza 66, etc. Afară de aceste furturi, s’au mai săvârşit la d. Vlase Ştefănescu, proprietarul carierelor de piatră de la Iacob Deal, (Tulcea) domiciliat în str. Oi■ tuz 7, vecin cu locuinţa primei victime. Spărgătorii fiind simţiţi, au dispărut cu câteva lucruri de mică valoare sustrase din camera servitorilor. Al treilea furt, s’a comis la domiciliul d-lui Iani Papadatu, din str. Griviţei 142, căruia i s’au luat bani şi obiecte de valoare. In fine, ultimul furt a cărei victimă a fost d. Avram Rotman, din bul. Carol 158, s’a comis la ora 6 seara. Hoţii nu- I trând în curte au furat de pe frânghie rufârie de mătase în I valoare de peste 20.000 lei. PE URMELE HOŢILOR Datorită raziilor făcute în cursul nopţii, comisarul ajutor G. Gheorghiu şi câţiva agenţi din poliţia judiciară, au arestat un număr însemnat de vagabonzi, găsiţi fără acte, din cari unii sunt de fel din Basarabia. Se crede că printre arestaţi sunt complici de ai spărgătorilor, pe cari îi informa la vreme, cum şi în ce mod să dea lovitură. Sunt indicii ca în câteva zile hoţii vor fi arestaţi, datorită măsurilor luate.